Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului(reformare) /* COM/2011/0656 final - 2011/0298 (COD) */
EXPUNERE DE MOTIVE
1.
Contextul propunerii
Directiva privind piețele instrumentelor
financiare (MiFID), în vigoare din noiembrie 2007, reprezintă un pilon
principal al integrării piețelor financiare din UE. Este vorba de
fapt despre un set de documente adoptate în conformitate cu procesul
„Lamfalussy”[1],
care include o directivă cadru (Directiva 2004/39/CE)[2],
o directivă de punere în aplicare (Directiva 2006/73/CE)[3]
și un regulament de punere în aplicare (Regulamentul nr. 1287/2006)[4].
MiFID stabilește un cadru normativ pentru furnizarea de servicii de
investiții în domeniul instrumentelor financiare (de exemplu, servicii de
brokeraj, consultanță, dealing, administrare de portofoliu,
subscriere) de către bănci și societăți de
investiții și pentru operarea piețelor reglementate de
către operatori. Documentul mai stabilește atribuțiile și
responsabilitățile autorităților competente naționale
în raport cu aceste activități. Obiectivul principal este creșterea
gradului de integrare, competitivitate și eficiență a
piețelor financiare din UE. În termeni concreți, MiFID a eliminat
posibilitatea statelor membre de a impune desfășurarea tuturor
tranzacțiilor cu instrumente financiare pe bursele tradiționale
și a făcut posibilă concurența dintre aceste burse și
locurile de tranzacționare alternative, în întreaga Europă. Directiva
a oferit în egală măsură băncilor și
societăților de investiții un „pașaport” consolidat pentru
a furniza servicii de investiții peste tot în UE, cu condiția
respectării unor cerințe în materie de organizare și raportare
și a unor reguli complexe concepute pentru a-i proteja pe investitori. După trei ani și jumătate de la
intrarea în vigoare, se constată o concurență mai intensă
între locurile de tranzacționare a instrumentelor financiare și o gamă
mai largă de opțiuni pentru investitori în ceea ce privește
furnizorii de servicii și instrumentele financiare disponibile. Aceste
progrese au fost amplificate și de evoluțiile tehnologice care au
avut loc între timp. În linii generale, costurile aferente tranzacțiilor
au scăzut, iar gradul de integrare a crescut[5]. Au apărut însă și anumite
probleme. În primul rând, noul mediu, mai competitiv, a generat noi
provocări. Avantajele rezultate din concurența sporită nu s-au
distribuit egal între participanții la piață și nu au fost
întotdeauna transferate investitorilor finali, fie ei de detaliu sau en gros.
Fragmentarea pieței generată de concurență a făcut ca
mediul de tranzacționare să devină mai complex, mai ales în ceea
ce privește colectarea datelor referitoare la tranzacții. În al
doilea rând, anumite dispoziții ale MiFID au fost depășite de
evoluțiile tehnologice și de piață. Există riscul
subminării interesului comun de a avea condiții de concurență
transparente și echitabile pentru locurile de tranzacționare și
societățile de investiții. În al treilea rând, criza
financiară a scos la iveală deficiențele existente în ceea ce
privește reglementarea altor instrumente decât acțiunile,
tranzacționate mai ales între investitori profesioniști. Teoriile
anterioare, conform cărora un grad minim de transparență,
supraveghere și protecție a investitorilor în privința acestui
tip de tranzacții este mai probabil să favorizeze eficiența
pieței, nu mai sunt valabile. În fine, procesul rapid de inovare și
gradul tot mai mare de complexitate a instrumentelor financiare subliniază
importanța unui nivel ridicat și actualizat al protecției
investitorilor. Cu toate că și-au dovedit din plin eficacitatea în
contextul crizei financiare, normele complexe prevăzute de MiFID necesită
totuși îmbunătățiri concrete și ambițioase. Revizuirea MiFID constituie așadar o
parte integrantă a reformelor destinate să instituie un sistem
financiar mai sigur, mai solid, mai transparent și mai responsabil, în
beneficiul economiei și al societății în ansamblu, în context
post-criză și să asigure o piață financiară mai
integrată, mai eficientă și mai competitivă în UE[6]. Ea reprezintă în
același timp un vehicul esențial pentru îndeplinirea angajamentului
asumat în cadrul G20[7]
de a identifica soluții pentru acele zone ale sistemului financiar care
sunt mai puțin reglementate și mai opace și de a
îmbunătăți organizarea, transparența și supravegherea
diferitelor segmente ale pieței, în special în cazul instrumentelor
tranzacționate extrabursier (OTC)[8],
completând astfel propunerea legislativă referitoare la instrumentele
derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele
centrale de tranzacții[9]. Sunt , de asemenea, necesare
îmbunătățiri care să vizeze aspecte concrete, având scopul
de a amplifica supravegherea și transparența piețelor de
instrumente derivate pe mărfuri, astfel încât să se asigure rolul lor
în ceea ce privește operațiunile de neutralizare a riscurilor (hedging)
și de descoperire a prețurilor. Aceste schimbări se impun
și în lumina evoluțiilor structurilor și tehnologiilor specifice
pieței, pentru a se garanta concurența loială și
eficiența piețelor. Pe lângă toate acestea, mai sunt necesare
și anumite schimbări ale cadrului de protecție a investitorilor,
ținându-se cont de evoluția practicilor în materie, cu scopul de a
cultiva încrederea investitorilor. În
cele din urmă, conform recomandărilor grupului de Larosière și
concluziilor Consiliului ECOFIN[10],
UE s-a angajat să reducă la minimum, acolo unde este cazul, marja de
manevră a statelor membre în cazul directivelor UE privind serviciile
financiare. Această abordare constituie un element comun pentru toate
domeniile acoperite de revizuirea MiFID și va contribui la instituirea
unui set unic de norme pentru piețele financiare din UE, va facilita
crearea în continuare a unor condiții echitabile pentru statele membre
și participanții la piață, va îmbunătăți
supravegherea și aplicarea, va reduce costurile suportate de
participanții la piață, va ameliora condițiile de acces
și va spori competitivitatea mondială a sectorului financiar din UE. Ca atare, propunerea de modificare a MiFID se
împarte în două. Pe de o parte, un regulament stabilește
cerințele privind comunicarea către public a informațiilor
pentru asigurarea transparenței în tranzacționare și
transmiterea datelor referitoare la tranzacții către
autoritățile competente, îndepărtând astfel barierele din calea
accesului nediscriminatoriu la sistemele de compensare, cerințele privind
tranzacționarea obligatorie a instrumentelor derivate în locuri de
tranzacționare organizate și acțiunile specifice în domeniul
supravegherii cu privire la instrumentele financiare și la pozițiile
pe instrumente derivate, precum și la furnizarea serviciilor de către
societățile fără sucursale din țări terțe.
Pe de altă parte, o directivă modifică cerințele specifice
privind furnizarea de servicii de investiții, domeniul de aplicare a
scutirilor prevăzute de actuala directivă, cerințele
organizatorice și de conduită profesională pentru
societățile de investiții, cerințele organizatorice pentru
locurile de tranzacționare, obligațiile curente și de autorizare
aplicabile furnizorilor de servicii de date, atribuțiile
autorităților competente, sancțiunile și regulile
aplicabile societăților din țări terțe care operează
prin sucursale.
2.
Rezultatele consultărilor cu părțile interesate
și ale evaluării impactului
Inițiativa este rezultatul unui dialog
amplu și continuu, precum și al consultărilor cu toate
părțile interesate importante, inclusiv autorități de
reglementare din domeniul valorilor mobiliare, toate tipurile de
participanți la piață, inclusiv emitenți și
investitori de detaliu (de retail). Ea se bazează pe opiniile
exprimate în cadrul consultării publice organizate în perioada 8 decembrie
2010 – 2 februarie 2011[11]și
în cadrul audierii publice desfășurate la 20 și 21 septembrie
2010[12],
care s-a bucurat de un public numeros, precum și pe contribuțiile
obținute în cursul unor reuniuni ample la care au participat, începând cu
decembrie 2009, o gamă largă de grupuri de părți
interesate. În fine, propunerea ia în considerare observațiile și
analiza incluse în documentele și recomandările tehnice publicate de
Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor
mobiliare (CESR), în prezent Autoritatea pentru valori mobiliare
și piețe (AEVMP)[13]. Pe lângă aceasta, în vederea
pregătirii procesului de revizuire a MiFID, au fost comandate două
studii[14],
efectuate de consultanți externi. Primul, comandat firmei
PriceWaterhouseCoopers la 10 februarie 2010 și primit din partea
consultantului la 13 iulie 2010, s-a axat pe datele colectate cu privire la
activitățile de piață și alte aspecte legate de MiFID.
Al doilea, încredințat la 21 iulie 2010 firmei Europe Economics și
primit la 23 mai 2011, s-a concentrat pe o analiză cost-beneficiu a
diferitelor opțiuni strategice care ar putea fi luate în considerare în
contextul revizuirii MiFID. În conformitate cu politica sa pentru „o mai
bună legiferare”, Comisia a realizat o evaluare a impactului
alternativelor de politică. Au fost analizate mai multe opțiuni
strategice, în funcție de diferite criterii: transparența
operațiunilor pe piață pentru autoritățile de
reglementare și participanții la piață, protecția
și încrederea investitorilor, condiții echitabile pentru piețele
și sistemele de tranzacționare din UE și raportul
cost-eficacitate, altfel spus măsura în care opțiunile reușesc
să asigure atingerea obiectivelor și să faciliteze
funcționarea pieței valorilor mobiliare în mod rentabil și
eficient. În linii generale, se estimează că
revizuirea MiFID va genera costuri one-off de punere în conformitate
cuprinse între 512 și 732 milioane EUR și costuri recurente cuprinse
între 312 și 586 milioane EUR. Impactul acestor costuri asupra
cheltuielilor operaționale totale ale sectorului bancar din UE ar fi de
0,10-0,15% pentru costurile one-off și de 0,06-0,12% pentru cele
recurente. Aceste valori sunt cu mult inferioare costurilor impuse la momentul
introducerii MiFID. Efectele costurilor one-off asociate introducerii
MiFID au fost estimate la 0,56% (pentru băncile de economii și
băncile de retail) și la 0,68% (pentru băncile de
investiții) din totalul cheltuielilor operaționale, în timp ce
costurile recurente de punere în conformitate au fost estimate la 0,11% (pentru
băncile de economii și băncile de retail), respectiv 0,17%
(pentru băncile de investiții) din totalul cheltuielilor
operaționale.
3.
Elementele juridice ale propunerii
3.1.
Temei juridic
Propunerea se
bazează pe articolul 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene. Această directivă va înlocui Directiva 2004/39/CE,
vizând armonizarea dispozițiilor naționale privind autorizarea
societăților de investiții pentru furnizarea de servicii de
investiții și pentru desfășurarea de activități
de investiții, achiziția de participații calificate, exercitarea
libertății de stabilire și a libertății de a presta
servicii, competențele autorităților de supraveghere din statele
membre de origine și gazdă în aceste domenii, precum și
condițiile de autorizare și de funcționare pentru piețele
reglementate și pentru furnizorii de date referitoare la piață.
Obiectivul principal al prezentei propuneri este de a armoniza
dispozițiile naționale privind accesul la activitățile societăților
de investiții, ale piețelor reglementate și ale furnizorilor de
date referitoare la piață, modalitățile de
guvernanță a acestora și cadrul lor de supraveghere. Prin
urmare, prezenta propunere se bazează pe articolul 53 alineatul (1) din
TFUE. Propunerea de
față completează propunerea de regulament [MiFIR] și
stabilește cerințe uniforme și aplicabile în mod direct,
necesare pentru a asigura funcționarea omogenă a piețelor de
instrumente financiare, în ceea ce privește, de exemplu, publicarea
datelor referitoare la tranzacții, raportarea către
autoritățile competente sau prerogativele specifice ale
autorităților competente și ale AEVMP.
3.2.
Subsidiaritate și proporționalitate
Conform principiului subsidiarității
[articolul 5 alineatul (3) din TFUE], UE intervine numai dacă obiectivele
preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre
și, prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele
acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii
Europene. Majoritatea aspectelor abordate în cadrul
revizuirii sunt acoperite și de actualul cadru juridic MiFID. Piețele
financiare sunt transfrontaliere prin natura lor, iar această
caracteristică se accentuează tot mai mult. Așadar,
condițiile în care societățile și operatorii
concurează pe piață în acest context, fie ele legate de regulile
privind transparența pre și post-tranzacționare, de
protecția investitorilor sau de evaluarea și controlul riscurilor de
către participanții la piață, trebuie să fie comune
pentru toate statele membre și, de aceea, constituie în prezent elementul
central al MiFID. Este acum nevoie să se acționeze la nivel european
pentru a se modifica și actualiza cadrul de reglementare prevăzut de
MiFID, luându-se în considerare schimbările produse pe piețele
financiare de la implementarea sa. Îmbunătățirile pe care
directiva le-a adus deja în ceea ce privește integrarea și
eficiența piețelor și serviciilor financiare din Europa ar fi
astfel amplificate prin ajustări corespunzătoare, cu scopul de a
asigura realizarea obiectivelor aferente unui cadru de reglementare solid
pentru piața unică. Datorită acestei integrări,
intervenția izolată la nivel național ar fi mult mai puțin
eficientă și ar duce la fragmentarea piețelor, având drept
rezultat arbitrajul de reglementare și denaturarea concurenței. De
exemplu, niveluri diferite de transparență a pieței sau de
protecție a investitorilor în statele membre ar fragmenta piețele, ar
compromite lichiditatea și eficiența și ar conduce la un
arbitraj de reglementare dăunător. La rândul său, Autoritatea europeană
pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) ar trebui să joace
un rol esențial în implementarea noului cadru la nivelul UE. Este necesar
să se confere AEVMP anumite competențe pentru a ameliora
funcționarea pieței unice a valorilor mobiliare. Propunerea respectă în totalitate
principiul proporționalității, conform căruia acțiunea
la nivelul UE trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor fără
a depăși ceea ce este necesar în acest scop. Ea este compatibilă
cu acest principiu, având în vedere echilibrul corespunzător dintre
interesul public aflat în joc și raportul cost-eficiență al
măsurii. Cerințele impuse diferitelor părți vizate au fost
atent calibrate. Mai exact, la formularea cerințelor s-a ținut cont
în principal de necesitatea de a pune în echilibru elemente precum
protecția investitorilor, eficiența piețelor și costurile
suportate la nivel de sector.
3.3.
Respectarea articolelor 290 și 291 din TFUE
La 23 septembrie 2009, Comisia a adoptat
propuneri de regulamente de înființare a autorităților europene
de supraveghere – ABE, AEAPO și AEVMP. Comisia dorește să
reamintească aici declarațiile pe care le-a făcut în
legătură cu articolele 290 și 291 din TFUE la adoptarea acestor
regulamente: „În ceea ce privește procesul de adoptare a standardelor de
reglementare, Comisia subliniază caracterul unic al sectorului serviciilor
financiare, rezultând din structura Lamfalussy și recunoscut în mod
explicit în declarația nr. 39 anexată la TFUE. Cu toate acestea,
Comisia are îndoieli majore în ceea ce privește conformitatea restricțiilor
asupra rolului său în adoptarea actelor delegate și a măsurilor
de punere în aplicare cu articolele 290 și 291 din TFUE.”
3.4.
Explicarea detaliată a propunerii
3.4.1.
Generalități – condiții de
concurență echitabile
Un obiectiv central al propunerii este să
garanteze că toate activitățile organizate de
tranzacționare se desfășoară în locuri de
tranzacționare reglementate: piețe reglementate, sisteme
multilaterale de tranzacționare (multilateral trading facilities –
MTF) și sisteme organizate de tranzacționare (organised trading
facilities – OTF). Tuturor locurilor de tranzacționare li se vor
aplica aceleași cerințe privind transparența pre- și
post-tranzacționare. De asemenea, cerințele legate de aspecte
organizaționale și de supravegherea pieței aplicabile celor trei
tipuri de sisteme sunt aproape identice. Astfel se va asigura un cadru
concurențial echitabil acolo unde activitățile care reunesc
interesele terțelor părți în materie de tranzacționare sunt
similare din punct de vedere funcțional. Este totuși important ca
cerințele legate de transparență să fie calibrate pentru
diferite tipuri de instrumente, și anume acțiuni, obligațiuni
și instrumente derivate, și pentru diferite moduri de
tranzacționare, în speță sisteme pe bază de ordine sau de
cotații. În cazul tuturor celor trei tipuri de locuri
de tranzacționare, operatorul platformei este neutru. Piețele
reglementate și sistemele multilaterale de tranzacționare sunt
caracterizate de executarea nediscreționară a tranzacțiilor.
Aceasta înseamnă că tranzacțiile se execută conform unor
reguli prestabilite. De asemenea, ele se află în concurență
pentru a oferi acces unui număr cât mai mare de participanți, cu
condiția respectării mai multor criterii transparente. În schimb, operatorul unui OTF dispune de o
anumită putere discreționară în ceea ce privește executarea
tranzacțiilor. În consecință, operatorii trebuie să
respecte, în raport cu clienții care utilizează platforma,
cerințele legate de protecția investitorilor, de deontologie și
de buna executare. . Astfel, dat fiind faptul că atât regulile privind
accesul, cât și metodologia de executare în cadrul unui OTF trebuie
să fie transparente și clare, ele permit operatorilor să
furnizeze clienților un serviciu care, din punct de vedere calitativ
și chiar funcțional, este diferit de cele oferite membrilor și
participanților pe piețele reglementate și în cadrul MTF.
Totuși, pentru a garanta atât neutralitatea operatorilor OTF în raport cu
toate tranzacțiile care au loc, cât și faptul că drepturile
datorate clienților reuniți astfel nu pot fi compromise de
posibilitatea de a obține profituri pe socoteala lor, este necesar să
se interzică operatorilor OTF să tranzacționeze angajând
capitaluri proprii. În fine, tranzacționarea organizată
poate avea loc și prin internalizare sistematică. Un internalizator
sistematic (IS) poate să execute tranzacții ale clienților
angajând capitaluri proprii. Un IS nu poate însă să reunească
interese de vânzare și cumpărare ale terților, din punct de
vedere funcțional, în același mod în care acest lucru s-ar întâmpla
în cadrul unei piețe reglementate, al unui MTF sau al unui OTF și, ca
atare, nu constituie un loc de tranzacționare. Se vor aplica regulile
privind buna executare și alte reguli de conduită profesională,
iar clientul va ști clar când tranzacționează cu firma de
investiții și când tranzacționează cu terțe
părți. În cazul IS se aplică cerințe specifice privind
transparența pre-tranzacționare și accesul. Din nou,
cerințele în materie de transparență vor fi calibrate pentru
diferite tipuri de instrumente, și anume acțiuni, obligațiuni
și instrumente derivate, și se vor aplica în funcție de praguri
special stabilite. Orice tranzacționare în cont propriu de către
societățile de investiții cu clienții, inclusiv alte
societăți de investiții, este astfel considerată ca fiind
extrabursieră (OTC). Activitățile de tranzacționare OTC
neconforme cu definiția activității IS, care va deveni mai
exhaustivă în urma modificării legislației de punere în
aplicare, nu vor putea fi nici sistematice, nici regulate.
3.4.2.
Extinderea normelor MiFID la produse și
servicii similare (articolele 1, 3, 4)
În contextul activităților de
reglementare privind pachetele de produse de investiții de retail (packaged
retail investment products – PRIP)[15],
Comisia și-a luat angajamentul de a asigura o abordare coerentă de
reglementare pe baza dispozițiilor din MiFID în ceea ce privește
distribuirea către investitorii de detaliu a diferitelor produse
financiare care răspund unor nevoi similare ale investitorilor și
implică provocări comparabile legate de protecția acestora. În
al doilea rând, au fost exprimate preocupări legate de aplicabilitatea
MiFID în cazurile în care societățile de investiții sau
instituțiile de credit emit și vând propriile valori mobiliare. În
timp ce aplicabilitatea MiFID în cazul furnizării consultanței de
investiții ca parte a vânzărilor este clară, este nevoie de un
grad mai mare de claritate în cazul serviciilor care sunt furnizate
fără componenta de consultanță, când se poate considera
că societatea de investiții sau banca nu furnizează un serviciu
reglementat de MiFID. În fine, având în vedere lecția oferită de
criza financiară, complexitatea piețelor și a produselor
financiare și nevoia investitorilor de a avea certitudinea unor niveluri
de protecție similare indiferent de locația sau de natura
furnizorilor de servicii, nu se mai poate justifica menținerea
discrepanțelor dintre normele aplicate de diferitele state membre
entităților active la nivel local, exceptate de la măsurile
prevăzute de MiFID și care oferă o gamă restrânsă de
servicii de investiții. Prin urmare, se propune extinderea
cerințelor MiFID, în special a normelor de conduită profesională
și a celor privind conflictele de interese, la vânzarea cu sau
fără consultanță de investiții a depozitelor
structurate de către instituțiile de credit, includerea în domeniul
de aplicare al MiFID a societăților de investiții și a
instituțiilor de credit care vând valori mobiliare emise de ele însele
fără componenta de consultanță și includerea de
către statele membre, în legislațiile naționale aplicabile
entităților stabilite la nivel local, a unor cerințe privind
autorizarea și normele de conduită profesională echivalente
celor impuse de MiFID.
3.4.3.
Revizuirea exceptărilor de la aplicarea
dispozițiilor MiFID (articolul 2)
În conformitate cu MiFID, tranzacționarea
de instrumente financiare în cont propriu este inclusă în categoria
serviciilor și activităților de investiții care
necesită autorizare. Cu toate acestea, s-au introdus trei derogări
esențiale pentru a excepta persoanele pentru care tranzacționarea în
cont propriu constituie o activitate exclusivă, o componentă
auxiliară a unei alte activități corporative nefinanciare sau
parte a unei activități nefinanciare de comerț cu mărfuri.
Conform angajamentelor luate în cadrul G20, trebuie asigurat că
dispozițiile MiFID reglementează în mod corespunzător
societățile care furnizează servicii de investiții
clienților și care desfășoară activități de
investiții cu titlu profesional. În acest scop, se propune limitarea
într-o manieră mai clară a derogărilor la activitățile
care se îndepărtează de obiectul central al MiFID și sunt în
esență de natură comercială sau legate de protejarea
propriilor lor activități sau care nu constituie tranzacționare
de mare frecvență.
3.4.4.
Actualizarea cadrului privind structura pieței
(articolele 18, 19, 20, 32, 33, 34, 53, 54)
De la introducerea MiFID, evoluțiile de
pe piață au revelat unele insuficiențe ale cadrului existent de
reglementare aplicabil diferitelor tipuri de locuri de executare, care avea
menirea să promoveze concurența loială, condiții echitabile
de desfășurare a activității, transparența și
eficacitatea piețelor. Funcționalitatea și structura cadrului existent
erau axate în principal pe tranzacționarea instrumentelor de capitaluri
proprii, iar nevoia de a ameliora transparența și reziliența
piețelor pentru celelalte tipuri de instrumente financiare și faptul
că nu toate modalitățile de tranzacționare organizată
care au evoluat în ultimii ani corespund definițiilor și cerințelor
pentru cele trei categorii de sisteme prevăzute de MiFID, și anume
piețele reglementate, sistemele multilaterale de tranzacționare
și internalizatorii sistematici, semnalează nevoia de a cizela
actualul cadru de reglementare. Se propune instituirea unei noi categorii,
și anume cea a sistemelor organizate de tranzacționare care nu
corespund niciuneia dintre categoriile existente, care să se supună
unor cerințe organizaționale stricte și unor norme de transparență
identice, precum și optimizarea cerințelor aplicabile tuturor
locurilor de tranzacționare pentru a răspunde intensificării
tranzacționării transfrontaliere și a concurenței, generate
deopotrivă de evoluțiile tehnologice și de introducerea MiFID.
3.4.5.
Ameliorarea guvernanței corporative (articolele
9, 48)
MiFID prevede că persoanele care conduc
efectiv activitatea unei societăți de investiții trebuie să
aibă o reputație suficient de bună, dar și
experiență suficientă pentru a garanta administrarea
corectă și prudentă a societății de investiții.
Înscriindu-se în linia activităților Comisiei privind guvernanța
corporativă în sectorul financiar[16],
propunerea include întărirea dispozițiilor referitoare la profilul,
rolul și responsabilitățile aferente funcțiilor de
conducere executive și celor neexecutive și la echilibrul care
trebuie asigurat în privința componenței organelor de conducere. În
mod special, propunerea urmărește să asigure că membrii
organelor de conducere dețin cunoștințe și competențe
suficiente și că aceștia au abilitatea de a înțelege riscurile
asociate activității societății de investiții pentru a
garanta administrarea corectă și prudentă a acesteia în
interesul investitorilor și al integrității pieței.
3.4.6.
Cerințe organizaționale
îmbunătățite, pentru a asigura funcționarea eficientă
a piețelor și integritatea acestora (articolele 16, 51)
Evoluțiile tehnologice din domeniul
tranzacționării instrumentelor financiare aduc atât
oportunități, cât și provocări. Efectele acestor
evoluții sunt, în general, percepute ca benefice pentru lichiditatea
piețelor și eficiența acestora, însă s-a constatat că
sunt necesare unele măsuri specifice de reglementare și de
supraveghere pentru a contracara în mod adecvat eventualele riscuri pe care
tranzacționarea algoritmică și tranzacționarea de mare
frecvență le reprezintă pentru funcționarea ordonată a
piețelor. Propunerea vizează, în special, includerea în domeniul de
aplicare al MiFID a tuturor entităților care utilizează
tranzacționarea algoritmică, impunerea de cerințe
organizaționale adecvate pentru aceste societăți și pentru
cele care furnizează acces la piață altor traderi angajați
în tranzacționarea de mare frecvență, precum și impunerea
unor mecanisme adecvate de control al riscurilor care să fie implementate
de locurile de tranzacționare pentru a preveni tranzacționarea
dezorganizată și pentru a asigura reziliența platformelor de
tranzacționare. Se dorește, de asemenea, înlesnirea supervizării
și monitorizării acestor activități de către autoritățile
competente.
3.4.7.
Ameliorarea cadrului de protecție a investitorilor
(articolele 13, 24, 25, 27, 29, anexa I – secțiunea A
În general este recunoscut faptul că
MiFID a contribuit la creșterea nivelului de protecție atât pentru
investitorii profesioniști, cât și pentru cei de detaliu. Cu toate
acestea, experiența arată că aducerea unor modificări în
anumite privințe ar ameliora cazurile cu probabilitatea cea mai mare de
expunere a investitorilor la prejudicii. În special, propunerea
consolidează cadrul de reglementare al furnizării serviciilor de
consultanță de investiții și de administrare de portofolii
și al posibilității ca societățile de investiții
să accepte avantaje de la terți (stimulente) și aduce
clarificări cu privire la condițiile și cadrul în care
investitorii pot tranzacționa liber pe piață anumite instrumente
financiare necomplexe beneficiind de un minimum de drepturi sau de un nivel
minimum de protecție din partea societății lor de
investiții. Mai mult, este introdus un cadru de abordare a practicilor de
vânzare încrucișată pentru a asigura că investitorii sunt bine
informați și că astfel de practici nu le aduc prejudicii.
Propunerea întărește cerințele privind administrarea, de
către societățile de investiții și agenții
acestora, a fondurilor și a instrumentelor financiare aparținând
clienților și include păstrarea în siguranță a
instrumentelor financiare în numele clienților în categoria serviciilor de
investiții. Se aduc îmbunătățiri în ceea ce privește
furnizarea de informații către clienți cu privire la serviciile
furnizate acestora și la executarea ordinelor lor.
3.4.8.
Grad sporit de protecție în cazul
furnizării de servicii de investiții clienților care nu sunt
clienți de detaliu (articolul 30, anexa II)
Clasificarea clienților în clienți
de detaliu (de retail), clienți profesioniști și
contrapărți eligibile, conform MiFID, oferă un grad de
flexibilitate adecvat și satisfăcător și trebuie, prin
urmare, să rămână în mare măsură neschimbată. Cu
toate acestea, există numeroase exemple de tranzacții cu instrumente
complexe în care sunt implicate autorități locale și
municipalități și care demonstrează că aceste tipuri
de entități nu se regăsesc în mod corespunzător în
clasificarea din cadrul MiFID. De asemenea, în timp ce multe norme detaliate de
conduită profesională nu sunt relevante pentru relațiile între contrapărți
eligibile și pentru numeroasele tranzacții cotidiene între acestea,
principiul fundamental și general valabil al acțiunii oneste,
echitabile și profesioniste și obligația de a fi corect, clar și
neînșelător trebuie să se aplice indiferent de categoria de
client. În fine, propunerea include beneficiul unei mai bune informări
și documentări în privința serviciilor furnizate pentru
contrapărțile eligibile.
3.4.9.
Cerințe noi privind locurile de
tranzacționare (articolele 27, 59, 60)
În prezent, evaluarea bunei executări
conform MiFID depinde de disponibilitatea datelor în virtutea
transparenței pre și post-tranzacționare. Cu toate acestea, alte
informații, precum numărul de ordine anulate înainte de executare sau
viteza de executare pot fi la fel de relevante. Propunerea introduce
așadar o cerință de publicare anuală a unor date privind
calitatea executării ordinelor. În al doilea rând, contractele derivate pe
mărfuri tranzacționate în locurile de tranzacționare atrag în
mod frecvent cel mai mare număr de utilizatori și investitori și
pot fi adesea sursă de prețuri de referință care sunt
utilizate, de exemplu, la formarea prețurilor cu amănuntul pentru
energie și produse alimentare. Se propune astfel ca toate locurile de
tranzacționare în care se tranzacționează contracte derivate pe
mărfuri să adopte limite corespunzătoare sau să instituie
mecanisme alternative pentru a garanta funcționarea ordonată a
pieței și condițiile de decontare pentru mărfurile livrate
fizic și să furnizeze autorităților de reglementare
informații sistematice, detaliate și standardizate referitoare la
pozițiile deținute pe tipuri de traderi comerciali sau financiari
(incluzând categoria și identitatea clientului final) și
participanți la piață (incluzând numai pozițiile agregate
pe categorii de clienți finali). Limitele care trebuie adoptate de
locurile de tranzacționare pot fi armonizate prin acte delegate adoptate
de Comisie; însă nici aceste limite, nici mecanismele alternative astfel
adoptate nu pot împiedica autoritățile competente sau AEVMP să
impună măsuri suplimentare dacă este cazul, în conformitate cu
prezenta directivă și cu MiFIR.
3.4.10.
Un regim
îmbunătățit aplicabil piețelor pentru IMM-uri (articolul
35)
Pentru a completa diferitele inițiative
recente la nivelul UE de a sprijini IMM-urile în obținerea de
finanțări, se propune crearea unei noi subcategorii de piețe,
și anume piețele de creștere pentru IMM-uri. Operatorul unei
astfel de piețe (care funcționează, de regulă, ca un MTF)
are opțiunea de a solicita înregistrarea MTF-ului pe care îl operează
ca piață de creștere pentru IMM-uri, dacă îndeplinește
anumite condiții. Înregistrarea acestui tip de piețe are ca scop
creșterea vizibilității acestora și ar contribui la adoptarea
unor standarde de reglementare paneuropene comune pentru astfel de piețe,
adaptate nevoilor emitenților și investitorilor activi pe aceste
piețe, menținând totodată nivelul ridicat existent de
protecție a investitorilor.
3.4.11.
Regimul aplicabil țărilor terțe
(articolele 41 – 50)
Propunerea creează un cadru armonizat
care să ofere acces pe piețele UE societăților și
operatorilor situați în țări terțe. Obiectivul este acela
de a depăși fragmentarea actuală sub formă de regimuri
naționale la nivelul țărilor terțe și de a asigura
condiții de concurență echitabile pentru toate
entitățile care oferă servicii financiare pe teritoriul UE.
Propunerea introduce un regim bazat pe o evaluare preliminară a
echivalenței jurisdicțiilor țărilor terțe de
către Comisie. Societățile din țări terțe pentru
care s-a adoptat o decizie de echivalență vor putea solicita să
presteze servicii în Uniune. Furnizarea de servicii pentru clienții de
detaliu va necesita crearea de sucursale. Se va impune ca societățile
din țări terțe să fie autorizate în statul membru unde se
înființează sucursala, iar aceasta va intra sub incidența
cerințelor UE în anumite domenii (cerințe organizaționale,
reguli deontologice, conflicte de interese, transparență și
altele). Serviciile furnizate contrapărților eligibile nu vor
necesita înființarea unei sucursale; societățile din
țări terțe pot furniza astfel de servicii cu condiția
să fie luate în evidență de AEVMP. Ele vor fi supravegheate în
țara de origine. Se vor impune acorduri de cooperare adecvate între entitățile
de supraveghere din țările terțe, autoritățile competente
naționale și AEVMP.
3.4.12.
O consolidare a datelor mai bună și mai
eficientă (articolele 61–68)
Domeniul furnizării datelor de
piață, incluzând calitatea, formatul, costul și capacitatea de
consolidare a acestor date, este esențial pentru a susține principiile
fundamentale promovate de MiFID în materie de transparență,
concurență și protecție a investitorilor. În acest domeniu,
dispozițiile propuse în regulament și în directivă introduc o
serie de modificări esențiale. Dispozițiile respective vor duce la
îmbunătățirea calității și a coerenței
datelor deoarece ele impun tuturor societăților de investiții
să-și publice rapoartele privind activitățile de
tranzacționare prin intermediul mecanismelor de publicare aprobate (Approved
Publication Arrangements – APA). Se stabilesc proceduri pentru autorizarea
de către autoritățile competente a acestor mecanisme de
publicare aprobate, precum și cerințe organizaționale pentru
acestea din urmă. Dispozițiile propuse răspund la una
dintre principalele critici referitoare la efectele implementării MiFID,
și anume cea privind fragmentarea datelor. În afară de cerințele
privind fiabilitatea datelor referitoare la piață, disponibilitatea
acestora la timp și la costuri rezonabile, este esențial pentru
investitori ca aceste date să poată fi centralizate astfel încât
să fie posibilă compararea eficientă a prețurilor și a
tranzacțiilor din toate locurile de tranzacționare. Înmulțirea
locurilor de tranzacționare după implementarea MiFID face foarte
dificil acest lucru. Dispozițiile propuse stabilesc condițiile pentru
apariția pe piață a furnizorilor de sisteme centralizate de
raportare a datelor și cerințele organizaționale pe care vor
trebui să le îndeplinească acești furnizori pentru a putea opera
astfel de sisteme.
3.4.13.
Prerogative sporite pentru autoritățile
competente privind pozițiile pe instrumente derivate (articolele 61, 72,
83)
Având în vedere creșterea
semnificativă a dimensiunilor piețelor de instrumente financiare din
ultimii ani, prin această propunere se urmărește rezolvarea
problemei fragmentării actuale a prerogativelor autorităților de
reglementare în privința monitorizării și supravegherii
pozițiilor deținute. Acestor autorități li se va conferi
competența explicită de a solicita, de la orice persoană,
informații privind pozițiile deținute pe instrumente derivate
și pe certificate de emisii, în interesul funcționării ordonate
și al integrității piețelor. Autoritățile de
supraveghere vor putea interveni în orice moment pe durata unui contract
derivat pentru a lua măsuri în scopul diminuării poziției în
cauză. Acestei gestionări îmbunătățite a
pozițiilor i se va adăuga posibilitatea de a limita pozițiile
într-o manieră ex-ante, nediscriminatorie. Toate acțiunile în
acest sens vor trebui notificate AEVMP.
3.4.14.
Sancțiuni eficace (articolele 73-78)
Statele membre trebuie să prevadă
că se pot aplica sancțiuni și măsuri administrative
adecvate în cazul încălcării MiFID. În acest scop, directiva le va
cere să respecte următoarele reguli minime. În primul rând, trebuie să se aplice sancțiuni
și măsuri administrative persoanelor fizice sau juridice și
societăților de investiții responsabile de încălcări. În al doilea rând, în cazul
încălcării dispozițiilor prezentei directive și ale
regulamentului, autoritățile competente trebuie să dispună
de un set minim de sancțiuni și măsuri administrative. Acesta
include retragerea autorizației, avertizarea publică, demiterea
conducerii, sancțiuni administrative pecuniare. În al treilea rând, nivelul maxim al
sancțiunilor administrative pecuniare prevăzute de legislațiile
naționale trebuie să depășească nivelul beneficiilor
rezultate din încălcare, dacă acestea pot fi determinate și, în
orice caz, nu trebuie să fie mai mic decât nivelul prevăzut de
directivă. În al patrulea rând, criteriile luate în
considerare de autoritățile competente pentru stabilirea tipului
și nivelului sancțiunii aplicate trebuie să includă cel
puțin criteriile prevăzute în directivă (ex. beneficiile
rezultate din încălcare sau pierderile cauzate unor părți
terțe, comportamentul cooperant al persoanei responsabile etc.). În al cincilea rând, sancțiunile și
măsurile aplicate trebuie să fie publicate, așa cum se prevede
în prezenta directivă. În fine, trebuie create mecanisme adecvate
pentru încurajarea raportării încălcărilor în cadrul
societăților de investiții. Prezenta directivă nu vizează
sancțiunile penale.
3.4.15.
Certificatele de emisii (anexa I secțiunea C)
Spre deosebire de tranzacționarea
instrumentelor derivate, piețele secundare spot pentru certificate de
emisii UE (EU emission allowances – EUA) sunt într-o foarte mare
măsură nereglementate. Pe piețele spot s-au înregistrat o serie
de practici frauduloase, care subminează încrederea în schema de
comercializare a emisiilor (ETS) instituită prin Directiva ETS[17]. În paralel cu măsurile
luate în temeiul Directivei EU ETS în scopul consolidării sistemului de
registre de certificate de emisii și a condițiilor necesare pentru
deschiderea unui cont în vederea tranzacționării certificatelor,
propunerea va duce la includerea întregii piețe a certificatelor în sfera
de reglementare a pieței financiare. Atât piețele spot, cât și
piețele instrumentelor derivate vor fi supravegheate de o entitate
unică. Se vor aplica MiFID și Directiva 2003/6/CE privind abuzul de
piață, ceea ce va crește din toate punctele de vedere gradul de
securitate al pieței, fără a afecta însă scopul acesteia,
și anume reducerea emisiilor. În plus, se va asigura astfel coerența
cu normele care se aplică deja instrumentelor derivate EUA, precum și
un grad mai mare de securitate, deoarece băncile și
societățile de investiții, entități obligate să
monitorizeze activitatea de tranzacționare pentru a depista fraudele,
abuzurile și spălarea banilor, și-ar asuma un rol mai important
în procesul de selecție a potențialilor traderi de pe piețele
spot.
4.
Implicațiile bugetare
Implicațiile bugetare ale propunerii sunt
legate de sarcina atribuită AEVMP, după cum se precizează în
fișa financiară legislativă care însoțește prezenta
propunere. Implicațiile bugetare specifice pentru Comisie sunt evaluate,
de asemenea, în cadrul fișei financiare. Propunerea are implicații asupra
bugetului comunitar. ê2004/39/CE ð nou 2011/0298 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI A CONSILIULUI privind piețele instrumentelor
financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European
și a Consiliului
(reformare)
(Text cu relevanță pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere ð Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene ï Tratatul de instituire a Comunității
Europene, în special articolul 53 alineatul (1)47
alineatul (2), având în vedere propunerea Comisiei[18], ð după transmiterea proiectului de
act legislativ către parlamentele naționale, ï având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European[19], având în vedere avizul Băncii Centrale
Europene[20], ð după consultarea
Autorității Europene pentru Protecția Datelor, ï hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[21]
ð legislativă ordinară ï, întrucât: ò nou (1)
Directiva 2004/39/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind
piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE
și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a
Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei
93/22/CEE a Consiliului[22]
a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori. Din motive de
claritate, este necesar, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze
la reformarea directivei menționate. ê 2004/39/CE
considerentul 1 (2) Directiva
93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de
investiții în domeniul valorilor mobiliare[23] urmărea crearea unui
mediu în care întreprinderile societățile de investiții
și băncile autorizate ar putea să poată, pe baza
autorizației eliberate și a supravegherii exercitate de statul lor
membru de origine, furniza să furnizeze anumite servicii sau stabili
să înființeze sucursale
în alte state membre. În acest sens, directiva menționată anterior
încerca să armonizeze condițiile inițiale de autorizare și
de funcționare aplicabile întreprinderilor
societăților de
investiții, inclusiv normele de conduită. De asemenea, aceasta prevedea armonizarea anumitor
norme aferente funcționării piețelor reglementate. ê 2004/39/CE
considerentul 2 (adaptat) (3) În
ultimii ani, investitorii apelează din ce în ce mai mult la piețele
financiare, în care găsesc o gamă largă de servicii și
instrumente, a căror complexitate a crescut. Această evoluție
justifică o extindere a cadrului juridic comunitar Ö al
Uniunii Õ , care trebuie
să includă toate activitățile oferite investitorilor. În
acest sens, se cuvine a se ajunge la trebuie prevăzut nivelul de
armonizare necesar pentru a oferi investitorilor un nivel ridicat de
protecție și pentru a permite întreprinderilor societăților de
investiții să își furnizeze serviciile în întreaga Comunitate
Ö Uniune Õ , care
reprezintă o piață unică, pe baza supravegherii exercitate
în statul membru de origine. Prin urmare, Directiva 93/22/CEE ar
trebui să fie a
fost înlocuită cu o nouă directivă Directiva 2004/39/CE. ò nou (4) Criza financiară a evidențiat
puncte slabe în funcționarea și transparența piețelor
financiare. Evoluția piețelor financiare a evidențiat
necesitatea consolidării cadrului de reglementare în ceea ce privește
piețele instrumentelor financiare pentru a asigura creșterea gradului
de transparență, o mai bună protecție a investitorilor,
sporirea gradului de încredere și reducerea domeniilor nereglementate,
precum și pentru a conferi autorităților de supraveghere
competențe adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. ò nou (5) Există o opinie unanimă în rândul
organismelor de reglementare la nivel internațional conform căreia
existența unor deficiențe ale guvernanței corporative în mai
multe instituții financiare, inclusiv absența unor mecanisme de
control eficiente în cadrul acestora, a fost unul dintre factorii
determinanți ai crizei financiare. Asumarea cu imprudență
și în mod excesiv a unor riscuri poate duce la colapsul unor
instituții financiare și la probleme sistemice în statele membre
și la nivel global. Conduita incorectă a societăților care
furnizează servicii clienților poate crea prejudicii investitorilor
și poate duce la pierderea încrederii acestora. Pentru a aborda problema
potențialelor prejudicii aduse de aceste deficiențe ale mecanismelor
de guvernanță corporativă, dispozițiile acestei directive
trebuie completate cu unele principii mai detaliate și standarde minime. Aceste
de principii și standarde trebuie aplicate ținând cont de natura,
amploarea și complexitatea activităților societăților
de investiții. ò nou (6) Grupul la nivel înalt pentru supravegherea
financiară în UE a invitat Uniunea Europeană să elaboreze un set
de reglementări financiare mai armonizate. În contextul viitoarei
configurații a mecanismelor de supraveghere la nivel european, Consiliul
European din 18 și 19 iunie 2009 a subliniat, de asemenea, necesitatea
stabilirii unui cadru de reglementare unic la nivel european, aplicabil tuturor
instituțiilor financiare de pe piața unică. ò nou (7) Având în vedere cele prezentate anterior,
Directiva 2004/39/CE este reformată parțial prin prezenta
directivă nouă și este înlocuită parțial de
Regulamentul (UE) nr. …/… (MiFIR). Cele două instrumente juridice
luate împreună trebuie să constituie cadrul juridic de reglementare a
cerințelor aplicabile societăților de investiții,
piețelor reglementate, furnizorilor de servicii de raportare de date,
precum și societăților din țări terțe care
furnizează servicii de investiții sau desfășoară
activități de investiții în Uniune. Prin urmare, prezenta
directivă trebuie citită împreună cu regulamentul. Directiva
trebuie să conțină dispozițiile care reglementează
autorizarea activității, achiziția de participații
calificate, exercitarea libertății de stabilire și a
libertății de a presta servicii, condițiile de funcționare
ale societăților de investiții pentru asigurarea protecției
investitorilor, competențele autorităților de supraveghere din
statele membre de origine și gazdă, regimul sancțiunilor. Având
în vedere că obiectivul principal și obiectul prezentei propuneri
este de a coordona dispozițiile naționale privind domeniile
menționate, propunerea trebuie să se bazeze pe articolul 53 alineatul
(1) din TFUE. Adoptarea acestor dispoziții sub forma unei directive este
adecvată pentru a permite, atunci când este necesar, adaptarea
dispozițiilor de punere în aplicare din domeniile reglementate de prezenta
directivă în funcție de particularitățile pieței
și ale sistemului juridic din fiecare stat membru. ê 2004/39/CE
considerentul 3 (3) Dat fiind faptul că investitorii
se sprijină din ce în ce mai mult pe recomandări personalizate, se
cuvine a adăuga consilierea în investiții la serviciile de investiții care necesită o autorizație. ê 2004/39/CE
considerentul 4 (8)(4) Se
cuvine a Este oportună includerea în lista instrumentelor financiare anumite
a anumitor contracte
derivate pe materii prime instrumente
financiare derivate pe mărfuri și altele
a celor care
sunt întocmite și tranzacționate astfel încât să necesite o
abordare care, prin
modul de constituire și tranzacționare, implică aspecte
de reglementare comparabilă celei comparabile celor aplicabile
instrumentelor financiare clasice. ò nou (9) Pe piețele secundare spot de
tranzacționare a certificatelor de emisii (EUA) au existat cazuri de
practici frauduloase care pot să submineze încrederea în sistemul de
comercializare a certificatelor de emisii instituit prin Directiva 2003/87/CE,
în prezent luându-se măsuri pentru a consolida sistemul registrelor EUA
și a institui condiții mai stricte pentru deschiderea conturilor de
tranzacționare a acestor certificate. Pentru a consolida integritatea
acestor piețe și pentru a garanta funcționarea lor
eficientă, inclusiv supravegherea amplă a activităților de
tranzacționare, este oportună completarea măsurilor adoptate
prin Directiva 2003/87/CE prin includerea integrală a certificatelor de
emisii în domeniul de aplicare al prezentei directive și al Regulamentului
----/-- [Regulamentul privind abuzul de piață], clasificându-le drept
instrumente financiare. ê 2004/39/CE
considerentul 7 (adaptat) (10)(7) Prezenta
directivă vizează să reglementeze întreprinderile a căror
ocupație sau activitate obișnuită constă în furnizarea de
servicii de investiții și/sau exercitarea de activități de
investiții, cu titlu profesional. Se cuvine, prin
urmare, a exclude din sfera sa de aplicare orice persoană a cărei
activitate profesională este de o altă
natură. ê 2004/39/CE
considerentul 5 (11) Este necesară instaurarea unui cadru de
reglementare global care să reglementeze executarea tranzacțiilor cu
instrumente financiare, oricare ar fi metodele de tranzacționare utilizate
în acest scop, pentru a garanta o calitate sporită de efectuare a
operațiunilor investitorilor și pentru a păstra integritatea
și eficiența globală a sistemului financiar. Prin urmare, se
impune a adopta un cadru de reglementare coerent și adaptat riscului,
aplicabil principalelor tipuri de sisteme de executare a ordinelor valabile în
prezent pe piața financiară europeană. Pentru aceasta, este
indispensabil a recunoaște apariția, în paralel cu piețele
reglementate, a unei noi generații de sisteme de tranzacționare
organizată, care trebuie supuse anumitor obligații vizând
menținerea funcționării eficiente și ordonate a
piețelor financiare. În scopul echilibrării cadrului de
reglementare, se cuvine a include un nou serviciu de investiții, aferent
exploatării unui MTF (sistem multilateral de tranzacționare). ê 2004/39/CE
considerentul 6 (12)(6) Termenii de „piață reglementată”
și „MTF” ar trebui definiți și aceste definiții ar trebui
să fie strâns legate una de cealaltă, astfel încât să
reiasă că acoperă aceleași funcții de
tranzacționare organizată. Acestea ar trebui să excludă
sistemele bilaterale în cadrul cărora o întreprindere de investiții
intervine, pentru fiecare tranzacționare în cont propriu și nu ca
intermediar, fără a-și asuma
riscuri, între cumpărător și vânzător. Termenul „sisteme”
include toate piețele care sunt alcătuite dintr-un ansamblu de norme
și dintr-o platformă de tranzacționare, precum și cele a căror
funcționare se bazează numai pe un ansamblu de norme. Piețele
reglementate și MTF nu sunt obligate să gestioneze un sistem „tehnic”
pentru compararea ordinelor. O piață care se compune doar dintr-un
ansamblu de norme care reglementează aspectele legate de acceptarea de
membri, de acceptarea instrumentelor la tranzacționări,
de tranzacționările între membri, de notificarea tranzacțiilor
și, după caz, de obligațiile de transparență este o
piață reglementată sau un MTF în sensul prezentei directive, iar
tranzacțiile încheiate în conformitate cu aceste norme sunt considerate
ca fiind încheiate în temeiul unui sistem de piață reglementată
sau al unui MTF. Expresia „interese ale cumpărătorilor și ale
vânzătorilor” trebuie înțeleasă în sensul larg, ca incluzând
ordinele, prețul și indicarea interesului. Condiția potrivit căreia interesele sunt aduse împreună
în sistem în conformitate cu norme nediscreționare stabilite de operatorul
sistemului implică faptul că această întâlnire a lor se
efectuează în cadrul normelor sistemului sau în cadrul protocoalelor sau
procedurilor sale operaționale interne (inclusiv procedurile
informatice). Prin „norme nediscreționare” se înțelege că aceste
norme nu lasă întreprinderii de investiții care utilizează
sistemul nici o marjă de intervenție discreționară asupra
interacțiunii intereselor exprimate.
Definițiile necesită ca aceste interese să fie aduse
împreună astfel încât confruntarea lor să conducă la un
contract, a cărui executare are loc în conformitate cu normele sistemului
sau cu protocoalele sau procedurile sale operaționale interne. ò nou (12) Toate locurile de tranzacționare,
și anume piețele reglementate, MTF-urile sau OTF-urile trebuie
să instituie reguli transparente care să reglementeze accesul la
sistem. Cu toate acestea, în timp ce piețele reglementate și MTF-urile
trebuie să rămână supuse unor cerințe în mare
măsură similare privind acceptarea de membri sau participanți,
OTF-urile trebuie să poată să stabilească și să
restricționeze accesul, printre altele, pe baza rolului și a
obligațiilor pe care operatorii acestora le au față de
clienții lor. ò nou (13) O societate de investiții care
execută ordine ale unui client prin angajarea capitalurilor proprii
trebuie considerată a fi un internalizator sistematic, cu excepția
cazului în care tranzacțiile respective se efectuează în afara
piețelor reglementate, a MTF-urilor și a OTF-urilor în mod ocazional,
ad hoc și neregulat. Internalizatorii sistematici trebuie definiți ca
fiind acele societăți de investiții care, în mod organizat,
frecvent și sistematic, tranzacționează în cont propriu
executând ordinele clienților în afara unei piețe reglementate, a
unui MTF sau a unui OTF. Pentru a asigura aplicarea obiectivă și
eficace a acestei definiții societăților de investiții,
tranzacțiile bilaterale efectuate cu clienții trebuie să fie
relevante și trebuie adăugate criterii cantitative care să
completeze criteriile calitative pentru identificarea societăților de
investiții care trebuie să se înregistreze ca internalizatori
sistematici, stabilite la articolul 21 din Regulamentul nr. 1287/2006 al
Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE. În timp ce un OTF este
orice sistem sau mecanism în care interese multiple de vânzare și
cumpărare ale unor terți interacționează în cadrul
sistemului, unui internalizator sistematic nu trebuie să i se permită
să reunească interese de vânzare și cumpărare ale unor
terți. ê 2004/39/CE
considerentul 8 (adaptat) ð nou (14)(8) Persoanele care
își administrează propriile active și întreprinderi, care nu
furnizează niciun serviciu de investiții și/sau nu exercită
nicio altă activitate de
investiții alta decât tranzacționarea în cont
propriu ð nu trebuie incluse în domeniul de
aplicare al prezentei directive ï, cu excepția cazului în care sunt formatori de piață ð , participanți sau membri ai unei
piețe reglementate sau ai unui MTF sau execută ordine ale
clienților lor tranzacționând ï sau
tranzacționează în cont propriu. în mod organizat, frecvent și sistematic
în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF, furnizând un sistem
accesibil terților pentru a intra în tranzacționări cu
aceștia, nu ar trebui incluse în sfera de aplicare a prezentei directive. ð În mod excepțional, nu trebuie
să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive persoanele care
tranzacționează instrumente financiare în cont propriu, ca
participanți sau membri ai unei piețe reglementate sau ai unui MTF,
inclusiv în calitate de formatori de piață pentru instrumente
financiare derivate pe mărfuri, certificate de emisii sau instrumente
derivate pe acestea, ca activitate auxiliară activității lor
principale, care, la nivel de grup, nu este nici furnizarea de servicii de
investiții în sensul prezentei directive, nici furnizarea de servicii
bancare în sensul Directivei 2006/48/CE. Criteriile tehnice pentru stabilirea
caracterului auxiliar al unei activități față de
activitatea principală trebuie clarificate prin acte delegate. Tranzacționarea
în cont propriu prin executarea ordinelor clienților trebuie să
includă executarea de către societăți a ordinelor de la
clienți diferiți prin corelarea acestora efectuând
cumpărări și vânzări simultane în cont propriu
(tranzacționare de tipul back-to-back), iar aceste
societăți trebuie considerate ca acționând în nume propriu
și trebuie să intre sub incidența prezentei directive care
reglementează atât executarea de ordine în numele clienților, cât
și tranzacționarea în cont propriu. Executarea de ordine pentru instrumente
financiare ca activitate auxiliară între două persoane a căror
activitate principală, la nivel de grup, nu este nici furnizarea de
servicii de investiții în sensul prezentei directive, nici furnizarea de
servicii bancare în sensul Directivei 2006/48/CE nu trebuie considerată ca
fiind tranzacționare în cont propriu prin executarea ordinelor
clienților. ï ê 2004/39/CE
considerentul 9 (15)(9) Trimiterile din text la termenul de persoane trebuie înțelese ca
vizând atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. ê 2004/39/CE
considerentul 10 (adaptat) (16)(10) Se impune excluderea întreprinderilor de asigurări ale căror
activități fac obiectul unei supravegheri adecvate de către
autoritățile competente în materie de control prudențial și
care sunt reglementate de Directiva 64/225/CEE a Consiliului din
25 februarie 1964 privind eliminarea restricțiilor cu privire la
libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii în domeniul
reasigurărilor și al retrocedărilor[24],
de prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de
coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind
inițierea și exercitarea activității de asigurare
directă generală, alta decât asigurarea de viață[25],
precum și de Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea directă de
viață[26]
Ö Directiva
2009/138/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și
desfășurarea activității de asigurare și de
reasigurare (Solvabilitate II)[27] Õ. ê 2004/39/CE
considerentul 11 (17)(11) Persoanele care nu furnizează servicii terților, dar a
căror activitate constă în furnizarea de servicii de investiții
exclusiv întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau unor alte filiale ale
întreprinderii lor mamă nu ar trebuie să fie reglementate de prezenta
directivă. ê 2004/39/CE
considerentul 12 (18)(12) Persoanele care nu furnizează servicii de investiții decât
ocazional în cadrul activității lor profesionale ar
trebuie, de asemenea, să fie
excluse din sfera de aplicare a prezentei directive, cu condiția ca
această activitate profesională să fie reglementată și
ca reglementarea pertinentă să nu excludă furnizarea
ocazională de servicii de investiții. ê 2004/39/CE
considerentul 13 (19)(13) Persoanele care furnizează servicii de investiții constând
exclusiv în gestionarea unui sistem de participare a lucrătorilor
angajaților și care,
prin urmare, nu furnizează servicii de investiții terților nu
sunt avute în vedere de dispozițiile prezentei directive. ê 2004/39/CE
considerentul 14 (20)(14) Se
cuvine a exclude Trebuie excluse din sfera de aplicare a
prezentei directive băncile centrale și alte organisme cu
funcții similare, precum și organismele publice însărcinate cu
gestionarea datoriei publice sau care intervin în această gestionare - noțiune
care include plasarea datoriei - cu excepția organismelor deținute
parțial sau total integral
de stat, a căror misiune este comercială sau legată de
achizițiile de participări participații. ò nou (21) Pentru a clarifica regimul exonerărilor
acordate Sistemului european al băncilor centrale, altor organisme
naționale care îndeplinesc funcții similare și organismelor care
intervin în gestionarea datoriei publice, este oportun să se limiteze
aceste exonerări la acele organisme și instituții care își
îndeplinesc funcțiile în conformitate cu legislația unui stat membru
sau în conformitate cu legislația Uniunii, precum și la organismele
internaționale la care au aderat unul sau mai multe state membre. ê 2004/39/CE
considerentul 15 (adaptat) (22)(15) Se
cuvine a exclude Trebuie excluse din sfera de aplicare a
prezentei directive organismele de plasament colectiv și fondurile de
pensii, fie că sunt sau nu coordonate la nivel comunitar Ö nivelul
Uniunii Õ , precum și
depozitarii și gestionarii
administratorii acestor organisme,
în
măsura în care sunt aceștia
fiind supuși unei reglementări specifice adaptate direct
activităților lor. ê 2004/39/CE
considerentul 16 (23)(16) Pentru a beneficia de exonerările prevăzute de prezenta directivă,
persoana în cauză trebuie să îndeplinească în
permanență condițiile aferente. În special, în cazul în care o
persoană furnizează servicii de investiții sau exercită
activități de investiții și este exceptată de la
măsurile prevăzute de prezenta directivă întrucât aceste
servicii sau activități, considerate la nivelul grupului, sunt
auxiliare în raport cu activitatea sa principală, aceasta nu ar
trebuie să mai fie
exceptată în cazul în care furnizarea serviciilor respective sau
exercitarea activităților respective ar
înceta încetează
să mai fie auxiliară în raport cu activitatea sa principală. ê 2004/39/CE
considerentul 17 (24)(17) Persoanele care furnizează servicii de investiții și/sau
exercită activități de investiții reglementate de prezenta
directivă ar trebuie
să fie supuse unei autorizăriiații
eliberate de către
statul lor membru de origine în scopul asigurării protecției
investitorilor și al
stabilității sistemului financiar. ê 2004/39/CE
considerentul 18 (adaptat) (25)(18) Instituțiile de credit care sunt autorizate în temeiul Directivei 2000/12/CE
Ö 2006/48/CE Õ a Parlamentului
European și a Consiliului din 20 martie 2000
Ö 14 iunie
2006 Õ privind
inițierea și exercitarea activității instituțiilor de
credit Ö (reformare) Õ Ö [28] Õ nu ar
trebuie să aibă nevoie
de o altă autorizație în temeiul prezentei directive pentru a furniza
servicii de investiții sau a exercita activități de
investiții de aceeași natură. În cazul în care o instituție
de credit decide să furnizeze astfel de servicii
de investiții sau să
exercite asemenea activități de investiții,
autoritățile competente ar trebuie să se asigure, înainte de a
acorda autorizația, că ea respectă dispozițiile pertinente
ale prezentei directive. ò nou (26) Depozitele structurate au apărut ca
formă de produs de investiții, însă nu intră sub
incidența legislației la nivelul Uniunii privind protecția
investitorilor, în timp ce alte tipuri de investiții structurate sunt
reglementate de legislația respectivă. Prin urmare, este
oportună consolidarea încrederii investitorilor și uniformizarea
abordării utilizate de reglementări în ceea ce privește distribuția
diferitelor pachete de produse de investiții de retail în vederea
asigurării unui nivel adecvat de protecție a investitorilor la
nivelul Uniunii. De aceea, este oportună includerea depozitelor
structurate în domeniul de aplicare al prezentei directive. În acest sens, este
necesar să se precizeze că, având în vedere că depozitele
structurate sunt o formă de produs de investiții, acestea nu includ
depozitele legate exclusiv de rate ale dobânzilor, precum Euribor sau Libor,
indiferent dacă ratele dobânzilor respective sunt prestabilite, fixe sau
variabile. ò nou (27) Pentru a spori gradul de protecție a
investitorilor la nivelul Uniunii, este oportună limitarea
condițiilor pe baza cărora statele membre pot să excludă
din domeniul de aplicare al prezentei directive persoanele care furnizează
servicii de investiții unor clienți, aceștia din urmă
rămânând, în consecință, fără protecție în
temeiul directivei. În particular, este necesar să se solicite statelor
membre să aplice persoanelor respective cerințe cel puțin
echivalente celor prevăzute de prezenta directivă, în special în
etapa de autorizare a acestora, la evaluarea reputației și
experienței lor și a caracterului adecvat al eventualilor acționari,
la analizarea condițiilor pentru autorizarea inițială și la
supravegherea continuă, precum și cu privire la normele de
conduită profesională. ê 2004/39/CE
considerentul 19 (28)(19) În cazul în care o întreprindere societate de investiții
furnizează ocazional unul sau mai multe servicii de investiții sau
exercită ocazional una sau mai multe activități de
investiții nereglementate de autorizația pe care o deține,
aceasta nu ar trebuie
să aibă nevoie de o autorizație suplimentară în cadrul
temeiul prezentei directive. ê 2004/39/CE
considerentul 20 (29)(20) În sensul prezentei directive, activitatea de primire și
transmitere a ordinelor ar trebuie să includă, de asemenea,
punerea în legătură a doi sau mai mulți investitori,
permițându-se astfel realizarea unei tranzacții între acești
investitori. ò nou (30) Societățile de investiții
și instituțiile de credit care distribuie instrumente financiare pe
care ele însele le emit nu trebuie să intre sub incidența
dispozițiilor prezentei directive atunci când furnizează
clienților lor consultanță de investiții. Pentru a elimina
incertitudinea și pentru a crește gradul de protecție a
investitorilor, este oportun să se impună aplicarea prezentei
directive cazurilor în care societățile de investiții și
instituțiile de credit distribuie, pe piața primară, instrumente
financiare emise de ele însele fără a furniza consultanță. În
acest scop, trebuie extinsă definiția serviciului de executare a
ordinelor în numele clienților. ê 2004/39/CE
considerentul 21(adaptat) (21) În
contextul viitoarei revizuiri a cadrului privind adecvarea fondurilor proprii
în Acordul Basel II, statele membre recunosc necesitatea de a reexamina, în
cazul în care întreprinderile de investiții execută ordine în cont
propriu (matched principal), dacă acestea trebuie să fie
considerate ca acționând în cont propriu și, prin urmare, trebuie
supuse unor cerințe suplimentare de reglementare în materie de fonduri
proprii. ê 2004/39/CE
considerentul 22 (31)(22) Principiile recunoașterii reciproce și ale supravegherii
exercitate de statul membru de origine reclamă ca autoritățile
competente ale statelor membre să nu acorde autorizația, sau să
o retragă, în cazul în care anumite elemente, precum conținutul
programului de activitate, distribuirea geografică sau
activitățile exercitate efectiv, indică faptul că, în mod
evident, întreprinderea societatea de investiții a optat
pentru sistemul juridic al unui stat membru pentru a se sustrage de la normele
mai stricte în vigoare într-un alt stat membru pe teritoriul căruia ea
intenționează să își exercite sau își exercită
majoritatea activităților. O întreprindere societate de investiții care este
persoană juridică ar trebuie să fie autorizată în statul
membru în care se află sediul social al acesteia. O întreprindere
societate de investiții care
nu este persoană juridică ar trebuie să fie autorizată în statul
membru în care este situată administrația
sa centrală sediul
său principal. În plus, statele membre ar
trebuie să solicite
impună ca administrația
centrală sediul
central al unei întreprinderi
societăți de
investiții să fie întotdeauna situată în statul
său membru de origine și să funcționeze efectiv în acest
stat. ò nou (32) Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei
92/49/CEE a Consiliului și a Directivelor 2002/83/CE, 2004/39/CE,
2005/68/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește normele de
procedură și criteriile de evaluare aplicabile evaluării
prudențiale a achizițiilor și majorărilor de
participații în sectorul financiar[29]
prevede criterii detaliate pentru evaluarea prudențială a proiectelor
de achiziții într-o societate de investiții și o procedură
pentru aplicarea acestora. Pentru a asigura certitudinea juridică,
claritatea și predictibilitatea în ceea ce privește procesul de
evaluare, precum și rezultatul acestuia, este oportună confirmarea
criteriilor și a procesului de evaluare prudențială
prevăzute de Directiva 2007/44/CE. În particular, autoritățile competente
trebuie să facă o evaluare a caracterului adecvat al
potențialului achizitor și a solidității din punct de
vedere financiar a proiectului de achiziție, pe baza următoarelor
criterii: reputația potențialului achizitor; reputația și
experiența oricărei persoane care va conduce activitatea
societății de investiții; soliditatea financiară a
potențialului achizitor; capacitatea societății de
investiții de a respecta cerințele prudențiale prevăzute de
prezenta directivă și de alte directive, în special Directivele
2002/87/CE[30]
și 2006/49/CE[31];
existența unor motive rezonabile de a suspecta că o operațiune
sau o tentativă de spălare de bani sau de finanțare a unor acte
de terorism în înțelesul articolului 1 din Directiva 2005/60/CE[32] a fost sau este
săvârșită în legătură cu proiectul de achiziție
sau că proiectul de achiziție ar putea crește un astfel de risc. ê 2004/39/CE
considerentul 23 (adaptat) (33)(23) O întreprindere societate de investiții
autorizată în statul său membru de origine ar
trebuie să fie
autorizată aibă
dreptul să furnizeze servicii de investiții sau să
exercite activități de investiții în întreaga Comunitate
Ö Uniune Õ , fără
să fie necesar să solicite o autorizație distinctă din
partea autorității competente a statului membru în care dorește
să furnizeze astfel de servicii sau să exercite astfel de
activități. ê 2004/39/CE
considerentul 24 (adaptat) (34)(24) Întreprinderile Societățile de
investiții care sunt exonerate de la anumite obligații prevăzute
de Directiva 93/6/CEE a Consiliului din 15 martie 1993
Ö 2006/49/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 Õ privind rata de
adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor
de credit Ö (reformare) Õ Ö [33] Õ ,
sunt trebuie
obligate să dețină fie un capital minim,
fie sau o
asigurare de responsabilitate civilă profesională, fie o
combinație a acestor două obligații. Orice adaptare a valorilor
acestei asigurări ar trebuie să țină seama de
revizuirea efectuată în cadrul Directivei 2002/92/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea
de asigurări[34].
Acest regim special în materie de adecvare a capitalului propriu
ar
nu trebuie să aducă
atingere niciunei decizii legate de tratamentul aplicat întreprinderilor
societăților respective
în cadrul revizuirilor viitoare ale legislației comunitare Ö Uniunii Õ privind adecvarea
capitalului. ê 2004/39/CE
considerentul 25 (35)(25) Deoarece sfera de aplicare a reglementării prudențiale ar
trebuie să fie limitată
doar la entitățile care reprezintă un risc de contrapartidă
contraparte pentru alți participanți
de pe piață datorită faptului că acestea gestionează
administrează un portofoliu
de tranzacționare cu titlu profesional, se cuvine a exclude din această
sferă domeniul
de aplicare al prezentei directive
nu
numai entitățile care tranzacționează
instrumente financiare în cont propriu, inclusiv instrumentele
derivate pe materii prime mărfuri reglementate de prezenta
directivă, ci și cele precum și entitățile care
furnizează, în mod auxiliar la nivelul grupului, servicii de
investiții legate de aceste instrumente derivate clienților
activității lor principale, cu condiția ca această
activitate principală să nu reprezinte furnizarea de servicii de
investiții în sensul prezentei directive. ê 2004/39/CE
considerentul 26 (36)(26) Pentru a proteja drepturile de proprietate și drepturile similare
ale unui investitor asupra valorilor mobiliare, precum și drepturile sale
asupra fondurilor încredințate unei întreprinderi societăți, se
cuvine a face trebuie
să se facă distincție între aceste drepturi și
cele ale întreprinderii societății respective. Cu
toate acestea, acest principiu nu ar trebuie să împiedice o întreprindere
societate să funcționeze
acționeze în nume propriu dar
în interesul unui investitor, în cazul în care însăși natura
operațiunii o cere și investitorul își exprimă acordul în
acest sens, de exemplu în cazul dării de
titluri cu împrumut apelând la împrumutul de titluri. ê 2004/39/CE
considerentul 27 (adaptat) ð nou (37)(27) În cazul în care, în
conformitate cu legislația comunitară și în special cu
Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară[35], un client
transferă întreaga proprietate de instrumente financiare sau de fonduri unei
întreprinderi de investiții cu titlu de asigurări de obligații
prezente sau viitoare, fie că sunt reale, condiționale sau
potențiale, sau pentru a le garanta în alt mod, se cuvine, de asemenea, a
considera că aceste instrumente sau fonduri nu trebuie să mai aparțină clientului. ð Cerințele privind protejarea
activelor clienților reprezintă un instrument esențial de
protejare a clienților în cadrul activităților și al
furnizării de servicii. Aceste cerințe pot fi excluse în cazul în
care se transferă integral proprietatea asupra fondurilor sau asupra
instrumentelor financiare unei societăți de investiții în scopul
garantării unor obligații prezente sau viitoare, fie că sunt
reale, contingente sau potențiale. Spectrul
foarte larg al acestei posibilități poate genera incertitudini
și poate periclita eficacitatea cerințelor privind protejarea
activelor clienților. Prin
urmare, cel puțin în cazurile care implică activele clienților
de detaliu se impune limitarea posibilității societăților
de investiții de a încheia contracte de garanție financiară cu
transfer de proprietate, astfel cum sunt definite în cadrul Directivei
2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002
privind contractele de garanție financiară[36], în scopul garantării
obligațiilor lor. ï ê 2004/39/CE
considerentul 28 (28) Sucursalele întreprinderilor de investiții
deja autorizate în țări terțe ar trebui să aibă
posibilitatea de a continua să beneficieze de procedurile de autorizare
aflate în vigoare în Comunitate. Dimpotrivă, aceste sucursale nu ar trebui
să aibă libertatea de a presta servicii prevăzută la
articolul 49 al doilea paragraf din tratat, și nici de libertatea de
stabilire într-un alt stat membru decât cel
în care sunt stabilite. În cazurile în care Comunitatea nu este legată
prin nici o obligație bilaterală sau multilaterală, se cuvine a
prevedea o procedură vizând să asigure faptul că întreprinderile
de investiții comunitare beneficiază de un tratament echivalent în
țările terțe respective. ò nou (38) Se impune consolidarea rolului organelor de
conducere ale societăților de investiții în asigurarea
administrării corecte și prudente a societăților și în
promovarea integrității pieței și a intereselor
investitorilor. Organul de conducere al unei societăți de
investiții trebuie, în permanență, să dedice suficient timp
și să dețină suficiente cunoștințe,
competențe și experiență pentru a putea înțelege
activitatea societății de investiții și principalele
riscuri implicate. Pentru a evita gândirea de grup și a promova spiritul
gândirii critice, consiliile de administrație ale societăților
de investiții trebuie să aibă o componență suficient
de eterogenă în ceea ce privește vârsta, genul, originea,
educația și experiența profesională, pentru a reprezenta
opinii și experiențe variate. Echilibrul numeric între sexe are o
importanță deosebită pentru a asigura o reprezentare
adecvată a realității demografice. ò nou (39) Pentru a asigura supravegherea și
controlul eficace al activităților societăților de
investiții, organul de conducere trebuie să poarte responsabilitatea
strategiei globale a societății de investiții, ținând cont
de profilul de activitate și de risc al acesteia. Organul de conducere
trebuie să își asume responsabilități clare pe întregul
ciclu de activitate al societății de investiții, în ceea ce
privește identificarea și definirea obiectivelor strategice ale
societății, aprobarea organizării interne, incluzând criteriile
pentru selecția și instruirea personalului, definirea strategiilor
globale referitoare la furnizarea de servicii și desfășurarea de
activități, dar și remunerarea personalului responsabil de vânzări
și aprobarea noilor produse în vederea distribuirii către
clienți. Monitorizarea și evaluarea periodică a obiectivelor
strategice ale societăților de investiții, a organizării
interne și a strategiilor lor referitoare la furnizarea de servicii
și desfășurarea de activități ar asigura în
permanență capacitatea unei administrări corecte și
prudente, în interesul integrității piețelor și al
protejării investitorilor. ê 2004/39/CE
considerentul 29 (40)(29) Lărgirea paletei de activități exercitate simultan de mai
multe întreprinderi
dintre societățile de
investiții a multiplicat sursele de conflicte
potențiale conflicte de interese
între aceste diferite activități și interesele clienților. În
consecință, este necesar să se prevadă norme care
să vizeze pentru
a se evita ca
situațiile în care aceste
conflicte să lezeze lezează interesele respective
clienților. ò nou (41) Statele membre trebuie să asigure
respectarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal în
conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în
ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera
circulație a acestor date și cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor
personale și protejarea confidențialității în sectorul
comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității
și comunicațiilor electronice)[37]
care reglementează activitățile de prelucrare a datelor cu
caracter personal desfășurate în scopul aplicării prezentei
directive. Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de AEVMP în
scopul aplicării prezentei directive intră sub incidența
Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al
Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către
instituțiile și organele comunitare și privind libera
circulație a acestor date[38]. ò nou (42) Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august
2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European
și a Consiliului privind cerințele organizatorice și
condițiile de funcționare ale întreprinderilor de investiții
și termenii definiți în sensul directivei menționate[39] permite statelor membre
să impună, în contextul cerințelor organizatorice pentru
societățile de investiții, înregistrarea conversațiilor
telefonice sau a corespondenței electronice care se referă la
ordinele clienților. Înregistrarea conversațiilor telefonice sau a
corespondenței electronice referitoare la ordinele clienților este
compatibilă cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și
este justificată având în vedere scopul sporirii gradului de
protecție a investitorilor, al unei mai bune supravegheri a pieței
și al creșterii certitudinii juridice în interesul
societăților de investiții și al clienților lor. Importanța
acestor înregistrări este, de asemenea, menționată în
recomandările tehnice pentru Comisia Europeană, emise de Comitetul autorităților
europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare la 29 iulie 2010. De
aceea, este oportun ca prezenta directivă să prevadă principiile
unui regim general aplicabil înregistrării conversațiilor telefonice
sau a corespondenței electronice care se referă la ordine ale
clienților. ò nou (43) Statele membre trebuie să asigure
dreptul la protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu
Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce
privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera
circulație a acestor date și cu Directiva 2002/58/CE. Această
protecție trebuie să se aplice în special înregistrărilor
telefonice și înregistrărilor corespondenței electronice
necesare în temeiul articolului 16. ò nou (44) Utilizarea tehnologiilor pentru
tranzacționare a evoluat semnificativ în ultimul deceniu, acestea fiind în
prezent utilizate pe scară largă de participanții la
piață. Mulți dintre aceștia utilizează în prezent
tranzacționarea algoritmică, aceasta presupunând un algoritm
computerizat care stabilește în mod automat elemente ale unui ordin cu
intervenție umană minimă sau fără intervenție
umană. O subcategorie specială a tranzacționării
algoritmice este tranzacționarea de mare frecvență, care
implică un sistem de tranzacționare capabil să analizeze date
și semnale ale pieței cu viteză mare și, în urma acestei
analize, să transmită sau să actualizeze un număr mare de
ordine într-un interval de timp foarte scurt. Tranzacționarea de mare
frecvență este utilizată de regulă de traderi care își
utilizează capitalul propriu pentru a tranzacționa și nu este o
strategie în sine, ci mai degrabă utilizarea unei tehnologii sofisticate pentru
a implementa strategii de tranzacționare tradiționale, precum
formarea pieței sau arbitrajul. ò nou (45) Conform concluziilor Consiliului cu privire
la consolidarea supravegherii financiare în Uniune din iunie 2009 și
pentru a contribui la instituirea unei reglementări unice pentru
piețele financiare din Uniune și la crearea în continuare a unor
condiții echitabile de concurență pentru statele membre și
participanții la piață, pentru a crește protecția
investitorilor și pentru a asigura o mai bună supraveghere și un
mai bun control al respectării normelor, Uniunea s-a angajat să
reducă la minimum, acolo unde este cazul, marja de manevră a statelor
membre în ceea ce privește legislația UE referitoare la serviciile
financiare. În plus față de introducerea în cadrul prezentei
directive a unui regim comun aplicabil înregistrării conversațiilor
telefonice sau a corespondenței electronice referitoare la ordinele
clienților, este oportun să se reducă, în anumite cazuri,
posibilitatea autorităților competente de a delega sarcini de
supraveghere și să se limiteze marja de manevră în ceea ce
privește cerințele aplicabile agenților afiliați și
raportării de către sucursale. ò nou (46) Utilizarea tehnologiilor pentru
tranzacționare a dus la creșterea vitezei, capacității
și complexității modului în care investitorii efectuează
tranzacții. Aceasta permite, de asemenea, participanților la
piață să faciliteze accesul direct la piață al
clienților lor prin intermediul sistemelor lor de tranzacționare,
prin acces electronic direct sau prin acces la piață sponsorizat
și direct. Tehnologiile pentru tranzacționare aduc beneficii
pieței și participanților la piață în general,
printr-o participare mai largă la piață, creșterea
lichidității, spread-uri mai mici, un grad mai mic volatilitate pe
termen scurt și existenta unor mijloace de a obține o mai bună
executare a ordinelor pentru clienți. Pe de altă parte, tehnologiile
pentru tranzacționare implică, de asemenea, o serie de
potențiale riscuri, precum riscul crescut de supraîncărcare a
sistemelor locurilor de tranzacționare din cauza unui volum mare de
ordine, riscul ca tranzacționarea algoritmică să conducă la
apariția ordinelor duplicate sau eronate sau să funcționeze
defectuos, generând o piață dezorganizată. În plus, există
riscul ca sistemele de tranzacționare algoritmică să
reacționeze excesiv la alte evenimente de pe piață, ceea ce
poate să agraveze volatilitatea în cazul în care există deja o
problemă pe piață. În fine, tranzacționarea algoritmică
și tranzacționarea de mare frecvență pot conduce la anumite
forme de comportament abuziv dacă sunt utilizate în mod inadecvat. ò nou (47) Riscurile potențiale implicate de
utilizarea pe scară tot mai largă a tehnologiilor pot fi cel mai bine
contracarate printr-o combinație de măsuri de control al riscului
care să vizeze societăți care practică tranzacționarea
de mare frecvență sau algoritmică și alte măsuri care
să vizeze operatorii locurilor de tranzacționare accesate de
societățile respective. Este de dorit să se impună că
orice societate care practică tranzacționarea de mare
frecvență să fie autorizată atunci când este membră
directă a unui loc de tranzacționare. Astfel s-ar garanta că
aceste societăți intră sub incidența cerințelor
organizatorice prevăzute de directivă și sunt supravegheate în
mod corespunzător. ò nou (48) Atât societățile, cât și
locurile de tranzacționare trebuie să se asigure că sunt
instituite măsuri solide pentru ca tranzacționarea automatizată să
nu genereze o piață dezorganizată și să nu poată
fi utilizată în scopuri abuzive. Locurile de tranzacționare trebuie,
de asemenea, să asigure sisteme de tranzacționare testate
corespunzător și cu o bună capacitate de reacție, capabile
să facă față unor fluxuri crescute de ordine sau unor crize
ale pieței, precum și existența unor mecanisme de întrerupere
temporară a tranzacționării (circuit breakers) în cazul
unor evoluții bruște și neașteptate ale prețurilor. ò nou (49) În plus față de măsurile
legate de tranzacționările algoritmice și de mare
frecvență, este oportună includerea unor măsuri pentru a
controla activitatea societăților de investiții care
furnizează clienților acces electronic direct la piețe, având în
vedere că tranzacționarea electronică poate fi
desfășurată prin intermediul unei societăți care
furnizează acces electronic la piață, precum și multe
riscuri similare. Este, de asemenea, oportun ca societățile care
furnizează acces electronic direct la piață să se asigure
că utilizatorii acestui serviciu au calificarea corespunzătoare în
acest sens și că utilizarea serviciului se supune unui control al
riscurilor. Se impune ca cerințele organizaționale cu privire la
aceste noi forme de tranzacționare să fie specificate mai detaliat în
acte delegate. Astfel se asigură posibilitatea modificării
cerințelor respective, atunci când este necesar pentru a răspunde
evoluțiilor și inovărilor în domeniu. ò nou (50) Există o multitudine de locuri de
tranzacționare care funcționează în prezent în UE, iar câteva
dintre acestea au ca obiect tranzacționarea unor instrumente financiare
identice. Pentru a aborda riscurile potențiale la care sunt supuse
interesele investitorilor, trebuie aduse într-un cadru formal și
armonizate în mai mare măsură procesele legate de consecințele
tranzacționării în alte locuri în cazul în care un loc de
tranzacționare decide suspendarea sau retragerea unui instrument financiar
de la tranzacționare. În scopul certitudinii juridice și pentru a
aborda în mod adecvat conflictele de interese atunci când se iau deciziile de
suspendare sau de retragere a unor instrumente de la tranzacționare,
trebuie să se stipuleze că, în cazul în care o piață
reglementată sau un MTF sistează tranzacționarea din cauza
nedivulgării informațiilor privind un emitent sau un instrument
financiar, celelalte locuri de tranzacționare trebuie să se
conformeze respectivei decizii cu excepția cazului în care continuarea
tranzacționării poate fi justificată de circumstanțe
excepționale. În plus, este necesară îmbunătățirea
și aducerea într-un cadru formal a schimbului de informații și a
cooperării între locurile de tranzacționare în cazul unor
condiții excepționale legate de un anumit instrument financiar
tranzacționat în mai multe locuri de tranzacționare. ò nou (51) Numărul investitorilor activi pe
piețele financiare a crescut , acestora fiindu-le oferită o gamă
mai largă și mai complexă de servicii și instrumente. Având
în vedere aceste evoluții, trebuie să se prevadă un grad de
armonizare capabil să ofere investitorilor un nivel de protecție
ridicat. La momentul adoptării Directivei 2004/39/CE, faptul că
investitorii depindeau tot mai mult de recomandări personale a condus la
necesitatea includerii furnizării consultanței de investiții ca
și serviciu de investiții supus autorizării și
condiției respectării unor norme de conduită profesională
specifice. Menținerea importanței recomandărilor personale
pentru clienți și complexitatea tot mai mare a serviciilor și a
instrumentelor impun consolidarea normelor de conduită profesională
pentru a spori gradul de protecție a investitorilor. ò nou (52) Pentru a pune la dispoziția
investitorilor toate informațiile relevante, este oportun să se
impună societăților de investiții care furnizează
consultanță de investiții să specifice în mod clar baza
recomandărilor pe care le fac, în special gama de produse pe care le au în
vedere pentru a oferi recomandări personale clienților, să
specifice dacă furnizează consultanță de investiții în
mod independent și dacă oferă clienților o analiză în
timp real a caracterului adecvat al instrumentelor financiare pe care le
recomandă acestora. Este, de asemenea, oportun să se impună
societăților de investiții să explice clienților lor
fundamentele recomandărilor oferite. Pentru defini mai detaliat cadrul de
reglementare al furnizării de consultanță de investiții,
păstrând totodată libertatea de alegere a societăților de
investiții și a clienților, este oportună stabilirea
condițiilor care stau la baza furnizării acestui serviciu atunci când
societățile de investiții își informează clienții
că serviciul este oferit în mod independent. Pentru a spori gradul de
protecție a investitorilor și pentru a garanta clienților o
imagine mai clară asupra serviciului pe care îl primesc, este
oportună restrângerea în mai mare măsură a
posibilității societăților de investiții de a accepta
sau de a primi stimulente de la terți, în special de la emitenți sau
furnizori de produse, atunci când acestea furnizează serviciul de
consultanță de investiții în mod independent și serviciul
de administrare a portofoliului. În astfel de cazuri, trebuie permise doar
unele beneficii nepecuniare limitate, precum instruirea cu privire la
caracteristicile produselor, cu condiția ca aceste beneficii să nu
pericliteze capacitatea societăților de investiții de a
urmări interesele clienților, astfel cum este prevăzut în
detaliu în Directiva 2006/73/CE. ò nou (53) Societăților de investiții li
se permite să furnizeze servicii de investiții care constau exclusiv
în executarea și/sau primirea și transmiterea ordinelor
clienților fără a fi obligați să obțină
informații cu privire la cunoștințele și experiența
clienților în scopul evaluării gradului de adecvare a serviciului sau
a instrumentului financiar pentru aceștia. Având în vedere că astfel
de servicii implică reducerea considerabilă a gradului de
protecție a clienților, se impune ameliorarea condițiilor de
furnizare a acestora. Este oportună, în special, eliminarea posibilității
de a furniza un astfel de serviciu împreună cu serviciul auxiliar care
constă în acordarea de credite sau împrumuturi unui investitor pentru a-i
permite acestuia efectuarea unei tranzacții în care este implicată societatea
de investiții care acordă creditele sau împrumuturile, deoarece
crește astfel complexitatea tranzacției, făcând dificilă
înțelegerea riscului implicat. Este, de asemenea, oportună definirea
mai clară a criteriilor de alegere a instrumentelor financiare pentru care
se pot furniza astfel de servicii pentru a exclude anumite categorii, inclusiv
plasamentele colective în valori mobiliare (OPCVM), care presupun un instrument
derivat sau încorporează o structură care face dificilă
înțelegerea de către client a riscurilor implicate. ò nou (54) Practicile de vânzare încrucișată (cross-selling)
reprezintă o strategie uzuală a furnizorilor de servicii financiare
de detaliu din întreaga Uniune. Ele pot aduce beneficii clienților de
detaliu, însă pot deveni de asemenea practici prin care interesele
clienților nu sunt luate în considerare în mod corespunzător. De
exemplu, anumite forme de vânzare încrucișată, cum este practica
vânzării legate prin care două sau mai multe servicii financiare sunt
vândute împreună ca pachet, cel puțin unul dintre aceste servicii
nefiind disponibil separat, pot denatura concurența și pot avea un
impact negativ asupra mobilității clienților și asupra
abilității acestora de a alege în cunoștință de
cauză. Un exemplu de vânzare legată poate fi necesitatea de a
deschide un cont curent atunci când unui client de detaliu i se furnizează
un serviciu de investiții. Deși practicile de vânzare grupată,
prin care două sau mai multe servicii financiare sunt vândute
împreună ca pachet, fiecare dintre aceste servicii putând fi
achiziționat și separat, pot de asemenea să denatureze
concurența și pot avea un impact negativ asupra mobilității
clienților și asupra abilității acestora de a alege în
cunoștință de cauză, ele lasă totuși
clienților posibilitatea de a alege, astfel periclitând mai puțin
capacitatea societăților de investiții de a se conforma
prezentei directive. Utilizarea acestor practici trebuie analizată cu
atenție pentru a promova concurența și libertatea consumatorului
de a alege. ê 2004/39/CE
considerentul 30 (55)(30) Un serviciu ar trebuie considerat ca fiind furnizat la
inițiativa unui client, în afara cazurilor în care acesta solicită
serviciul respectiv în urma unei comunicări personalizate care i-a fost
transmisă de întreprindere societate
sau în numele acesteia și prin
care i se prezintă o invitație îl
invită sau se
intenționează influențarea lui este
menită să îl invite să se intereseze de în legătură cu un instrument
financiar sau de cu
o anumită tranzacție. Un serviciu poate fi considerat ca fiind
furnizat la inițiativa clientului chiar dacă acesta solicită
serviciul în urma unei comunicări oarecare conținând o promovare sau
o ofertă privind instrumente financiare, efectuată într-un mod
oarecare și care, prin însăși natura sa, are un caracter general
și se adresează publicului, sau unui grup sau unei categorii mai
largi de clienți sau de clienți potențiali. ê 2004/39/CE
considerentul 31 ð nou (56)(31) Unul dintre obiectivele prezentei directive este acela de a proteja
investitorii. Măsurile destinate să protejeze investitorii trebuie
să fie adaptate particularităților fiecărei categorii de
investitori (obișnuiți de detaliu, profesioniști și contrapartide
contrapărți). ð Cu toate acestea, pentru a consolida
cadrul de reglementare aplicabil furnizării de servicii indiferent de
categoria de clienți cărora acestea li se adresează, este
oportun să se specifice în mod clar că principiile
onestității, corectitudinii și profesionalismului, precum
și obligația de a fi echitabil, clar și fără echivoc
se aplică relațiilor cu toate categoriile de clienți. ï ê 2004/39/CE
considerentul 32 (57)(32) Prin derogare de la principiul conform căruia statul membru de
origine eliberează autorizația, exercită supravegherea și
își asumă controlul îndeplinirii obligațiilor prevăzute
în scopul exploatării privind funcționarea unei
sucursale, se cuvine a încredința autorității competente a
statului membru gazdă a sucursalei responsabilitatea de a controla
îndeplinirea anumitor obligații prevăzute de prezenta directivă
pentru orice operațiune efectuată de o sucursală pe teritoriul
statului membru în care este stabilită; această din urmă autoritate
este
fiind, de fapt, cea mai
apropiată de sucursală și, prin urmare, cea
cel mai bine plasată pentru a
detecta și a stopa infracțiuni împotriva
încălcări ale normelor
aplicabile operațiunilor efectuate de aceasta. ê 2004/39/CE
considerentul 33 (58)(33) Este necesar a impune întreprinderilor
societăților de
investiții o obligație efectivă de bună executare, pentru a
asigura că acestea execută ordinele clienților în
condițiile care le sunt cele mai
favorabile pentru clienți. Aceastăa obligație ar
trebuie să se aplice întreprinderilor
societăților de
investiții care au obligații contractuale sau obligații de
intermediar față de clienții lor. ò nou (59) Pentru a ameliora
condițiile în care societățile de investiții respectă
obligația de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile
pentru clienți în conformitate cu prezenta directivă, este oportun
să se prevadă obligația locurilor de executare de a pune la
dispoziția publicului date referitoare la calitatea executării
tranzacțiilor în fiecare astfel de loc. ò nou (60) Informațiile pe care
societățile de investiții le furnizează clienților cu
privire la politicile lor de executare a ordinelor sunt adesea informații
standard și cu caracter general și nu permit clienților să
înțeleagă modul în care vor fi executate ordinele sau să
verifice respectarea de către societățile respective a
obligației de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile
pentru clienți. Pentru a spori gradul de protecție a investitorilor,
este oportun să se precizeze principiile care stau la baza furnizării
de către societățile de investiții a informațiilor cu
privire la politicile de executare a ordinelor și să se impună
societăților să publice anual, pentru fiecare categorie de
instrumente financiare, cele mai importante cinci locuri în care acestea au
executat ordine ale clienților în cursul anului precedent. ê 2004/39/CE
considerentul 34 (34) O
concurență echitabilă necesită ca participanții de pe
piață și investitorii să fie în măsură să
compare prețurile pe care sistemele de
tranzacționare (adică piețele reglementate, MTF și
intermediarii) sunt obligate să le publice. În acest scop, se
recomandă ca statele membre să elimine orice obstacol care poate
afecta consolidarea informațiilor pertinente la nivel european, precum
și publicarea lor. ê 2004/39/CE
considerentul 35 (adaptat) (61)(35) În
cazul în care Atunci când stabilește relația
comercială cu clientul sau cu clientul potențial, întreprinderea
societatea de investiții ar
trebui să poată poate
să îi solicite acestuia acordul pentru politica de executare, precum
și pentru posibilitatea ca respectivele ordine să fie executate în
afara unei piețe reglementate,
sau
a unui MTF Ö , OTF sau
internalizator sistematic Õ . ê 2004/39/CE
considerentul 36 (62)(36) Persoanele care furnizează servicii de investiții în contul
mai multor întreprinderi societăți de investiții
nu ar
trebuie să fie considerate ca
agenți afiliați, ci ca întreprinderi societăți de investiții în
cazul în care se încadrează în definiția prevăzută de
prezenta directivă, cu excepția anumitor persoane care pot fi
exonerate. ê 2004/39/CE
considerentul 37 (63)(37) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere
dreptului agenților afiliați de a întreprinde activități
reglementate de alte directive sau activități conexe privind servicii
sau produse financiare care nu sunt menționate reglementate de prezenta directivă,
inclusiv în contul unor entități ale unui
grupului financiar de care aparțin. ê 2004/39/CE
considerentul 38 (64)(38) Condițiile de exercitare a activităților care au loc în
afara sediilor întreprinderii societăților de
investiții (vânzare la domiciliu) nu ar trebuie să fie reglementate de prezenta
directivă. ê 2004/39/CE
considerentul 39 (65)(39) Autoritățile competente ale statelor membre nu ar
trebuie să elibereze
certificatul de înmatriculare înregistrare sau ar
trebuie să îl retragă în
cazul în care activitățile exercitate efectiv indică în mod clar
faptul că un agent afiliat a optat pentru sistemul juridic al unui stat
membru cu scopul de a se sustrage de la normele mai stricte în vigoare într-un
alt stat membru pe teritoriul căruia acest agent afiliat
intenționează să își exercite sau își exercită
efectiv majoritatea activităților. ê 2004/39/CE
considerentul 40 (66)(40) În sensul prezentei directive, contrapartidele contrapărțile eligibile ar
trebuie să fie considerate ca
acționând în calitate de clienți. ê 2004/39/CE
considerentul 41 (41) Pentru
ca normele de conduită (inclusiv normele privind buna executare și
prelucrarea ordinelor clienților) să se aplice investitorilor care au
cea mai mare nevoie de protecția pe care aceste norme o asigură,
și ținând seama de practicile de
piață bine stabilite în Comunitate, se cuvine a preciza că se va
putea face derogare de la normele de conduită respective în cazul
tranzacțiilor încheiate sau inițiate cu contrapartidele eligibile. ò nou (67) Criza financiară a scos în
evidență limite în ceea ce privește abilitatea clienților
care nu sunt clienți de detaliu de a evalua riscul pe care îl implică
investițiile lor. Trebuie confirmat faptul că este necesară
asigurarea respectării normelor de conduită profesională în ceea
ce privește acei investitori care au cea mai mare nevoie de
protecție, fiind totodată oportună o mai bună calibrare a
cerințelor aplicabile diferitelor categorii de clienți. În acest
scop, este oportună extinderea aplicării unor cerințe privind
furnizarea de informații și raportarea la relațiile cu
contrapărțile eligibile. În special, cerințele respective
trebuie să vizeze protejarea instrumentelor financiare și a
fondurilor ce aparțin clienților, precum și furnizarea de
informații și raportarea referitoare la instrumente financiare
și tranzacții mai complexe. În vederea unei mai bune clasificări
a municipalităților și a autorităților publice locale,
este oportun să se prevadă cu claritate excluderea acestora din lista
contrapărților eligibile și a clienților considerați a
fi profesioniști, permițându-le totodată să fie tratate, la
cerere, ca și clienți profesioniști. ê 2004/39/CE
considerentul 42 (68)(42) În ceea ce privește tranzacțiile executate între contrapartidele
contrapărțile eligibile,
obligația de a divulga ordinele limită nu ar
trebuie să se aplice decât în
cazul în care contrapartida contrapartea trimite în mod explicit
ordinul limită unei întreprinderi societăți de investiții
în vederea executării acestuia. ê 2004/39/CE
considerentul 43 (69)(43) Statele membre protejează dreptul la viațăa privată al
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și libera circulație a acestor date[40]. ê 2004/39/CE
considerentul 44 (44) În
cadrul dublului obiectiv de protejare a investitorilor și de asigurare a bunei funcționări a piețelor
valorilor mobiliare, se cuvine a garanta transparența tranzacțiilor
și a veghea ca normele prevăzute în acest scop să se aplice
întreprinderilor de investiții în cazul în care acestea operează pe
aceste piețe. Pentru a permite investitorilor sau participanților
de pe piață să evalueze, în orice moment, condițiile unei
tranzacții cu acțiuni pe care intenționează s-o efectueze
și să verifice, a posteriori, condițiile în conformitate cu care
aceasta a fost executată, se cuvine a
stabili norme comune în ceea ce privește publicarea detaliilor aferente
tranzacțiilor cu acțiuni deja efectuate și divulgarea detaliilor
privind posibilitățile actuale de tranzacții cu acțiuni.
Aceste norme sunt necesare pentru a garanta integrarea reală a
piețelor naționale ale acțiunilor, pentru a spori eficacitatea
procesului global de formare a prețurilor acestor instrumente și
pentru a favoriza respectarea efectivă a obligațiilor de bună
executare. Realizarea acestor obiective presupune
instituirea unui regim global de transparență aplicabil tuturor
tranzacțiilor cu acțiuni, indiferent dacă sunt executate de o
întreprindere de investiții pe o bază bilaterală sau prin
intermediul unei piețe reglementate sau al unui MTF. Obligația întreprinderilor
de investiții în temeiul prezentei directive de a afișa un preț
de cumpărare și de vânzare și de a executa un ordin la
prețul afișat nu exonerează întreprinderile de investiții
de obligația de a plasa un ordin către un alt sistem de executare în cazul în care internalizarea ar fi de
natură să împiedice întreprinderea să îndeplinească
obligațiile de bună executare. ê 2004/39/CE
considerentul 45 (45) De
asemenea, statele membre ar trebui să poată aplica obligația
prevăzută în prezenta
directivă de a declara tranzacțiile la anumite instrumente financiare
care nu sunt admise la tranzacționare pe o piață
reglementată. ê 2004/39/CE
considerentul 46 (46) Un
stat membru poate decide să aplice cerințele de
transparență înainte și
după tranzacționare prevăzute de prezenta directivă la alte
instrumente financiare decât acțiunile. În acest caz, cerințele
respective ar trebui să se aplice tuturor întreprinderilor de
investiții pentru care acest stat este statul membru de origine pentru
operațiunile realizate pe teritoriul său și pentru
operațiunile transfrontaliere, în conformitate cu principiul
libertății de a presta servicii. Aceste cerințe ar trebui
să se aplice, de asemenea, operațiunilor realizate pe teritoriul
statului membru respectiv de sucursale,
stabilite pe teritoriul său, ale unor întreprinderi de investiții
autorizate într-un alt stat membru. ê 2004/39/CE
considerentul 47 (adaptat) (70)(47) Întreprinderile Societățile de
investiții ar trebuie
să dispună de aceleași posibilități de a deveni membre
ale piețelor reglementate sau de a avea acces la aceste piețe în
întreaga Comunitate
Ö Uniune Õ . Oricare ar fi
modurile de organizare a tranzacțiilor în vigoare în statele membre, se
impune suprimarea limitărilor tehnice și juridice cu privire la accesul pe piețele
reglementate. ê 2004/39/CE
considerentul 48 (adaptat) (71)(48) Pentru a facilita finalizarea tranzacțiilor transfrontaliere, se
cuvine a prevedea ca întreprinderile trebuie prevăzut accesul societăților de
investiții să poate avea acces la sistemele de
compensare și de regularizare în
decontare din întreaga Comunitate Ö Uniune Õ , indiferent
dacă tranzacția respectivă a fost sau nu încheiată pe o
piață reglementată a statului membru în cauză. Întreprinderile
Societățile de
investiții care doresc să adere direct la sistemele de regularizare
decontare ale altor state membre ar
trebuie să se conformeze
cerințelor operaționale și comerciale care
condiționează calitatea de membru, precum și măsurilor
prudențiale vizând menținerea funcționării armonioase
și ordonate a piețelor financiare. ò nou (72) Furnizarea unor servicii în Uniune de
către societățile din țări terțe se supune
regimurilor și cerințelor naționale. Aceste regimuri diferă
în mare măsură, iar societățile autorizate în conformitate
cu aceste regimuri nu beneficiază de libertatea de a furniza servicii
și de dreptul de a se stabili în alte state membre decât în cele în care
acestea sunt stabilite. Este oportună introducerea unui cadru de
reglementare comun la nivelul Uniunii. Acesta trebuie să armonizeze cadrul
fragmentat care există în prezent, să asigure certitudine și
tratament uniform pentru societățile din țări terțe
care doresc să aibă acces la piețele din Uniune, să asigure
efectuarea unei evaluări de echivalență de către Comisie în
ceea ce privește cadrul de reglementare și de supraveghere din țările
terțe și să prevadă un nivel de protecție comparabil
pentru investitorii din UE care beneficiază de servicii furnizate de
societăți din țări terțe. ò nou (73) Furnizarea de servicii către
clienții de detaliu trebuie să fie condiționată întotdeauna
de înființarea unei sucursale pe teritoriul Uniunii. Înființarea
sucursalei respective trebuie să facă obiectul autorizării
și supravegherii în Uniune. Trebuie să existe mecanisme de cooperare
adecvate între autoritatea competentă în cauză și autoritatea
competentă din țara terță respectivă. Sucursala trebuie
să dispună liber de suficient capital inițial. După ce este
autorizată, sucursala trebuie să facă obiectul supravegherii în
statul membru în care aceasta este înființată; societatea din
țara terță trebuie să poată furniza servicii în alte
state membre prin intermediul sucursalei autorizate și supravegheate, cu
condiția aplicării unei proceduri de notificare. Furnizarea de
servicii fără existența unor sucursale trebuie să fie
limitată la contrapărți eligibile, să facă obiectul
înregistrării pe lângă AEVMP și să fie supravegheată
în țara terță. Trebuie să existe mecanisme de cooperare
adecvate între AEVMP și autoritățile competente din țara
terță respectivă. ò nou (74) Dispozițiile prezentei directive
referitoare la furnizarea de servicii în Uniune de către
societățile din țări terțe nu trebuie să afecteze
posibilitatea ca persoanele stabilite în Uniune să beneficieze, la
inițiativa lor exclusivă, de servicii de investiții furnizate de
societăți din țări terțe. Dacă o societate
dintr-o țară terță furnizează servicii la
inițiativa exclusivă a unei persoane stabilite în Uniune, aceste
servicii nu trebuie considerate a fi furnizate pe teritoriul Uniunii. În cazul
în care o societate dintr-o țară terță contactează
clienți sau clienți potențiali din Uniune sau își
promovează sau face reclamă serviciilor sau activităților
sale de investiții sau auxiliare în Uniune, acestea nu trebuie să fie
considerate a fi servicii furnizate la inițiativa exclusivă a clientului. ê 2004/39/CE
considerentul 49 (adaptat) ð nou (75)(49) Autorizația referitoare la pentru exploatarea unei piețe
reglementate ar trebuie
să includă orice activitate care are legătură directă
cu afișarea, prelucrarea, executarea, confirmarea și notificarea
ordinelor, din momentul în care acestea sunt primite de piața
reglementată și până în momentul în care sunt transmise pentru
finalizare ulterioară, precum și orice activitate aferentă
admiterii de instrumente financiare la tranzacționare. Autorizația ar
trebuie să includă, de
asemenea, tranzacțiile încheiate prin intermediul formatorilor de
piață desemnați la
care apelează piața reglementată, în cazul în care aceste
tranzacții se efectuează în cadrul sistemelor sale și în
conformitate cu normele care le reglementează
aceste sisteme. Nu toate Ttranzacțiile încheiate de membri
sau de către participanți ai pieței reglementate, sau ai unui MTF ð sau ai unui OTF ï nu trebuie considerate toate
ca efectuate în cadrul sistemelor unei piețe reglementate, sau ale unui MTF ð sau ale unui OTF ï . Tranzacțiile pe care membrii sau participanții le încheie
în mod bilateral și care nu îndeplinesc toate obligațiile stabilite
pentru o piață reglementată,
sau
un MTF ð sau un OTF ï în temeiul prezentei directive ar trebuie considerate ca tranzacții
încheiate în afara unei piețe reglementate,
sau
a unui MTF ð sau a unui OTF ï în scopul definirii internalizatorilor sistematici. În astfel de
cazuri, obligația întreprinderilor societăților de
investiții de a-și face publice prețurile
a publica cotații ferme ar
trebuie să se aplice în cazul
în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta
directivă. ò nou (76) Furnizarea principalelor servicii de date
referitoare la piață, esențiale pentru ca utilizatorii să
poată obține o vedere de ansamblu a activităților de
tranzacționare pe piețele din întreaga Uniune și pentru ca
autoritățile competente să primească informații
precise și complete cu privire la tranzacțiile relevante, trebuie
să facă obiectul autorizării și reglementării pentru a
asigura nivelul necesar de calitate. ò nou (77) Introducerea mecanismelor de publicare
aprobate (approved publication arrangements - APA) are menirea de a
îmbunătăți nivelul de calitate al informațiilor care
asigură transparența în tranzacționare publicate în spațiul
extrabursier (over the counter - OTC) și de a contribui
semnificativ la garantarea publicării acestor date într-un mod care
să faciliteze consolidarea lor cu datele publicate de locurile de
tranzacționare. ò nou (78) Introducerea unei soluții comerciale
pentru sistemul centralizat de raportare pentru instrumentele de capitaluri
proprii ar urma să contribuie la crearea unei piețe europene
integrate în mai mare măsură și să înlesnească accesul
participanților la piață la o imagine consolidată a
informațiilor transparente disponibile referitoare la tranzacții. Soluția
avută în vedere se bazează pe autorizarea furnizorilor care
funcționează conform unor parametri predefiniți și
supravegheați și care se află în concurență în scopul
elaborării unor soluții inovatoare și foarte sofisticate din
punct de vedere tehnic care să deservească piața în cea mai mare
măsură posibilă. ê 2004/39/CE
considerentul 50 (50) Internalizatorii
sistematici ar putea decide să acorde acces la prețurile lor numai
clienților lor obișnuiți sau numai clienților lor
profesionali sau ambelor categorii. Nu ar trebui să li se permită să exercite o discriminare în interiorul
acestor categorii de clienți. ê 2004/39/CE
considerentul 51 (51) Articolul
27 nu obligă internalizatorii sistematici să publice prețuri
ferme pentru tranzacțiile superioare mărimii normale a pieței. ê 2004/39/CE
considerentul 52 (52) În
cazul în care o întreprindere de investiții este un internalizator
sistematic atât în acțiuni cât și în alte instrumente financiare,
obligația de a afișa un preț nu ar trebui să se aplice decât acțiunilor, fără a aduce
atingere motivului (46). ê 2004/39/CE
considerentul 53 (53) Prezenta
directivă nu își propune să solicite aplicarea de norme de
transparență înainte de tranzacționare în cazul
tranzacțiilor extrabursiere (OTC),
care, prin natura lor, sunt ocazionale și nu au caracter regulat, se
efectuează cu contrapartide en gros și fac parte dintr-o relație
comercială care se caracterizează ea însăși prin
tranzacții ce depășesc mărimea normală a pieței
și se efectuează în afara sistemelor utilizate în mod
obișnuit de întreprinderea respectivă pentru a-și
desfășura activitatea de internalizator sistematic. ê 2004/39/CE
considerentul 54 (54) Mărimea
normală a pieței pentru o categorie de acțiuni nu ar trebui
să fie disproporționată
semnificativ în comparație cu orice acțiune care aparține
acestei categorii. ê 2004/39/CE
considerentul 55 (adaptat) (79)(55) Versiunea revizuită a Directivei 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ ar
trebuie să stabilească
cerințele minime de capital pe care trebuie să le îndeplinească
piețele reglementate pentru a putea fi autorizate, ținând seama de
natura specifică a riscurilor asociate acestor piețe. ê 2004/39/CE
considerentul 56 (80)(56) Utilizatorii Operatorii unei
piețe reglementate ar trebuie să poată exploata, de
asemenea, un MTF în conformitate cu dispozițiile pertinente ale prezentei
directive. ê 2004/39/CE
considerentul 57 (81)(57) Dispozițiile prezentei directive referitoare la admiterea de
instrumente la tranzacționare în conformitate cu normele aplicate de o
piață reglementată nu ar trebuie să aducă atingere
aplicării Directivei 2001/34/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 28 mai 2001 privind admiterea valorilor mobiliare la cota
oficială a unei burse de valori și informațiile care trebuie
publicate cu privire la aceste valori mobiliare[41]. O piață
reglementată nu ar trebuie împiedicată să aplice
cerințe mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă
emitenților de valori mobiliare sau de instrumente pe care
intenționează să le admită la tranzacționare. ê 2004/39/CE
considerentul 58 (82)(58) Statele membre ar trebuie să poată însărcina mai
multe autorități competente cu aplicarea gamei variate de
obligații prevăzute de prezenta directivă. Aceste
autorități ar trebuie să aibă un caracter public,
care să le poată garanta independența în raport cu agenții
economici și să asigure evitarea conflictelor de interese. Statele
membre ar trebuie
să garanteze o finanțare adecvată a autorității
competente, în conformitate cu dreptul lor intern. Desemnarea
autorităților publice nu ar trebuie să împiedice delegarea de
funcții, sub responsabilitatea autorității competente. ò nou (83) Liderii G20, reuniți la Pittsburg la 25
septembrie 2009, au căzut de acord să
îmbunătățească reglementarea, funcționarea și
transparența piețelor financiare și de mărfuri pentru a
rezolva problema volatilității excesive a prețului
mărfurilor. Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată
„Îmbunătățirea funcționării lanțului de
aprovizionare cu alimente în Europa” și comunicarea din 2 februarie 2011
„Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind
materiile prime” prezintă măsuri care trebuie luate în contextul
revizuirii Directivei 2004/39/CE. ò nou (84) Prerogativele autorităților
competente trebuie completate cu competențe explicite de a solicita, de la
orice persoană, informații cu privire la dimensiunea și scopul
unei poziții pe contracte derivate pe mărfuri, certificate de emisii
și derivate pe acestea și de a cere persoanei respective să ia
măsuri pentru a-și diminua poziția pe respectivele contracte
derivate. ò nou (85) Trebuie să li se acorde
autorităților competente puteri explicite de a limita posibilitatea
unei persoane sau a unei categorii de persoane de a încheia un contract pe un
instrument derivat pe o anumită marfă. Trebuie să fie
posibilă aplicarea unei limitări atât în cazul tranzacțiilor
individuale, cât și în cazul pozițiilor acumulate în timp. În special
în cazul al doilea, autoritatea competentă trebuie să se asigure
că aceste limite de poziție sunt nediscriminatorii, sunt explicate în
mod clar, țin cont în mod corespunzător de specificitatea pieței
în cauză și sunt necesare pentru a garanta integritatea și buna
funcționare a acesteia. ò nou (86) Toate locurile de tranzacționare în care
se efectuează tranzacții cu instrumente derivate pe mărfuri
trebuie să instituie limite corespunzătoare sau să aibă
mecanisme alternative adecvate pentru asigurarea lichidității, a
cotației ordonate și a condițiilor de decontare și pentru
prevenirea abuzurilor pe piață. AEVMP trebuie să țină
la zi și să publice o listă a măsurilor de acest fel aflate
în vigoare, descrise succint. Aceste limite și mecanisme trebuie aplicate
în mod coerent și trebuie să țină seama de caracteristicile
pieței vizate. Trebuie specificate în mod clar entitățile vizate
de respectivele limite sau mecanisme și orice derogări de la acestea,
precum și pragurile cantitative care constituie limite sau care pot da
naștere altor obligații. Comisia trebuie împuternicită să
adopte acte delegate, inclusiv pentru a se evita orice discrepanțe între
efectele limitelor sau ale mecanismelor care se aplică unor contracte
comparabile în locuri de tranzacționare diferite. ò nou (87) Locurile de tranzacționare în care se
tranzacționează cele mai lichide instrumente derivate pe mărfuri
trebuie să publice săptămânal situația agregată a
pozițiilor deținute de diferitele tipuri de participanți la
piață, inclusiv de clienții acelor participanți care nu
tranzacționează în nume propriu. La cererea autorității
competente, acesteia i se pune la dispoziție o situație completă
și detaliată, defalcată atât pe tipuri de participanți la
piață, cât și individual. ò nou (88) Având în vedere comunicatul miniștrilor
de finanțe ai G20 și al guvernatorilor băncilor centrale din 15
aprilie 2011 cu privire la nevoia de a asigura că toți participanții
la piețele de instrumente derivate pe mărfuri se supun unei
reglementări și unei supravegheri adecvate, trebuie aduse
modificări privind exonerarea de obligațiile prevăzute de
Directiva 2004/39/CE pentru diverse categorii de participanți activi pe
piețele de instrumente derivate pe mărfuri, pentru a asigura
menținerea acestei exonerări în cazul activităților
desfășurate de societăți care nu aparțin unor grupuri
financiare și care implică operațiuni de neutralizare a
riscurilor legate de producție sau a altor tipuri de riscuri (hedging),
precum și furnizarea, ca activitate auxiliară, a serviciilor de
investiții în instrumente derivate pe mărfuri sau pe mărfuri
exotice clienților activității principale, dar și pentru a
asigura includerea în domeniul de aplicare al prezentei directive a
societăților specializate în comerțul cu mărfuri și cu
instrumente derivate pe mărfuri. ò nou (89) Este de dorit facilitarea accesului la
capital pentru întreprinderile mici și mijlocii și facilitarea dezvoltării
în continuare a piețelor specializate care au menirea de a răspunde
nevoilor emitenților care sunt întreprinderi mici sau mijlocii. Aceste
piețe, care sunt de regulă operate în temeiul prezentei directive ca
MTF-uri, sunt cunoscute sub denumirea de piețe pentru IMM-uri, piețe
de creștere sau piețe junior. Crearea, în cadrul categoriei
MTF-urilor, a subcategoriei piețelor de creștere pentru IMM-uri
și înregistrarea acestor piețe are menirea de a asigura
creșterea vizibilității acestora și de a sprijini
elaborarea unor standarde de reglementare paneuropene pentru astfel de
piețe. ò nou (90) Cerințele aplicabile acestei noi
categorii de piețe trebuie să ofere suficientă flexibilitate
pentru a putea ține cont de modelele de piață actuale care
funcționează cu succes în întreaga Europă. Prin aceste
cerințe trebuie, de asemenea, să se realizeze un echilibru corect
între menținerea unui nivel ridicat de protecție a investitorilor,
vital pentru a stimula încrederea investitorilor în emitenții de pe
piețele respective, reducând totodată sarcinile administrative
inutile ale acestor emitenți. Se propune detalierea cerințelor
privind piețele pentru IMM-uri, precum cele referitoare la criteriile de
admitere la tranzacționare pe aceste piețe, în acte delegate sau
standarde tehnice. ò nou (91) Având în vedere că este important ca
piețele care funcționează cu succes să nu fie afectate,
trebuie menținută posibilitatea ca operatorii piețelor care
vizează emitenții mici și mijlocii să opteze pentru a
continua operarea unei astfel de piețe în conformitate cu cerințele
prevăzute de prezenta directivă fără a trebui să se
înregistreze ca piețe de creștere pentru IMM-uri. ê 2004/39/CE
considerentul 59 (92)(59) Informațiile confidențiale primite de punctul de contact al
unui stat membru prin intermediul punctului de contact al unui alt stat membru
nu ar
trebuie să fie considerate
informații cu caracter pur național. ê 2004/39/CE
considerentul 60 (93)(60) Este necesar să fie sporită convergența puterilor
prerogativelor de care dispun
autoritățile competente, pentru a tinde spre o intensitate
echivalentă a aplicării normelor în interiorul pieței financiare
integrate. Un set minim comun de puteri prerogative, însoțit de resursele
adecvate, ar trebui să garanteze eficiența supravegherii. ò nou (94) Având în vedere impactul semnificativ și
cotele de piață pe care le au multe dintre MTF-uri, este oportun
să se asigure instituirea unor mecanisme adecvate de cooperare între
autoritatea competentă a MTF-ului și cea din jurisdicția în care
MTF-ul respectiv furnizează servicii. Pentru a acționa din timp în
ceea ce privește alte evoluții similare, această abordare
trebuie extinsă și la OTF-uri. ò nou (95) Pentru a se asigura respectarea
obligațiilor care decurg din prezenta directivă și din
Regulamentul [inserat de OP] de către societățile de
investiții și piețele reglementate, de către cei care
controlează în mod efectiv activitatea acestora și de către
membrii organelor de conducere ale societăților de investiții
și ale piețelor reglementate, precum și pentru a garanta un
tratament similar în întreaga Uniune, statele membre trebuie să fie
obligate să prevadă sancțiuni și măsuri administrative
eficace, proporționate și cu efect de descurajare. Prin urmare,
sancțiunile și măsurile administrative instituite de statele
membre trebuie să respecte anumite cerințe esențiale privind
destinatarii, criteriile care trebuie luate în considerare la aplicarea unei
sancțiuni sau măsuri, publicarea sancțiunilor sau
măsurilor, principalele competențe de sancționare și
nivelurile sancțiunilor administrative pecuniare. ò nou (96) În special, autoritățile competente
trebuie să fie împuternicite să aplice sancțiuni pecuniare
suficient de mari pentru a contrabalansa beneficiile preconizate și pentru
a avea un efect de descurajare chiar și pentru instituțiile mai mari
și managerii acestora. ò nou (97) Pentru a garanta aplicarea coerentă a
sancțiunilor în toate statele membre, acestea trebuie să fie obligate
să se asigure că, atunci când stabilesc tipul sancțiunilor sau
al măsurilor administrative și nivelul sancțiunilor
administrative pecuniare, autoritățile competente iau în considerare
toate circumstanțele relevante. ò nou (98) Pentru ca sancțiunile să aibă
un efect de descurajare asupra publicului în sens larg, acestea trebuie în mod
normal publicate, cu excepția anumitor situații bine definite. ò nou (99) Pentru a depista eventualele
încălcări, autoritățile competente trebuie să
aibă competențele de investigare necesare și trebuie să
stabilească mecanisme eficace de încurajare a raportării
încălcărilor efective sau potențiale. Aceste mecanisme nu
trebuie să aducă atingere protecției adecvate a persoanelor
acuzate. Trebuie instituite proceduri corespunzătoare pentru a garanta
dreptul la apărare și dreptul de a fi ascultat al persoanei vizate de
o astfel de raportare înainte de adoptarea unei decizii finale cu privire la
aceasta, precum și dreptul său de a contesta o astfel de decizie în
fața unui tribunal. ò nou (100) Prezenta directivă trebuie să
acopere atât sancțiunile, cât și măsurile administrative pentru
a include toate acțiunile aplicate după comiterea unei
încălcări care sunt destinate să împiedice alte
încălcări, indiferent dacă acestea sunt considerate
sancțiuni sau măsuri conform dreptului intern. ò nou (101) Prezenta directivă nu trebuie să
aducă atingere niciunei dispoziții din dreptul statelor membre
referitoare la sancțiunile penale. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou (102)(61) Pentru a proteja clienții și fără a se aduce
atingere dreptului acestora de a-și prezenta litigiile în fața
instanțelor, se cuvine este oportun ca statele membre să încurajeze
asigure Ö înființarea
unor Õ organismele
publice sau private însărcinate cu soluționarea acestor litigii pe
cale extrajudiciară, care
să coopereze în scopul soluționării litigiilor transfrontaliere,
ținând seama de Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998
privind principiile aplicabile organismelor responsabile cu soluționarea
extrajudiciară a litigiilor privind furnizarea de servicii
consumatorilor legate
de consumatori[42]
ð și de Recomandarea 2001/310/CE a
Comisiei privind principiile aplicabile organismelor extrajudiciare implicate
în rezolvarea pe cale consensuală a litigiilor legate de consumatori ï . Atunci când aplică dispozițiile privind procedurile
extrajudiciare de depunere a reclamațiilor și de căi de atac,
statele membre ar trebuie
încurajate să utilizeze mecanismele de cooperare transfrontaliere
existente, în special rețeaua pentru
reclamații privind căile de atac în materie de
serviciile financiare FIN-Net (Financial
Services Complaints Network – Rețeaua de reclamații
privind serviciile financiare). ê 2004/39/CE
considerentul 62 ð nou (103)(62) Orice schimb sau orice transmitere de informații între
autoritățile competente sau alte autorități, organisme sau
persoane trebuie să respecte normele privind transferul de date cu
caracter personal către țările terțe prevăzute de
Directiva 95/46/CE ð a Parlamentului European și a
Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în
ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera
circulație a acestor date[43]. Orice schimb sau orice transmitere de date
cu caracter personal între AEVMP și țări terțe trebuie
să respecte normele privind transferul de date cu caracter personal
prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001. ï ê 2004/39/CE
considerentul 63 (104)(63) Este necesar a consolida să se consolideze dispozițiile
privind schimbul de informații între autoritățile competente ale
diferitelor state membre naționale,
precum și obligațiile reciproce ale acestor autorități în
materie de asistență și cooperare. În contextul unei
activități transfrontaliere crescânde tot mai intense, autoritățile
competente ar trebuie
să își furnizeze reciproc informațiile necesare pentru
exercitarea funcțiilor lor, astfel încât să garanteze aplicarea efectivă
eficace a prezentei directive,
inclusiv în cazul în care o infracțiune încălcare sau o infracțiune
încălcare suspectată
poate fi de resortul autorităților competente ale mai multor state
membre. În cadrul acestui schimb de informații, secretul profesional se
impune întotdeauna, pentru a asigura transmiterea fără piedici a
informațiilor respective, precum și protecția drepturilor
persoanelor în cauză. ê 2004/39/CE
considerentul 64 (64) Cu ocazia ședinței sale din
17 iulie 2000, Consiliul a instituit Comitetul înțelepților
privind reglementarea piețelor europene ale valorilor mobiliare. În
raportul său final, acest comitet propunea introducerea unor noi tehnici
legislative, bazate pe o abordare pe patru niveluri: principii esențiale,
măsuri de executare, cooperare și control al aplicării. La
nivelul 1, directiva ar trebui să se limiteze la a enunța principii generale largi; la nivelul 2, măsurile
tehnice de executare ar trebui să fie adoptate de Comisie, sprijinită
de un comitet. ê 2004/39/CE
considerentul 65 (65) Rezoluția Consiliului European de la
Stockholm din 23 martie 2001 a sprijinit raportul Comitetului
înțelepților, în special propunerea sa de abordare pe patru niveluri,
pentru a spori eficiența și transparența procesului de elaborare
a legislației comunitare în domeniul valorilor mobiliare. ê 2004/39/CE
considerentul 66 (66) În conformitate cu Consiliul European de la
Stockholm, măsurile de executare de la nivelul 2 ar trebui să fie
utilizate mai frecvent, pentru a garanta actualizarea dispozițiilor
tehnice în raport cu evoluția piețelor și a practicilor în
materie de supraveghere, și se cuvine a fixa date limită pentru toate
etapele lucrărilor aferente nivelului 2. ê 2004/39/CE
considerentul 67 (67) Rezoluția adoptată de Parlamentul
European la 5 februarie 2002 privind aplicarea legislației în
cadrul serviciilor financiare a sprijinit, de asemenea, raportul final al
Comitetului înțelepților, pe baza declarației solemne
făcute în aceeași zi de Comisie în fața Parlamentului și a
scrisorii adresate, la 2 octombrie 2001, de Comisarul pentru Piața Internă președintelui Comisiei
economice și monetare a Parlamentului pe tema garanțiilor care ar fi
furnizate acestuia din urmă referitor la rolul său în acest proces. ê 2004/39/CE
considerentul 68(adaptat) (68) Măsurile necesare pentru punerea în
aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate
cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a
procedurilor pentru exercitarea competențelor de punere în aplicare
conferite Comisiei[44]. ê 2006/31/CE Art.
1.1 (105)(69) Parlamentul European ar trebuie să dispună de un termen de
trei luni de la prima transmitere a proiectelor de modificare și a
măsurilor de punere în aplicare pentru a-i permite examinarea acestora
și exprimarea avizului. Cu toate acestea, în cazuri urgente și
justificate corespunzător, ar trebuie să fie posibilă reducerea
acestei perioade. În cazul în care, în perioada respectivă, Parlamentul
European adoptă o rezoluție, Comisia ar
trebuie să reexamineze
proiectele sau măsurile de modificare sau măsurile. ê 2004/39/CE
considerentul 70 (70) Pentru
a ține seama de evoluția ulterioară a piețelor financiare,
Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului
un raport privind aplicarea dispozițiilor
privind asigurarea de răspundere civilă profesională, sfera de
aplicare a normelor în materie de transparență și posibilitatea
de a autoriza ca întreprinderi de investiții entitățile care
tranzacționează și sunt specializate în instrumente derivate pe
materii prime. ò nou (106) Pentru a atinge obiectivele stabilite în
prezenta directivă, trebuie delegată Comisiei competența de a
adopta, în conformitate articolul 290 din tratat, acte privind detaliile legate
de exonerări, clarificarea definițiilor, criteriile de evaluare a
proiectelor de achiziții ale societăților de investiții,
cerințele organizaționale pentru societățile de
investiții, gestionarea conflictelor de interese, normele de conduită
profesională pentru furnizarea de servicii de investiții, executarea
ordinelor in condițiile cele mai favorabile pentru clienți,
prelucrarea ordinelor clienților, tranzacțiile cu
contrapărți eligibile, piețele de creștere pentru IMM-uri,
condițiile pentru evaluarea capitalului inițial al
societăților din țări terțe, măsurile privind
reziliența sistemelor, mecanismele de întrerupere temporară a
tranzacționării (circuit breakers) și
tranzacționarea electronică, admiterea instrumentelor financiare la
tranzacționare, suspendarea și retragerea instrumentelor financiare
de la tranzacționare, pragurile pentru raportarea pozițiilor
deținute de diferitele categorii de traderi, cooperarea între
autoritățile competente. Este extrem de importantă derularea de
către Comisie a unor consultări corespunzătoare pe parcursul
lucrărilor pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci
când pregătește și elaborează actele delegate, Comisia
trebuie să asigure transmiterea simultană, promptă și
adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și
Consiliu. ò nou (107) Pentru a asigura condiții uniforme de
aplicare a prezentei directive, trebuie conferite Comisiei competențe de
punere în aplicare. Aceste competențe se referă la adoptarea deciziei
de echivalență cu privire la cadrul legal și de supraveghere al
țărilor terțe pentru furnizarea de servicii de către
societățile din țări terțe și pentru transmiterea
către AEVMP a rapoartelor privind pozițiile deținute pe
categorii de traderi și ele trebuie exercitate în conformitate cu
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor
generale privind mecanismele de control de către statele membre al
exercitării competențelor de executare de către Comisie[45]. ò nou (108) Standardele tehnice în materie de servicii
financiare trebuie să asigure o armonizare coerentă și o
protecție adecvată a deponenților, investitorilor și
consumatorilor din întreaga Uniune. Este eficient și oportun să se
încredințeze AEVMP, ca organism care deține un nivel înalt de
specializare, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de
reglementare și de punere în aplicare care nu implică opțiuni
strategice și de a le înainta Comisiei. ò nou (109) Comisia trebuie să adopte proiectele de
standarde tehnice de reglementare elaborate de AEVMP și prevăzute la
articolul 7 privind procedurile de aprobare și de respingere a cererilor
de autorizare ale societăților de investiții, la articolele 9 și
48 privind cerințele referitoare la organele de conducere, la articolul 12
privind achiziția de participații calificate, la articolul 27 privind
obligația de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile
pentru client, la articolele 34 și 54 privind cooperarea și schimbul
de informații, la articolul 36 privind libertatea de a furniza servicii
și de a desfășura activități de investiții, la
articolul 37 privind înființarea unei sucursale, la articolul 44 privind
furnizarea de servicii de către societățile din țări
terțe, la articolul 63 privind procedurile de aprobare și de
respingere a cererilor de autorizare ale furnizorilor de servicii de raportare
a datelor, la articolele 66 și 67 privind cerințele organizatorice
pentru mecanismele de publicare aprobate (approved publication arrangements
– APA) și furnizorii de sisteme centralizate de raportare (consolidated
tape providers – CTP) și la articolul 84 privind cooperarea între
autoritățile competente. Comisia trebuie să adopte aceste
proiecte de standarde tehnice de reglementare prin acte delegate, în temeiul
articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10 – 14 din
Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. ò nou (110) Trebuie, de asemenea, să i se confere
Comisiei competența de a adopta, prin acte delegate, standarde tehnice de
punere în aplicare, în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate
cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Trebuie să se
încredințeze AEVMP sarcina de a elabora și de a înainta Comisiei
standarde tehnice de punere în aplicare referitoare la articolul 7 privind
procedurile de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare ale
societăților de investiții, la articolul 12 privind
achiziția de participații calificate, la articolul 18 privind procesul
de tranzacționare și finalizarea tranzacțiilor în MTF-uri
și OTF-uri, la articolele 32, 33 și 53 privind suspendarea și
retragerea instrumentelor de la tranzacționare, la articolul 36 privind
libertatea de a furniza servicii și de a desfășura
activități de investiții, la articolul 37 privind
înființarea unei sucursale, la articolul 44 privind furnizarea de servicii
de către societățile din țări terțe, la articolul
60 privind raportarea pozițiilor pe categorii de traderi, la articolul 78
privind transmiterea de informații către AEVMP, la articolul 83
privind obligația de cooperare, la articolul 84 privind cooperarea între
autoritățile competente, la articolul 85 privind schimbul de
informații și la articolul 88 privind consultarea înainte de
autorizare. ò nou (111) Comisia trebuie să prezinte
Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea
sistemelor organizate de tranzacționare, funcționarea regimului
pentru piețele de creștere pentru IMM-uri, impactul cerințelor
privind tranzacționarea automatizată și tranzacționarea de
mare frecvență, experiența cu mecanismele de interzicere a
anumitor produse sau practici și impactul măsurilor legate de
piețele instrumentelor derivate pe mărfuri. ê 2004/39/CE
(adaptat) (112)(71) Obiectivul care constă în crearea
creării unei piețe
financiare integrate în care investitorii s-ar bucura se bucură de o protecție
suficientă și în care sunt
protejate eficiența și integritatea pieței în general
sunt
salvgardate necesită stabilirea unor norme comune
aplicabile întreprinderilor societăților de
investiții oriunde ar fi acestea autorizate în Comunitate Ö Uniune Õ și care să
reglementeze funcționarea piețelor reglementate și a altor
sisteme de tranzacționare, cu scopul de a evita ca opacitatea unei singure
piețe sau o blocare a acesteia să compromită funcționarea
eficientă a sistemului financiar european în ansamblul său. Dat fiind
faptul că acest obiectiv poate fi mai bine realizat la nivelul comunitar
Ö Uniunii Õ , Comunitatea
Ö Uniunea Õ poate adopta
măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității
prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul
proporționalității prevăzut la articolul menționat
anterior, prezenta directivă nu depășește ceea ce este
necesar pentru atingerea acestui obiectiv,. ò nou (113) Instituirea unui sistem centralizat de
raportare pentru alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii
este considerată a fi mai dificilă decât instituirea unui astfel de
sistem pentru instrumentele de capitaluri proprii, de aceea potențialii
furnizori de sisteme centralizate de raportare trebuie să aibă întâi
posibilitatea de a acumula experiență cu acesta din urmă pentru
a putea să-l realizeze pe primul. Prin urmare, pentru a facilita
instituirea în condiții corespunzătoare a unui sistem centralizat de
raportare pentru alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii,
este oportun să se prevadă un termen prelungit de aplicare a
măsurilor interne de transpunere a dispozițiilor relevante. ò nou (114) Prezenta directivă respectă
drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor
cu caracter personal, libertatea de a desfășura o activitate
comercială, dreptul la protecția consumatorilor, dreptul la o cale de
atac eficace și la un proces echitabil și dreptul de a nu fi judecat
sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune și
trebuie implementată în conformitate cu aceste drepturi și principii, ê 2004/39/CE
(adaptat) ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: TITLUL I DEFINIȚII ȘI DOMENIUL DE APLICARE Articolul 1 Domeniul de aplicare 1. Prezenta
directivă se aplică întreprinderilor societăților de
investiții, și
piețelor reglementate Ö , furnizorilor
de servicii de raportare a datelor și societăților din
țări terțe care furnizează servicii de investiții sau
desfășoară activități de investiții în Uniune Õ . ò nou 2. Prezenta
directivă stabilește cerințe în legătură cu
următoarele aspecte: (a) condițiile
de autorizare și de funcționare aplicabile societăților de
investiții; (b) furnizarea de
servicii de investiții sau desfășurarea de activități
de investiții de către societăți din țări
terțe prin înființarea unei sucursale; (c) autorizarea
și funcționarea piețelor reglementate; (d) autorizarea
și funcționarea furnizorilor de servicii de raportare a datelor;
și (e) supravegherea,
cooperarea și punerea în aplicare de către autoritățile
competente. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou 32. Următoarele
dispoziții se aplică și instituțiilor de credit autorizate
în temeiul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ în cazul în care
acestea furnizează unul sau mai multe servicii de investiții și/sau exercită una
sau mai multe activități de investiții ð sau vând clienților depozite,
altele decât cele cu randament legat de rate ale dobânzilor ori le
furnizează consultanță cu privire la astfel de depozite ï: –
articolul 2 alineatul (2) ð , articolul 9 alineatul (6) ï și articolele 1411,
16, 1713
și 1814; –
titlul II capitolul II, cu excepția articolului
23
alineatul (2) Ö 29 alineatul
(2) Õ al doilea paragraf; –
titlul II capitolul III, cu excepția
articolului 3631
alineatele (2) Ö , (3)
și Õ -(4)
și a articolului 3732
alineatele (2) Ö , (3), (4),
(5), Õ -(6), și alineatele
(98)
și (109); –
articolele 6948-8053, Ö și
articolele Õ 8457, 8961 și 9062 și –
articolul 71 alineatul (1). Articolul 2 Exceptări 1. Prezenta
directivă nu se aplică: (a)
întreprinderilor de asigurări în sensul articolului 1 din Directiva
73/239/CEE sau al articolului 1 din Directiva 2002/83/CE,
și nici întreprinderilor care exercită activitățile de
reasigurare și de retrocedare prevăzute de Directiva 64/225/CEE
Ö 2009/138/CE Õ ; (b)
persoanelor care furnizează servicii de investiții exclusiv
întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau altor filiale ale
întreprinderii lor mamă; (c)
persoanelor care furnizează servicii de investiții ocazional în
cadrul unei activități profesionale, în cazul în care aceasta este
reglementată de acte cu putere de lege sau de un cod deontologic care nu
exclud furnizarea acestui serviciu; (d)
persoanelor care nu furnizează niciun alt serviciu sau activitate de investiții
decât tranzacționarea în cont propriu, exceptând cazul în care acestea: (i) sunt formatori de piață; ð (ii) sunt participanți sau membri ai unei
piețe reglementate sau ai unui MTF; ï sau (iii) tranzacționează în cont propriu ð executând ordine ale
clienților ï în mod
organizat, frecvent și sistematic în afara unei piețe reglementate
sau a unui MTF, furnizând un sistem accesibil terților pentru a intra în
tranzacționare cu aceștia;. ð Această exceptare nu se
aplică persoanelor exceptate în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera
(i) care tranzacționează instrumente financiare în cont propriu în
calitate de participanți sau membri ai unei piețe reglementate sau ai
unui MTF, inclusiv în calitate de formatori de piață pentru
instrumente derivate pe mărfuri, certificate de emisii sau derivate pe
acestea; ï (e)
persoanelor ale căror servicii de investiții constau exclusiv în
gestionarea unui sistem de participare a angajaților; (f)
persoanelor ale căror servicii de investiții nu constau decât în
gestionarea unui sistem de participare a angajaților și în furnizarea
de servicii de investiții exclusiv întreprinderii lor mamă,
filialelor lor sau altor filiale ale întreprinderii lor mamă; (g) membrilor
Sistemului European al Băncilor Centrale, și ai organismelor naționale
cu funcții similare ð din Uniune, ï și
ai altor organisme publice ð din Uniune ï însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau care intervin în
această gestionare ð și ai organismelor
internaționale la care au aderat unul sau mai multe state membre ï; (h)
organismelor de plasament colectiv și fondurilor de pensii, fie că
sunt sau nu coordonate la nivel comunitar Ö nivelul
Uniunii Õ , precum
și nici depozitarilor și
gestionarilor
administratorilor acestor
organisme; (i)
persoanelor care: - tranzacționează instrumente financiare în cont propriu, ð cu excepția persoanelor care
tranzacționează în cont propriu executând ordine ale
clienților, ï sau care - furnizează servicii de investiții ð , altele decât tranzacționarea în
cont propriu, exclusiv întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau altor
filiale ale întreprinderii lor mamă, sau ï ð - furnizează servicii de
investiții, altele decât tranzacționarea în cont propriu, ï privind instrumentele derivate pe materii
prime mărfuri,
sau
contractele derivate menționate la
în anexa I secțiunea C
punctul 10 ð sau certificate de emisii ori derivate
pe acestea ï clienților activității lor principale, cu
condiția ca ð , în toate aceste cazuri, ï aceste prestări activități să fie
auxiliare în raport cu activitatea lor
principală, în cazul în care această activitate principală este
luată în considerare la nivelul grupului la nivel de grup și nu
constă ca
activitatea principală să nu constea în furnizarea de
servicii de investiții în sensul prezentei directive sau de servicii
bancare în sensul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ ; (j)
persoanelor care furnizează servicii de consiliere în consultanță de investiții
în cadrul exercitării unei alte activități profesionale care nu
este prevăzută în prezenta directivă, cu condiția ca
furnizarea acestor servicii de consiliere consultanță să nu fie
remunerată în mod specific; (k) persoanelor a
căror activitate principală constă în tranzacționarea în
cont propriu a materiilor prime și instrumentelor derivate pe aceste
materii prime. Prezenta exonerare nu se aplică în cazul în care persoanele
care tranzacționează în cont propriu materii prime și
instrumente derivate pe materii prime fac parte dintr-un grup a cărui
activitate principală este furnizarea de servicii de investiții în
sensul prezentei directive sau de servicii bancare în conformitate cu Directiva
2000/12/CE; (k)(l) întreprinderilor societăților ale căror
servicii și activități de investiții constau exclusiv în
tranzacționarea în cont propriu pe piețe ale
de instrumentelor
financiare la termen sau pe piețe ale futures, opțiunilor
sau pe
alte piețe alte
instrumente derivate și pe piețe la
vedere cash
doar cu scopul de a
obține poziții Ö neutralizării riscurilor (hedging) Õ pe piețele de instrumente
derivate sau care tranzacționează sau asigură formarea
prețurilor în contul altor membri ai acestor piețe și
sunt, prin urmare, acoperiți de garanția unui membru de compensare al
acestor piețe cu
garantare de către membri compensatori ai acelorași piețe,
în cazul în care responsabilitatea pentru
executarea contractelor încheiate de aceste întreprinderi
societăți este
asumată de un membriu
de
compensare compensatori
ail
acelorași piețe; (l)(m) asociațiilor create de fonduri de pensii daneze și
finlandeze cu unicul scop de a le gestiona administra activele fondurilor de pensii
afiliate; (m)(n) în cazul „agenti di
cambio”, ale căror activități
și funcții sunt reglementate de articolul 201 din Decretul legislativ
italian nr. 58 din 24 februarie 1998;. ð (n) operatorilor de transport și
de sistem definiți la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2009/72/CE sau
la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2009/73/CE, atunci când aceștia
își îndeplinesc sarcinile în temeiul directivelor menționate, conform
Regulamentului (CE) 714/2009 sau Regulamentului (CE) 715/2009 ori conform
codurilor de rețea sau orientărilor adoptate în conformitate cu
regulamentele respective. ï 2. Drepturile conferite
de prezenta directivă nu se aplică furnizării de servicii în
calitate de contrapartidă contraparte în tranzacțiile
efectuate de organisme publice însărcinate cu gestionarea datoriei publice
sau de membri ai Sistemului Eeuropean al Bbăncilor Ccentrale, în cadrul sarcinilor care le
sunt atribuite de tratat și de statutul Sistemului Eeuropean al Bbăncilor Ccentrale și al Băncii Centrale
Europene sau al funcțiilor echivalente în temeiul unor dispoziții interne
naționale. 3. ð Comisia adoptă acte delegate în
conformitate cu articolul 94, privind măsuri referitoare la ï Pentru a
ține seama de evoluția piețelor financiare și a asigura
aplicarea uniformă a prezentei directive, Comisia poate defini în ceea ce
privește exonerările exceptările prevăzute la alineatul (1)
literele (c), Ö și Õ (i) și
(k), criteriile care permit a stabili dacă Ö pentru a
stabili în mod clar cazurile în care Õ o activitate trebuie considerată ca auxiliară în raport cu
activitatea principală la nivelul grupului și
dacă și
pentru a stabili când o activitate este exercitată ocazional. ò nou Criteriile aplicate
pentru a stabili dacă o activitate este auxiliară în raport cu
activitatea principală trebuie să țină cont cel puțin
de următoarele elemente: - măsura în
care se poate stabili în mod obiectiv că prin activitatea respectivă
se reduc riscurile legate în mod direct de activitățile comerciale
sau de activitățile de majorare a capitalului propriu; - capitalul utilizat
pentru desfășurarea activității. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 3 Exceptări opționale 1. Statele membre pot
opta să nu aplice prezenta directivă persoanelor pentru care ele reprezintă statul membru de
origine și care: –
nu sunt autorizate să dețină fonduri
sau titluri
valori mobiliare ale
clienților și care, din acest motiv, nu riscă Ö pot Õ în niciun moment să fie debitoare față de aceștia
și –
nu sunt autorizate să furnizeze servicii de
investiții, cu excepția ð furnizării de
consultanță de investiții cu sau fără ï preluării și transmiterii primirea și transmiterea ordinelor privind
pentru valorile
mobiliare și părților de
unități de fond ale unor
organisme de plasament colectiv, precum și furnizarea de servicii de consiliere în investiții
în privința acestor instrumente financiare
și –
în cadrul furnizării acestui serviciu, sunt
autorizate să transmită ordinele doar: (i) întreprinderilor
societăților de
investiții autorizate în conformitate cu prezenta directivă; (ii)
instituțiilor de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2000/12/CE
Ö 2006/48/CE Õ ; (iii) sucursalelor întreprinderilor
societăților de
investiții sau ale instituțiilor de credit care sunt autorizate
într-o țară terță și cărora li se aplică
și care respectă normele prudențiale considerate de
autoritățile competente ca fiind cel puțin la fel de stricte ca
și cele stabilite de prezenta directivă, de Directiva 2000/12/CE
Ö 2006/48/CE Õ sau de
Directiva 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ ; (iv) organismelor
de plasament colectiv autorizate în temeiul dreptului unui stat membru să
vândă părți unități de fond publicului
și gestionarilor administratorilor acestor organisme; (v) întreprinderilor
societăților de investiții
cu capital fix, prevăzute definite la articolul 15 alineatul
(4) din a doua Directivă 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie
1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse întreprinderilor
societăților comerciale
în statele membre, în sensul înțelesul articolului 58 al doilea
paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau
terților, în ceea ce privește constituirea întreprinderilor
anonime societăților
comerciale pe acțiuni și menținerea și
modificarea capitalului acestora[46],
ale căror titluri sunt cotate listate sau tranzacționate pe
piața reglementată a unui stat membru,; cu condiția ca activitățile acestor
persoane să fie ð autorizate și ï reglementate la nivel național. ð Regimurile naționale trebuie
să impună acestor persoane respectarea unor cerințe care sunt
cel puțin echivalente următoarelor cerințe impuse de prezenta
directivă: ï ð (i) condițiile și procedurile
de autorizare și supraveghere continuă prevăzute la articolul 5
alineatele (1) și (3) și la articolele 7, 8, 9, 10, 21 și
22; ï ð (ii) normele de conduită
profesională stabilite la articolul 24 alineatele (1), (2), (3) și
(5) și la articolul 25 alineatele (1), (4) și (5) și
măsurile de punere în aplicare aferente din Directiva 2006/73/CE. ï ð Statele membre impun persoanelor
excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive în temeiul alineatului
(1) să fie acoperite de un sistem de compensare a investitorilor
recunoscut în conformitate cu Directiva 97/9/CE sau de un sistem care
asigură clienților săi un grad echivalent de
protecție. ï ê 2004/39/CE 2. Persoanele care sunt excluse
din sfera de aplicare a prezentei directive în temeiul alineatului (1) nu
beneficiază de libertatea de a presta servicii și/sau de a exercita
activități, nici de libertatea de a stabili înființa sucursale în conformitate
cu articolele 3136
și respectiv 3237. ò nou 3. Statele membre informează Comisia
Europeană și AEVMP dacă își exercită opțiunea
prevăzută de prezentul articol și se asigură că în
toate autorizațiile acordate conform alineatului (1) se precizează
faptul că acestea sunt acordate conform prezentului articol. 4. Statele membre comunică AEVMP
dispozițiile de drept intern care sunt echivalente cerințelor impuse
de prezenta directivă enumerate la alineatul (1). ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.2 ð nou Articolul 4 Definiții ð 1. În sensul prezentei directive, se
aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul
(UE) nr. …/… [MiFIR]. ï 21. În sensul prezentei directive, prin următorii termeni se înțelege
Se aplică ð , de asemenea, ï următoarele definiții: 1.„întreprindere
de investiții” înseamnă orice persoană juridică a
cărei ocupație sau activitate obișnuită constă în
furnizarea unuia sau mai multor servicii de investiții terților
și în exercitarea uneia sau mai multor activități de
investiții cu titlu profesional; Statele membre pot
include în definiția întreprinderilor de investiții întreprinderi
care nu sunt persoane juridice, cu următoarele condiții: (a)
statutul lor juridic să asigure intereselor terților un nivel de
protecție echivalent cu cel oferit de o persoană juridică
și (b)
să facă obiectul unei supravegheri prudențiale echivalente
și adaptate formei lor juridice. Cu toate acestea, în
cazul în care furnizează servicii care implică deținerea de
fonduri sau de valori mobiliare care aparțin terților, o
persoană fizică nu poate fi considerată ca o întreprindere de
investiții în sensul prezentei directive decât în cazul în care,
fără a aduce atingere celorlalte
cerințe stabilite de prezenta directivă și de Directiva
93/6/CEE, îndeplinește următoarele condiții: (a)
drepturile de proprietate ale terților asupra instrumentelor și
fondurilor sunt salvgardate, în special în caz de insolvabilitate a întreprinderii
sau a proprietarilor săi, de sechestru, de compensare sau de orice
altă acțiune intentată de creditorii întreprinderii sau ai
proprietarilor acesteia; (b)
întreprinderea este supusă unor norme care au ca obiect supravegherea
solvabilității sale și a celei a proprietarilor acesteia; (c)
conturile anuale ale întreprinderii sunt controlate de una sau mai multe
persoane abilitate, în temeiul dreptului intern, să controleze conturile; (d) în
cazul în care întreprinderea are un singur proprietar, acesta adoptă
dispoziții pentru a asigura protecția investitorilor în caz de
încetare a activității din cauza decesului său, a
incapacității sale sau a oricărei situații similare. 12. „servicii și activități de investiții”
înseamnă orice serviciu și orice activitate enumerate în anexa I
secțiunea A și referitoare la orice instrument menționat la
în secțiunea C din
aceeași anexă; Comisia stabilește
è1 --- ç ð adoptă, prin acte delegate în
conformitate cu articolul 94, măsuri care precizează: ï –
contractele derivate menționate la
în anexa I secțiunea C
punctul 7 care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare
derivate, ținând seama, printre altele,
dacă, în special, sunt compensate și regularizate
decontate prin intermediul unor organisme
case de compensare recunoscute sau
dacă fac obiectul unor apeluri în marjă regulate
în mod regulat; –
contractele derivate menționate la
în anexa I secțiunea C
punctul 10 care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare
derivate, ținând seama, printre altele,
dacă, în special, sunt tranzacționate pe
o piață reglementată sau un MTF, sunt compensate și regularizate
decontate prin intermediul unor organisme
case de compensare recunoscute sau
fac obiectul unor apeluri în marjă regulate în mod regulat; 23. „serviciu auxiliar” înseamnă orice serviciu prezentat în
anexa I secțiunea B; 34. „consiliere în consultanță de
investiții” înseamnă furnizarea de recomandări personaleizate unui client,
fie la cererea sa, fie la inițiativa unei întreprinderi
societății de
investiții, în ceea ce privește una sau mai multe tranzacții cu
instrumente financiare; 45. „executarea
ordinelor în contul clienților” înseamnă faptul
de a încheia o
acțiune în vederea încheierii de acorduri de cumpărare sau
de vânzare a unuia sau mai multor instrumente financiare în contul
clienților;.
ð Executarea de ordine include încheierea
de acorduri pentru vânzarea unor instrumente financiare emise de o
instituție de credit sau de o societate de investiții la momentul
emiterii acestora; ï 56. „tranzacționarea în cont propriu” înseamnă faptul
de a negocia încheierea
de tranzacții privind unul sau mai multe instrumente financiare
prin angajarea propriilor capitaluri unul sau mai multe instrumente
financiare în vederea încheierii de tranzacții; 7.„internalizator
sistematic” înseamnă o întreprindere de investiții care, în mod
organizat, frecvent și sistematic, tranzacționează în cont
propriu executând ordinele clienților în afara unei piețe
reglementate sau a unui MTF; 68. „formator de piață” înseamnă o persoană care este
prezentă în mod continuu pe piețele financiare pentru a negocia
tranzacționa în cont propriu și
care cumpără și vinde vânzând și cumpărând
instrumente financiare prin angajarea propriilor capitaluri, la prețuri
fixate de ea; 79. „gestionare administrare de portofolii”
înseamnă gestionarea administrarea discreționară
și individualizată de portofolii incluzând unul sau mai multe
instrumente financiare, în cadrul unui mandat acordat de client; 810. „client” înseamnă orice persoană fizică sau
juridică căreia o întreprindere societate de investiții îi
furnizează servicii de investiții și Ö sau Õ servicii auxiliare; 911. „client profesional profesionist” înseamnă orice client
care îndeplinește criteriile prevăzute la
în anexa II; 102. „client obișnuit
de detaliu” înseamnă un
client care nu este profesional client profesionist; 13.„operator de
piață” înseamnă una sau mai multe persoane care
gestionează și exploatează activitatea unei piețe
reglementate. Operatorul poate fi însăși piața
reglementată; 14.„piață
reglementată” înseamnă un sistem multilateral, exploatat și
gestionat de un operator, care asigură sau facilitează
confruntarea - chiar în interiorul său și în conformitate cu norme
nediscreționare - a unor interese multiple de vânzare și de
cumpărare exprimate de terți pentru instrumente financiare, într-un
mod care conduce la încheierea de contracte privind instrumente financiare admise la tranzacționare în cadrul normelor
sale și al sistemelor sale, și care este autorizat și
funcționează în mod regulat în conformitate cu dispozițiile
titlului III; 15.„sistem
multilateral de tranzacționare (MTF)” înseamnă un sistem
multilateral, exploatat de o întreprindere de investiții sau de un
operator de piață, care asigură întâlnirea - chiar în interiorul
său și în conformitate cu norme nediscreționare - unor interese
multiple de vânzare și de cumpărare exprimate de terți pentru instrumente financiare, într-un mod care
conduce la încheierea de contracte în conformitate cu dispozițiile
titlului II; ò nou 11) „piață de creștere pentru
IMM-uri” înseamnă un MTF înregistrat ca piață de creștere
pentru IMM-uri în conformitate cu articolul 35; 12) „întreprindere mică sau mijlocie”
înseamnă, în sensul prezentei directive, o societate a cărei
capitalizare bursieră, pe baza cotațiilor de sfârșit de an din
ultimii trei ani calendaristici, a fost mai mică de 100 000 000
EUR; ê 2004/39/CE
(adaptat) 1316. „ordin limită” înseamnă ordinul de a cumpăra sau de a
vinde un instrument financiar la limita de preț specificată sau mai
avantajos și pentru o cantitate precizată; 1417. „instrumente financiare” înseamnă instrumentele menționate la
în anexa I secțiunea C; 2118.„valori mobiliare” înseamnă categoriile de
titluri care pot fi tranzacționate pe piața capitalurilor (cu
excepția instrumentelor de plată), precum: (a)
acțiunile la întreprinderi și alte titluri echivalente
acțiunilor la întreprinderi, la întreprinderi de tip parteneriat sau la
alte entități, precum și certificatele reprezentative de
acțiuni; (b)
obligațiunile și alte titluri de creanță, inclusiv
certificatele de acțiuni referitoare la astfel de titluri; (c)
orice altă valoare care conferă dreptul de a cumpăra sau de a
vinde asemenea valori sau care conduce la o regularizare în numerar,
stabilită în raport cu valori mobiliare, cu o monedă, cu o rată
a dobânzii sau a rentabilității, cu materii prime sau cu alți
indici sau măsuri; 1519. „instrumente ale pieței monetare” înseamnă categoriile de
instrumente tranzacționate în mod obișnuit pe piața
monetară, precum bonurile de tezaur, certificatele de depozit și
efectele de comerț (cu excepția instrumentelor de plată); 1620. „stat membru de origine” înseamnă: (a) în cazul unei întreprinderi
societăți de
investiții: (i) statul membru în
care este situată administrația sa centrală
sediul său principal, în
cazul în care este vorba de o persoană fizică; (ii) statul membru în
care este situat sediul social al acesteia, în cazul în care este vorba de o
persoană juridică; (iii) statul membru în
care este situată administrația sa centrală
sediul său principal, în
cazul în care, în conformitate cu dreptul său intern, aceasta nu are sediu
social; (b) în cazul unei
piețe reglementate, statul membru în care este înregistrată
piața reglementată sau, în cazul în care în conformitate cu dreptul său
intern al statului membru respectiv,
aceasta nu are sediu social, statul
membru în care este situată administrația
sa centrală sediul
său principal; 1721. „stat membru gazdă” înseamnă statul membru, altul decât
statul membru de origine, în care o întreprindere societate de investiții deține
o sucursală sau furnizează servicii și Ö /sau Õ exercită
activități sau statul membru în care o piață
reglementată furnizează facilitățile utile
mecanisme adecvate pentru a
permite membrilor sau participanților stabiliți în acest ultim stat
membru să participe la tranzacționare de la distanță în
cadrul sistemului său; 1822. „autoritate competentă” înseamnă autoritatea desemnată
de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 48, în afara cazurilor în
care prezenta directivă conține o dispoziție contrară; 1923. „instituții de credit” înseamnă instituțiile de credit
în sensul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ ; 2024. „societăți de gestionare administrare a OPCVM” înseamnă
societăți de gestionare administrare în sensul Directivei 85/611/CEE
Ö 2009/65/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 Õ a
Consiliului din 20 decembrie 1985 de coordonare a
actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite
organismele de plasament colectiv
în valori mobiliare (OPCVM) Ö [47] Õ ; 2125. „agent afiliat” înseamnă orice persoană fizică sau
juridică care, sub responsabilitatea deplină și
necondiționată a unei singure și unice întreprinderi
societăți de investiții
în contul căreia acționează, promovează clienților sau
clienților potențiali servicii de investiții și Ö /sau Õ servicii auxiliare,
primește și transmite instrucțiunile sau ordinele de la
clienți referitoare la instrumente financiare sau servicii de
investiții, plasează instrumente financiare și Ö sau Õ furnizează clienților sau clienților potențiali servicii
de consiliere consultanță
privind aceste instrumente sau servicii; 2226. „sucursală” înseamnă un sediu de exploatare
loc de desfășurare a
activității, altul decât administrația centrală
sediul principal, care
reprezintă o parte, lipsită de personalitate juridică, a unei întreprinderi
societăți de
investiții și care furnizează servicii de investiții
și Ö /sau Õ exercită
activități de investiții și poate, de asemenea, furniza
servicii auxiliare pentru care societatea de
investiții a obținut o autorizație; toate sediile
de exploatare locurile
de desfășurare a activității stabilite în
același stat membru de o întreprindere societate de investiții al
cărei sediu se află într-un alt stat membru sunt considerate ca fiind
o singură sucursală; ê 2007/44/CE Art.
3.1 2327. „participație calificată” înseamnă deținerea,
directă sau indirectă, într-o societate de investiții, a unei
participații care reprezintă cel puțin 10 % din capital sau
din drepturile de vot, astfel cum este prevăzut la articolele 9 și 10
din Directiva 2004/109/CE, având în vedere condițiile de cumulare
stabilite la articolul 12 alineatele (4) și (5) din directiva
respectivă, sau care permite exercitarea unei influențe semnificative
asupra administrării societății de investiții în care este
deținută participația respectivă; ê 2004/39/CE
(adaptat) 2428. „întreprindere-mamă”
înseamnă o întreprindere-mamă
în
sensul articolelor astfel
cum este definită la articolele 1 și 2 din a șaptea
Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 privind
conturile consolidate[48]; 2529. „filială” înseamnă o întreprindere afiliată în
sensul articolelor astfel
cum este definită la articolele 1 și 2 din Directiva
83/349/CEE, inclusiv orice filială a unei întreprinderi filiale a
întreprinderii-mamă care le
conduce; 30.„control” înseamnă
controlul prevăzut la articolul 1 din Directiva 83/349/CEE; 2631. „legături strânse” înseamnă o situație în care cel
puțin două persoane fizice sau juridice sunt legate prin: (a)
o „participațiere”,
și anume faptul de a deține, direct sau prin intermediul controlului,
cel puțin 20 % din capitalul sau drepturile de vot ale unei
întreprinderi; (b)
un „control”, și anume relația între o întreprindere-mamă și o filială, în
toate cazurile prevăzute la articolul 1 alineatele (1) și (2) din
Directiva 83/349/CEE sau o relație similară între orice persoană
fizică sau juridică și o întreprindere, orice filială a
unei întreprinderi filiale fiind considerată, de asemenea, ca filială
a întreprinderii-mamă care le
conduce.; (c)
O o situație în care cel puțin două
persoane fizice sau juridice Ö acestea Õ sunt legate în
permanență de una și aceeași persoană printr-o
relație de control este considerată, de asemenea, ca fiind o legătură
strânsă între persoanele respective.; ò nou 27) „organ de conducere” înseamnă structura
de conducere a unei societăți, care include funcțiile
manageriale și de supraveghere, are autoritate supremă în luarea
deciziilor și este abilitată să stabilească strategia,
obiectivele și direcția generală a societății. Din
organul de conducere fac parte persoane care conduc efectiv activitatea
societății; 28) „organ de conducere în exercițiul
funcției de supraveghere” înseamnă exercitarea de către organul
de conducere a funcției de supraveghere, care constă în supervizarea
și monitorizarea procesului decizional al conducerii; 29) „conducerea superioară” înseamnă
persoanele care exercită funcții executive în cadrul unei
societăți și care răspund de managementul
activităților de zi cu zi, inclusiv de implementarea strategiilor
privind distribuția de servicii și produse clienților de
către societate și personalul acesteia; 30) „tranzacționare algoritmică”
înseamnă tranzacționarea de instrumente financiare pe baza unui
algoritm computerizat care stabilește în mod automat, cu intervenție
umană minimă sau fără intervenție umană, unii
parametri individuali ai ordinelor, precum inițierea ordinului, momentul
inițierii, prețul sau cantitatea ordinului sau modul în care ordinul
să fie gestionat după trimiterea lui. Această definiție nu
include sistemele utilizate exclusiv în scopul direcționării
ordinelor către unul sau mai multe locuri de tranzacționare sau al
confirmării ordinelor; 31) „acces electronic direct”, cu referire la un
loc de tranzacționare, înseamnă o procedură prin care un
participant sau un membru al unui loc de tranzacționare permite unei
persoane să utilizeze codul său de tranzacționare pentru a putea
transmite, în mod electronic, ordine referitoare la un instrument financiar
direct către locul de tranzacționare. Această definiție
include o astfel de procedură, indiferent dacă aceasta implică
sau nu utilizarea de către persoana în cauză a infrastructurii
participantului sau membrului respectiv, sau a unui alt sistem de conectare pus
la dispoziție de acesta, pentru a transmite ordine; 32) „Regulamentul privind abuzul de
piață” înseamnă Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului
European și al Consiliului privind utilizările abuzive ale
informațiilor privilegiate și manipulările pieței (abuzul
de piață); 33) „practici de vânzare încrucișată”
înseamnă oferirea unui serviciu de investiții împreună cu un alt
serviciu sau produs ca parte a unui pachet sau pentru a condiționa o
înțelegere sau un pachet. ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.2(b) ð nou 32. ð Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri
care ï Pentru a
ține seama de evoluția piețelor financiare și pentru a
asigura aplicarea uniformă a prezentei directive, Comisia poate preciza
è1 --- ç ð să specifice anumite elemente
tehnice ale ï definițiilore
menționate la alineatul (1) din prezentul articol Ö , pentru a le
adapta evoluțiilor pieței Õ . ê 2008/10/CE Art.
1.2(b) Măsurile
menționate la prezentul articol, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE ð nou TITLUL II CONDIȚII DE AUTORIZARE ȘI DE
FUNCȚIONARE APLICABILE ÎNTREPRINDERILOR SOCIETĂȚILOR DE
INVESTIȚII CAPITOLUL I CONDIȚII ȘI PROCEDURI DE AUTORIZARE Articolul 5 Condiții Cerința de
autorizare 1. Fiecare stat membru solicită
impune ca furnizarea de servicii
de investiții sau exercitarea activităților de investiții
ca ocupație sau activitate obișnuită cu titlu profesional
să facă obiectul unei autorizări prealabile în conformitate cu
dispozițiile prezentului capitol. O astfel de autorizație este
acordată de autoritatea competentă a statului membru de origine
desemnată în conformitate cu articolul 6948. 2. Prin derogare de la
dispozițiile alineatului (1), statele membre permit tuturor
operatorilor oricărui
operator de piață să exploateze un MTF ð sau un OTF ï , cu condiția să se fi verificat în prealabil că acești
respectivul operatori
respectă dispozițiile prezentului capitol, cu excepția articolelor 11
și
15. ê 2010/78/UE Art.
6.1 (adaptat) 3. Statele membre
înregistrează toate societățile de investiții. Registrul
este accesibil publicului și conține informații privind
serviciile sau activitățile pentru care societatea de investiții
este autorizată. Această listă se actualizează în mod
regulat. Fiecare autorizație se notifică Autorității
europene de supraveghere (Autoritatea pentru valori mobiliare
și piețe) (denumită în continuare „AEVMP”),
înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului
European și al Consiliului[49]. AEVMP întocmește o listă a tuturor
societăților de investiții din Uniune. Lista conține
informații privind serviciile și activitățile pentru care societatea
de investiții este autorizată Ö fiecare Õ societate de investiții și
este actualizată în mod regulat. AEVMP publică lista respectivă
și asigură actualizarea acesteia pe site-ul său internet. În cazul în care o autoritate competentă
retrage o autorizație în conformitate cu articolul 8
literele (b)-(d), respectiva retragere se publică pe listă timp
de cinci ani. ê 2004/39/CE
(adaptat) 4. Fiecare stat membru solicită
impune ca: –
orice întreprindere societate de investiții care este
persoană juridică să aibă administrația centrală
sediul principal în același
stat membru în care are sediul social, –
orice întreprindere societate de investiții care nu
este persoană juridică sau orice întreprindere societate de investiții care este
persoană juridică, dar care, în conformitate cu dreptul său
intern, nu are sediu social să aibă administrația centrală
sediul principal în statul membru
în care își exercită efectiv activitatea. 5. În cazul
întreprinderilor de investiții exclusiv prestatoare de servicii de
consiliere în investiții sau a unui serviciu de recepție și
transmitere a ordinelor în condițiile stabilite la articolul 3, statele
membre pot autoriza autoritatea competentă să delege sarcinile
administrative, pregătitoare și auxiliare privind eliberarea autorizației, în conformitate cu
condițiile prevăzute la articolul 48 alineatul (2). Articolul 6 Sferăa de aplicare a autorizației 1. Statul membru de
origine veghează ca se asigură că autorizația
să
precizeazăze
serviciile sau activitățile de investiții pe care întreprinderea
societatea de investiții
respectivă este autorizată să le furnizeze. Autorizația
poate acoperi unul sau mai multe dintre serviciile auxiliare prevăzute la
în anexa I secțiunea B. Cu
toate acestea, în niciun caz, ea nu poate fi eliberată doar
exclusiv pentru prestarea exclusivă
a de
serviciilor auxiliare. 2. Orice întreprindere
societate de investiții care
intenționează să își extindă activitatea la alte
servicii sau activități de investiții sau la alte servicii
auxiliare neincluse în momentul autorizării inițiale înaintează
o cerere de extindere a acestei autorizații. 3. Autorizația este
valabilă pe întreg teritoriul Comunității Ö Uniunii Õ și permite unei
întreprinderi
societăți de
investiții să furnizeze serviciile sau să exercite
activitățile pentru care a fost autorizată în întreaga Comunitate
Ö Uniune Õ , fie prin stabilirea
înființarea unei sucursale,
fie prin prestarea liberă a serviciilor. Articolul 7 Proceduri de acordare
aprobare și de refuzare
respingere a cererilor de
autorizare 1. Autoritățile competente Autoritatea competentă
nu eliberează nici o
autorizațiae
înainte de a se asigura pe deplin că solicitantul îndeplinește toate
cerințele prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul
prezentei directive. 2. Întreprinderile Societatea de
investiții furnizează toate informațiile - inclusiv un program
de activitate care prezintă, printre
altele, în special tipul
tipurile de operațiuni avute
în vedere și structura organizatorică reținută
- de care au are
nevoie autoritățile competente autoritatea competentă pentru a se
asigura că aceste întreprinderi au societatea a luat toate măsurile
necesare, în momentul autorizării inițiale, pentru respectarea
obligațiilor prevăzute de dispozițiile prezentului capitol. 3. Orice sSolicitantul este informat, în termen de 6 luni de
la prezentarea unei cereri complete, în cazul în care dacă autorizația solicitată
îi este acordată sau nu. ê 2010/78/UE Art.
6.2 (adaptat) ð nou 4. În vederea asigurării armonizării
consecvente a prezentului articol și a articolului 9 alineatele (2)-(4), a
articolului 10 alineatele (1) și (2), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza: (a) informațiile ce
urmează a fi furnizate autorităților competente, în temeiul
articolului 7 alineatul (2), inclusiv programul operațiunilor
de activitate; ð (b) sarcinile comitetului de numire
prevăzut la articolul 9 alineatul (2) ï (c)(b) cerințele
aplicabile gestionării administrării
societăților de investiții în temeiul articolului 9
alineatul (84)
și informațiile pentru notificarea în temeiul articolului 9
alineatul (52); (d)(c) cerințele
aplicabile acționarilor și membrilor care dețin
participații calificate, precum și obstacolele care ar putea
împiedica exercitarea efectivă a funcțiilor de supraveghere ale
autorității competente, în temeiul articolului 10 alineatele (1)
și (2). ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie
2016]. ï Se delegă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf,
în conformitate cu Ö procedura
prevăzută la Õ
articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Ö 5. Õ În vederea
asigurării unor condiții uniforme de aplicare a articolului 7
alineatul (2) și a articolului 9 alineatul (2),
AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare
pentru a stabili formularele, modelele și procedurile standard pentru
notificarea sau și
furnizarea de informații prevăzuteă
în articolele
respective Ö la articolul 7
alineatul (2) și la articolul 9 alineatul (5) Õ . ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la
[31 decembrie 2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea
Ö primul Õ paragraf,
în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 8 Retragerea autorizațiilorei Autoritățile competente pot retrage
autorizația oricărei întreprinderi societăți de investiții
care: (a) nu o
utilizează autorizația
în termen de 12 luni, renunță la ea în mod
expres la autorizație, nu a
furnizat niciun serviciu de investiții sau nu a exercitat nicio activitate
de investiții în ultimele 6 luni, în afara cazurilor în care statul membru
respectiv prevede caducitatea autorizației în asemenea situații; (b) a obținut-o
autorizația prin
declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă; (c) nu mai
îndeplinește condițiile în care a fost acordată
autorizația, precum respectarea condițiilor prevăzute de
Directiva 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ ; (d) a încălcat grav
și sistematic dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive în
ceea ce privește condițiile de funcționare aplicabile întreprinderilor
societăților de
investiții; (e) se încadrează
în oricare dintre cazurile în care dreptul intern prevede retragerea
autorizației, pentru aspecte care ies din sfera de
aplicare a prezentei directive. ê 2010/78/UE Art.
6.3 Orice retragere a unei autorizații se
notifică AEVMP. ê 2004/39/CE Articolul 9 Organul
de conducere Persoane care conduc
efectiv activitatea 1. Statele membre
solicită ca persoanele care conduc efectiv activitatea unei
întreprinderi de investiții să aibă o bună reputație
și o experiență suficiente pentru a garanta gestionarea
corectă și prudentă a acestei întreprinderi. În cazul în care
operatorul care solicită o autorizație privind exploatarea unui
MTF și persoanele care conduc efectiv activitatea MTF sunt aceleași
cu cele care conduc efectiv activitatea pieței reglementate, se
consideră că aceste persoane respectă cerințele prevăzute
la primul paragraf. ò nou 1. Statele membre
impun ca toți membrii organului de conducere al oricărei
societăți de investiții să aibă în orice moment o
reputație suficient de bună, să posede suficiente
cunoștințe, competențe și experiență și
să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Statele
membre se asigură că membrii organului de conducere îndeplinesc în
special următoarele condiții: (a)
Membrii organului de
conducere dedică suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin
în cadrul societății de investiții. Ei nu pot combina
simultan mai multe dintre funcțiile de mai jos: (i) funcție de
conducere executivă cu două funcții de conducere neexecutive; (ii) patru funcții
de conducere neexecutive. Funcțiile de
conducere executive sau neexecutive deținute în cadrul aceluiași grup
sunt considerate ca fiind o singură funcție de conducere. Autoritățile
competente pot autoriza un membru al organului de conducere al unei
societăți de investiții să combine mai multe funcții
de conducere decât permite paragraful anterior, ținând seama de
circumstanțele individuale și de natura, amploarea și
complexitatea activităților societății de investiții. (b)
Membrii organului de
conducere posedă, împreună, cunoștințele, competențele
și experiența adecvate pentru a putea înțelege activitățile
societății de investiții, în special principalele riscuri pe
care le implică aceste activități. (c)
Fiecare membru al
organului de conducere acționează cu onestitate, integritate și
independență de spirit pentru a evalua și contesta în mod
eficace deciziile conducerii superioare. Statele membre impun
societăților de investiții să aloce resurse adecvate pentru
integrarea și formarea membrilor organului de conducere. În cazul în care
operatorul de piață care solicită o autorizație pentru
operarea unui MTF sau a unui OTF și persoanele care conduc efectiv
activitatea MTF-ului sau a OTF-ului sunt aceleași cu membrii organului de
conducere al pieței reglementate, se consideră că aceste
persoane respectă cerințele prevăzute la primul paragraf. 2. Dacă este
cazul și în funcție de natura, amploarea și complexitatea
activităților societăților de investiții, statele
membre le impun acestora să înființeze un comitet de numire care
să evalueze respectarea dispozițiilor de la alineatul (1) și
să formuleze recomandări, atunci când este necesar, pe baza
evaluării realizate. Comitetul de numire este compus din membri ai
organului de conducere care nu îndeplinesc nicio funcție executivă în
instituția respectivă. În cazul în care, conform legislației
naționale, organul de conducere nu are nicio competență în ceea
ce privește procesul numirii membrilor săi, prezentul alineat nu se
aplică. 3. Statele membre
impun societăților de investiții să ia în considerare
diversitatea ca unul dintre criteriile de selectare a membrilor organului de
conducere. În special, ținând seama de componența numerică a
organului lor de conducere, societățile de investiții instituie
o politică de promovare a diversității de gen, de vârstă,
educaționale, profesionale și geografice la nivelul organului de
conducere. 4. AEVMP
elaborează proiecte de standarde de reglementare pentru a specifica
următoarele: (a)
noțiunea de dedicare
a unui timp suficient de către un membru al organului de conducere pentru
îndeplinirea funcțiilor sale, în raport cu circumstanțele specifice
și cu natura, amploarea și complexitatea activităților
societății de investiții, pe care autoritățile
competente trebuie să le ia în considerare atunci când autorizează un
membru al organului de conducere să combine mai multe funcții de
conducere decât cele permise, menționată la alineatul (1)
litera (a); (b)
noțiunea de
deținere de către organul de conducere, în ansamblul său, de
cunoștințe, competențe și experiență adecvate,
menționată la alineatul (1) litera (b); (c)
noțiunile de
onestitate, integritate și independență de spirit a unui membru
al organului de conducere, menționate la alineatul (1) litera (b); (d)
noțiunea de alocare
a unor resurse umane și financiare adecvate pentru integrarea și
formarea membrilor organului de conducere; (e)
noțiunea de diversitate,
care trebuie luată în considerare la selectarea membrilor organului de
conducere. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. AEVMP
înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare
până la [31 decembrie 2014]. ê 2004/39/CE ð nou 52. Statele membre solicită impun tuturor întreprinderilor
societăților de
investiții să semnaleze autorității
competente notifice
autoritatea competentă ð cu privire la toți membrii
organelor lor de conducere și la ï orice schimbare în conducerea sa modificare a componenței acestora
și să îi comunice, de asemenea, toate informațiile necesare
pentru a aprecia dacă ð societatea respectă cerințele
de la alineatele (1), (2) si (3) din prezentul articol ï noua echipă de conducere are o bună
reputație și o experiență suficiente. ò nou 6. Statele membre
cer organului de conducere al unei societăți de investiții
să se asigure că societatea este administrată corect și
prudent și într-un mod care promovează integritatea pieței
și interesele clienților săi. În acest scop, organul de conducere
îndeplinește următoarele sarcini: (a)
stabilește,
aprobă și supervizează obiectivele strategice ale
societății; (b)
stabilește,
aprobă și supervizează organizarea societății,
inclusiv competențele, cunoștințele și experiența
necesare personalului, resursele, procedurile și mecanismele de furnizare
a serviciilor și de desfășurare a activităților,
ținând cont de natura, amploarea și complexitatea profilului de
activitate al societății, precum și cerințele pe care
societatea trebuie să le îndeplinească; (c)
stabilește,
aprobă și supervizează politicile referitoare la servicii,
activități, produse și operațiuni oferite sau furnizate de
societatea de investiții, în conformitate cu profilul și nevoile
clienților cărora acestea le sunt oferite sau furnizate și cu
nivelul de toleranță la risc al societății de
investiții, inclusiv, dacă este cazul, prin simulări de
criză; (d)
asigură supervizarea
eficace a conducerii superioare. Organul de conducere
monitorizează și evaluează periodic eficacitatea
organizării societății de investiții și caracterul
adecvat al politicilor privind furnizarea de servicii clienților și
ia măsurile necesare pentru a soluționa eventualele deficiențe. Membrii organului de
conducere în exercițiul funcției de supraveghere au acces
corespunzător la informațiile și documentele necesare pentru
supervizarea și monitorizarea procesului decizional al conducerii. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou 73. Autoritatea competentă refuză autorizarea în
cazul în care dacă
nu este convinsă că persoanele care vor conduce efectiv activitatea întreprinderii
societății de
investiții au o bună
reputație suficient de bună
și o experiență suficientăe sau în
care dacă
există motive obiective și demonstrabile de a crede că propunerile de schimbare
a conducerii Ö organul de
conducere al societății Õ ar risca să
compromită gestionarea administrarea Ö eficace, Õ corectă și
prudentă a întreprinderii de investiții acesteia ð și să afecteze luarea în
considerare în mod corespunzător a intereselor clienților săi
și a integrității pieței ï. 84. Statele membre solicită impun ca gestionarea
întreprinderilor administrarea
societăților de investiții să fie asigurată
de cel puțin două persoane care îndeplinesc cerințele
prevăzute la alineatul (1). Prin derogare de la primul paragraf, statele
membre pot autoriza întreprinderi societăți de investiții
care sunt persoane fizice sau societăți
de investiții care sunt persoane juridice,
conduse de o singură persoană fizică,
în conformitate cu statutul lor și cu dreptul intern aplicabil. Cu toate
acestea, statele membre solicită impun: (i) luarea de alte
măsuri care să garanteze gestionarea administrarea corectă și
prudentă a acestor întreprinderi societăți de investiții.
ð și luarea în considerare în mod
corespunzător a intereselor clienților și a
integrității pieței; ï (ii) ð respectarea de către persoanele
fizice respective a cerinței de a avea o reputație suficient de
bună, cunoștințe, competențe și experiență
suficiente și de a dedica suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor
lor. ï Articolul 10 Acționari și asociați
care dețin participări participații calificate 1. Autoritățile
competente nu acordă autorizația care să îi permită unei întreprinderi
societăți de
investiții să furnizeze servicii de investiții sau să
exercite activități de investiții înainte de a li se comunica
identitatea acționarilor și a asociaților, direcți sau
indirecți, persoane fizice sau juridice, care dețin o
participare participații
calificateă,
și valoarea acestei participări acestor participații. Autoritățile competente refuză
autorizarea în cazul în care, ținând seama de necesitatea de a garanta gestionarea
administrarea corectă și
prudentă a unei întreprinderi societăți de investiții,
nu sunt convinse că acționarii sau asociații care dețin o
participare participații
calificateă
au calitățile necesare. În cazul în care există legături
strânse între întreprinderea societatea de investiții și
alte persoane fizice sau juridice, autoritatea competentă nu
eliberează autorizația decât în cazul în care aceste legături nu
o împiedică să își exercite efectiv în mod eficace funcțiile prudențiale
de supraveghere. 2. Autoritatea
competentă refuză autorizarea în cazul în care actele cu putere de
lege și
Ö sau Õ actele
administrative ale unei țări terțe aplicabile uneia sau mai
multor persoane fizice sau juridice cu care întreprinderea societatea de investiții are
legături strânse, sau anumite dificultăți legate de aplicarea
actelor menționate anterior o împiedică să își exercite
efectiv funcțiile prudențiale de supraveghere. ò nou 3. Statele membre impun ca, în cazul în care
influența exercitată de persoanele menționate la alineatul (1)
primul paragraf poate prejudicia administrarea corectă și
prudentă a unei societăți de investiții,
autoritățile competente să ia măsurile necesare pentru a
stopa această situație. Aceste măsuri
pot consta în cereri de hotărâri judecătorești și
sancțiuni împotriva administratorilor și a persoanelor responsabile
de conducerea activității sau în suspendarea drepturilor de vot
aferente acțiunilor deținute de acționarii sau asociații
respectivi. ê 2007/44/CE Art.
3.2 (adaptat) Ö Articolul
11 Õ Ö Notificarea
proiectelor de achiziții Õ 13. Statele membre impun oricărei persoane fizice sau juridice sau
unor astfel de persoane care acționează concertat (denumite în
continuare „potențialul achizitor”), care au
decis să achiziționeze, direct sau indirect, o participație
calificată într-o societate de investiții,
sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de participație
calificată într-o societate de investiții astfel încât proporția
drepturilor de vot sau a capitalului deținut să fie egală sau
mai mare decât 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât întreprinderea de
asigurare Ö societatea de investiții Õ să devină filiala lor (denumită în continuare „proiect de
achiziție”), să notifice mai întâi în scris autoritățile
competente ale societății de investiții în cadrul căreia
intenționează să achiziționeze ori să majoreze o
participație calificată, indicând valoarea participației vizate
și informațiile relevante, astfel cum se prevede la articolul 1310b
alineatul (4). Statele membre impun oricărei persoane
fizice sau juridice care a decis să cedeze, direct sau indirect, o
participație calificată într-o societate de investiții, să
notifice mai întâi în scris autoritățile competente, indicând
mărimea participației vizate. O astfel de persoană trebuie, de
asemenea, să notifice autoritățile competente în cazul în care a
decis să își reducă participația calificată, astfel
încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să
scadă sub 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât societatea
de investiții să înceteze să mai fie filiala acesteia. Nu este necesar ca statele membre să
aplice pragul de 30 % în cazurile în care, în conformitate cu articolul 9
alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/109/CE, aplică un prag de o
treime. Pentru a stabili dacă au fost respectate
criteriile privind participația calificată prevăzute de Ö articolul 10
și de Õ prezentul articol,
statele membre nu țin seama de drepturile de vot sau de acțiunile
deținute de societăți de investiții sau de instituții
de credit ca urmare a subscrierii de instrumente financiare și/sau a plasării
instrumentelor financiare în baza unui angajament ferm, prevăzute în anexa
I secțiunea A punctul 6, cu condiția ca drepturile respective să
nu fie exercitate sau utilizate în vreun alt mod pentru a interveni în
administrarea activității emitentului, pe de o parte, și cedate
în termen de un an de la data achiziției, pe de altă parte. 24. Autoritățile competente implicate acționează
consultându-se reciproc pe deplin atunci când efectuează evaluarea
prevăzută la articolul 1310b
alineatul (1) (denumită în continuare „evaluarea”), în cazul în care
potențialul achizitor este: (a)
o instituție de credit, o întreprindere de
asigurare, o întreprindere de reasigurare, o societate de investiții sau o
societate de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau
într-un alt sector decât cel vizat de achiziție; (b)
întreprinderea-mamă a unei instituții de
credit, a unei întreprinderi de asigurare, a unei întreprinderi de reasigurare,
a unei societăți de investiții sau a unei societăți de
administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt
sector decât cel vizat de achiziție; sau (c)
o persoană fizică sau juridică ce
controlează o instituție de credit, o întreprindere de asigurare, o
întreprindere de reasigurare, o societate de investiții sau o societate de
administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt
sector decât cel vizat de achiziție. Autoritățile competente își
furnizează reciproc informații esențiale sau relevante pentru
evaluare, fără întârzieri nejustificate. Astfel, acestea își
comunică, la cerere, orice informație relevantă și,
din oficiu, își
comunică din proprie
inițiativă orice informație esențială. Orice
decizie a autorității competente care a autorizat societatea de
investiții vizată de proiectul de achiziție indică
eventualele opinii sau rezerve formulate de autoritatea competentă
responsabilă pentru potențialul achizitor. ê 2004/39/CE
(adaptat) 35. Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții care sunt informate cu privire la orice achiziție sau
cedare de participări participații deținute în
capitalul lor care ar face ca participările
participațiile respective
să depășească sau să scadă sub unul dintre
pragurile prevăzute la alineatul (13)
primul paragraf să anunțe de îndată autoritățile
competente. Cel puțin o dată pe an, întreprinderile
societățile de
investiții transmit autorităților competente, de asemenea,
numele acționarilor și ale asociaților care dețin participări
participații calificate
și valoarea acestor participări participații, așa cum
rezultă, de exemplu, din informațiile comunicate adunării
generale anuale a acționarilor și asociaților sau în
conformitate cu actele cu putere de lege aplicabile întreprinderilor
companiilor ale căror valori
mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o
piață reglementată. 46. Statele membre
solicită ca, în cazul în care influența exercitată de persoanele
menționate la alineatul (1) primul paragraf poate dăuna
gestionării corecte și prudente a unei întreprinderi de
investiții, autoritățile competente să ia măsurile
care se impun pentru a stopa această situație. Aceste măsuri pot consta în cereri de
hotărâri judecătorești și sancțiuni împotriva
administratorilor și a persoanelor responsabile cu gestionarea sau, de
asemenea, în suspendarea drepturilor de vot aferente acțiunilor
deținute de acționarii sau asociații respectivi. Măsuri similare se aplică Ö Statele membre
impun autorităților competente să ia măsuri similare celor
specificate la articolul 10 alineatul (3) în cazul Õ persoanelor care nu
respectă obligația de a furniza informațiile solicitate în
prealabil cu privire la achiziționarea sau creșterea
majorarea unei participări participații calificate. În cazul
în care o astfel de participare participație este
achiziționată în ciuda pofida opoziției
autorităților competente, statele membre prevăd, în mod
independent de orice altă sancțiune care poate fi aplicată, fie
suspendarea drepturilor de vot corespunzătoare
aferente, fie nulitatea voturilor
exprimate sau posibilitatea anulării lor. ê 2007/44/CE Art.
3.3 (adaptat) Articolul 1210a Termenul de evaluare 1. Autoritățile
competente transmit potențialului achizitor, imediat și,
în orice caz, în termen de două zile
lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la articolul 11
alineatul (13)
primul paragraf, precum și la eventuala primire ulterioară a
informațiilor menționate la alineatul (2) din prezentul articol,
confirmarea de primire în scris. Autoritățile competente au la
dispoziție un termen de cel mult șaizeci 60 de zile lucrătoare de la data
confirmării scrise de primire a notificării și a tuturor
documentelor pe care statele membre solicită
să fie anexate notificării în baza listei menționate la
articolul 1310b
alineatul (4) (denumit în continuare „termen de evaluare”), pentru a realiza
evaluarea. În momentul transmiterii confirmării de
primire, autoritățile competente comunică potențialului
achizitor data de expirare a termenului de evaluare. 2. În cursul termenului
de evaluare, dar nu mai târziu de cea de-a cincizecea zi lucrătoare a
termenului respectiv, autoritățile competente pot, dacă este
necesar, să solicite informațiile suplimentare necesare pentru
finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face în scris,
precizându-se informațiile suplimentare necesare. Termenul de evaluare se întrerupe între data
solicitării de informații de către autoritățile
competente și data primirii răspunsului potențialului achizitor
la această solicitare. Întreruperea nu poate depăși douăzeci
20 de zile lucrătoare. Orice
solicitări suplimentare formulate de autoritățile competente în
vederea completării sau clarificării informațiilor sunt la
discreția autorităților competente, dar nu pot conduce la
întreruperea termenului de evaluare. 3. Autoritățile
competente pot prelungi perioada de întrerupere menționată la
alineatul (2) paragraful al doilea paragraf cu până la treizeci
30 de zile lucrătoare în
cazul în care potențialul achizitor este Ö se
încadrează într-una dintre următoarele categorii Õ : (a)
Ö persoane fizice
sau juridice Õ stabilite și face sau care fac obiectul unor
reglementări din afara Comunității Ö Uniunii Õ ; sau (b)
o persoaneă
fiziceă
sau juridiceă
care nu face obiectul supravegherii în temeiul
prezentei directive sau al Directivelor 85/611/CEE, 92/49/CEE[50]
2002/83/CE
Ö 2009/65/CE Õ , 2005/68/CE[51]
Ö 2009/138/CE Õ sau 2006/48/CE[52]. 4. În cazul în care
autoritățile competente, la finalizarea evaluării, decid să
se opună proiectului de achiziție, acestea informează în scris
potențialul achizitor în termen de două zile lucrătoare și
fără a depăși termenul de evaluare, indicând motivele care
au stat la baza acestei decizii. În conformitate cu legislația
internă, la cererea potențialului achizitor, se poate pune la
dispoziția publicului o motivare corespunzătoare a deciziei. Aceasta
nu împiedică un stat membru să permită autorității
competente să facă publică motivarea respectivă,
fără a fi necesară cererea potențialului achizitor. 5. În cazul în care
autoritățile competente nu se opun proiectului de achiziție, Ö exprimând acest lucru în scris Õ în cursul termenului de evaluare, aceasta se consideră
aprobată. 6. Autoritățile
competente pot stabili un termen maxim pentru finalizarea proiectului de
achiziție și îl pot prelungi, atunci când este necesar. 7. Statele membre nu pot
impune cerințe mai stricte decât cele prevăzute de prezenta
directivă pentru notificarea autorităților competente și
pentru aprobarea de către acestea a unor achiziții directe sau
indirecte de capital sau de drepturi de vot. ê 2010/78/UE Art.
6.4 (adaptat) 8. În vederea asigurării unei armonizări consecvente
a prezentului articol, AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare,
pentru a stabili o listaă
exhaustivă a informațiilor, menționate la alineatul (4),
care urmează să fie incluse de potențialii achizitori în
notificarea lor, fără a aduce atingere alineatului (2). AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde
tehnice de punere
în aplicare Ö reglementare Õ Comisiei până
la data de 1 ianuarie 2014. Se delegă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf,
în conformitate cu Ö procedura
prevăzută la Õ
articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În vederea asigurării unor condiții
uniforme de aplicare a articolelor 10, 10a și 10b, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în
aplicare, în scopul stabilirii unor formulare, modele comune
și proceduri, standard
pentru procesele de consultare între autoritățile competente
relevante, așa cum se menționează la articolul 1110 alineatul (24). AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde
tehnice de punere în aplicare Comisiei până
la data de 1 ianuarie 2014. Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al patrulea
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2007/44/CE Art.
3.3 (adaptat) ð nou Articolul 1310b Evaluarea 1. La examinarea
notificării prevăzute la articolul 1110
alineatul (13)
și a informațiilor menționate la articolul 1210a alineatul (2),
autoritățile competente evaluează, pentru a asigura
administrarea sănătoasă corectă și prudentă a
societății de investiții vizată de proiectul de achiziție și
ținând seama de posibila influență a potențialului
achizitor asupra societății de investiții, caracterul adecvat al
potențialului achizitor, precum și soliditatea financiară a
proiectului de achiziție, pe baza tuturor criteriilor următoare: (a)
reputația potențialului achizitor; (b)
reputația și experiența
oricărei persoane care va conduce activitatea societății de
investiții în urma proiectului de achiziție; (c)
soliditatea financiară a potențialului
achizitor, în special în ceea ce privește tipul de activitate
desfășurată și prevăzută a se desfășura
în cadrul societății de investiții vizate de proiectul de
achiziție; (d)
capacitatea societății de investiții
de a respecta și de a continua să respecte cerințele
prudențiale care îi revin în temeiul prezentei directive și,
după caz, în temeiul altor directive, și anume Directivele 2002/87/CE
și 2006/49/CE, în special condiția ca grupul din care va face parte
să aibă o structură care să permită exercitarea unei
supravegheri efective eficace,
un schimbul
real
eficace de informații între autoritățile
competente și împărțirea responsabilităților între
autoritățile competente; (e)
existența unor motive rezonabile de a suspecta
că o operațiune sau o tentativă de spălare de bani sau de
finanțare a unor acte de terorism în înțelesul articolului 1 din
Directiva 2005/60/CE a fost sau este săvârșită în legătură cu proiectul de achiziție sau că
proiectul de achiziție ar putea crește un astfel de risc. Pentru a lua în considerare
evoluțiile viitoare și pentru a asigura aplicarea uniformă a
prezentei directive, Comisia, acționând în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 64 alineatul (2), poate adopta ð Comisia este împuternicită să
adopte, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï măsuri de punere în aplicare care să
adaptareeze
a criteriilore prudențiale
stabilite la primul paragraf din prezentul alineat. 2. Autoritățile
competente se pot opune proiectului de achiziție numai în cazul în care
există motive rezonabile în acest sens, în conformitate cu criteriile
pe baza criteriilor stabilite la
alineatul (1), sau în cazul în care informațiile furnizate de
potențialul achizitor sunt incomplete. 3. Statele membre nu
impun condiții prealabile în ceea ce privește cota de
participație care trebuie să fie achiziționată și nici
nu permit autorităților lor competente să examineze proiectul de
achiziție în termenii din punctul de vedere al nevoilor
economice ale pieței. 4. Statele membre fac
publică o listă cu informațiile necesare pentru a efectua
evaluarea și care trebuie furnizateă
autorităților competente în momentul notificării menționate
la articolul 1110
alineatul (13).
Informațiile solicitate sunt proporționale cu și
adaptate naturaii
potențialului achizitor și a
proiectului de achiziție și
adaptate acesteia. Statele membre nu solicită informații
care nu prezintă relevanță pentru o evaluare
prudențială. 5. Fără a aduce
atingere articolului 1210a
alineatele (1), (2) și (3), în cazul în care autoritatea competentă
este notificată în legătură cu două sau mai multe proiecte
de achiziție sau de majorare de participații calificate pentru
aceeași societate de investiții, aceasta din urmă
autoritatea competentă
tratează potențialii achizitori în mod nediscriminatoriu. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 1411 Aderarea la un sistem acreditat de
compensare pentru a
investitorilor Autoritățile competente
veghează ca orice entitate care solicită autorizarea ca întreprindere
societate de investiții
să respecte, în momentul eliberării autorizației respective, obligațiile
prevăzute de Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru
investitori[53]. Articolul 1512 Dotarea inițială de capital Statele membre veghează ca
autoritățile competente să elibereze autorizația doar în
cazul în care întreprinderea societatea de investiții în
cauză justifică o dotare inițială de
are capital inițial suficient conformă
cu cerințelore
Directivei 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ , ținând seama
de natura serviciului sau a activității de investiții avută în vedere. În așteptarea
revizuirii Directivei 93/6/CEE, întreprinderile de investiții
menționate la articolul 67 se supun cerințelor în materie de capital
stabilite la articolul menționat anterior. Articolul 1613 Cerințe organizatorice 1. Statul membru de
origine impune întreprinderilor societăților de
investiții să îndeplinească cerințele organizatorice
prevăzute la alineatele (2)-(8) Ö și la
articolul 17 Õ . 2. Orice
întreprindere
societate de investiții
instituie politici și proceduri adecvate
care să permită garantarea garanteze că societatea întreprinderea
însăși, precum și directorii,
salariații și agenții săi afiliați respectă
obligațiile stabilite de dispozițiile prezentei directive, precum
și normele adecvate aplicabile tranzacțiilor personale efectuate de
aceste persoane. 3. Orice
întreprindere
societate de investiții
menține și aplică dispoziții organizatorice și
administrative eficiente, în vederea adoptării tuturor măsurilor
rezonabile destinate să evite ca a preveni prejudicierea intereselore clienților
săi să fie afectate de conflictele
de interese, menționate
astfel cum sunt definite la
articolul 2318
. 4. Orice
întreprindere
societate de investiții
adoptă măsurile rezonabile
pentru a garanta continuitatea și regularitatea furnizării
în furnizarea serviciilor sale
de investiții și a exercitării
în exercitarea
activităților sale de
investiții. În acest scop, ea utilizează sisteme, resurse și
proceduri adecvate și proporționatle. 5. Orice întreprindere de investiții
adoptă, îÎn cazul în care încredințează unei terțe părți
executarea sarcinilor operaționale esențiale pentru furnizarea unui
serviciu continuu și satisfăcător pentru clienți și
pentru exercitarea de activități de investiții în mod continuu
și satisfăcător, o societate
de investiții adoptă măsurile
rezonabile pentru a evita o agravare nejustificată a riscului
operațional. Externalizarea funcțiilor operaționale importante
nu trebuie realizată într-un mod care să dăuneze semnificativ
calității controlului intern al întreprinderii societății de investiții
și care să împiedice autoritatea de supraveghere să controleze
respectarea corespunzătoare a tuturor
obligațiilor care îi revin
societății de investițiisale. Orice întreprindere societate de investiții dispune de
proceduri contabile și administrative sigure, de mecanisme de control
intern, de tehnici eficiente eficace de evaluare a riscurilor și
de dispozitive
eficiente proceduri
eficace de control și de salvgardare
protecție a sistemelor sale
informatice. ê 2004/39/CE 6. Orice
întreprindere
societate de investiții veghează
să mențină o înregistrare a tuturor asigură păstrarea de înregistrări
referitoare la toate serviciileor
furnizate și la tuturor
toate tranzacțiileor pe
care le-a efectuate,
care să permită autorității competente să controleze
respectarea obligațiilor prevăzute de prezenta directivă, în
special a tuturor obligațiilor întreprinderii societății respective în ceea
ce privește clienții sau clienții potențiali. ò nou 7.
Înregistrările respective includ cel puțin înregistrările
conversațiilor telefonice sau ale corespondenței electronice
referitoare la tranzacțiile încheiate în cont propriu și la ordine
ale clienților în cazurile în care se furnizează servicii de primire
și transmitere a ordinelor și de executare a acestora în numele
clienților. Înregistrările
convorbirilor telefonice sau ale corespondenței electronice efectuate în
conformitate cu primul paragraf sunt puse la dispoziția clienților
implicați, la cererea acestora, și sunt păstrate timp de trei
ani. ê 2004/39/CE 8. Orice întreprindere de investiții
adoptă, îÎn cazul în care deține instrumente financiare aparținând
clienților, o societate de investiții
adoptă dispoziții adecvate pentru a salvgarda
proteja drepturile de proprietate
ale clienților respectivi, în special în caz de insolvabilitate a acestei
întreprinderi societății,
și pentru a împiedica utilizarea respectivelor
instrumentelor financiare în
cauză în cont propriu, exceptând cazurile în care
există un consimțământ expres al clienților. 9. Orice întreprindere de investiții
adoptă, îÎn cazul în care deține fonduri aparținând clienților, o societate de investiții adoptă
dispoziții adecvate pentru a salvgarda proteja drepturile clienților
respectivi și, cu excepția instituțiilor de credit, pentru a
împiedica utilizarea acestor
fondurilor în cauză în cont propriu. ò nou 10. O societate de
investiții nu poate încheia contracte de garanție financiară cu
transfer de proprietate cu clienți de detaliu în scopul garantării
unor obligații prezente sau viitoare ale clienților, fie că
aceste obligații sunt reale, condiționale sau potențiale. ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.3(a) è2 2008/10/CE Art. 1.3(b) ð nou 11. Pentru orice
sucursală a unei întreprinderi societăți de investiții,
autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită
această sucursală aplică controlează respectarea
obligațieia
prevăzuteă
la alineateleul
(6) Ö și
(7) Õ în ceea ce
privește tranzacțiile efectuate de sucursală, fără a
aduce atingere posibilității de acces direct al autorității
competente a statului membru de origine a întreprinderii societății de investiții
la înregistrările în cauză. 12. Pentru a ține seama de
evoluția piețelor financiare pe plan tehnic și pentru a asigura
aplicarea uniformă a alineatelor (2)-(9), Comisia adoptă ð Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri
pentru ï è1 --- ç măsuri de punere în aplicare care
precizareaează
cerințelore
organizatorice concrete Ö prevăzute
la alineatele (2)-(9) Õ ce trebuie impuse întreprinderilor
societăților de
investiții ð și sucursalelor
societăților din țări terțe autorizate în conformitate
cu articolul 43 ï care furnizează oferă diferite servicii de
investiții și Ö /sau Õ servicii
auxiliare și exercită diferite
activități de investiții și
servicii auxiliare sau oferă o
combinație a acestora activități.
è2 Măsurile respective, destinate să
modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea
acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu
control menționată la articolul 64 alineatul (2). ç ò nou Articolul 17 Tranzacționarea
algoritmică 1. O societate de
investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică
trebuie să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control
al riscului pentru a avea garanția că sistemele sale de
tranzacționare sunt reziliente, au capacitate suficientă și
funcționează pe baza unor praguri și limite adecvate pentru a
preveni transmiterea unor ordine eronate sau o funcționare
necorespunzătoare a sistemului care poate genera perturbații ale
pieței sau poate contribui la apariția acestora. O astfel de
societate trebuie, de asemenea, să dispună de sisteme eficace și
de mecanisme de control al riscului pentru a garanta că sistemele de
tranzacționare nu pot fi utilizate în scopuri care contravin
Regulamentului (UE) nr. [MAR] sau regulilor locului de tranzacționare la
care este conectată societatea respectivă. Societatea trebuie să
dispună de mecanisme eficace de asigurare a continuității
activităților pentru a putea face față oricărei
disfuncții neprevăzute a sistemului său de tranzacționare
și trebuie să se asigure că sistemele sale sunt suficient
testate și monitorizate corespunzător pentru a răspunde
cerințelor prevăzute la prezentul alineat. 2. O societate de
investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică
furnizează autorității competente din statul membru de origine,
cel puțin o dată pe an, o descriere a strategiilor sale de
tranzacționare algoritmică, detalii privind parametrii de
tranzacționare sau limitele la care se supune funcționarea
sistemului, principalele mecanisme de control al riscului și al
conformității de care dispune societatea pentru a asigura
îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul (1), precum și
detalii privind testarea sistemelor sale. Autoritățile competente
pot, în orice moment, să solicite unei societăți de investiții
informații suplimentare cu privire la activitățile sale de
tranzacționare algoritmică și la sistemele utilizate în acest
scop. 3. Strategia de
tranzacționare algoritmică se aplică în mod continuu pe întreaga
durată a ședințelor de tranzacționare din locurile de
tranzacționare în care societatea introduce ordine sau ale căror
sisteme sunt utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor. Parametrii de
tranzacționare sau limitele unei strategii de tranzacționare
algoritmică asigură afișarea unor cotații ferme la
prețuri competitive, asigurând astfel, în mod regulat și continuu,
lichiditatea în cadrul locurilor respective de tranzacționare, indiferent
de condițiile predominante pe piață. 4. O societate de
investiții care furnizează acces electronic direct la un loc de
tranzacționare trebuie să dispună de sisteme eficace și de
mecanisme de control care să asigure evaluarea și analizarea
corespunzătoare a caracterului adecvat al persoanelor care utilizează
acest serviciu, să garanteze că persoanelor respective nu li se
permite să depășească pragurile prestabilite de
tranzacționare și de creditare, să asigure monitorizarea
corespunzătoare a activităților de tranzacționare
desfășurate de aceste persoane și să împiedice, prin
mecanisme adecvate de control al riscului, tranzacționări care ar
putea genera riscuri pentru societatea de investiții, care ar putea genera
perturbări ale pieței sau ar putea contribui la apariția
acestora sau care ar încălca Regulamentul (UE) nr. [MAR] sau regulile
locului de tranzacționare. Societatea de investiții asigură
încheierea unui acord scris, cu caracter obligatoriu, între societate și
persoana respectivă cu privire la principalele drepturi și
obligații ce decurg din furnizarea serviciului, iar în temeiul acestui
acord, societății trebuie să îi revină responsabilitatea de
a se asigura că activitățile de tranzacționare
desfășurate prin utilizarea acestui serviciu respectă
cerințele prezentei directive și ale Regulamentului (UE) nr. [MAR],
precum și regulile locului de tranzacționare. 5. O societate de
investiții care acționează în calitate de membru compensator
general pentru alte persoane trebuie să dispună de sisteme eficace
și de mecanisme de control pentru a se asigura că serviciile de
compensare sunt furnizate exclusiv persoanelor potrivite, care corespund unor
criterii clare și că acestor persoane li se impun cerințe
adecvate în vederea atenuării riscurilor pentru societatea de
investiții și pentru piață. Societatea de investiții
asigură încheierea unui acord scris, cu caracter obligatoriu, între
societate și persoana respectivă cu privire la principalele drepturi
și obligații ce decurg din furnizarea acestor servicii. 6. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul
94, privind măsuri pentru a preciza în detaliu cerințele
organizatorice prevăzute la alineatele (1)-(5) care trebuie impuse
societăților de investiții ce oferă diferite servicii
și/sau activități de investiții și servicii auxiliare
sau o combinație a acestora. ê 2004/39/CE ð nou Articolul 1814 Procesul de tranzacționare
și finalizarea tranzacțiilor în MTF-uri
ð și în OTF-uri ï 1. Pe lângă
obligațiile prevăzute la articolul 1613,
statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de
investiții sau operatorilor de
piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să stabilească norme reguli și proceduri transparente
și nediscreționare pentru a garanta un proces de tranzacționare
echitabil și ordonat organizat și să
stabilească criterii obiective pentru o executare eficientă a
ordinelor.
ð Societățile și operatorii respectivi trebuie să
instituie măsuri pentru administrarea corectă a operațiunilor
tehnice din cadrul sistemului, inclusiv proceduri eficace pentru situații
excepționale, pentru a contracara riscurile de perturbare a
sistemelor. ï 2. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții sau operatorilor de piață care gestionează
exploatează un MTF ð sau un OTF ï să stabilească norme reguli transparente privind criteriile care
permit de
stabilire a instrumentelor financiare ce pot fi tranzacționate în cadrul
sistemelor lor. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții sau operatorilor de piață care gestionează
exploatează un MTF ð sau un OTF ï să furnizeze, după caz, informații suficiente
publicului sau să se asigure că există un acces la astfel de
informații pentru a permite utilizatorilor să își formeze o
opinie în ceea ce privește investițiile, ținând seama în
același timp de natura tipurile de utilizatorilor
și, în același timp, de
tipurile de instrumente tranzacționate. 3. Statele membre se
asigură că articolele 19, 21 și 22 nu se aplică
tranzacțiilor încheiate în temeiul normelor care reglementează un MTF
între membrii sau participanții săi sau între MTF și membrii sau
participanții săi cu privire la utilizarea MTF. Cu toate acestea,
membrii sau participanții la MTF
respectă obligațiile prevăzute la articolele 19, 21 și 22
în ceea ce privește clienții lor în cazul în care, acționând în
contul clienților lor, execută ordinele lor prin intermediul
sistemelor unui MTF.
Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții sau operatorilor de
piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să stabilească ð , să publice ï și să mențină norme reguli transparente, pe baza unor
criterii obiective, care să reglementeze accesul la sistemul lor. Aceste norme sunt conforme cu condițiile
prevăzute la articolul 42 alineatul (3). 4. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează
un MTF ð sau un OTF ï să își
informeze în mod clar utilizatorii în legătură cu
responsabilitățile lor respective referitoare la
regularizarea ce le
revin în ceea ce privește decontarea tranzacțiilor
executate pe acest MTF în cadrul sistemului respectiv. Statele
membre solicită întreprinderilor impun societăților de
investiții sau operatorilor de
piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să fi adoptat dispozițiile dispună de mecanismele necesare
pentru a favoriza regularizarea facilita decontarea eficientă a
tranzacțiilor efectuate prin intermediul sistemelor din cadrul MTF-ului ð sau al OTF-ului respectiv ï . 5. În cazul în care o
valoare mobiliară admisă la tranzacționare pe o piață
reglementată este tranzacționată în același timp pe un MTF ð sau pe un OTF ï fără consimțământul emitentului, acesta nu trebuie
este supus niciunei obligații
de informare financiară inițială, periodică sau
specifică în privința acestui MTF ð sau OTF ï. 6. Statele membre solicită
tuturor întreprinderilor impun
societăților de investiții sau tuturor
operatorilor de piață
care gestionează
exploatează un MTF ð sau un OTF ï să se conformeze imediat oricărei instrucțiuni date de
autoritatea sa competentă în
conformitate cu articolul 7250
alineatul (1), în vederea suspendării sau
retragerii unui instrument financiar de la tranzacționare. ò nou 8. Statele membre
impun societăților de investiții și operatorilor de
piață care exploatează un MTF sau un OTF să furnizeze
autorității competente o descriere detaliată a
funcționării respectivului MTF sau OTF. Orice autorizație
eliberată unei societăți de investiții sau unui operator de
piață pentru exploatarea unui MTF sau a unui OTF se notifică
AEVMP. AEVMP întocmește o listă a tuturor MTF-urilor și
OTF-urilor din Uniune. Lista conține informații cu privire la
serviciile pe care MTF-urile sau OTF-urile le furnizează, precum și
codul unic de identificare pentru fiecare MTF sau OTF, care se utilizează
în scopul raportărilor prevăzute la articolul 23 și la
articolele 5 și 9 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]. Această
listă se actualizează în mod regulat. AEVMP publică lista
respectivă și asigură actualizarea acesteia pe site-ul său
internet. 9. AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a
stabili conținutul și formatul descrierilor și
notificărilor menționate la alineatul (8). AEVMP înaintează
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până
la [31 decembrie 2016]. Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Articolul 19 Cerințe
specifice aplicabile MTF-urilor 1. Pe lângă
obligațiile prevăzute la articolele 16 și 18, statele membre
impun societăților de investiții sau operatorilor de
piață care exploatează un MTF să stabilească reguli
nediscreționare de executare a ordinelor în cadrul sistemului. 2. Statele membre
impun ca regulile menționate la articolul 18 alineatul (4) care
reglementează accesul la un MTF să respecte condițiile stabilite
la articolul 55 alineatul (3). 3. Statele membre
impun societăților de investiții sau operatorilor de
piață care exploatează un MTF să dispună de mecanisme
prin care să identifice în mod clar și să gestioneze posibilele
consecințe negative, asupra funcționării MTF-ului sau asupra
participanților la acesta, ale oricărui conflict de interese între
interesele MTF-ului, ale proprietarilor sau operatorilor acestuia și buna
funcționare a MTF-ului. 4. Statele membre
impun MTF-urilor să dispună de sisteme, proceduri și mecanisme
eficace pentru a se conforma cerințelor stabilite la articolul 51. 5. Statele membre se asigură că
articolele 24, 25, 27 și 28 nu se aplică tranzacțiilor încheiate
în conformitate cu regulile aplicabile unui MTF între membrii sau
participanții săi sau între MTF și membrii sau
participanții săi, în ceea ce privește utilizarea MTF-ului. Cu
toate acestea, membrii sau participanții la MTF respectă
obligațiile prevăzute la articolele 24, 25, 27 și 28 în ceea ce
privește clienții lor în cazul în care, acționând în contul
clienților lor, execută ordinele acestora prin intermediul sistemelor
unui MTF. Articolul 20 Cerințe
specifice aplicabile OTF-urilor 1. Statele membre
impun societăților de investiții și operatorilor de
piață care exploatează un OTF să instituie mecanisme prin
care să împiedice executarea ordinelor clienților în cadrul unui OTF
cu angajarea capitalurilor proprii ale societății de investiții
sau ale operatorului de piață care exploatează OTF-ul.
Societatea de investiții nu poate acționa ca internalizator
sistematic în cadrul unui OTF exploatat de ea însăși. Niciun OTF nu
poate fi conectat la un alt OTF într-un mod care să permită
interacționarea ordinelor din cadrul unor OTF-uri diferite. 2. O cerere de
autorizare ca OTF trebuie să includă o explicare detaliată a motivelor
pentru care sistemul nu corespunde unei piețe reglementate, unui MTF sau
unui internalizator sistematic și nu poate funcționa ca unul dintre
aceste sisteme. 3. Statele membre se
asigură că articolele 24, 25, 27 și 28 se aplică
tranzacțiilor încheiate în cadrul unui OTF. 4. Statele membre
impun OTF-urilor care permit tranzacționarea algoritmică prin
intermediul sistemelor lor să dispună de sisteme, proceduri și
mecanisme eficace pentru a se conforma cerințelor stabilite la articolul
51. ê 2004/39/CE Articolul 15 Relații cu
țările terțe ê 2010/78/UE Art.
6.5(a) 1. Statele membre
informează Comisia și AEVMP despre dificultățile de ordin
general cu care se confruntă societățile lor de investiții
în a se stabili sau în a furniza servicii de investiții și a
exercita activități de investiții într-o țară
terță. ê 2010/78/UE Art.
6.5(b) 2. În cazul în
care Comisia constată, pe baza informațiilor care îi sunt comunicate
în conformitate cu alineatul (1), că o țară terță
nu acordă societăților de investiții din Uniune un acces
efectiv la piață comparabil cu cel oferit de Uniune întreprinderilor
de investiții din țara terță respectivă, Comisia,
ținând seama de orientările elaborate de AEVMP prezintă
Consiliului propuneri pentru a-i fi
încredințat un mandat de negociere adecvat în vederea obținerii unor
posibilități de concurență comparabile pentru
întreprinderile de investiții din Uniune. Consiliul
hotărăște cu majoritate calificată. Parlamentul
European este informat imediat și pe deplin la toate stadiile
procedurii, în conformitate cu articolul 217 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE). AEVMP
sprijină Comisia în sensul prezentului articol. ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE Art. 1.4 3. În cazul în
care Comisia constată, pe baza informațiilor care îi sunt comunicate
în conformitate cu alineatul (1), că întreprinderile de investiții
din Comunitate nu beneficiază, într-o țară terță, de
un tratament național care acordă aceleași posibilități
de concurență cu cele oferite întreprinderilor de investiții din
această țară terță și că nu sunt îndeplinite
condițiile de acces efectiv la piață, Comisia poate angaja tranzacționări
în vederea remedierii situației. În condițiile
menționate la primul paragraf, Comisia poate decideè1 , în conformitate cu procedura de reglementare
menționată la articolul 64 alineatul (3), ç în orice moment și în paralel cu angajarea
de tranzacționări, că autoritățile competente ale
statelor membre trebuie să își limiteze sau să își
suspende deciziile privind cererile de autorizare nesoluționate sau
viitoare și achiziția de participări la întreprinderile
mamă, directe sau indirecte, care sunt reglementate de dreptul
țării terțe respective. Aceste
limitări sau suspendări nu pot fi aplicate creării de filiale de
către întreprinderile de investiții autorizate corespunzător în
Comunitate sau de către filialele acestora, nici achiziționării
de participări de către aceste întreprinderi de investiții
sau filiale într-o întreprindere de investiții din Comunitate. Durata
măsurilor menționate nu poate depăși 3 luni. Înainte de
expirarea termenului de 3 luni menționat la al doilea paragraf și în
lumina rezultatului tranzacționărilor, Comisia poate decideè1 , în conformitate cu procedura de reglementare
menționată la articolul 64 alineatul (3), ç să extindă aceste măsuri. 4. În cazul în
care Comisia constată una dintre situațiile menționate la
alineatele (2) și (3), statele membre o informează la cererea
acesteia cu privire la: (a) orice cerere de
autorizare a unei filiale directe sau indirecte a unei întreprinderi mamă
care este reglementată de dreptul țării terțe în
cauză; (b) orice proiect, în
legătură cu care acestea sunt informate în temeiul articolului 10
alineatul (3), de achiziționare de participări de către o astfel
de întreprindere mamă într-o întreprindere de investiții
comunitară care ar transforma-o pe aceasta în filiala sa. Această
obligație de informare încetează de îndată ce se încheie un
acord cu țara terță în cauză sau în cazul în care
măsurile prevăzute la alineatul (3) al doilea și al treilea
paragraf încetează să se aplice. 5. Măsurile
adoptate în conformitate cu prezentul articol sunt conforme cu obligațiile
care revin Comunității în temeiul unor acorduri
internaționale, bilaterale și multilaterale, care reglementează
accesul la activitatea întreprinderilor de investiții sau exercitarea
acesteia. CAPITOLUL II CONDIȚII DE FUNCȚIONARE APLICABILE ÎNTREPRINDERILOR
SOCIETĂȚILOR DE
INVESTIȚII Secțiunea 1 Dispoziții generale Articolul 2116 Supravegherea Analiza regulată a
respectării condițiilor autorizării inițiale 1. Statele membre solicită
unei
întreprinderi impun
oricărei societăți de investiții autorizate pe
teritoriul lor să se conformeze în permanență condițiilor
autorizării inițiale prevăzute la capitolul I din prezentul
titlu. 2. Statele membre solicită
impun autorităților
competente să stabilească procedurile adecvate pentru a controla
dacă întreprinderile societățile de investiții
își respectă obligația prevăzută la alineatul (1). Acestea
solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții să semnaleze
autorităților competente orice modificare importantă a
condițiilor autorizării inițiale. ê 2010/78/UE Art.
6.6 AEVMP poate elabora orientări referitoare
la metodele
de supraveghere procedurile
de control
menționate în prezentul alineat. ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.5(a) ð nou 3. În cazul
întreprinderilor de investiții exclusiv prestatoare de servicii de
consiliere în investiții, statele membre pot autoriza autoritatea
competentă să delege sarcini administrative, pregătitoare sau
auxiliare, privind supravegherea respectării condițiilor autorizării inițiale, în conformitate
cu condițiile prevăzute la articolul 48 alineatul (2). Articolul 2217 Obligația generală de
supraveghere continuă 1. Statele membre se
asigură că autoritățile competente controlează
monitorizează activitatea întreprinderilor
societăților de
investiții pentru a se asigura că acestea îndeplinesc
verifica respectarea
condițiilore
de funcționare prevăzute de prezenta directivă. Acestea
Statele membre se asigură
că sunt adoptate măsurile adecvate pentru a permite
autorităților competente să obțină informațiile
necesare pentru a controla verifica respectarea acestor
obligații de către întreprinderile societățile de
investiții. 2. În cazul
întreprinderilor de investiții exclusiv prestatoare de servicii de
consiliere în investiții, statele membre pot autoriza autoritatea
competentă să delege sarcini administrative, pregătitoare sau
auxiliare privind supravegherea regulată a respectării
condițiilor de exercitare, în conformitate cu procedura prevăzută
la articolul 48 alineatul (2). Articolul 2318 Conflicte de interese 1. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții să adopte toate
măsurile Ö corespunzătoare Õ rezonabile
pentru a detecta conflictele de interese care apar între ele, inclusiv între
directorii, salariații sau agenții lor afiliați, sau orice
persoană direct sau indirect legată de ele printr-o relație de
control și de clienții lor sau între doi
clienți cu ocazia prestării oricărui serviciu de investiții
și a oricărui serviciu auxiliar sau a unei combinații a acestor
servicii. 2. În cazul în care
dispozițiile organizatorice sau administrative adoptate de o întreprindere
societate de investiții în
conformitate cu articolul 1613
alineatul (3) pentru a gestiona conflictele de interese nu sunt suficiente
pentru a garanta, cu o certitudine rezonabilă, că riscul de a afecta
interesele clienților va fi evitat, întreprinderea societatea de investiții își informează în mod clar pe
aceștia clienții,
înainte de a acționa în numele lor, în legătură cu natura
generală și Ö /sau Õ surselea acestor
conflicte de interese. 3. Pentru a ține seama de
evoluția piețelor financiare pe plan tehnic și pentru a asigura
aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç ð Comisia este împuternicită să
adopte, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï măsuri de executare în vederea: (a)
definirii măsurilor pe care întreprinderile
societățile de
investiții le pot adopta în mod rezonabil pentru a detecta, a preveni, a
gestiona și a face cunoscute conflictele de interese care apar cu ocazia
prestării de servicii de investiții și de activități
auxiliare sau a unei combinații între aceste servicii; (b)
definirii criteriilor pertinente pentru a stabili
tipurile de conflicte de interese a căror existență poate aduce
atingere intereselor clienților sau ale clienților potențiali ai
întreprinderii
societății de
investiții. ê 2008/10/CE Art.
1.5(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Secțiunea 2 Dispoziții vizând garantarea protecției
investitorilor Articolul 2419 Norme de conduită pentru furnizarea de
servicii de investiții clienților Ö Principii
generale și informații care trebuie furnizate clienților Õ 1. Statele membre solicită
impun ca, în cazul în care
furnizează clienților servicii de investiții și
Ö sau Õ , după caz,
servicii auxiliare, întreprinderile societățile de investiții
să acționeze într-un mod onest, echitabil și profesionist, care să corespundă cel mai
bine intereselor clienților respectivi și să respecte, în
special, principiile enunțate la alineatele (2)-(8) Ö la prezentul articol și la articolul 25 Õ . 2. Toate
informațiile, inclusiv publicitare, adresate de întreprinderea
societatea de investiții
clienților sau clienților potențiali sunt
trebuie să fie corecte, clare
și neînșelătoare. Informațiile publicitare sunt
trebuie să fie clar
identificabile ca atare. 3. Clienților sau
clienților potențiali le sunt comunicate furnizate informații adecvate sub o formă
comprehensibilă privind: –
întreprinderea societatea de
investiții și serviciile sale;,
ð în cazul în care se furnizează
consultanță de investiții, prin informațiile respective se
va specifica dacă serviciul este furnizat în mod independent și
dacă recomandările astfel făcute se bazează pe o analiză
largă sau pe o analiză mai restrânsă a pieței și se va
preciza dacă societatea de investiții va furniza clientului o
analiză în timp real a caracterului adecvat al instrumentelor financiare
recomandate acestuia, ï –
instrumentele financiare și strategiile de
investiții propuse;,
aceste informații trebuie care ar trebui
să includă orientări și avertizări adecvate privind
riscurile inerente investiției în aceste instrumente sau anumitor
strategii de investiții, –
sistemele locurile de executare, și –
costurile și cheltuielile aferente., Ö Informațiile
la care se face referire la primul paragraf trebuie furnizate într-o formă
comprehensibilă și astfel încât Õ pentru a permite în mod
rezonabil acestora Ö clienții
sau clienții potențiali Õ să poată înțelegeagă natura
serviciului de investiții sau a tipului specific de instrument financiar
propus, precum și riscurile aferente acestora și, prin urmare,
să poată lua adopte
decizii în materie de investiții în cunoștință de
cauză. Aceste informații pot fi furnizate sub o formă
standardizată. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou 49. În cazul în care un serviciu de investiții este propus în cadrul
unui produs financiar care este deja supus altor dispoziții ale
legislației comunitare
ð Uniunii ï sau unor norme standarde comune europene privind
instituțiile de credit și creditele de consum în privința evaluării riscurilor clienților și
exigențele
cerințelor în materie de
informații, acest serviciul respectiv nu este supus și
obligațiilor prevăzute de prezentul
articol ð la alineatele (2) și (3) ï . ò nou 5. În cazul în care
o societate de investiții își informează clientul cu privire la
faptul că serviciul de consultanță de investiții este
furnizat în mod independent, societatea de investiții: (i) face o
analiză a unui număr suficient de mare de instrumente financiare
disponibile pe piață. Instrumentele financiare trebuie să fie
diversificate din punctul de vedere al tipului și al emitenților sau
al furnizorilor de produse și nu trebuie să se limiteze la acele
instrumente financiare emise sau furnizate de entități care au
legături strânse cu societatea de investiții, (ii) nu acceptă
și nu primește niciun fel de onorarii, comisioane sau alte tipuri de
beneficii pecuniare plătite sau acordate de terți sau de persoane
care acționează în numele unor terți în legătură cu
furnizarea serviciului respectiv către client. ò nou 6. În cazul în care
o societate de investiții furnizează serviciul de administrare de
portofoliu, aceasta nu acceptă și nu primește niciun fel de
onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare plătite sau
acordate de terți sau de persoane care acționează în numele unor
terți în legătură cu furnizarea serviciului respectiv către
client. 7. În cazul în care un serviciu de
investiții este oferit împreună cu un alt serviciu sau produs, ca
parte a unui pachet sau pentru a condiționa o înțelegere sau un
pachet, societatea de investiții informează clientul cu privire la
posibilitatea de a achiziționa componentele pachetului în mod separat,
furnizându-i o evidență separată a costurilor și
cheltuielilor aferente fiecărei componente. AEVMP
elaborează, până cel târziu la [], orientări pentru evaluarea
și supravegherea practicilor de vânzare încrucișată, indicând în
special situațiile în care practicile de vânzare încrucișată nu
sunt compatibile cu obligațiile prevăzute la alineatul (1), și
actualizează periodic aceste orientări. ò nou 8. Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri
pentru a asigura respectarea de către societățile de
investiții a principiilor aplicabile furnizării de servicii de
investiții sau servicii auxiliare clienților. Aceste acte delegate
țin cont de următoarele: (a)
natura serviciului sau a
serviciilor propuse sau furnizate clientului sau clientului potențial,
ținând seama de tipul, obiectul, amploarea și frecvența
tranzacțiilor; (b)
natura produselor propuse
sau avute în vedere, inclusiv diversele tipuri de instrumente financiare
și depozite menționate la articolul 1 alineatul (2); (c)
tipul clienților sau
al clienților potențiali, și anume dacă aceștia sunt
clienți de detaliu sau profesioniști sau, în cazul alineatului (3),
clasificarea acestora ca și contrapărți eligibile. ê 2004/39/CE
(adaptat) Ö Articolul
25 Õ Ö Evaluarea
caracterului adecvat al clienților și raportarea către
clienți Õ 14. În cazul în care furnizează servicii de consiliere
în consultanță
de investiții sau servicii de gestionare administrare de portofoliu, întreprinderea
societatea de investiții
obține informațiile necesare privind cunoștințele și
experiența clientului sau ale clientului potențial în materie de
investiții, în raport cu tipul specific de produs sau de serviciu,
situația sa financiară și obiectivele sale de investiții,
astfel încât să îi poată recomanda serviciile de investiții
și instrumentele financiare care îi convin sunt potrivite. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou 25. În cazul în care întreprinderile societățile de investiții
furnizează alte servicii de investiții decât cele menționate la
alineatul (14),
statele membre veghează ca acestea să solicite clientului sau
clientului potențial furnizarea de informații privind
cunoștințele și experiența sa în materie de investiții
în raport cu tipul specific de produs sau de serviciu propus sau solicitat,
pentru a fi ca
societățile de investiții să fie în
măsură să stabilească dacă serviciul sau produsul de
investiții avut în vedere convine îi este potrivit clientului. În cazul în care întreprinderea
societatea de investiții
estimează, pe baza informațiilor primite în conformitate cu
paragraful anterior, că produsul sau serviciul nu convine
este potrivit pentru clientului
sau pentru clientului
potențial, ea îl avertizează în legătură cu acest aspect. Acest
avertisment poate fi transmis sub o formă standardizată. În cazul în care clientul
clienții sau clientul
clienții potențiali alege să
nu furnizeze nu
furnizează informațiile prevăzute la primul paragraf
sau în care aceștia furnizează
informațiile insuficiente
furnizate
privind cunoștințele și experiența sa
sunt insuficiente lor,
întreprinderea
societatea de investiții îi avertizează clientul
sau clientul potențial că nu Ö este în
măsură Õ poate stabili, din cauza
acestei decizii, să
stabilească dacă serviciul sau produsul avut în vedere îi
convine le este potrivit.
Acest avertisment poate fi transmis sub o formă standardizată. 3. Statele membre
autorizează întreprinderile societățile de
investiții, în cazul în care acestea furnizează servicii de
investiții care cuprind doar constau exclusiv în executarea și
Ö sau Õ primirea și
transmiterea ordinelor clienților, cu sau fără servicii
auxiliare ð , exceptând serviciului auxiliar
prevăzut în anexa 1 Secțiunea B punctul 1 ï, să furnizeze aceste servicii de investiții clienților
lor fără necesitatea de a obține informațiile și a
proceda la evaluarea prevăzute la alineatul (25), în cazul în
care sunt îndeplinite toate condițiile următoare: ê 2010/78/UE Art.
6.7 (adaptat) ð nou a)- serviciile menționate
în partea introductivă se referă la ð oricare dintre următoarele
instrumente financiare: ï (i) acțiuni admise la tranzacționare pe o piață
reglementată sau pe o piață echivalentă a unei
țări terțe, ð sau în cadrul unui MTF, în cazul în
care acestea sunt acțiuni la companii, cu excepția acțiunilor la
organisme de plasament colectiv de alt tip decât OPCVM și a
acțiunilor care încorporează un instrument derivat; ï (ii) ð obligațiuni sau alte forme de
titluri de creanță admise la tranzacționare pe o piață
reglementată sau pe o piață echivalentă a unei
țări terțe sau în cadrul unui MTF, cu excepția acelora care
încorporează un instrument derivat sau o structură care face
dificilă înțelegerea de către client a riscurilor
implicate; ï (iii) instrumente ale pieței monetare, obligațiuni și
alte titluri de creanță (cu excepția obligațiunilor și
a altor titluri de creanță ð cu excepția celor ï care presupun încorporează
un instrument derivat), ð sau o structură care face
dificilă înțelegerea de către client a riscurilor
implicate; ï (iv) ð acțiuni sau unități de
fond ale unor ï OPCVM, și
ð cu excepția OPCVM-urilor
structurate la care se face referire la articolul 36 alineatul (1) al doilea
paragraf din Regulamentul (UE) nr. 583/2010 al Comisiei; ï (v) alte instrumente financiare care nu sunt
complexe ð în sensul prezentului alineat ï. ð În sensul acestui punct, dacă sunt
respectate cerințele și procedura prevăzute la articolul 4
alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf din Directiva 2003/71/CE
[Directiva privind prospectul], ï O o
piață a unei țări terțe este considerată ca fiind
echivalentă cu o piață reglementată. în cazul în care
respectă cerințe echivalente cu cele prevăzute la titlul III.
Comisia și AEVMP publică pe site-urile lor internet o listă a
acestor piețe considerate ca fiind echivalente. Lista respectivă este
actualizată periodic. AEVMP asistă Comisia în evaluarea piețelor
țărilor terțe; ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.6(a) ð nou b)- serviciul este furnizat la inițiativa clientului sau a clientului
potențial; c)- clientul sau clientul potențial a fost informat în mod clar
că, la furnizarea acestui serviciu, întreprinderea societatea de investiții nu este
obligată să evalueze dacă instrumentul sau serviciul furnizat
sau propus este adaptat potrivit
ð sau corespunzător ï și că, prin urmare, el nu beneficiază de protecția
corespunzătoare
aferentă a
normelor respective de
conduită pertinente. Acest avertisment
poate fi transmis sub o formă standardizată; d)- întreprinderea societatea de
investiții își respectă obligațiile prevăzute la
articolul 2318. 4. Întreprinderea Societatea de
investiții întocmește un dosar incluzând documentul sau documentele aprobate
de întreprinderea convenite
între societatea de investiții și de
client, în care sunt enunțate prevăzute drepturile și
obligațiile părților, precum și celelalte condiții în
care întreprinderea conform
cărora societatea de investiții furnizează servicii
clientului. Drepturile și obligațiile părților la contract
pot fi incluse prin trimiteri la alte documente sau texte juridice. 5. Clientul trebuie
să primească de la întreprinderea societatea de investiții rapoarte
adecvate privind serviciul pe care aceasta îl furnizează clienților
săi. Aceste rapoarte ð includ comunicări periodice
către clienți, ținând cont de tipul și complexitatea
instrumentelor financiare implicate și de natura serviciului furnizat
clienților și ï includ, după caz, costurile legate de aferente tranzacțiilore efectuate
și de serviciile furnizate activităților derulate în
numele clientului. ð În cazul în care furnizează consultanță de
investiții, societatea de investiții precizează modul în care
recomandările formulate corespund caracteristicilor personale ale
clientului. ï 9. În cazul în care un serviciu de investiții
este propus în cadrul unui produs financiar care este deja supus altor dispoziții
ale legislației comunitare sau unor norme comune europene privind
instituțiile de credit și creditele de consum în privința
evaluării riscurilor clienților și exigențele în materie de
informații, acest serviciu nu este supus și obligațiilor
prevăzute de prezentul articol. 610. Pentru a asigura protecția necesară a
investitorilor și aplicarea uniformă a alineatelor (1)-(8), Comisia
adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care
vizează ð Comisia este împuternicită să
adopte, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, măsuri
pentru ï a garanta că întreprinderile societățile de investiții
respectă principiile prevăzute la alineatele
menționate anterior cu ocazia aplicabile furnizării de servicii
de investiții sau de servicii auxiliare clienților lor. Aceste acte delegatemăsuri
de punere în aplicare iau în considerare țin cont de următoarele: (a)
natura serviciului sau a serviciilor propuse sau
furnizate clientului sau clientului potențial, ținând seama de tipul,
obiectul, amploarea și frecvența tranzacțiilor; (b)
natura produselorinstrumentelor
financiare propuse sau avute în vedere ð , inclusiv diversele tipuri de
instrumente financiare și depozite bancare menționate la articolul 1
alineatul (2) ï; (c)
tipul de cliențilort
sau de
al cliențilort
potențiali (cliențit obișnuit
de detaliu sau profesioniștial)
ð sau, în cazul alineatului (5),
clasificarea acestora ca și contrapărți eligibile ï. ê 2008/10/CE Art.
1.6(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ò nou 7. AEVMP
elaborează, până cel târziu la [], orientări pentru evaluarea
instrumentelor financiare care încorporează o structură ce face
dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate,
conform alineatului (3) litera (a), și actualizează periodic aceste
orientări. ê 2004/39/CE Articolul 2620 Furnizarea de servicii prin
intermediul unei alte întreprinderi societăți de investiții Statele membre permit oricărei
întreprinderi unei
societăți de investiții care primește, prin
intermediul unei altei
întreprinderi
societăți de
investiții, instrucțiunea de a furniza servicii de investiții
sau servicii auxiliare în numele unui client, să se bazeze pe
informațiile referitoare la acest client comunicate de această din
urmă întreprindere societate. Întreprinderea
Societatea de investiții care
a transmis instrucțiunea rămâne răspunzătoare de caracterul
exhaustiv și exact al informațiilor transmise. Întreprinderea Societatea de
investiții care primește în acest mod instrucțiunea de a furniza
servicii în numele unui client se poate baza, de asemenea, pe orice recomandare
aferentă serviciului sau tranzacției în cauză oferită
clientului de o altă întreprindere societate de investiții. Întreprinderea
Societatea de investiții care
a transmis instrucțiunea rămâne răspunzătoare de caracterul
adecvat al recomandărilor sau sfaturilor furnizate clientului respectiv. Întreprinderea Societatea de
investiții care primește instrucțiunea sau ordinul unui client
prin intermediul altei întreprinderi societăți de investiții
rămâne răspunzătoare de prestarea serviciului sau de executarea
tranzacției în cauză, pe baza informațiilor sau
recomandărilor menționate anterior, în conformitate cu
dispozițiile pertinente din prezentul titlu. Articolul 2721 Obligația de a executa ordinele
în condițiile cele mai favorabile pentru client 1. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții să ia toate
măsurile rezonabile pentru a obține, la executarea ordinelor, cel mai
bun rezultat posibil pentru clienții lor ținând seama de prețul,
costurile, rapiditatea, probabilitatea de executare și de
soluționare, mărimea volumul, natura ordinului sau de orice
alte considerente privind executarea ordinului. Cu toate acestea, de fiecare
dată când există o instrucțiune specifică furnizată de
clienți, întreprinderea societatea de investiții
execută ordinul respectând această instrucțiune. ò nou 2. Statele membre
impun locurilor de executare să pună la dispoziția publicului,
cel puțin o dată pe an și în mod gratuit, date referitoare la
calitatea executării tranzacțiilor în locul respectiv. Rapoartele
periodice includ detalii cu privire la prețul, rapiditatea și
probabilitatea de executare pentru fiecare instrument financiar. ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.7(a) ð nou 32. Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții să instituie și să aplice dispoziții
eficiente pentru a respecta prevederile alineatului (1). Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții în special să
instituie și să aplice o politică de executare a ordinelor care
să le permită să obțină, pentru ordinele
clienților lor, cel mai bun rezultat posibil în conformitate cu alineatul
(1). 43. Politica de executare a ordinelor include, în ceea ce privește
fiecare categorie de instrumente, informații privind diferitele sisteme
locuri de executare în care întreprinderea
societatea de investiții
execută ordinele clienților lor și factorii care
influențează alegerea sistemului locului de executare. Aceasta include
cel puțin sistemele locurile
de executare care permit întreprinderii societății de investiții
să obțină, în majoritatea cazurilor, cel mai bun rezultat posibil
pentru
la executarea ordinelor
clienților. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții să furnizeze
clienților lor informații adecvate privind politica lor de executare
a ordinelor. ð Informațiile respective
conțin explicații clare și suficient de detaliate, astfel încât
acestea să poată fi înțelese cu ușurință de
către clienți, cu privire la modul în care societățile de
investiții vor executa ordinele clienților. ï Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții să obțină consimțământul prealabil al
clienților lor privind politica de executare. Statele membre solicită
impun ca, în cazul în care
politica de executare a ordinelor prevede posibilitatea executării ordinelor
clienților în afara unei piețe reglementate ð , a unui MTF sau a unui OTF ï sau a unui MTF, întreprinderea
societatea de investiții
să își informeze în mod
special clienții sau clienții potențiali în legătură
cu această posibilitate. Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții să obțină consimțământul prealabil
expres al clienților lor înainte de a începe executarea ordinelor lor în
afara unei piețe reglementate ð , a unui MTF sau a unui OTF ï sau a unui MTF. Întreprinderile
Societățile de
investiții pot obține acest consimțământ fie sub forma unui
acord general, fie pentru anumite tranzacții. 54. Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții să supravegheze eficiența
monitorizeze eficacitatea
dispozițiilor lor în materie de executare a ordinelor și a politicii
lor în acest domeniu pentru a identifica lacunele și a le remedia, după
caz dacă este
cazul. În special, întreprinderile societățile de investiții
examinează în mod regulat dacă sistemele locurile de executare prevăzute de
politica lor de executare a ordinelor permit obținerea celui mai bun
rezultat posibil pentru client sau dacă trebuie să opereze
modificări ale dispozițiilor lor în materie de executare. Statele
membre solicită întreprinderilor impun societăților de
investiții să semnaleze clienților orice modificare
importantă a dispozițiilor lor în materie de executare a ordinelor
sau a politicii lor în acest domeniu. ð Statele membre impun
societăților de investiții să centralizeze și să
publice anual, pentru fiecare categorie de instrumente financiare, cele mai
importante cinci locuri în care acestea au executat ordine ale clienților
în cursul anului precedent. ï 65. Statele membre solicită întreprinderilor
impun societăților de
investiții obligativitatea de a putea
să
poată demonstra clienților lor, la cererea
acestora, că le-au executat ordinele în conformitate cu politica de
executare a întreprinderii societății. 76. Pentru
a asigura necesitatea protecției investitorilor, funcționarea
echitabilă și ordonată a piețelor și aplicarea
uniformă a alineatelor (1), (3 și (4), Comisia adoptă è1 --- ç
măsuri de punere în aplicare
ð Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï privind: (a)
criteriile care permit a stabili importanța
relativă a diferiților factori care, în conformitate cu alineatul
(1), pot fi luați în considerare la determinarea celui mai bun rezultat
posibil ținând seama de mărimea volumul și de natura ordinului,
precum și de tipul clientului (client obișnuit de detaliu sau profesionistal); (b)
factorii care pot fi luați în considerare de o
întreprindere
societate de investiții în
cazul în care atunci
când aceasta își revizuiește dispozițiile în materie
de executare și condițiile în care poate fi oportună modificarea
acestor dispoziții. Este vorba, în special, de factorii pe baza
cărora se pot stabili sistemele locurile de executare care permit întreprinderilor
societăților de
investiții să obțină, în majoritatea cazurilor, cel mai bun
rezultat posibil pentru la
executarea ordinelor clienților; (c)
natura și amploarea informațiilor care
trebuie furnizate clienților în ceea ce privește politicile lor de
executare, în conformitate cu alineatul (43). ò nou 8. AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili: a) conținutul,
formatul și periodicitatea datelor legate de calitatea executării
care trebuie publicate conform alineatului (2), în funcție de tipul
locului de executare și de tipul instrumentului financiar în cauză; b) conținutul
și formatul informațiilor care trebuie publicate de
societățile de investiții în conformitate cu alineatul (5) al
doilea paragraf. AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la
[XXX]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura
prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010. ê 2008/10/CE Art.
1.7(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE Art. 1.8(a) ð nou Articolul 2822 Norme de prelucrare a ordinelor
clienților 1. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții autorizate pentru
executarea ordinelor în numele clienților să aplice proceduri și
dispoziții care să garanteze executarea Ö promptă, Õ echitabilă și rapidă a acestor ordine în raport cu alte
ordine ale clienților sau cu propriile lor poziții
interesele de tranzacționare ale societății de investiții. Aceste proceduri sau dispoziții
prevăd executarea ordinelor clienților, altfel comparabile, în
funcție de data primirii lor de către întreprinderea
societatea de investiții. 2. Statele membre solicită
impun ca, în cazul unui ordin
limită al unui client privind acțiuni admise la tranzacționare
pe o piață reglementată, care nu este
executat imediat în condițiile de pe piață, întreprinderile
societățile de
investiții să adopte, în afara cazurilor în care clientul dă o
instrucțiune contrară în mod expres, măsuri care să
faciliteze executarea cât mai rapidă a acestui ordin, făcându-l public
de îndată sub o formă ușor accesibilă celorlalți
participanți de pe piață. Statele membre pot decide căa întreprinderile
societățile de
investiții să respectăe această
obligație transferând atunci când transferă ordinul
limită al unui client unei piețe reglementate sau unui MTF. Statele
membre prevăd că abilitează autoritățile
competente pot să nu aplice să acorde derogări de la
această obligație în cazul ordinelor limită de
o mărime neobișnuit de ridicată cu un volum mare în comparație cu volumele existente
în mod uzual pe piață, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2)
Ö 4 din
Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] Õ . 3. Pentru a se asigura că
măsurile vizând garantarea protecției investitorilor și
funcționarea echitabilă și ordonată a piețelor
financiare țin seama de evoluția acestora pe plan tehnic și
pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia
adoptă è1 --- ç ð Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind ï măsuri de punere în aplicare
care definesc: (a)
condițiile și natura procedurilor și
dispozițiilor care conduc la executarea Ö promptă, Õ echitabilă și rapidă a ordinelor clienților, precum
și situațiile în care, sau tipurile de
tranzacții pentru care întreprinderile
societățile de
investiții pot renunța,
în
mod cu motive
rezonabile, la o executare rapidă
promptă,
astfel încât să pentru
a obțineă
condiții mai favorabile pentru clienții lor; (b)
diferitele metode conform
cărora prin care
se poate considera că întreprinderile societățile de investiții
și-au îndeplinit obligația de a dezvălui pieței detaliile
ordinelor limită neexecutabile imediat. ê 2008/10/CE Art.
1.8(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2010/78/UE Art. 6.8 è2 2008/10/CE Art. 1.9(a) ð nou Articolul 2923 Obligații ce revin întreprinderilor
societăților de
investiții care apelează la agenți afiliați 1. Statele membre pot
decide să autorizeazăze
o
întreprindere societățile
de investiții să apeleze la agenți afiliați pentru
a-și promova serviciile, a atrage clienți sau clienți
potențiali, a primi ordinele acestora și a le transmite, a plasa
instrumente financiare, precum și a furniza servicii de consiliere
consultanță privind
aceste instrumente financiare și serviciile pe care le propune. 2. Statele membre solicită
impun ca, în cazul în care o întreprindere
societate de investiții
decide să apeleze la un agent afiliat, aceasta să își asume
responsabilitatea totală și necondiționată a oricărei
acțiuni efectuate sau a oricărei omisiuni comise de acest agent
afiliat în cazul în care atunci când acționează în
contul său. În plus, statele membre solicită ca întreprinderea
impun ca societatea de
investiții să se asigure că agentul afiliat respectiv comunică
dezvăluie calitatea în care
acționează și întreprinderea societatea pe care o reprezintă
atunci când contactează orice client sau client potențial sau înainte
de a tranzacționa cu acesta. În conformitate cu
articolul 13 alineatele (6), (7) și (8), statele membre pot autoriza
agenții afiliați înmatriculați pe teritoriul lor să
gestioneze fonduri și instrumente financiare ale clienților în contul
și sub întreaga responsabilitate a întreprinderii de investiții
pentru care acționează pe teritoriul lor sau, în cazul unei
operațiuni transfrontaliere, pe teritoriul unui stat membru care
autorizează un agent afiliat să gestioneze fondurile clienților. ð Statele membre interzic agenților
afiliați înregistrați pe teritoriul lor să gestioneze fonduri
și/sau instrumente financiare ale clienților. ï Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții să controleze activitățile
agenților lor afiliați astfel încât să garanteze că acestea
continuă să se conformeze prezentei directive în cazul în care
acționează prin intermediul agenților afiliați. 3. è1 Statele membre care decid să autorizeze
societățile de investiții să apeleze la agenți
afiliați întocmesc un registru public. Agenții
afiliați sunt înregistrați în registrul
public din statul membru în care aceștia sunt stabiliți. AEVMP
publică pe site-ul său internet trimiterile sau legăturile
hipertext către toate registrele publice înființate în temeiul
prezentului articol de către statele membre care hotărăsc
să permită societăților de investiții să apeleze
la agenți afiliați. ç În cazul în care
statul membru în care agentul afiliat este stabilit a decis, în conformitate
cu alineatul (1), să nu permită întreprinderilor de investiții
autorizate de autoritățile lor competente să apeleze la
agenți afiliați, aceștia sunt înscriși la autoritatea
competentă a statului membru de origine al întreprinderii de investiții în contul căreia
aceștia acționează. Statele membre se asigură că pot fi
înscriși în registrul public doar agenții afiliați despre care
s-a stabilit că au o bună reputație și că dețin
cunoștințele generale, comerciale și profesionale necesare
pentru a comunica precis oricărui client sau oricărui client
potențial toate informațiile pertinente privind serviciul propus. Statele membre pot decide că întreprinderile
societățile de
investiții au posibilitatea de a verifica dacă agenții
afiliați la care au apelat se bucură de suficientă
bună o
reputație suficient de bună
și au cunoștințele menționate la al treilea paragraf. Registrul se actualizează periodic.
Acesta
poate fi consultat și
este public. 4. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții care apelează la
agenți afiliați să adopte măsurile adecvate pentru a evita
ca activitățile agenților afiliați care nu intră în
sfera de aplicare a prezentei directive să aibă un impact negativ
asupra activităților exercitate de agenții afiliați în contul
întreprinderii numele
societății de investiții. Statele membre pot permite
autorităților competente să colaboreze cu întreprinderile
societățile de
investiții și cu instituțiile de credit, asociațiile lor
și alte entități pentru înmatricularea
înregistrarea agenților
afiliați și controlul respectării de către aceștia din
urmă a cerințelor prevăzute la alineatul (3). În special,
agenții afiliați pot fi înmatriculați
înregistrați de o întreprindere
societate de investiții, o
instituție de credit, asociații ale
acestora și alte entități sub supravegherea
autorității competente. 5. Statele membre solicită
întreprinderilor impun
societăților de investiții să nu apeleze decât
la agenții afiliați înscriși în registrele publice
prevăzute la alineatul (3). 6. Statele membre pot
înăspri cerințele enunțate în la prezentul articol sau pot prevedea
cerințe suplimentare pentru agenții afiliați înmatriculați
înregistrați pe teritoriul
lor. Articolul 3024 Tranzacții cu contrapartide
contrapărți eligibile 1. Statele membre se
asigură că întreprinderile societățile de investiții
autorizate să execute ordine în numele clienților,
și Ö /sau Õ să
tranzacționeze în cont propriu, și Ö /sau Õ să primească
și să transmită ordine pot antrena tranzacții între contrapărțiartidele
eligibile sau încheia tranzacții cu aceste contrapărțiartide
fără a trebui să respecte obligațiile prevăzute la
articolul 2419
ð [cu excepția alineatului (3)], la
articolul 25 [cu excepția alineatului (5)] ï , la articolul 2721 și la articolul 2822 alineatul (1),
în ceea ce privește tranzacțiile respective sau orice serviciu
auxiliar legat direct de aceste tranzacții. ð Statele membre se asigură că, în relația lor cu
contrapărțile eligibile, societățile de investiții
acționează în mod onest, echitabil și profesionist și
comunică în manieră corectă, clară și neînșelătoare,
ținând cont de natura contrapărții eligibile și a
activităților desfășurate de aceasta. ï 2. Statele membre
recunosc ca și contrapărțiartide
eligibile în sensul prezentului articol întreprinderile societățile de
investiții, instituțiile de credit, întreprinderile de
asigurări, OPCVM și întreprinderile lor de gestionare
societățile de administrare ale
acestora, fondurile de pensii și întreprinderile
lor de gestionare societățile
de administrare ale acestora, celelalte instituții financiare
autorizate și reglementate în conformitate cu legislația comunitară
Ö Uniunii Õ sau cu dreptul
intern al unui stat membru, întreprinderile exceptate de la aplicarea prezentei
directive în temeiul articolului 2 alineatul (1) literaele (k) și (l),
guvernele naționale și serviciile lor, inclusiv organismele publice
însărcinate cu gestionarea datoriei publice ð la nivel național ï , băncile centrale și organizațiile
supranaționale. Clasificarea ca și contraparteidă
eligibilă în conformitate cu primul paragraf nu aduce atingere dreptului
entităților în cauză să solicite, fie în mod general, fie
pentru fiecare tranzacție, să fie tratate ca și clienți ale
căror relații de afaceri cu întreprinderea societatea de investiții intră
sub incidența articolelor 2419,
Ö 25, Õ 2721 și 2822. 3. De asemenea, statele
membre pot recunoaște ca și contrapărțiartide
eligibile alte întreprinderi care îndeplinesc cerințe proporționatele stabilite în
prealabil, inclusiv praguri cantitative. În cazul unei tranzacții în care
contraparteaida
potențială este stabilită într-un alt stat membru, întreprinderea
societatea de investiții
ține seama de statutul celeilalte întreprinderi, definit de dreptul sau de
măsurile în vigoare în statul membru în care aceasta este stabilită. Statele membre veghează ca întreprinderea
societatea de investiții care
încheie tranzacții în conformitate cu alineatul (1) cu asemenea
astfel de întreprinderi să
obțină de la contraparteaida
potențială confirmarea expresă că acceptă să fie
considerată ca și contraparteidă
eligibilă. Statele membre autorizează întreprinderea
societatea de investiții
să obțină această confirmare fie sub forma unui acord
general, fie pentru fiecare tranzacție în parte. 4. Statele membre pot
recunoaște ca și contrapărțiartide
eligibile entitățile din țări terțe echivalente
categoriilor de entități menționate la alineatul (2). De asemenea, statele membre pot
recunoaște ca și contrapărțiartide
eligibile întreprinderi din țări terțe, precum cele
prevăzute la alineatul (3), în aceleași condiții și sub
rezerva acelorași cerințe ca și cele prevăzute la alineatul
(3). 5. Pentru a asigura aplicarea uniformă
a alineatelor (2), (3) și (4), ținând seama de evoluția
practicilor de piață, și pentru a favoriza funcționarea
eficientă a pieței unice, Comisia poate adopta è2 --- ç ð Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind ï măsuri de punere în aplicare
care definesc: (a)
procedurile care trebuie urmate pentru a solicita a
fi tratareat
ca și client în conformitate cu alineatul (2); (b)
procedurile care trebuie urmate pentru a
obține confirmarea expresă a contrapărțilorartidelor
potențiale în conformitate cu alineatul (3); (c)
cerințele proporționatele stabilite în
prealabil, inclusiv pragurile cantitative, care ar permite considerarea unei
întreprinderi ca și contraparteidă
eligibilă în conformitate cu alineatul (3). ê 2008/10/CE Art.
1.9(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE Secțiunea 3 Transparența și integritatea pieței Articolul 25 Obligația de
menținere a integrității pieței, de declarare a
tranzacțiilor încheiate și de păstrare a unei înregistrări
a acestora ê 2010/78/UE Art.
6.9(a) (1) Fără
a aduce atingere repartizării responsabilităților aferente asigurării
respectării dispozițiilor Directivei 2003/6/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind delictele de
inițiat și manipulările de piață (abuzul de
piață)[54], statele membre coordonate de AEVMP în
conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 se
asigură că sunt luate măsuri adecvate pentru ca
autoritățile competente să poată controla activitatea
societăților de investiții pentru a se asigura că acestea o
exercită într-un mod onest, echitabil și profesional, care să favorizeze integritatea
pieței. ê 2010/78/UE Art.
6.9(b) (2) Statele membre
solicită societăților de investiții să
mențină la dispoziția autorității competente, pe o
perioadă de minimum 5 ani, datele pertinente referitoare la toate
tranzacțiile cu instrumente financiare pe care le-au încheiat, fie în cont
propriu, fie în numele clientului. În cazul tranzacțiilor încheiate în
numele unui client, aceste înregistrări conțin toate
informațiile privind identitatea acestui client, precum și informațiile necesare în temeiul
Directivei 2005/60/CE a Consiliului. AEVMP poate
solicita acces la informațiile respective, în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010
și în condițiile prevăzute la articolul respectiv. ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE Art. 1.10(a) è2 2008/10/CE Art. 1.10(b) ð nou 3. Statele membre
solicită întreprinderilor de investiții care efectuează
tranzacții cu orice instrument financiar admis la tranzacționare
pe o piață reglementată să declare autorității
competente detaliile acestor tranzacții cât mai repede posibil și
până la închiderea zilei lucrătoare următoare. Această
obligație se aplică fără deosebiri, indiferent dacă
tranzacțiile în cauză au fost
efectuate sau nu pe o piață reglementată. În conformitate cu
articolul 58, autoritățile competente adoptă dispozițiile
necesare pentru a se asigura că autoritatea competentă a pieței
celei mai relevante în ceea ce privește lichiditatea pentru aceste
instrumente financiare primește, de asemenea, aceste informații. 4.
Declarațiile precizează în special numele și numărul
instrumentelor cumpărate sau vândute, cantitatea, data și ora
executării, prețul tranzacției și mijloacele de identificare
a întreprinderii de investiții respective. 5. Statele membre
prevăd că declarațiile sunt prezentate autorităților
competente de către înseși întreprinderile de investiții, de o
terță parte care acționează în numele lor, de un sistem de
confruntare a ordinelor sau de declarare autorizat de autoritatea
competentă sau de piața reglementată sau de MTF ale căror
sisteme au permis încheierea tranzacției. În cazul în care
tranzacțiile sunt declarate direct autorității competente de
către o piață reglementată, un MTF sau un sistem de confruntare a ordinelor sau de declarare
autorizat de autoritatea competentă, se poate face derogare de la
obligația întreprinderilor de investiții prevăzută la
alineatul (3). 6. În cazul în
care, în conformitate cu articolul 32 alineatul (7), declarațiile
prevăzute de prezentul articol sunt transmise autorității
competente a statului membru gazdă, aceasta comunică
informațiile respective autorităților competente ale statului
membru de origine al întreprinderii de investiții, în afara cazurilor în care acestea din urmă decid
că nu doresc să le primească. 7. Pentru a se
asigura că măsurile vizând menținerea integrității
sunt modificate astfel încât să țină seama de evoluția
piețelor financiare pe plan tehnic și pentru a asigura aplicarea
uniformă a alineatelor (1)-(5), Comisia poate adoptaè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care definesc
metodele și normele care trebuie aplicate pentru declararea
tranzacțiilor financiare, forma și conținutul acestor declarații,
precum și criteriile care permit definirea unei piețe relevante în
conformitate cu alineatul (3). è2 Măsurile respective, destinate să
modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea
acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu
control menționată la articolul 64 alineatul (2).
ç Articolul 3126 MonitorizareaControlul
respectării regulilornormelor
unui
MTF-ului ð sau OTF-ului ï și a altor obligații legale (1) Statele membre impun solicită societățilorîntreprinderilor
de investiții și operatorilor de
piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să instituie și să mențină dispoziții
și proceduri eficiente, în ceea ce privește MTF-ul ð sau OTF-ul ï , pentru a controla în mod regulat că utilizatorii ð sau clienții ï sistemuluiacestui
sistem îi respectă regulilenormele.
SocietățileÎntreprinderile
de investiții și operatorii de
piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï monitorizeazăcontrolează
tranzacțiile efectuate de utilizatorii ð sau clienții ï lor în cadrul sistemului acestuia
sistemelor lor pentru a identifica
încălcările regulilor normelor
respective, orice condiție de
tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței
sau orice comportament care poate sugera un abuz de piață. (2) Statele membre impun solicită societățilorîntreprinderilor
de investiții și operatorilor care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să semnaleze autorității competente
încălcările grave ale acestor regulinorme,
orice condiție de tranzacționare de natură să perturbe
stabilitatea pieței sau orice comportament care poate sugera un abuz de
piață. De asemenea, statele membre impun solicită societățilorîntreprinderilor
de investiții și operatorilor de
piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să transmită fără întârziere informațiile
relevante autorității competente pentru cercetarea și
urmărirea în justiție a abuzurilor de piață și să
îi acorde acesteia tot ajutorul necesar pentru cercetarea și urmărirea
în justiție a abuzurilor de piață comise în sistemele sale sau
prin intermediul acestora. ò nou Articolul 32 Suspendarea
și retragerea instrumentelor de la tranzacționare în cadrul unui MTF (1) Statele membre
impun ca o societate de investiții sau un operator de piață care
exploatează un MTF ce suspendă sau retrage de la tranzacționare
un instrument financiar să facă publică această decizie,
să o comunice piețelor reglementate, altor MTF-uri și OTF-urilor
care tranzacționează același instrument financiar și
să comunice informațiile pertinente autorității competente.
Autoritatea competentă informează autoritățile competente
ale celorlalte state membre. Statele membre impun ca alte piețe reglementate,
MTF-uri și OTF-uri care tranzacționează același instrument
financiar să suspende sau să retragă de asemenea instrumentul
financiar respectiv de la tranzacționare, în cazul în care suspendarea sau
retragerea se datorează necomunicării de informații despre
emitent sau despre instrumentul financiar, cu excepția cazului în care
acest lucru ar putea afecta în mod semnificativ interesele investitorilor sau
compromite funcționarea ordonată a pieței. Statele membre impun
ca celelalte piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri să comunice
deciziile lor autorității competente proprii și tuturor
piețelor reglementate, MTF-urilor și OTF-urilor care
tranzacționează același instrument financiar, incluzând o
explicație dacă decizia a fost să nu se suspende sau să nu
se retragă instrumentul financiar de la tranzacționare. (2) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în scopul
stabilirii formatului și termenelor pentru comunicările și
publicările menționate la alineatul (1). Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până
la [XXX]. (3) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94
pentru a enumera situațiile specifice în care interesele investitorilor
sunt afectate în mod semnificativ și funcționarea ordonată a
pieței interne este compromisă, astfel cum se menționează
la alineatele (1) și (2), și pentru a stabili aspecte legate de
necomunicarea de informații despre emitent sau despre instrumentul
financiar, astfel cum se menționează la alineatul (1). Articolul 33 Suspendarea
și retragerea instrumentelor de la tranzacționare în cadrul unui OTF (1) Statele membre
impun ca o societate de investiții sau un operator de piață care
exploatează un OTF ce suspendă sau retrage de la tranzacționare
un instrument financiar să facă publică această decizie,
să o comunice piețelor reglementate, MTF-urilor și altor OTF-uri
care tranzacționează același instrument financiar și
să comunice informațiile pertinente autorității competente.
Autoritatea competentă informează autoritățile competente
ale celorlalte state membre. (2) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care
stabilesc formatul și termenele pentru comunicările și
publicările menționate la alineatul (1). Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până
la [XXX]. Articolul 34 Cooperare
și schimb de informații pentru MTF-uri și OTF-uri (1) Statele membre
impun ca o societate de investiții sau un operator de piață care
exploatează un MTF sau un OTF să informeze imediat
societățile de investiții și operatorii altor MTF-uri,
OTF-uri și piețe reglementate cu privire la: (a)
condiții de
tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței; (b)
conduite care pot indica
un comportament abuziv care intră sub incidența [a se adăuga
trimiterea la MAR]; și (c)
perturbări ale
sistemului; în
legătură cu un instrument financiar. (2) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în scopul
stabilirii circumstanțelor specifice care impun necesitatea
informării conform alineatului (1). AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la
[XXX]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura
prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010. ê 2004/39/CE Articolul 27 Obligația
întreprinderilor de investiții de a-și face publice prețurile
ferme 1. Statele membre
solicită internalizatorilor sistematici în acțiuni să publice un
preț ferm în ceea ce privește acțiunile admise la
tranzacționare pe o piață reglementată pentru care sunt
internalizatori sistematici și pentru care există o
piață lichidă. În ceea ce privește acțiunile pentru
care nu există piață lichidă, internalizatorii sistematici
comunică prețurile clienților lor la cerere. Dispozițiile
prezentului articol se aplică internalizatorilor sistematici care
efectuează tranzacții ce nu depășesc mărimea
normală a pieței. Internalizatorii sistematici care efectuează
tranzacții mai ample decât mărimea normală a pieței nu
intră sub incidența dispozițiilor prezentului articol. Internalizatorii
sistematici pot decide mărimea sau mărimile tranzacțiilor
pentru care stabilesc un preț. Pentru o anumită acțiune, fiecare
cotație presupune unul sau mai multe prețuri ferme de cumpărare
și de vânzare, pentru mărimea sau mărimile care ar putea atinge
mărimea normală a pieței
pentru categoria de acțiuni căreia îi aparține acțiunea.
Prețul sau prețurile reflectă, de asemenea, condițiile de
piață predominante pentru această acțiune. Acțiunile
sunt grupate pe categorii pe baza mediei aritmetice a valorii ordinelor
executate pe piață pentru această acțiune. Mărimea
normală a pieței pentru fiecare categorie de acțiuni este o
mărime reprezentativă a mediei aritmetice a valorii ordinelor
executate pe piață pentru acțiunile aparținând
fiecărei categorii de acțiuni. Pentru fiecare acțiune,
piața se compune din toate ordinele executate în Uniunea Europeană
pentru această acțiune, cu excepția celor care se referă la
o mărime ridicată în raport cu mărimea normală a
pieței pentru această acțiune. ê 2010/78/UE Art.
6.10 (2) Pentru
fiecare acțiune, autoritatea competentă a pieței celei mai
relevante în ceea ce privește lichiditatea, menționată la
articolul 25, stabilește, cel puțin anual, pe baza mediei
aritmetice a valorii ordinelor executate pe piața acestei acțiuni,
categoria de acțiuni căreia îi
aparține. Informațiile respective sunt puse la dispoziția
tuturor participanților de pe piață și sunt transmise
AEVMP, care le publică pe site-ul său internet. ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE
Art. 1.11(a) 3. Internalizatorii
sistematici își fac publice prețurile în mod regulat și continuu
în timpul orelor normale de tranzacționare. Aceștia au dreptul
să își actualizeze prețurile în orice moment. De asemenea,
aceștia sunt autorizați, în condiții de piață
excepționale, să le retragă. Prețul este
făcut public astfel încât să fie ușor accesibil altor
participanți de pe piață în condiții comerciale rezonabile. Internalizatorii
sistematici execută la prețurile afișate în momentul primirii
ordinului, în conformitate cu dispozițiile articolului 21, ordinele pe
care le primesc de la clienții lor obișnuiți referitoare la
acțiunile pentru care sunt internalizatori sistematici. Internalizatorii
sistematici execută la prețul afișat în momentul primirii
ordinului ordinele pe care le primesc de la clienții lor profesionali
referitoare la acțiunile pentru care sunt internalizatori sistematici. Cu
toate acestea, aceștia pot executa aceste ordine la un preț mai bun
în cazul în care acest lucru este justificat, cu condiția ca acest preț să se înscrie într-un interval
făcut public și apropiat condițiilor de piață și
ca aceste ordine să aibă o mărime superioară celei
solicitate în mod normal de un investitor obișnuit. În plus,
internalizatorii sistematici pot executa ordinele pe care le primesc de la
clienții lor profesionali la prețuri diferite de prețurile lor,
fără să trebuiască să îndeplinească
cerințele enumerate la al patrulea paragraf pentru tranzacțiile a
căror executare privind mai multe valori mobiliare reprezintă doar o
singură tranzacție și pentru
ordinele care se supun altor condiții decât prețul de piață
în vigoare. În cazul în care
un internalizator sistematic care nu stabilește un preț decât pentru
o singură mărime sau a cărui cotație cea mai ridicată
este mai mică decât mărimea normală a pieței
primește de la un client un ordin de o mărime mai mare decât
mărimea pentru care este stabilit prețul, dar mai mică decât
mărimea normală a pieței, el poate decide să execute partea
de ordin care depășește mărimea pentru care este stabilit prețul, în măsura în care o
execută la prețul fixat, cu excepțiile prevăzute la cele
două paragrafe anterioare. În cazurile în care internalizatorul sistematic
stabilește un preț pentru diferite mărimi și primește
un ordin care se situează între aceste mărimi, pe care se decide
să îl execute, îl execută la unul din prețurile stabilite, în
conformitate cu dispozițiile articolului 22, cu excepțiile
prevăzute la cele două paragrafe anterioare. 4.
Autoritățile competente verifică: (a) actualizarea în
mod regulat de către întreprinderile de investiții a prețurilor
de vânzare și cumpărare publicate în conformitate cu alineatul (1)
și menținerea unor prețuri care să corespundă
condițiilor predominante de pe piață; (b) respectarea de
către întreprinderile de investiții a condițiilor
prevăzute la alineatul (3) al patrulea paragraf pentru acordarea unui
preț mai bun. 5.
Internalizatorii sistematici sunt autorizați să selecteze, în
funcție de politica lor comercială și în mod obiectiv și
nediscriminatoriu, investitorii cărora le permit accesul la
prețurile lor. Aceștia dispun în acest scop de norme clare care
reglementează accesul la prețurile lor. Internalizatorii sistematici
pot refuza stabilirea unei relații comerciale sau pot înceta această
relație cu investitorii pe baza unor
considerații de ordin comercial precum solvabilitatea investitorului,
riscul de contrapartidă și regularizarea definitivă a
tranzacției. 6. Pentru a limita
riscul de a fi expuși unor tranzacții multiple din partea
aceluiași client, internalizatorii sistematici sunt autorizați
să restrângă în mod nediscriminatoriu numărul de tranzacții
ale aceluiași client pe care se angajează să le încheie în
condițiile publicate. De asemenea, aceștia sunt autorizați
să restrângă, în mod nediscriminatoriu
și în conformitate cu dispozițiile articolului 22, numărul total
de tranzacții simultane ale diferiților clienți, însă doar
în măsura în care numărul și volumul ordinelor depuse de
clienți depășește semnificativ norma. 7. Pentru a
asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1)-(6), astfel încât să
permită evaluarea eficientă a acțiunilor și optimizarea
posibilității pe care o au întreprinderile de investiții de a
obține cea mai bună tranzacție pentru clienții lor, Comisia
adoptă è1 --- ç măsuri de punere în aplicare care: (a) precizează
criteriile de aplicare a alineatelor (1) și (2); (b) precizează
criteriile care servesc la a determina dacă un preț este publicat în
mod regulat și continuu și este ușor accesibil, precum și mijloacele
prin care întreprinderile de investiții pot respecta obligația de
a-și face publice prețurile, în special: (i)
prin intermediul infrastructurilor oricărei piețe reglementate care a
admis instrumentul în cauză la tranzacționare; (ii) prin apelarea
la serviciile unei terțe părți; (iii)
prin intermediul dispozitivelor adecvate; (c) precizează
criteriile generale care servesc la a determina tranzacțiile a căror
executare privind mai multe valori mobiliare nu reprezintă decât o
singură tranzacție sau ordinele care se supun altor condiții
decât prețul de piață în vigoare; (d) precizează
criteriile generale care servesc la a determina condițiile de
piață excepționale în care prețurile pot fi retrase, precum
și condițiile în care prețurile pot fi actualizate; (e) precizează
criteriile care servesc la a determina care este mărimea solicitată
în mod normal de un investitor obișnuit; (f) precizează
criteriile care servesc la a determina ce reprezintă o depășire
considerabilă a normei prevăzute la alineatul (6); (g) precizează
criteriile care servesc la a determina dacă prețurile se înscriu
într-un interval făcut public și apropiat de condițiile de
piață. ê 2008/10/CE Art.
1.11(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE
Art. 1.12(a) Articolul 28 Transparența
asigurată de întreprinderile de investiții după
tranzacționare 1. Statele membre
solicită cel puțin întreprinderilor de investiții care încheie
tranzacții cu acțiuni admise la tranzacționare pe o
piață reglementată, fie în cont propriu, fie în numele
clienților, în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF să
facă publice volumul, prețul și momentul încheierii acestor
tranzacții. Aceste informații sunt făcute publice, în
măsura posibilului, în timp real, în condiții comerciale rezonabile și într-o formă ușor
accesibilă celorlalți participanți de pe piață. 2. Statele membre
solicită ca informațiile publicate în conformitate cu alineatul (1)
și termenele acestei publicări să satisfacă cerințele
stabilite în conformitate cu articolul 45. În cazul în care măsurile
adoptate în conformitate cu articolul 45 prevăd declararea decalată a
anumitor categorii de tranzacții cu acțiuni, această
posibilitate se aplică mutatis mutandis acelorași tranzacții în
cazul în care sunt încheiate în afara unei
piețe reglementate sau a unui MTF. 3. Pentru a
asigura funcționarea transparentă și ordonată a
piețelor și aplicarea uniformă a alineatului (1), Comisia
adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care: (a)
precizează mijloacele prin care întreprinderile de investiții pot
respecta obligațiile prevăzute la alineatul (1), în special: (i)
prin intermediul infrastructurilor oricărei piețe reglementate care a
admis instrumentul în cauză la tranzacționare; (ii)
prin apelarea la serviciile unei terțe părți; (iii)
prin intermediul dispozitivelor adecvate; (b) precizează
modalitățile de aplicare a obligațiilor prevăzute la
alineatul (1) în cazul tranzacțiilor care implică utilizarea de
acțiuni în scopul garantării, împrumutării sau în alte
scopuri, în cazul în care schimbul de astfel de acțiuni este determinat de
alți factori decât o evaluare a prețului lor de piață. ê 2008/10/CE Art.
1.12(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale
ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în
conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la
articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE
Art. 1.13(a) Articolul 29 Cerințe de
transparență aplicabile în cazul MTF înainte de tranzacționare 1. Statele membre
solicită cel puțin întreprinderilor de investiții și
operatorilor care exploatează un MTF să facă publice
prețurile curente de cumpărare și de vânzare și profunzimea
pieței la aceste prețuri, afișate de sistemele lor pentru
acțiunile admise la tranzacționare pe o piață
reglementată. Statele membre prevăd că aceste informații
sunt făcute publice în condiții comerciale rezonabile și în mod
continuu, în timpul programului normal de
tranzacționare. 2. Statele membre
abilitează autoritățile competente să exonereze
întreprinderile de investiții sau operatorii care exploatează un MTF
de obligația de a face publice informațiile menționate la
alineatul (1) în funcție de modelul de piață sau de tipul
și mărimea ordinelor în cazurile definite în conformitate cu
alineatul (3). Autoritățile competente au în special competența
de a renunța la această obligație în cazul în care
tranzacțiile se referă la o mărime ridicată în raport cu
mărimea normală a pieței
pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni respective. 3. Pentru a
asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia
adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care
precizează: (a) intervalul
prețurilor de cumpărare și de vânzare propuse de formatorii
de piață desemnați, precum și importanța
pozițiilor de tranzacționare exprimate la aceste prețuri, care
trebuie făcute publice; (b) mărimea sau
tipul de ordine care pot fi exceptate de la obligația de publicitate
înainte de tranzacționare, în temeiul alineatului (2); (c) modelele de
piață pentru care exonerarea de la obligația de publicitate
înainte de tranzacționare poate fi acordată în temeiul alineatului
(2), în special aplicabilitatea obligației în cazul metodelor de
tranzacționare utilizate de un MTF care încheie tranzacții în
conformitate cu normele sale, în raport cu prețuri stabilite în afara
sistemelor din MTF sau prin licitații periodice. Cu excepția
unor situații perfect justificate de natura specifică a MTF,
conținutul măsurilor de punere în aplicare respective este identic cu
cel al măsurilor de punere în aplicare prevăzute la articolul 44
pentru piețele reglementate. ê 2008/10/CE Art.
1.13(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE
Art. 1.14(a) Articolul 30 Cerințe de
transparență aplicabile în cazul MTF după tranzacționare 1. Statele membre
solicită, cel puțin, întreprinderilor de investiții și
operatorilor care exploatează un MTF să facă publice
prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în cadrul
sistemelor lor și referitoare la acțiuni admise la
tranzacționare pe o piață reglementată. Statele membre
solicită ca detaliile tuturor tranzacțiilor să fie făcute
publice în condiții comerciale rezonabile și, în măsura posibilului, în timp real. Această
cerință nu se aplică detaliilor tranzacțiilor efectuate pe
un MTF care sunt făcute publice în cadrul sistemelor unei piețe
reglementate. 2. Statele membre
își abilitează autoritățile competente să permită
întreprinderilor de investiții sau operatorilor care exploatează
un MTF să decaleze publicarea caracteristicilor tranzacțiilor
menționate anterior în funcție de tipul și de mărimea lor.
Autoritățile competente pot autoriza, în special, publicarea
decalată în cazul tranzacțiilor
privind mărimi ridicate în raport cu mărimea normală a
pieței pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni
tranzacționate. Statele membre solicită MTF să obțină
autorizarea prealabilă a autorităților competente privind
dispozițiile propuse pentru organizarea acestei publicități
decalate și solicită ca aceste dispoziții să fie comunicate
în mod clar participanților de pe piață și investitorilor
în general. 3. Pentru a
asigura funcționarea eficientă și ordonată a piețelor
financiare, precum și aplicarea uniformă a alineatelor (1) și
(2), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare privind: (a) amploarea și
conținutul informațiilor care trebuie puse la dispoziția
publicului; (b) condițiile în
care întreprinderile de investiții sau operatorii care exploatează
un MTF pot prevedea publicarea decalată a tranzacțiilor, precum
și criteriile care trebuie aplicate pentru a desemna tranzacțiile
pentru care, în funcție de mărimea lor și de categoria de
acțiuni respective, această
publicare decalată este autorizată. Cu excepția
unor situații perfect justificate de natura specifică a MTF,
conținutul măsurilor de punere în aplicare respective este
asemănător cu cel al măsurilor de punere în aplicare
prevăzute la articolul 45 pentru piețele reglementate. ê 2008/10/CE Art.
1.14(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ò nou Secțiunea 4 Piețe pentru IMM-uri Articolul 35 Piețe
de creștere pentru IMM-uri (1) Statele
membre prevăd că operatorul unui MTF poate depune o cerere pe
lângă autoritatea competentă din statul său membru de origine
pentru a înregistra MTF-ul ca piață de creștere pentru IMM-uri. (2) Statele
membre prevăd că autoritatea competentă din statul membru de
origine poate înregistra MTF-ul ca piață de creștere pentru
IMM-uri dacă autoritatea competentă primește cererea
menționată la alineatul (1) și se asigură că
cerințele de la alineatul (3) sunt îndeplinite în ceea ce privește
MTF-ul. (3) MTF-ul face obiectul unor reguli, sisteme
și proceduri eficace care asigură îndeplinirea următoarelor
cerințe: (a)
majoritatea
emitenților ale căror instrumente financiare sunt admise la
tranzacționare pe piață sunt întreprinderi mici și
mijlocii; (b)
sunt stabilite criterii
corespunzătoare pentru admiterea inițială și
menținerea instrumentelor financiare ale emitenților la
tranzacționare pe piață; (c)
la admiterea
inițială la tranzacționare pe piață a instrumentelor
financiare există suficiente informații publicate care permit
investitorilor să decidă în cunoștință de cauză
dacă să investească sau nu în instrumentele respective, fie sub
forma unui document de admitere corespunzător, fie sub forma unui prospect
în cazul în care sunt aplicabile cerințele din [Directiva 2003/71/CE a
Parlamentului European și a Consiliului] în ceea ce privește
realizarea unei oferte publice în legătură cu admiterea la
tranzacționare; (d)
se realizează o
raportare financiară corespunzătoare continuă, în mod periodic,
fie de către un emitent pe piață, fie în numele acestuia, de
exemplu prin rapoarte anuale auditate; (e)
emitenții pe
piață și persoanele care au responsabilități de
conducere în cadrul emitenților, precum și persoanele asociate
îndeaproape cu aceștia respectă cerințele care li se aplică
în temeiul Regulamentului privind abuzurile pe piață; (f)
stocarea și
diseminarea către public a informațiilor referitoare la
emitenții pe piață impuse de reglementări; (g)
există sisteme
și controale eficace pentru prevenirea și detectarea abuzurilor pe
piața respectivă, conform cerințelor Regulamentului (UE)
nr. [Regulamentul privind abuzurile de piață]. (4) Criteriile de la
alineatul (3) nu aduc atingere respectării de către operatorul MTF‑ului
a altor obligații care îi revin în temeiul prezentei directive, pertinente
pentru exploatarea MTF‑urilor. De asemenea, ele nu împiedică
operatorul MTF-ului să își impună propriile cerințe
suplimentare față de cele menționate la alineatul respectiv. (5) Statele membre
prevăd că autoritatea competentă din statul membru de origine
poate radia un MTF din lista piețelor de creștere pentru IMM-uri în
oricare dintre următoarele cazuri: (a)
operatorul pieței
solicită radierea din listă a acesteia; (b)
cerințele de la
alineatul (3) nu mai sunt îndeplinite în ceea ce privește MTF-ul. (6) Statele
membre impun ca, dacă o autoritate competentă din statul de origine
înregistrează sau radiază un MTF ca piață de creștere
pentru IMM-uri în temeiul prezentului articol, aceasta să notifice cât mai
curând posibil AEVMP cu privire la înregistrarea respectivă. AEVMP
publică o listă a piețelor de creștere pentru IMM-uri pe
site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia. (7) Statele
membre impun ca, în cazul în care un instrument financiar al unui emitent este
admis la tranzacționare pe o piață de creștere pentru
IMM-uri, instrumentul financiar respectiv să poată fi
tranzacționat și pe altă piață de creștere pentru
IMM-uri fără consimțământul emitentului. Într-un asemenea
caz, însă, emitentul nu este supus niciunei obligații legate de
guvernanța corporativă sau de informarea inițială, periodică
sau specifică în ceea ce privește cealaltă piață
pentru IMM-uri. (8) Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu
articolul 94, pentru a detalia cerințele de la alineatul (3).
Măsurile trebuie să țină seama de necesitatea ca
cerințele să mențină un nivel ridicat de protecție a
investitorilor, pentru a promova încrederea investitorilor în piețele
respective, reducând în același timp la minimum sarcinile administrative
pentru emitenții pe piață. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou CAPITOLUL III DREPTURILE SOCIETĂȚILORÎNTREPRINDERILOR
DE INVESTIȚII Articolul 3631 Libertatea de a presta servicii
și de a exercita activități de investiții (1) Statele membre
veghează ca oricefiecare
societateîntreprindere
de investiții autorizată și supravegheată de
autoritățile competente ale unui alt stat Ö membru Õ în conformitate cu
prezenta directivă, și, cu Directiva 2000/12/CE în
cazul instituțiilor de credit, Ö cu
Directiva 2006/48/CE, Õ să poată furniza în mod liber servicii
de investiții și servicii auxiliare și să Ö poată
exercita Õ exercite
Ö liber Õ activități de investiții pe teritoriul lor, cu
condiția ca aceste servicii și activități să fie
reglementate de autorizație Ö autorizația
acesteia Õ . Serviciile auxiliare pot fi furnizate doar împreună cu un
serviciu de investiții și/sau o activitate de investiții. Statele membre nu impun obligații suplimentare
acestor societățiîntreprinderi
Ö de investiții sau Õ și
instituții de credit pentru aspectele reglementate de prezenta
directivă. (2) Orice societateîntreprindere
de investiții care dorește să furnizeze servicii sau să
exercite activități pe teritoriul unui alt stat membru pentru prima
dată sau care dorește să modifice gama de servicii furnizate sau
de activități exercitate comunică următoarele informații
autorităților competente ale statului său membru de origine: (a)
statul membru în care intenționează
să opereze; (b)
un program de activitate care
menționează, în special, serviciile și/sau
activitățile de investiții, precum și serviciile auxiliare
pe care intenționează să le furnizeze sau să le exercite
și care
Ö dacă Õ prevede apelarea la agenți afiliați pe teritoriul statelor membrestatului
membru în care intenționează să furnizeze
servicii.
ðÎn cazul în care o societate de
investiții intenționează să apeleze la agenți
afiliați, societatea de investiții comunică
autorității competente din statul său membru de origine
identitatea agenților afiliați respectivi. ï ê 2010/78/UE Art.
6.11(a) ð nou În cazul în care societatea de investiții
intenționează să apeleze la agenți afiliați,
autoritatea competentă a statului membru de origine al
societății de investiții comunică ð autorității competente a
statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu
articolul 83 alineatul (1), în termen de o lună de la primirea
informațiilor, ï la cererea autorității competente a
statului membru gazdă și într-un termen rezonabil,
identitatea agenților afiliați la care societatea de investiții
intenționează să apeleze ð pentru a furniza servicii ï în acest stat membru. Statul membru gazdă poate
face publică acesteaceastă
informațiie.
AEVMP poate solicita acces la informațiile respective, în conformitate cu
procedura prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010 și în condițiile prevăzute la articolul respectiv. ê 2004/39/CE (3) În termen de o
lună de la primirea acestor informații, autoritatea competentă a
statului membru de origine le transmite autorității competente a
statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu
articolul 8356
alineatul (1). SocietateaÎntreprinderea
de investiții poate apoi să înceapă să furnizeze serviciul
sau serviciile de investiții respective
în statul membru gazdă. (4) În caz de modificare
a uneiaunei
informații oarecare dintre informațiilecele
comunicate în conformitate cu alineatul (2), societateaîntreprinderea
de investiții anunță în scris autoritatea competentă a
statului său membru de origine, cu cel
puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritatea
competentă a statului membru de origine informează autoritatea
competentă a statului membru gazdă în legătură cu
această modificare. ò nou (5) Orice
instituție de credit care dorește să furnizeze servicii de
investiții și servicii auxiliare sau să exercite
activități de investiții conform alineatului (1) prin
intermediul unor agenți afiliați comunică autorității
competente a statului său membru de origine identitatea agenților
afiliați respectivi. În cazul în care
instituția de credit intenționează să apeleze la
agenți afiliați, autoritatea competentă a statului membru de
origine al instituției de credit comunică autorității
competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în
conformitate cu articolul 83 alineatul (1), în termen de o lună de la
primirea informațiilor, identitatea agenților afiliați la
care instituția de credit intenționează să apeleze pentru a
furniza servicii în acest stat membru. Statul membru gazdă
publică aceste informații. ê 2004/39/CE ð nou (6)5. Fără alte cerințe juridice sau administrative, fiecare
stat membru autorizează societățileîntreprinderile
de investiții și operatorii de
piață care exploatează MTF-uri ð și OTF-uri ï din alte state membre să furnizeze facilitățile
adecvate pe teritoriul său, pentru a permite utilizatorilor și
participanților stabiliți în acest stat membru să aibă
acces la sistemele lor și să le utilizeze de la distanță. (7)6. SocietateaÎntreprinderea
de investiții sau operatorul de
piață care exploatează un MTF comunică
autorității competente a statului său membru de origine numele
statului membru în care intenționează să furnizeze aceste facilități.
În termen de o lună, autoritatea competentă a statului membru de
origine al MTF-ului comunică această
informație statului membru în care MTF-ul
intenționează să furnizeze asemenea facilități. La cererea autorității competente a
statului membru gazdă al MTF-ului și într-un termen rezonabil,
autoritatea competentă a statului membru de origine al MTF-ului
comunică identitatea membrilor sau participanților la MTF
stabiliți în acest stat membru. ê 2010/78/UE Art.
6.11(b) (adaptat) ð nou (8)7. În vederea
asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza
informațiile care trebuie notificate în conformitate cu alineatele (2),
(4) și (76). ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie
2016]. ï Se delegă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf,
în conformitate cu Ö procedura
prevăzută la Õ
articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ð (9) ï În vederea
asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului
articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabilielabora formulare
standard, modele și proceduri pentru transmiterea informațiilor, în
conformitate cu alineatele (3), (4) și (76). ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la
[31 decembrie 2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primulal treilea
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 3732 ÎnființareaStabilirea
unei sucursale (1) Statele membre se
asigură că serviciile și/sau activitățile de
investiții și serviciile auxiliare pot fi furnizate pe teritoriul lor
în conformitate cu prezenta directivă și cu Directiva 2000/12/CE
Ö 2006/48/CE Õ prin înființareastabilirea
unei sucursale, cu condiția ca aceste servicii și
activități să fie reglementate de autorizația acordată
acestei
societățiiîntreprinderi
de investiții sau instituției de credit în statul membru de origine. Serviciile
auxiliare pot fi furnizate doar împreună cu un serviciu de investiții
și/sau o activitate de investiții. Statele membre nu impun obligații
suplimentare, în afara celor autorizate în temeiul alineatului (87), în ceea ce
privește organizarea și funcționarea sucursalei pentru aspectele
reglementate de prezenta directivă. (2) Statele membre impun solicită ca
orice societateîntreprindere
de investiții care dorește să își înființezestabilească
o sucursală pe teritoriul unui alt stat membru să informeze în
prealabil autoritatea competentă a statului său membru de origine
și să îi comunice acesteia informațiile următoare: (a)
statul membru pe teritoriul căruia
intenționează să își înființezestabilească
o sucursală; (b)
un program de activitate care precizează, printre altele, în
special serviciile și/sau activitățile de
investiții și serviciile auxiliare pe care le va furniza sau exercita
sucursala, precum și structura
organizatorică a acesteia și dacă sucursala prevede apelarea la
agenți afiliați Ö , precum și identitatea acestor agenți afiliați Õ ; (c)
adresa de la care pot fi Ö obținute Õ solicitate
documente în statul membru gazdă; (d)
numele persoanelor
însărcinate cu administrareagestionarea
sucursalei. În cazul în care o societateîntreprindere
de investiții apelează la un agent afiliat stabilit într-un
alt stat membru decât statul său membru de origine, acest agent afiliat
este asimilat unei sucursale și este supus dispozițiilor prezentei
directive referitoare la sucursale. (3) În afara cazurilor în
care are motive să se îndoiască de caracterul adecvat al structurii
administrative sau de situația financiară a unei societățiîntreprinderii
de investiții, ținând seama de activitățile avute în
vedere, autoritatea competentă a statului membru de origine comunică
toate aceste informații, în termen de trei3
luni de la primirea lor, autorității competente a statului membru
gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 8356
alineatul (1) și informează societateaîntreprinderea
de investiții respectivă cu privire la aceasta. (4) Pe lângă
informațiile menționate la alineatul (2), autoritatea competentă
a statului membru de origine comunică autorității competente a
statului membru gazdă informații detaliate privind sistemul acreditat
de compensare pentru investitori la care societateaîntreprinderea
de investiții este afiliată în conformitate cu Directiva 97/9/CE. În
caz de modificare a acestor informații, autoritatea competentă a
statului membru de origine informeazăavizează
autoritatea competentă a statului membru gazdă în legătură
cu aceasta. (5) În cazul în care
refuză comunicarea informațiilor către
autoritatea competentăautorității competente
a statului membru gazdă, autoritatea competentă a statului membru de
origine precizează motivele refuzului său societățiiîntreprinderii
de investiții respective, în termen de trei3
luni de la primirea tuturor informațiilor. (6) La primirea unei
comunicări din parteaa
autorității competente a statului membru gazdă sau, în
absența unei astfel de comunicări, în termen de maxim două2
luni de la data transmiterii comunicării de către autoritatea
competentă a statului membru de origine, sucursala poate fi înființatăstabilită
și își poate începe activitatea. ò nou (7) Orice
instituție de credit care dorește să apeleze la un agent afiliat
stabilit în alt stat membru decât statul său membru de origine pentru a
furniza servicii și/sau activități de investiții și
servicii auxiliare în conformitate cu prezenta directivă notifică autoritatea
competentă a statului său membru de origine. În afara cazurilor
în care are motive să se îndoiască de caracterul adecvat al
structurii administrative sau de situația financiară a unei
instituții de credit, autoritatea competentă a statului membru de
origine comunică toate aceste informații, în termen de trei luni de
la primirea lor, autorității competente a statului membru gazdă
desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 83
alineatul (1) și informează instituția de credit respectivă
cu privire la aceasta. În cazul în care
refuză comunicarea informațiilor către autoritatea
competentă a statului membru gazdă, autoritatea competentă a
statului membru de origine precizează motivele refuzului său
instituției de credit respective, în termen de trei luni de la primirea
tuturor informațiilor. La primirea unei
comunicări din partea autorității competente a statului membru
gazdă sau, în absența unei astfel de comunicări, în termen de
maxim două luni de la data transmiterii comunicării de către
autoritatea competentă a statului membru de origine, agentul afiliat
își poate începe activitatea. Un asemenea agent afiliat este supus
dispozițiilor prezentei directive referitoare la sucursale. ê 2004/39/CE
(adaptat) (8)7. Autorității competente a statului membru în care se găsește
sucursala îi revine sarcina de a se asigura că serviciile furnizate de
sucursală pe teritoriul său respectă obligațiile
prevăzute la articolele 2419,
Ö 25, Õ 2721, 2822, 25,
27 și 28 Ö din prezenta
directivă și la articolele 13-23 din Regulamentul (UE)
nr. …/… [MiFIR], precum Õ și de
măsurile adoptate în conformitate cu aceste dispoziții. Autoritatea competentă a statului membru
în care se găsește sucursala este abilitată să examineze măsurile instituite de sucursalăfacilitățile
create de sucursală și să solicite
modificarea lor, în cazul în care o asemenea modificare este strict
necesară pentru a-i permite autorității
competente să aplice obligațiile prevăzute la
articolele 2419,
Ö 25, Õ 2721, 2822, 25,
27 și 28 Ö din prezenta
directivă și la articolele 13-23 din Regulamentul (UE) nr. …/…
[MiFIR], precum Õ și de
măsurile adoptate în conformitate cu aceste dispoziții, în ceea ce
privește serviciile furnizate și/sau activitățile
exercitate de sucursală pe teritoriul său. (9)8. Fiecare stat membru prevede că, în cazul în care o societateîntreprindere
de investiții autorizată într-un alt stat membru și-a înființatstabilit
o sucursală pe teritoriul său, autoritatea competentă a statului
membru de origine a acestei societățiîntreprinderi
de investiții poate proceda, în exercitarea responsabilităților
sale și după ce a informat autoritatea competentă a statului
membru gazdă cu privire la aceasta,
la verificări la fața locului laîn
această sucursală. (10)9. În caz de modificare a uneia dintre informațiile comunicate în
conformitate cu alineatul (2), societateaîntreprinderea
de investiții anunțăavizează
în scris autoritatea competentă a statului membru de origine, cu cel puțin cu
o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritatea
competentă a statului membru de origine informează autoritatea
competentă a statului membru gazdă în legătură cu
această modificare. ê 2010/78/UE Art.
6.12 (adaptat) ð nou (11)10. În vederea
asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza
informațiile care trebuie notificate în conformitate cu alineatele (2),
(4) și (109). ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie
2016]. ï Se delegă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf,
în conformitate cu Ö procedura
prevăzută la Õ
articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În vederea asigurării unor condiții
uniforme de aplicare a prezentului articol, ð (12) ï AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabilielabora formulare
standard, modele și proceduri pentru transmiterea informațiilor, în
conformitate cu alineatele (3) și (109). ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la
[31 decembrie 2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primulal treilea
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 3833 Accesul la piețele reglementate (1) Statele membre impun ca solicită societățileîntreprinderilor
de investiții din alteale
altor state membre care
sunt autorizate pentru executarea ordinelor clienților sau
tranzacționarea în cont propriu să aibă dreptul de a deveni
membre ale piețelor reglementate stabilite pe teritoriul lor sau să
aibă acces la aceste piețe, în conformitate cu una dintre
următoarele modalități: (a) direct,
prin înființareastabilirea
deunei
sucursale în stateleul
membreu
gazdă; (b) devenind
membre la distanță ale unei piețe reglementate sau având acces
la distanță la această piață, fără a fi
nevoie să fie stabilite în statul membru de origine al acestei piețe
reglementate, în cazul în care procedurile și sistemele de
tranzacționare ale pieței
respectiveacesteia nu necesită
o prezență fizică pentru încheierea tranzacțiilor pe piață. (2) Statele membre nu
impun societățilorîntreprinderilor
de investiții care exercită dreptul prevăzut la alineatul (1)
nicio cerință de reglementare sau administrativă
suplimentară privind aspectele reglementate de prezenta directivă. Articolul 3934 Accesul la sistemele de contrapartecontrapartidă
centrală, de compensare și de decontareregularizare
și dreptul de a desemna un sistem de decontareregularizare (1) Statele membre impun ca solicită societățileîntreprinderilor
de investiții din alteale
altor state membre să aibă dreptul
de a
avea acces la sistemele de contrapartecontrapartidă
centrală, de compensare și de decontareregularizare
existente pe teritoriul lor în scopul finalizării sau al organizării
finalizării tranzacțiilor cu instrumente financiare. De asemenea, statele membre impun
solicită
ca accesul societățilorîntreprinderilor
de investiții respective la aceste sisteme să se supună
acelorași criterii nediscriminatorii, transparente și obiective care
se aplică participanților localinaționali.
Statele membre nu limitează utilizarea sistemelor respective lapentru compensarea
și decontarearegularizarea
tranzacțiilor cu instrumente financiare efectuate pe o piață reglementată
sau în cadrul unuiîntr-un
MTF ð sau OTF ï stabilit de
pe teritoriul lor. (2) Statele membre impun solicită ca piețelefiecare
piață reglementateă stabilite
de pe teritoriul lor să ofere
tuturor membrilor săi sau tuturor
participanților lorsăi
dreptul de a desemna sistemul de decontareregularizare
a tranzacțiilor cu instrumente financiare efectuate pe piața reglementată respectivă, cu condiția Ö sub rezerva
respectării următoarelor condiții Õ : (a)
existențaaplicării unor
facilități și legături între sistemul de decontareregularizare
desemnat și orice alt sistem sau infrastructură necesare pentru a
asigura decontarearegularizarea
eficientă și economică a tranzacțieiilor respective; și (b)
confirmareaconfirmării, de
către autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea
pieței reglementate, a faptului că toate condițiile tehnice de decontareregularizare
a tranzacțiilor încheiate pe această piață
reglementată prin intermediul unui alt sistem de decontareregularizare
decât cel pe care l-a desemnat de piața reglementată sunt de
natură să permită funcționarea armonioasă și
ordonată a piețelor financiare. Această apreciere a autorității
competente în privința pieței reglementate nu aduce atingere
competențelor băncilor centrale naționale în rolul lor de
supervizare a sistemelor de compensare sau competențelora
altor autorități însărcinate cu supravegherea acestor sisteme. Autoritatea
competentă ține seama de supervizarea și supravegherea deja
efectuate de aceste instituții pentru a evita repetarea nejustificată
a controalelor. 3. Drepturile
conferite întreprinderilor de investiții în conformitate cu alineatele (1)
și (2) nu aduc atingere dreptului operatorilor de sisteme de
contrapartidă centrală, de compensare sau de regularizare a
valorilor mobiliare de a refuza accesul la serviciile lor din motive comerciale
legitime. Articolul 4035 Dispoziții privind mecanismele de
contrapartecontrapartidă
centrală, de compensare și de decontareregularizare
în ceea ce privește MTF-urile (1) Statele membre nu
împiedică societățileîntreprinderile
de investiții și operatorii de
piață care exploatează un MTF să convină cu
o contrapartecontrapartidă
centrală, un organism de compensare sau un sistem de decontareregularizare
din alt stat membru mecanisme adecvate pentru organizarea compensării
și/sau decontăriieregularizării
tuturor sau a unei părți din tranzacțiile încheiate de
participanții la piațălor
în cadrul sistemelor lor. (2) Autoritatea
competentă a societățilorîntreprinderilor
de investiții și a operatorilor de
piață care exploatează un MTF nu poate interzice
apelarea la o contrapartecontrapartidă
centrală, la o casăun
organism de compensare și/sau la un sistem de decontareregularizare
din alt stat membru, decât în cazul în care poate dovedi că această
interdicție este necesară pentru a menține funcționarea
ordonată a MTF-ului respectiv
și ținând seama de condițiile impuse sistemelor de decontareregularizare
la articolul 3934
alineatul (2). Pentru a evita repetarea nejustificată a
controalelor, autoritatea competentă ține seama de supervizarea
și supravegherea sistemului de compensare și de decontareregularizare
deja efectuate de către băncile centrale naționale în calitate
de supervizori ai sistemelor de compensare și de decontareregularizare
sau de către alte autorități de supraveghere competente în ceea
ce privește aceste sisteme. ò nou CAPITOLUL IV Furnizarea de
servicii de către societăți din țări terțe Secțiunea 1 Furnizarea de
servicii prin înființarea unei sucursale Articolul 41
Înființarea unei sucursale (1) Statele membre
impun ca o societate dintr-o țară terță care
intenționează să furnizeze pe teritoriul lor servicii sau
să exercite activități de investiții, împreună cu
orice fel de servicii auxiliare, prin înființarea unei sucursale să
obțină în prealabil o autorizație din partea
autorităților competente ale statelor membre respective, în
conformitate cu următoarele dispoziții: (a)
Comisia a adoptat o
decizie în conformitate cu alineatul (3); (b)
furnizarea de servicii
pentru care societatea dintr-o țară terță solicită
autorizația este supusă autorizării și supravegherii în
țara terță în care este stabilită societatea, iar societatea
care depune cererea este autorizată în mod corespunzător. Țara
terță în care este stabilită societatea dintr-o țară
terță nu este inclusă în categoria de țări și
teritorii necooperante de către Grupul de Acțiune Financiară
Internațională de luptă împotriva spălării banilor
și a finanțării terorismului; (c)
între autoritățile
competente din statul membru în cauză și autoritățile de
supraveghere competente din țara terță unde este stabilită
societatea există acorduri de cooperare care includ dispoziții ce
reglementează schimbul de informații în scopul menținerii integrității
pieței și protejării investitorilor; (d)
sucursala dispune liber
de suficient capital inițial; (e)
sunt numite una sau mai
multe persoane responsabile cu administrarea sucursalei, care respectă
cerințele stabilite la articolul 9 alineatul (1); (f)
țara terță
în care este stabilită societatea dintr-o țară terță a
semnat un acord cu statul membru în care ar urma să fie
înființată sucursala, care respectă pe deplin standardele
stabilite la articolul 26 din Convenţia-model a OCDE pentru evitarea
dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital și
asigură un schimb de informații eficace în domeniul fiscal, inclusiv,
dacă există, acorduri fiscale multilaterale; (g)
societatea a solicitat
calitatea de membru a unui sistem de compensare a investitorilor autorizat sau
recunoscut în conformitate cu Directiva 97/9/CE a Parlamentului și a
Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru
investitori. (2) Statele membre
impun ca o societate dintr-o țară terță care
intenționează să furnizeze sau să exercite servicii sau
activități de investiții împreună cu orice
activități auxiliare pentru clienți de detail de pe teritoriul
statelor membre respective să înființeze o sucursală în Uniune. (3) Comisia poate
adopta o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul
95, în legătură cu o țară terță, dacă
măsurile legale și de supraveghere ale țării terțe
respective asigură faptul că firmele autorizate în acea țară
terță respectă cerințele obligatorii din punct de vedere
juridic care au un efect echivalent cu cerințele stabilite în prezenta
directivă, în Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] și în
Directiva 2006/49/CE [Directiva privind adecvarea capitalului] și
măsurile de punere în aplicare a acestora, precum și faptul că
țara terță în cauză prevede recunoașterea
reciprocă echivalentă a cadrului prudențial aplicabil
societăților de investiții autorizate în conformitate cu
prezenta directivă. Cadrul
prudențial al unei țări terțe poate fi considerat
echivalent dacă îndeplinește toate condițiile de mai jos: (a)
societățile
care furnizează și exercită servicii și
activități de investiții în țara terță
respectivă fac în mod permanent obiectul autorizării și al unei
supervizări și asigurări eficace a aplicării legii; (b)
societățile
care furnizează și exercită servicii și
activități de investiții în țara terță
respectivă fac obiectul unor cerințe privind suficiența
capitalului și al unor cerințe corespunzătoare privind
acționarii și membrii organului lor de conducere; (c)
societățile
care furnizează și exercită servicii și
activități de investiții fac obiectul unor cerințe
organizatorice adecvate în domeniul funcțiilor de control intern; (d)
asigură
transparența și integritatea pieței prin prevenirea abuzurilor
de piață care iau forma utilizării abuzive a informațiilor
confidențiale și a manipulării pieței. (4) Societatea
dintr-o țară terță menționată la alineatul (1)
depune cererea la autoritatea competentă a statului membru în care
intenționează să înființeze o sucursală după
adoptarea de către Comisie a deciziei prin care se stabilește
echivalența cu cerințele descrise la alineatul (3) a cadrului
legal și de supraveghere din țara terță în care societatea
dintr-o țară terță este autorizată. Articolul 42
Obligația de a furniza
informații O societate dintr-o
țară terță care intenționează să
obțină autorizația pentru furnizarea sau exercitarea
oricăror servicii sau activități de investiții
împreună cu orice servicii auxiliare pe teritoriul unui stat membru pune
la dispoziția autorității competente a statului membru respectiv
următoarele: (a)
numele
autorității responsabile cu supravegherea sa în țara
terță în cauză. Atunci când pentru supraveghere sunt
responsabile mai multe autorități, se furnizează detalii privind
domeniile respective de competență; (b)
toate detaliile
pertinente privind societatea (denumire, formă juridică, sediu social
și adresă, membrii organului de conducere, acționari
importanți) și un program de activitate care stabilește
serviciile și/sau activitățile de investiții, precum
și serviciile auxiliare care urmează să fie furnizate sau
exercitate și structura organizatorică a sucursalei, inclusiv
descrierea tuturor externalizărilor către terți a unor
funcții operaționale esențiale; (c)
numele persoanelor
responsabile cu administrarea sucursalei și documentele relevante care
atestă respectarea cerințelor stabilite la articolul 9 alineatul (1); (d)
informații privind
capitalul inițial de care dispune liber sucursala. Articolul 43
Acordarea autorizației (1) Autoritatea
competentă a statului membru în care societatea dintr-o țară
terță intenționează să își înființeze
sucursala acordă autorizația numai atunci când sunt îndeplinite
următoarele condiții: (a)
autoritatea
competentă se asigură că sunt îndeplinite condițiile de la
articolul 41; (b)
autoritatea
competentă se asigură că sucursala societății dintr-o
țară terță va putea să respecte dispozițiile de
la alineatul (3). Societatea dintr-o
țară terță este informată în termen de șase luni
de la depunerea unei cereri complete dacă autorizația îi este
acordată sau nu. (2) Sucursala societății
dintr-o țară terță autorizate în conformitate cu alineatul
(1) respectă obligațiile stabilite la articolele 16, 17, 23, 24, 25,
27, 28 alineatul (1) și 30 din prezenta directivă și la
articolele 13-23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], precum și măsurile
adoptate în conformitate cu aceste dispoziții și face obiectul
supravegherii de către autoritatea competentă din statul membru unde
a fost acordată autorizația. Statele membre nu
impun obligații suplimentare în ceea ce privește organizarea și
funcționarea sucursalei pentru aspectele reglementate de prezenta
directivă. Articolul 44
Furnizarea de servicii în
alte state membre (1) O societate
dintr-o țară terță autorizată în conformitate cu
articolul 43 poate furniza sau exercita serviciile și activitățile
care fac obiectul autorizației în alte state membre ale Uniunii
fără a fi necesară înființarea de noi sucursale. În acest
scop, ea comunică următoarele informații autorității
competente a statului membru în care este înființată sucursala: (a)
statul membru în care
intenționează să opereze; (b)
un program de activitate
care menționează, în special, serviciile sau activitățile
de investiții, precum și serviciile auxiliare pe care
intenționează să le furnizeze sau să le exercite în acel
stat membru. În termen de o
lună de la primirea acestor informații, autoritatea competentă a
statului membru în care este înființată sucursala le transmite
autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca
punct de contact în conformitate cu articolul 83 alineatul (1). Societatea
dintr-o țară terță poate începe apoi să furnizeze
serviciul sau serviciile respective în statele membre gazdă. În caz de modificare
a uneia dintre informațiile comunicate în conformitate cu primul paragraf,
societatea dintr-o țară terță anunță în scris
autoritatea competentă a statului membru în care este înființată
sucursala, cu cel puțin o lună înainte de implementarea
modificării respective. Autoritatea competentă a statului membru în
care este înființată sucursala informează autoritatea competentă
a statului membru gazdă în legătură cu această modificare. Societatea
rămâne sub supravegherea statului membru în care este înființată
sucursala în conformitate cu articolul 43. (2) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili: (a)
conținutul minim al
acordurilor de cooperare menționate la articolul 41 alineatul (1)
litera (c), pentru a se asigura că autoritățile competente ale
statului membru care acordă o autorizație unei societăți
dintr-o țară terță își pot exercita toate
competențele de supraveghere care le revin în temeiul prezentei directive; (b)
conținutul detaliat
al programului de activitate care trebuie prezentat conform articolului 42
litera (b); (c)
conținutul
documentelor referitoare la conducerea sucursalei, conform cerinței de la
articolul 42 litera (c); (d)
conținutul detaliat
al informațiilor privind capitalul inițial de care dispune liber
sucursala, care trebuie prezentate conform articolului 42 litera (d). AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la
[XXX]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura
prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010. (3) AEVMP elaborează
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare
standard, modele și proceduri pentru furnizarea de informații și
pentru notificarea prevăzute la alineatele de mai sus. AEVMP
înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în
aplicare până la [31 decembrie 2016]. Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. (4) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul
94, privind măsuri de definire a condițiilor pentru evaluarea
suficienței capitalului inițial de care dispune liber sucursala,
ținând seama de serviciile sau activitățile de investiții
furnizate sau exercitate de sucursală și de tipul de clienți
vizați. Secțiunea 2 Înregistrare și retragerea autorizațiilor Articolul 45 Înregistrare Statele membre
înregistrează societățile autorizate în conformitate cu
articolul 41. Registrul este accesibil publicului și conține
informații privind serviciile sau activitățile pe care
societățile din țări terțe sunt autorizate să le
furnizeze sau să le exercite. Acest registru se actualizează în mod
regulat. Fiecare autorizație se notifică AEVMP. AEVMP întocmește
o listă a tuturor societăților din țări terțe
autorizate să furnizeze sau să exercite servicii și
activități în Uniune. Lista conține informații privind
serviciile sau activitățile pentru care este autorizată
societatea dintr-o țară terță și se actualizează
în mod regulat. AEVMP publică lista respectivă pe site-ul său
internet și o actualizează. Articolul 46 Retragerea
autorizațiilor Autoritatea
competentă care a acordat o autorizație în temeiul articolului 43
poate retrage autorizația eliberată unei societăți dintr-o
țară terță în cazul în care această societate: (a)
nu utilizează
autorizația în termen de 12 luni, renunță în mod expres la
autorizație, nu a furnizat niciun serviciu de investiții sau nu a
exercitat nicio activitate de investiții în ultimele șase luni, în
afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea
autorizației în asemenea situații; (b)
a obținut
autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate
incorectă; (c)
nu mai îndeplinește
condițiile în temeiul cărora a fost acordată autorizația; (d)
a încălcat grav
și sistematic dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive în
ceea ce privește condițiile de funcționare pentru
societățile de investiții aplicabile societăților
dintr-o țară terță; (e)
se încadrează în
oricare dintre cazurile în care dreptul intern prevede retragerea
autorizației pentru aspecte care ies din sfera de aplicare a prezentei
directive. Orice retragere a
unei autorizații se notifică AEVMP. Retragerea se publică în lista
menționată la articolul 45 timp de cinci ani. ê 2004/39/CE TITLUL III PIEȚELE REGLEMENTATE ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 4736 Autorizarea și legea
aplicabilă (1) Statele membre
rezervă autorizarea ca piață reglementată pentru sistemele
care respectă dispozițiile prezentului titlu. Autorizația de piață
reglementată nu se acordăeliberează
decât în cazul în care autoritatea competentă s-a asigurat că
operatorul și sistemele pieței reglementate satisfac cel puțin
cerințele prevăzute de prezentul titlu. În cazul în care o piață
reglementată este o persoană juridică și este administratăgestionată
sau exploatată de un alt operator de
piață decât piața reglementată însăși,
statele membre stabilesc modalitățile prin care diferitele
obligații impuse operatorului de
piață în temeiul prezentei directive trebuie repartizate
între piața reglementată și operatorul de piață. Operatorul pieței reglementate
furnizează toate informațiile, inclusiv un program de activitate care
prezintă, printre
altele,în special
tipurile de operațiuni avute în vedere și structura
organizatorică, necesare pentru a permite autorității competente
să se asigure că piața reglementată a instituit, cu ocazia
autorizării inițiale, toate măsurilefacilitățile
necesare pentru respectarea obligațiilor care îi sunt impuse de
dispozițiile prezentului titlu. (2) Statele membre impun solicită
operatorului pieței reglementate să desfășoare
activitățile aferente organizării și exploatării
pieței reglementate sub supravegherea autorității competente. Statele membreAcestea
se asigură căacționează
astfel încât autoritățile competente verificăsă
se asigure în mod regulat că piețele
reglementate respectă dispozițiile prezentului titlu. De asemenea,
statele membre veghează ca autoritățile competente să
verifice dacă piețele reglementate îndeplinesc în orice moment
condițiile impuse pentru autorizarea inițială, stabilite de
prezentul titlu. (3) Statele membre se asigură căacționează
astfel încât operatorul de
piață își
asumăsă aibă
responsabilitatea de a veghea ca piața reglementată pe care o administreazăgestionează
să respecte toate cerințele prevăzute de prezentul titlu. De asemenea, statele
membreacestea se asigură că
operatorul de piață este
abilitat să exercite drepturile corespunzătoare pieței reglementate
pe care o administreazăgestionează
în temeiul prezentei directive. (4) Fără a
aduce atingere oricărei dispoziții aplicabile alea Directivei
2003/6/CE, dreptul public care reglementează tranzacționările
efectuate în cadrul sistemelor piețeiunei
piețe reglementate este cel al statului
membru de origine al pieței reglementate respective. (5) Autoritatea
competentă poate retrage autorizația eliberată unei piețe
reglementate în cazul în care aceasta: (a)
nu o utilizează autorizația
în termen de 12 luni, renunță la aceasta în mod
expres la autorizație sau nu
a funcționat în ultimele șase6
luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea acestei
autorizației în asemenea
cazuri; (b)
a obținut-o autorizația prin declarații
false sau prin orice altă modalitate incorectă; (c)
nu mai îndeplinește condițiile în care
temeiul cărora a fost
acordată autorizația; (d)
a încălcat grav și sistematic
dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive; (e)
se încadrează în oricare dintre cazurile în
care dreptul intern prevede retragerea autorizației. ê 2010/78/UE Art.
6.13 (6) Orice retragere a
unei autorizații se notifică AEVMP. ê 2004/39/CE Articolul 4837 Cerințe aplicabile administrăriigestionării
unei piețe reglementate 1. Statele
membre solicită oricărei persoane care conduce în mod efectiv
activitățile și exploatarea unei piețe reglementate să
aibă o bună reputație și o experiență
suficientă pentru a garanta gestionarea și funcționarea corecte
și prudente ale pieței reglementate
respective. De asemenea, statele membre impun operatorului pieței
reglementate să informeze autoritatea competentă în
legătură cu identitatea persoanelor care conduc efectiv
activitățile și operațiunile pieței reglementate
și în legătură cu orice schimbare ulterioară a acestor
persoane. Autoritatea
competentă refuză aprobarea oricărei propuneri de modificare în
cazul în care există motive obiective și demonstrabile de a estima
că schimbarea propusă ar risca să compromită semnificativ
gestionarea și funcționarea corecte și prudente ale
pieței reglementate respective. 2. Statele membre
se asigură că, în procesul de autorizare a pieței reglementate,
persoana sau persoanele care conduc efectiv activitățile și
operațiunile unei piețe reglementate deja autorizate în
conformitate cu condițiile prevăzute de prezenta directivă sunt
considerate ca respectând cerințele menționate la alineatul (1). ò nou (1) Statele membre
impun ca toți membrii organului de conducere al oricărui operator de
piață să aibă în orice moment o reputație suficient de
bună, să posede suficiente cunoștințe, competențe
și experiență și să dedice suficient timp pentru
îndeplinirea sarcinilor lor. Statele membre se asigură că membrii
organului de conducere îndeplinesc în special următoarele condiții: (a)
dedică suficient
timp pentru îndeplinirea funcțiilor lor. Ei nu pot combina
simultan mai multe dintre funcțiile de mai jos: (i) funcție de
conducere executivă cu două funcții de conducere neexecutive; (ii) patru funcții
de conducere neexecutive. Funcțiile de
conducere executive sau neexecutive deținute în cadrul aceluiași grup
sunt considerate ca fiind o singură funcție de conducere. Autoritățile
competente pot autoriza un membru al organului de conducere al unui operator de
piață să combine mai multe funcții de conducere decât
permite paragraful anterior, ținând seama de circumstanțele
individuale și de caracterul, amploarea și complexitatea
activităților societății de investiții; (b)
posedă,
împreună, cunoștințele, competențele și experiența
adecvate pentru a putea înțelege activitățile pieței
reglementate, în special principalele riscuri pe care le implică aceste
activități; (c)
acționează cu
onestitate, integritate și independență de spirit pentru a
aprecia și contesta în mod eficace deciziile conducerii superioare. Statele membre impun
operatorilor de piață să aloce resurse adecvate pentru
integrarea și formarea membrilor organului de conducere. (2) Statele membre
impun operatorilor unei piețe reglementate să înființeze un
comitet de numire care să evalueze respectarea dispozițiilor de la
alineatul (1) și să formuleze recomandări, atunci când este
necesar, pe baza evaluării realizate. Comitetul de numire este compus din
membri ai organului de conducere care nu îndeplinesc nicio funcție executivă
în cadrul operatorului de piață respectiv. Autoritățile
competente pot autoriza un operator de piață să nu
înființeze un comitet de numire separat, ținând seama de natura,
amploarea și complexitatea activităților operatorului de
piață. În cazul în care,
conform legislației naționale, organul de conducere nu are nicio
competență în ceea ce privește procesul numirii membrilor
săi, prezentul alineat nu se aplică. (3) Statele membre
impun operatorilor de piață să ia în considerare diversitatea ca
unul dintre criteriile de selectare a membrilor organului de conducere În
special, ținând seama de componența numerică a organului lor de
conducere, operatorii de piață instituie o politică de promovare
a diversității de gen, de vârstă, educaționale,
profesionale și geografice la nivelul organului de conducere. (4) AEVMP
elaborează proiecte de standarde de reglementare pentru a specifica
următoarele: (a)
noțiunea de dedicare
a unui timp suficient de către un membru al organului de conducere pentru
îndeplinirea funcțiilor sale, în raport cu circumstanțele specifice
și cu natura, amploarea și complexitatea activităților
operatorului de piață, pe care autoritățile competente
trebuie să le ia în considerare atunci când autorizează un membru al
organului de conducere să combine mai multe funcții de conducere
decât cele permise, menționată la alineatul (1) litera (a); (b)
noțiunea de
deținere de către organul de conducere, în ansamblul său, de
cunoștințe, competențe și experiență adecvate,
menționată la alineatul (1) litera (b); (c)
noțiunile de
onestitate, integritate și independență de spirit a unui membru
al organului de conducere, menționate la alineatul (1) litera (c); (d)
noțiunea de alocare
a unor resurse umane și financiare adecvate pentru integrarea și
formarea membrilor organului de conducere; (e)
noțiunea de luare în
considerare a diversității la selectarea membrilor organului de
conducere. AEVMP
înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare
până la [31 decembrie 2014]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura
prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010. (5) Statele membre
impun operatorului pieței reglementate să notifice
autorității competente identitatea tuturor membrilor organului
său de conducere și orice schimbare a componenței acestuia,
împreună cu toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă
societatea respectă alineatele (1), (2) și (3). (6) Organul de
conducere al unui operator de piață trebuie să poată
asigura faptul că piața reglementată este administrată
corect și prudent și într-un mod care promovează integritatea
pieței. Organul de conducere
monitorizează și evaluează periodic eficacitatea
organizării pieței reglementate și ia măsurile necesare
pentru a soluționa eventualele deficiențe. Membrii organului de
conducere în exercițiul funcției de supraveghere au acces adecvat la
informațiile și documentele necesare pentru supervizarea și
monitorizarea procesului decizional al conducerii. (7) Autoritatea
competentă refuză autorizarea dacă nu este convinsă că
persoanele care vor conduce efectiv activitatea pieței reglementate au o
reputație suficient de bună sau o experiență
suficientă sau dacă există motive obiective și
demonstrabile de a crede că organul de conducere al societății
ar risca să compromită administrarea corectă, prudentă
și eficace a acesteia și luarea în seamă în mod
corespunzător a integrității pieței. Statele membre se
asigură că, în procesul de autorizare a unei piețe reglementate,
persoana sau persoanele care conduc efectiv activitățile și
operațiunile unei piețe reglementate deja autorizate în conformitate
cu dispozițiile prezentei directive sunt considerate ca respectând cerințele
stabilite la alineatul (1). ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 4938 Cerințe aplicabile persoanelor
care exercită o influență semnificativă asupra administrăriigestionării
unei
pieței reglementate (1) Statele membre impun ca solicită persoaneleor care sunt în
măsură să exercite, direct sau indirect, o influență
semnificativă asupra administrăriigestionării
unei
pieței reglementate să
aibă calitățile necesare. (2) Statele membre solicită
impun operatorului pieței reglementate: (a)
să furnizeze autorității competente
și să facă publice informații privind proprietarii
pieței reglementate respective
și/sau operatorul de piață, în special identitatea persoanelor
care sunt în măsură să exercite o influență
semnificativă asupra administrăriigestionării,
precum și valoarea intereselor deținute de aceste persoane; (b)
să semnaleze autorității competente
și să facă public orice transfer de proprietate care
antrenează o schimbare a identității persoanelor care
exercită o influență semnificativă asupra Ö funcționării Õ gestionării
pieței reglementate. (3) Autoritatea
competentă refuză să aprobe propunerile de modificare a
intereselor deținute de persoanele care controlează o
piațaă reglementată
și/sau de operatorul de piață în cazul în care există
motive obiective și demonstrabile de a estima că schimbarea
propusă ar risca să compromită administrareagestionarea
corectă și prudentă a pieței reglementate respective. Articolul 5039 Cerințe organizatorice Statele membre impun solicită piețeilor reglementate: (a)
să adopte măsuridispoziții
pentru a detecta în mod clar și a gestiona efectele potențial
dăunătoare, pentru
funcționarea pieței reglementatelor
sau pentru participanții la aceastalor,
ale oricărui conflict de interese apărut între interesele pieței reglementate, ale
proprietarilor sau operatorului său și funcționarea corectă
a pieței reglementate cerințele funcționării
lor corespunzătoare și propriile lor interese sau cele ale
proprietarilor sau operatorilor lor, în special în
cazul în care un astfel de conflict de
interese riscă să compromită exercitarea oricărorunei
funcții delegate pieței
reglementate care le-a fost delegată
de autoritatea competentă; (b)
să fie dotatăe
în mod corespunzător pentru gestionarea riscurilor la care estesunt expusăe, să
instituie măsurifacilități
și sisteme adecvate pentru identificarea
tuturor care să le permită să
identifice toate riscurilore
semnificative care îi pot compromite buna
lor funcționarea
și să aplice măsuri eficaceefective
de diminuare a riscurilor respective; (c)
să instituie măsurifacilități
care să garanteze administrarea
corectăbuna gestionare a
operațiunilor tehnice ale sistemuluielor,
în special
Ö inclusiv Õ măsuriproceduri
de urgență eficaceeficiente
pentru a face față eventualelor Ö riscuri de
perturbare a sistemelor Õ situații de
funcționare necorespunzătoare a sistemelor de tranzacționare; (d)
să adopte regulinorme și
proceduri transparente și nediscreționare care să asigure o
tranzacționare echitabilă și ordonată și care să
fixeze criterii obiective în vederea executării eficiente a ordinelor; (e)
să instituie mecanisme vizând să
faciliteze finalizarea eficientă și la timp a tranzacțiilor
executate în cadrul sistemelor salelor; (f)
să dispună, în momentul autorizării
și ulterior în orice moment, de resurse financiare suficiente pentru a
facilita funcționarea salor
ordonată, ținând seama de natura și de amploarea tranzacțiilor
încheiate pe piață, precum și de gama și de nivelul
riscurilor la care estesunt
expusăe. ò nou Articolul 51 Reziliența
sistemelor, mecanisme de întrerupere a tranzacționării și
tranzacționarea electronică (1) Statele
membre impun ca o piață reglementată să aibă
instituite sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a asigura faptul
că sistemele sale sunt reziliente, că au suficientă capacitate
pentru a face față volumului maxim de ordine și de mesaje,
că pot asigura o tranzacționare ordonată în condiții de tensiune
pe piață, că sunt pe deplin testate pentru a asigura întrunirea
acestor condiții și că fac obiectul unor măsuri eficace de
continuitate a activității, pentru a asigura continuitatea
serviciilor în cazul în care survine o defecțiune neprevăzută a
sistemelor sale de tranzacționare. (2) Statele membre impun
ca o piață reglementată să aibă instituite sisteme,
proceduri și mecanisme efiace pentru a refuza ordinele care
depășesc pragurile prestabilite de volum și de preț sau
care sunt clar eronate și pentru a putea să întrerupă temporar
tranzacționarea dacă există o evoluție semnificativă a
prețurilor la un instrument financiar pe piața respectivă sau pe
o piață conexă în decursul unei perioade scurte și pentru a
putea, în cazuri excepționale, să anuleze, să varieze sau
să corecteze orice tranzacție. (3) Statele
membre impun ca o piață reglementată să aibă
instituite sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a asigura
că sistemele de tranzacționare algoritmică nu pot crea sau
contribui la condiții de tranzacționare de natură să
perturbe stabilitatea pieței, inclusiv sisteme de limitare a raportului
ordinelor neexecutate față de tranzacțiile care pot fi introduse
în sistem de un membru sau de un participant, pentru a putea încetini fluxul
ordinelor dacă există riscul de atingere a capacității
maxime a sistemului său și pentru a limita pasul de cotare minim care
poate fi executat pe piață. (4) Statele
membre impun ca o piață reglementată care permite accesul
electronic direct să aibă instituite sisteme, proceduri și
mecanisme eficace pentru a se asigura că membrii sau participanții
sunt autorizați să furnizeze asemenea servicii doar dacă sunt
societăți de investiții autorizate în temeiul prezentei
directive, că sunt stabilite și aplicate criterii corespunzătoare
privind caracterul adecvat al persoanelor cărora le poate fi furnizat un
asemenea acces și că membrul sau participantul își asumă
responsabilitatea pentru ordinele și tranzacțiile executate prin
intermediul acestui serviciu. De asemenea, statele
membre impun ca piața reglementată să stabilească standarde
corespunzătoare pentru controlul riscurilor și pragurile de
tranzacționare printr-un astfel de acces și să poată
identifica și, dacă este necesar, sista ordinele sau
tranzacțiile unei persoane care utilizează accesul electronic direct
separat de ordinele sau tranzacțiile membrului sau participantului. (5) Statele membre impun ca o piață
reglementată să se asigure că regulile sale cu privire la
serviciile de colocare și structurile de taxe sunt transparente,
echitabile și nediscriminatorii. (6) Statele
membre impun ca, la cererea autorității competente responsabile
pentru o piață reglementată, piața reglementată
respectivă să pună la dispoziția autorității
competente date privind registrul de ordine sau să acorde
autorității competente acces la registrul de ordine astfel încât
aceasta să poată monitoriza tranzacțiile. (7) Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu
articolul 94, cu privire la cerințele stabilite în prezentul articol, în
special: (a)
pentru a asigura faptul
că sistemele de tranzacționare ale piețelor reglementate sunt
reziliente și au o capacitate adecvată; (b)
pentru a stabili
condițiile în care tranzacționarea ar trebui întreruptă atunci
când există o evoluție semnificativă a prețului la un
instrument financiar pe piața respectivă sau pe o piață
conexă în decursul unei perioade scurte; (c)
pentru a stabili raportul
maxim și minim al ordinelor neexecutate față de tranzacții
care poate fi adoptat de piețele reglementate și pasurile de cotare
minime care ar trebui adoptate; (d)
pentru a stabili
controale privind accesul electronic direct; (e)
pentru a asigura faptul
că serviciile de colocare și structurile de taxe sunt echitabile
și nediscriminatorii. ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 Corrigendum, JO L 045, 16.2.2005, p. 18 è2 2008/10/CE Art. 1.15(a) ð nou Articolul 5240 Admiterea instrumentelor financiare la
tranzacționare (1) Statele membre impun ca piețele solicită piețelor reglementate
să stabilească regulinorme
clare și transparente privind admiterea instrumentelor financiare la
tranzacționareări. Aceste regulinorme
garantează că orice instrument financiar admis la tranzacționare
pe o piață reglementată poate face obiectul unei
tranzacționări echitabile, ordonate și eficiente și, în
cazul valorilor mobiliare, poate fi negociat tranzacționat
în mod liber. (2) În ceea ce
privește instrumentele derivate, aceste regulinorme
asigură, în special, ca particularitățile contractului derivat
să permită o cotație ordonată, precum și o decontareregularizare
eficientă. (3) Pe lângă
obligațiile prevăzute la alineatele (1) și (2), statele membre impun solicită
piețelor reglementate să instituie și să mențină mecanismefacilități
eficiente care să le permită să
verificea verifica
dacă emitenții valorilor mobiliare care sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată
respectă prevederile dreptului comunitar Ö Uniunii Õ privind obligațiile în materie de informare inițială,
periodică și specifică care le
revin. Statele membre se asigură că piațapiețele
reglementatăe
instituie măsurifacilități
care să facilitezepermită
accesul membrilor sau participanților săilor
la informațiileinformarea
făcuteă
publiceă
în temeiul dreptului comunitar Ö Uniunii Õ . (4) Statele membre se
asigură că piețele reglementate au
adoptatadoptă
măsurile necesare pentru a controla în mod regulat respectarea
condițiilor de admitere a instrumentelor financiare pe care le-au admis la
tranzacționare. (5) O valoare
mobiliară care a fost admisă la tranzacționare pe o
piață reglementată poate fi admisă ulterior la
tranzacționare pe alte piețe reglementate, chiar și
fără consimțământul emitentului și cu respectarea
dispozițiilor pertinente din Directiva 2003/71/CE a Parlamentului
European și a Consiliului dinè1
4 noiembrie 2003 ç privind prospectul
care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de ofertă
de valori mobiliare adresată publicului
sau pentru admiterea în
vederea admiterii valorilor mobiliare la
tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE[55]. Această a doua
piață reglementată informează emitentul că valoarea
mobiliară respectivă este tranzacționată pe această
piață. EmitentulUn
emitent nu este obligat să furnizeze direct
informațiilea
solicitateă
în temeiul alineatului (3) unei piețe reglementate care a admis valorile
sale mobiliare la tranzacționare fără consimțământul
său. (6) Pentru a asigura aplicarea uniformă
a alineatelor (1)-(5), Comisia adoptăè2 --- ç ð Comisia adoptă, prin acte delegate
în conformitate cu articolul 94, ï măsuri de punere în aplicare
care precizează: (a)
Ö precizează, Õ pentru diferitele categorii de instrumente, caracteristicile care trebuie
luate în considerare de o piață reglementată pentru a stabili
dacă un instrument a fost emis în conformitate cu condițiile
prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf în vederea admiterii sale la
tranzacționare pe diferitele segmente de piață pe care le
exploatează; (b)
Ö clarifică Õ măsurile pe
care o piață reglementată trebuie să le aplice pentru a se
considera că și-a îndeplinit obligația de a verifica respectarea
de către emitentul unei valori mobiliare a dispozițiilor dreptului comunitar Ö Uniunii Õ privind obligațiile în materie de informare inițială,
periodică sau specifică care îi
revin; (c)
Ö clarifică Õ măsurile pe
care trebuie să le adopte piața reglementată în conformitate cu
alineatul (3) în vederea facilitării accesului membrilor sau
participanților săi la informațiile care au fost făcute
publice în condițiile stabilite de dreptul comunitar Ö Uniunii Õ. ê 2008/10/CE Art.
1.15(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 5341 Suspendarea și retragerea
instrumentelor de la tranzacționare (1) Fără a
aduce atingere dreptului autoritățiilor
competente de a solicita suspendarea sau retragerea unui instrument de la
tranzacționare în conformitate cu articolul 7250 alineatul (12) literele (dj) și (ek), operatorul piețeide
piață reglementateă poate
suspenda sau retrage de la tranzacționare orice instrument financiar care
nu mai respectă regulilenormele
pieței reglementate, în afara cazurilor în care o astfel de
măsură ar puteapoate
afecta în mod semnificativ interesele investitorilor sau compromite
funcționarea ordonată a pieței. Fără a
aduce atingere posibilității de care dispun operatorii piețelor
reglementate de a informa direct operatorii altor piețe reglementate, Sstatele
membre impun solicită
ca un operator al unei pieței
reglementate care suspendă sau retrage un instrument financiar de la tranzacționare
să își facă publică decizia ð , să o comunice altor piețe
reglementate, MTF-uri și OTF-uri care tranzacționează
același instrument financiar ï și să comunice informațiile
relevante autorității competente. Autoritatea
competentăAceasta este
obligată să informeze informează autoritățile
competente ale celorlalte state membre Ö în această
privință Õ.ð Statele membre impun ca alte piețe
reglementate, MTF-uri și OTF-uri care tranzacționează
același instrument financiar să suspende sau să retragă de
asemenea instrumentul financiar respectiv de la tranzacționare, în cazul
în care suspendarea sau retragerea se datorează necomunicării de
informații despre emitent sau despre instrumentul financiar, cu
excepția cazurilor în care acest lucru ar putea afecta în mod semnificativ
interesele investitorilor sau compromite funcționarea ordonată a
pieței. Statele membre impun ca celelalte piețe reglementate, MTF-uri
și OTF-uri să comunice deciziile lor autorității competente
proprii și tuturor piețelor reglementate, MTF-urilor și
OTF-urilor care tranzacționează același instrument financiar,
incluzând o explicație dacă decizia a fost să nu se suspende sau
să nu se retragă instrumentul financiar de la
tranzacționare. ï ê 2010/78/UE Art.
6.14 ð nou (2) Autoritatea
competentă care solicită suspendarea sau retragerea unui instrument
financiar de la tranzacționare pe una sau mai multe piețe
reglementate ð , MTF-uri sau OTF-uri ï comunică de îndată decizia sa publicului, AEVMP și
autorităților competente ale celorlalte state membre. Cu
excepția situațiilor în care interesele investitorilor sau
funcționarea ordonată a pieței interne ar putea fi afectate în
mod semnificativ, autoritățile competente ale celorlalte state membre
solicită suspendarea sau retragerea instrumentului financiar respectiv de
la tranzacționare pe piețele reglementate, și MTF-urile ð și OTF-urile ï care funcționează sub supravegherea lor. ò nou (3) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în scopul
stabilirii formatului și termenelor pentru comunicările și
publicările menționate la alineatele (1) și (2). Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până
la [XXX]. (4) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94
pentru a specifica lista circumstanțelor specifice în care interesele
investitorilor sunt afectate în mod semnificativ și funcționarea
ordonată a pieței interne este compromisă, astfel cum se
menționează la alineatele (1) și (2), și pentru a stabili
aspecte legate de necomunicarea de informații despre emitent sau despre
instrumentul financiar, astfel cum se menționează la alineatul (1). Articolul 54 Cooperare
și schimb de informații pentru piețele reglementate (1) Statele membre
impun ca, în legătură cu un instrument financiar, un operator al unei
piețe reglementate să informeze imediat operatorii altor piețe
reglementate, MTF-uri și OTF-uri cu privire la: (a)
condiții de
tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței; (b)
conduite care pot indica
un comportament abuziv care intră sub incidența [a se adăuga
trimiterea la MAR]; și (c)
perturbări ale
sistemului. (2) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în scopul
stabilirii circumstanțelor specifice care impun necesitatea
informării conform alineatului (1). AEVMP
înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare
până la []. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura
prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 5542 Accesul la piațapiețele
reglementatăe (1) Statele membre impun ca solicită piațapiețelor
reglementatăe
să instituie și să mențină regulinorme transparente
și nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective, care să
reglementeze accesul sau aderarea membrilor la piața
reglementatăaceste piețe. (2) Aceste regulinorme stabilesc
toate obligațiile care revin membrilor sau participanților în
temeiul: (a)
actelor de constituire și de administrare a
pieței reglementate în cauză; (b)
regulilordispozițiilor
privind tranzacțiile decare
sunt încheiate pe această
piațăaceste piețe; (c)
standardelornormelor
profesionale impuse personalului societățilorîntreprinderilor
de investiții sau al instituțiilor de credit care operează pe
piață; (d)
condițiilor prevăzute la alineatul (3)
pentru alți membri sau participanți decât societățileîntreprinderile
de investiții și instituțiile de credit; (e)
regulilornormelor și
procedurilor referitoare la compensarea și decontarearegularizarea
tranzacțiilor care sunt încheiate pe piațaă reglementată. (3) Piețele
reglementate pot admite ca membri sau participanți societățileîntreprinderile
de investiții și instituțiile de credit autorizate în temeiul
Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ , precum și
alte persoane care: (a)
au o
reputație suficient de bunăprezintă calități de bună reputație
și de competență; (b)
prezintă un nivel
suficient de aptitudine, și
de competență Ö și de
experiență Õ pentru
tranzacționare; (c)
dispun, după caz, de o
organizare adecvată; (d)
dețin resurse suficiente
pentru rolul pe care trebuie să și-l asume, ținând seama de
diferitele mecanisme financiare pe care piața reglementată le-ar putea aveafi
putut stabili pentru a garanta decontarearegularizarea
adecvată a tranzacțiilor. (4) Statele membre se
asigură că membrii și participanții nu sunt obligați
să își impună reciproc obligațiile prevăzute la
articolele 2419,
Ö 25, Õ 2721 și 2822 în ceea ce
privește tranzacțiile încheiate pe o piață
reglementată. Cu toate acestea, membrii sau participanții pieței
reglementate aplică obligațiile prevăzute la articolele 2419, Ö 25, Õ 2721 și 2822 în ceea ce
privește clienții lor în cazul în care, acționând în contul
clienților lor, execută ordinele acestora pe o piață
reglementată. (5) Statele membre se
asigură că regulilenormele
piețeilor
reglementate privindcare
reglementează accesul sau aderarea membrilor la această piațăaceste
piețe prevăd participarea directă sau
de la distanță a societățilorîntreprinderilor
de investiții și a instituțiilor de credit. (6) Fiecare stat membru
autorizează, fără nicio altă cerință
juridică sau administrativă, piețele reglementate din alte state
membre să adopte, pe teritoriul său, dispozițiile necesare
pentru a permite membrilor și participanților care s-au stabilit pe
teritoriul său să aibă acces la distanță la aceste
piețe și să tranzacționeze pe acestea. ê 2010/78/UE Art.
6.15 Piața reglementată comunică
autorității competente a statului său membru de origine numele
statului membru în care intenționează să ofere astfel de
facilități. În termen de o lună, autoritatea competentă a
statului membru de origine comunică această informație statului
membru în care piața reglementată intenționează să
ofere astfel de facilități. AEVMP poate solicita acces la
informațiile respective, în conformitate cu procedura prevăzută
la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și în
condițiile prevăzute la articolul respectiv. ê 2004/39/CE
(adaptat) è1 2008/10/CE
Art. 1.16(a) La cererea autorității competente a
statului membru gazdă și într-un termen rezonabil, autoritatea
competentă a statului membru de origine al pieței reglementate
comunică identitatea membrilor sau participanților pieței
reglementate stabiliți în acest stat membru. (7) Statele membre impun
solicită
operatorilor pieței reglementate să comunice în mod regulat lista
membrilor și participanților pieței lor
reglementate autorității competente a acesteia. Articolul 5643 MonitorizareaControlul
respectării regulilornormelor
piețeilor
reglementate și a altor obligații legale (1) Statele membre impun solicită
piețelor reglementate să instituie și să mențină
măsuri și proceduri eficiente pentru monitorizareacontrolul
regulată al
respectării regulilornormelor
lor de către membrii sau participanții lor. Piețele reglementate
monitorizeazăsupraveghează
tranzacțiile Ö și ordinele Õ realizateefectuate
de membrii sau participanții lor în cadrul sistemelor lor, în vederea
identificării oricărei încălcări a regulilornormelor
respective, a oricărei condiții de tranzacționare de natură
să perturbe stabilitatea pieței sau a oricărui comportament care
poate sugera un abuz de piață. (2) Statele membre impun
solicită
operatorilor piețelor reglementate să semnaleze autorității
competente a pieței reglementate orice încălcare semnificativă a
regulilornormelor
lor sau orice condiție de tranzacționare de natură să
perturbe stabilitatea pieței și Ö sau comportament Õ care poate Ö sugera Õ antrena
un abuz de piață. De asemenea, statele membre impun solicită
operatoruluiilor
piețeilor
reglementate să furnizeze fără întârziere informațiile
pertinente autorității competente în materie de investigații
și urmăriri în justiție privind abuzurile de piață pe
piețele reglementate și să acorde acesteia întregul sprijin
necesar pentru investigarea și urmărirea în justiție a
abuzurilor de piață comise în sistemele pieței reglementate sau
prin intermediul acestora. Articolul 44 Cerințe de
transparență înainte de tranzacționare aplicabile
piețelor reglementate 1. Statele membre
solicită piețelor reglementate, cel puțin, să facă
publice prețurile de cumpărare și de vânzare, precum și
importanța pozițiilor de tranzacționare exprimate la aceste
prețuri, afișate de sistemele lor pentru acțiunile admise la
tranzacționare. Statele membre solicită ca aceste informații
să fie puse la dispoziția publicului în condiții comerciale
rezonabile și în mod continuu, în cadrul programului normal de tranzacționare. Piețele
reglementate pot acorda întreprinderilor de investiții care sunt
obligate să își publice prețurile pentru acțiuni în temeiul
articolului 27 accesul, în condiții comerciale rezonabile și pe o
bază nediscriminatorie, la facilitățile pe care le
utilizează pentru a face publice informațiile menționate la primul paragraf. 2. Statele membre
abilitează autoritățile competente să exonereze
piețele reglementate de obligația de a face publice informațiile
menționate la alineatul (1), în funcție de modelul de piață
sau de tipul și mărimea ordinelor în cazurile definite în
conformitate cu alineatul (3). Autoritățile competente au în special
dreptul de a renunța la această obligație în ceea ce
privește tranzacțiile a căror mărime este neobișnuit
de mare în raport cu mărimea normală a pieței pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni
tranzacționate. 3. Pentru a
asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia
adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care
precizează: (a) intervalul
prețurilor de cumpărare și de vânzare propuse de formatorii
de piață desemnați, precum și profunzimea pieței la
aceste prețuri, care trebuie făcute publice; (b) mărimea sau
tipul ordinelor care pot fi exceptate de la obligația de publicitate
înainte de tranzacționare, în temeiul alineatului (2); (c) modelele de
piață pentru care exonerarea de la obligația de publicitate
înainte de tranzacționare poate fi acordată în temeiul alineatului
(2), în special aplicabilitatea obligației în cazul metodelor de
tranzacționare utilizate de piețele reglementate care încheie
tranzacții în conformitate cu normele lor, în raport cu prețuri
stabilite în afara piețelor reglementate sau prin licitații
periodice. ê 2008/10/CE Art.
1.16(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE
Art. 1.17(a) Articolul 45 Cerințe de
transparență după tranzacționare aplicabile piețelor
reglementate 1. Statele membre
solicită piețelor reglementate cel puțin să facă
publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în
ceea ce privește acțiuni admise la tranzacționare. Statele
membre solicită ca detaliile tuturor acestor tranzacții să fie
făcute publice în condiții comerciale rezonabile și, în
măsura posibilului, în timp real. Piețele
reglementate pot acorda întreprinderilor de investiții care sunt obligate
să publice detaliile tranzacțiilor lor cu acțiuni în
conformitate cu articolul 28, în condiții comerciale rezonabile și pe
o bază nediscriminatorie, accesul la facilitățile pe care le
utilizează pentru a face publice informațiile menționate la primul paragraf. 2. Statele membre
își abilitează autoritățile competente să permită
piețelor reglementate să decaleze publicarea informațiilor
detaliate menționate anterior în funcție de tipul și de
mărimea lor. Autoritățile competente pot autoriza, în special,
publicarea decalată în cazul tranzacțiilor privind mărimi
ridicate în raport cu mărimea normală a pieței pentru
acțiunile sau categoriile de acțiuni tranzacționate. Statele
membre solicită piețelor reglementate să obțină
autorizarea prealabilă a autorităților
competente privind dispozițiile propuse pentru organizarea acestei
publicități decalate și solicită ca aceste dispoziții
să fie comunicate în mod clar participanților de pe aceste piețe
și investitorilor în general. 3. Pentru a
asigura funcționarea eficientă și ordonată a
piețelor financiare, precum și aplicarea uniformă a alineatelor
(1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare privind: (a) amploarea și
conținutul informațiilor care trebuie puse la dispoziția
publicului; (b) condițiile în
care o piață reglementată poate prevedea publicarea
decalată a tranzacțiilor, precum și criteriile care trebuie
aplicate pentru a desemna tranzacțiile pentru care, în funcție de
mărimea lor și de categoria de acțiuni respective,
această publicare decalată este autorizată. ê 2008/10/CE Art.
1.17(b) Măsurile
menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2). ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 5746 Dispoziții privind mecanismele de
contrapartecontrapartidă
centrală, de compensare și de decontareregularizare
(1) Statele membre nu
împiedică piețele reglementate să convină cu o contrapartecontrapartidă
centrală, o casăun
organism de compensare sau un sistem de decontareregularizare
din alt stat membru mecanisme adecvate pentru organizarea compensării și
Ö și/sau Õ decontăriiregularizării
tuturor sau a unei părți din tranzacțiile încheiate de
participanții Ö pe
piață Õ lor în
cadrul sistemelor lor. (2) Autoritatea
competentă a unei piețe reglementate nu poate interzice apelarea la o
contrapartecontrapartidă
centrală, la o casăun
organism de compensare și Ö și/sau Õ la un sistem de decontareregularizare
din alt stat membru, decât în cazul în care poate dovedi că această
interdicție este necesară pentru a menține funcționarea
ordonată a pieței reglementate respective și ținând seama
de condițiile impuse sistemelor de decontareregularizare
la articolul 3934
alineatul (2). Pentru a evita repetarea nejustificată a
controalelor, autoritatea competentă ține seama de supervizarea
și supravegherea sistemului de compensare și de decontareregularizare
deja efectuate de către băncile centrale naționaleinterne
în calitate de supervizori ai sistemelor de compensare și de decontareregularizare
sau de către alte autorități de supraveghere competente în ceea
ce privește aceste sisteme. ê 2010/78/UE Art.
6.16 Articolul 5847 Lista piețelor reglementate Fiecare stat membru întocmește o
listă a piețelorcu
piețele reglementate pentru care este stat
membru de origine și înainteazăcomunică
această listă celorlalte state membre și AEVMP. Fiecare
modificare a acestei liste presupune o comunicare similară. AEVMP
publică o listă a tuturor piețelor reglementate pe site-ul
său internet și asigură actualizarea acesteia. ò nou TITLUL IV LIMITELE POZIȚIILOR ȘI
RAPORTARE Articolul 59 Limitele
pozițiilor (1) Statele membre
se asigură că piețele reglementate și operatorii de MTF-uri
și OTF-uri care admit la tranzacționare sau tranzacționează
instrumente financiare derivate pe mărfuri aplică limite cu privire
la numărul contractelor pe care orice membru sau participant al
piețelor îl poate încheia într-o anumită perioadă de timp sau
măsuri alternative cu efect echivalent, precum administrarea
pozițiilor cu praguri automate de control, care să fie impuse pentru:
(a)
a menține
lichiditatea; (b)
a preveni abuzul de
piață; (c)
a sprijini
condițiile de decontare și de cotație ordonată. Limitele sau
măsurile sunt transparente și nediscriminatorii, specificând
persoanele cărora li se aplică și eventualele excepții
și ținând seama de natura și componența
participanților la piață, precum și de modul în care aceștia
utilizează contractele admise la tranzacționare. Acestea trebuie să
specifice praguri cantitative clare, precum numărul maxim de contracte pe
care le poate încheia o persoană, ținând seama de caracteristicile
pieței de mărfuri subiacente, inclusiv modele de producție, de
consum și de transport către piață. (2) Piețele reglementate,
MTF-urile și OTF-urile își informează autoritatea
competentă cu privire la detaliile limitelor sau măsurilor.
Autoritatea competentă comunică aceste informații AEVMP, care
publică și menține pe site-ul său internet o bază de
date care prezintă pe scurt limitele sau măsurile în vigoare. (3) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94
pentru a stabili limitele sau măsurile alternative referitoare la
numărul de contracte pe care o persoană le poate încheia într‑o
anumită perioadă de timp și efectele echivalente pe care trebuie
să le aibă măsurile alternative stabilite în conformitate cu
alineatul (1), precum și condițiile de exceptare. Limitele sau
măsurile alternative țin seama de condițiile menționate la
alineatul (1) și de limitele care au fost stabilite de piețele
reglementate, de MTF-uri și de OTF-uri. Limitele sau măsurile
alternative stabilite în actele delegate prevalează, de asemenea, asupra
oricăror măsuri impuse de autoritățile competente în
conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (g) din prezenta
directivă. (4)
Autoritățile competente nu impun limite sau măsuri alternative
mai restrictive decât cele adoptate în conformitate cu alineatul (3), decât în
cazuri excepționale în care acestea sunt justificate în mod obiectiv
și proporționate ținând seama de lichiditatea pieței
specifice și de funcționarea ordonată a pieței.
Restricțiile sunt valabile o perioadă inițială care nu depășește
șase luni de la data publicării lor pe site-ul internet al autorității
competente pertinente. O asemenea restricție poate fi reînnoită
pentru perioade suplimentare care nu depășesc șase luni fiecare,
dacă motivele cărora li se datorează restricția se mențin
în continuare. Dacă restricția nu este reînnoită după perioada
de șase luni, expiră automat. Atunci când
adoptă măsuri mai restrictive decât cele adoptate în conformitate cu
alineatul (3), autoritățile competente notifică AEVMP.
Notificarea include o justificare a măsurilor mai restrictive. În termen
de 24 de ore, AEVMP emite un aviz în care precizează dacă, în opinia
sa, măsura este necesară în cazul excepțional respectiv. Avizul
se publică pe site-ul internet al AEVMP. În cazul în care o
autoritate competentă ia măsuri contrare unui aviz al AEVMP,
autoritatea respectivă publică imediat pe site-ul său internet o
notificare prin care explică în amănunt motivele care stau la baza
deciziei sale. Articolul 60 Raportarea
poziției pe categorii de traderi (1) Statele membre
se asigură că piețele reglementate, MTF-urile și OTF-urile
care admit la tranzacționare sau tranzacționează instrumente
derivate pe mărfuri sau certificate de emisii ori instrumente derivate pe
acestea: (a)
fac public un raport
săptămânal cu pozițiile agregate deținute de diferitele
categorii de traderi pentru diferitele instrumente financiare
tranzacționate pe platformele lor în conformitate cu alineatul (3); (b)
pun la dispoziția
autorității competente, la cerere, o clasificare completă a
pozițiilor oricărui sau tuturor membrilor sau participanților la
piață, inclusiv orice poziții deținute în contul
clienților lor. Obligațiile
stabilite la litera (a) se aplică doar atunci când atât numărul
traderilor, cât și pozițiile lor deschise pentru un anumit instrument
financiar depășesc pragurile minime. (2) Pentru a permite
publicarea menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre
impun ca membrii și participanții piețelor reglementate,
MTF-urilor și OTF-urilor să raporteze locului de tranzacționare
respectiv detaliile pozițiilor lor în timp real, inclusiv orice
poziții deținute în contul clienților lor. (3) Membrii,
participanții și clienții lor sunt clasificați ca traderi
de piața reglementată, MTF sau OTF în funcție de natura
activității lor principale, ținând seama de orice
autorizații aplicabile, ca fiind una dintre următoarele: (a)
societăți de
investiții, conform definiției din Directiva 2004/39/CE, fie
instituții de credit, conform definiției din Directiva 2006/48/CE; (b)
fonduri de
investiții, fie un organism de plasament colectiv în valori mobiliare
(OPCVM), conform definiției din Directiva 2009/65/CE, fie un administrator
de fond de investiții alternativ, conform definiției din Directiva
2011/61/CE; (c)
alte instituții
financiare, inclusiv întreprinderi de asigurare și întreprinderi de
reasigurare, conform definiției din Directiva 2009/138/CE, și
instituții pentru furnizarea de pensii ocupaționale, conform
definiției din Directiva 2003/41/CE; (d)
întreprinderi comerciale; (e)
în cazul certificatelor
de emisii sau al instrumentelor derivate ale acestora, operatori cărora le
revin obligații de conformitate în temeiul Directivei 2003/87/CE. Rapoartele
menționate la alineatul (1) litera (a) trebuie să specifice
numărul de poziții long și short pe categorii de
traderi, modificările suferite de acestea de la raportul anterior,
procentul reprezentat de fiecare categorie în cadrul totalului pozițiilor
deschise și numărul de traderi din fiecare categorie. (4) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a
stabili formatul rapoartelor menționate la alineatul (1) litera (a)
și conținutul informațiilor care trebuie prezentate în
conformitate cu alineatul (2). AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până
la [XXX]. Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura stabilită
la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În cazul
certificatelor de emisii sau al instrumentelor derivate pe acestea, raportarea
nu aduce atingere obligațiilor privind conformitatea în temeiul Directivei
2003/87/CE (Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). (5) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul
94, privind măsuri pentru specificarea pragurilor menționate la
alineatul (1) ultimul paragraf și pentru rafinarea categoriilor de membri,
participanți sau clienți menționate la alineatul (3). Comisia este
împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu
articolul 95, privind măsuri care să impună ca toate
rapoartele menționate la alineatul (1) litera (a) să fie trimise
AEVMP la un anumit moment din săptămână, pentru a fi publicate
în mod centralizat de aceasta din urmă. ò nou Titlul V Servicii de raportare a datelor Secțiunea 1 Proceduri de autorizare pentru
furnizorii de servicii de raportare a datelor Articolul 61 Cerința de autorizare (1) Statele membre
impun ca furnizarea de servicii de raportare a datelor descrisă în anexa I
secțiunea D ca ocupație sau activitate obișnuită să
facă obiectul autorizării prealabile în conformitate cu
dispozițiile prezentei secțiuni. O astfel de autorizație este
acordată de autoritatea competentă a statului membru de origine
desemnată în conformitate cu articolul 69. (2) Prin derogare de
la alineatul (1), statele membre permit oricărui operator de
piață să exploateze serviciile de raportare a datelor ale unui
APA, ale unui CTP și ale unui ARM, cu condiția să se fi
verificat în prealabil că acești operatori respectă dispozițiile
prezentului titlu. Aceste servicii se includ în autorizația lor. (3) Statele membre
înregistrează toți furnizorii de servicii de raportare a datelor.
Registrul este accesibil publicului și conține informații
privind serviciile pentru care este autorizat furnizorul de servicii de
raportare a datelor. Acest registru se actualizează în mod regulat.
Fiecare autorizație se notifică AEVMP. AEVMP
întocmește o listă a tuturor furnizorilor de servicii de raportare a
datelor din Uniune. Lista conține informații privind serviciile
pentru care este autorizat fiecare furnizor de servicii de raportare a datelor
și se actualizează în mod regulat. AEVMP publică lista
respectivă pe site-ul său internet și asigură actualizarea
acesteia. În cazul în care o
autoritate competentă a retras o autorizație în conformitate cu
articolul 64, respectiva retragere se publică în listă timp de
cinci ani. Articolul 62 Sfera de aplicare a autorizației (1) Statul membru de
origine se asigură că autorizația precizează serviciul de
raportare a datelor pe care furnizorul de servicii de raportare a datelor este
autorizat să îl furnizeze. Un furnizor de servicii de raportare a datelor
care dorește să își extindă activitatea la alte servicii de
raportare a datelor depune o cerere de extindere a autorizației sale. (2) Autorizația
este valabilă în întreaga Uniune și permite unui furnizor de servicii
de raportare a datelor să furnizeze în întreaga Uniune serviciile pentru
care a fost autorizat. Articolul 63 Proceduri de aprobare și de respingere a
cererilor de autorizare (1) Autoritatea
competentă nu acordă autorizația înainte de a se asigura pe
deplin că solicitantul îndeplinește toate cerințele
prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive. (2) Furnizorul de
servicii de raportare a datelor prezintă toate informațiile, inclusiv
un program de activitate care precizează, printre altele, tipurile de
servicii avute în vedere și structura organizatorică, necesare pentru
a permite autorității competente să se asigure că furnizorul
de servicii de raportare a datelor a instituit, cu ocazia autorizării
inițiale, toate măsurile necesare pentru respectarea
obligațiilor care îi revin în temeiul dispozițiilor prezentului
titlu. (3) Solicitantul
este informat, în termen de șase luni de la prezentarea unei cereri
complete, dacă autorizația îi este acordată sau nu. (4) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili: (a)
informațiile care
trebuie furnizate autorităților competente în temeiul
alineatului (2), inclusiv programul de activitate; (b)
informațiile incluse
în notificările realizate în temeiul articolului 65 alineatul (4). AEVMP
înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf până la […]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. (5) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a
stabili formulare standard, modele și proceduri pentru notificarea sau
furnizarea de informații prevăzute la alineatul (2) și la
articolul 65 alineatul (4). AEVMP
înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în
aplicare până la [31 decembrie 2016]. Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Articolul 64 Retragerea autorizațiilor Autoritatea
competentă poate retrage autorizația eliberată unui furnizor de
servicii de raportare a datelor în cazul în care furnizorul: (a)
nu utilizează
autorizația în termen de 12 luni, renunță în mod expres la
autorizație sau nu a furnizat servicii de raportare a datelor în ultimele
șase luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede
caducitatea autorizației în asemenea cazuri; (b)
a obținut
autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate
incorectă; (c)
nu mai îndeplinește
condițiile în temeiul cărora a fost acordată autorizația; (d)
a încălcat grav
și sistematic dispozițiile prezentei directive. Articolul 65 Cerințe privind organul de conducere al unui
furnizor de servicii de raportare a datelor (1) Statele
membre impun ca toți membrii organului de conducere al unui furnizor de
servicii de raportare a datelor să aibă în orice moment o
reputație suficient de bună, să posede suficiente
cunoștințe, competențe și experiență și
să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Organul de conducere
trebuie să posede, în ansamblul său, cunoștințele,
competențele și experiența adecvate pentru a putea înțelege
activitățile furnizorului de servicii de raportare a datelor. Statele
membre se asigură că fiecare membru al organului de conducere
acționează cu onestitate, integritate și independență
de spirit pentru a evalua și contesta în mod eficace deciziile conducerii
superioare. În cazul în care un
operator de piață dorește să obțină
autorizația de exploatare a unei APA, a unui CTP sau a unui ARM, iar
membrii organului de conducere al APA, CTP sau ARM sunt aceiași ca membrii
organului de conducere al pieței reglmentate, se consideră că
persoanele respective îndeplinesc cerința stabilită la primul
paragraf. (2) AEVMP
elaborează orientări pentru evaluarea caracterului adecvat al
membrilor organului de conducere descris la alineatul (1), ținând seama de
diferitele roluri și funcții îndeplinite de aceștia. (3) Statele membre
impun furnizorului de servicii de raportare a datelor să notifice
autorității competente toți membrii organului său de
conducere și orice schimbare a componenței acestuia, împreună cu
toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă entitatea
respectă alineatul (1) al prezentului articol. (4) Organul de
conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor trebuie să
poată asigura faptul că entitatea este administrată corect
și prudent și într-un mod care promovează integritatea
pieței și interesele clienților săi. (5) Autoritatea
competentă refuză autorizarea dacă nu este convinsă că
persoana sau persoanele care vor conduce efectiv activitatea furnizorului de
servicii de raportare a datelor au o reputație suficient de bună sau
dacă există motive obiective și demonstrabile de a crede că
schimbările propuse privind organul de conducere al furnizorului ar risca
să compromită administrarea corectă și prudentă a
acestuia și luarea în seamă în mod corespunzător a intereselor
clienților săi și a integrității pieței. Secțiunea 2 Condiții pentru mecanismele de
publicare aprobate (approved publication arrangements - APA) Articolul 66 Cerințe organizatorice (1) Statul membru de
origine impune unui APA să aibă instituite politici și
măsuri adecvate pentru a face publice informațiile necesare în
temeiul articolelor 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] pe cât
posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real, în condiții comerciale
rezonabile. Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15
minute după publicarea fiecărei tranzacții. Statul membru de
origine impune ca APA să poată disemina în mod eficient și
consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul
rapid și nediscriminatoriu la informații și într-un format care
să faciliteze consolidarea informațiilor cu date similare din alte
surse. (2) Statul membru de
origine impune ca APA să aplice și să mențină
măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele
de interese cu clienții săi. (3) Statul membru de
origine impune ca APA să aibă instituite mecanisme de securitate
solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a
informațiilor, să reducă la minim riscul de corupere a datelor
și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de
informații înainte de publicare. APA menține resurse adecvate și
are instalate dispozitive de backup pentru a oferi și menține
serviciile sale în orice moment. (4) Statul membru de
origine impune ca APA să aibă instituite sisteme care pot, în mod
eficace, să verifice integralitatea rapoartelor de tranzacționare,
să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite
retransmiterea eventualelor rapoarte eronate. (5) Pentru a asigura
armonizarea consecventă a alineatului (1), AEVMP elaborează proiecte
de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili formate comune, standarde
de date și măsuri tehnice care să faciliteze consolidarea
informațiilor după cum se menționează la alineatul (1). AEVMP
înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf până la […]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. (6) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul
94, prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale
rezonabile” în legătură cu publicarea informațiilor
menționate la alineatul (1). (7) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul
94, care să specifice: (a)
mijloacele prin care un
APA poate respecta obligația referitoare la informații
menționată la alineatul (1); (b)
conținutul
informațiilor publicate în temeiul alineatului (1). Secțiunea 3 Condiții pentru furnizorii de
sisteme centralizate de raportare (consolidated tape providers – CTP) Articolul 67 Cerințe organizatorice (1) Statul membru de
origine impune unui CTP să aibă instituite politici și
măsuri adecvate pentru a colecta informațiile făcute publice în
conformitate cu articolele 5 și 19 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR],
pentru a le consolida într-un flux de date electronic continuu și pentru a
pune informațiile la dispoziția publicului pe cât posibil, din punct
de vedere tehnic, în timp real, în condiții comerciale rezonabile,
incluzând cel puțin următoarele detalii: (a)
identificatorul
instrumentului financiar; (b)
prețul la care a
fost încheiată tranzacția; (c)
volumul tranzacției; (d)
ora tranzacției; (e)
ora la care a fost
raportată tranzacția; (f)
unitatea de preț a
tranzacției; (g)
locul de
tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, altfel,
codul „OTC” (extrabursier); (h)
dacă este cazul, un
indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor
condiții specifice. Informațiile
sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea
fiecărei tranzacții. Statul membru de origine impune ca CTP-ul
să poată disemina în mod eficient și consecvent aceste
informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și
nediscriminatoriu la informații și în formate care să fie
ușor accesibile și utilizabile de către participanții la
piață. (2) Statul membru de
origine impune unui CTP să aibă instituite politici și
măsuri adecvate pentru a colecta informațiile făcute publice în
conformitate cu articolele 9 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR],
pentru a le consolida într-un flux de date electronic continuu și pentru a
pune următoarele informații la dispoziția publicului pe cât
posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real, în condiții comerciale
rezonabile, incluzând cel puțin următoarele detalii: (a)
identificatorul sau
caracteristicile de identificare ale instrumentului financiar; (b)
prețul la care a
fost încheiată tranzacția; (c)
volumul tranzacției; (d)
ora tranzacției; (e)
ora la care a fost
raportată tranzacția; (f)
unitatea de preț a
tranzacției; (g)
locul de
tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, altfel,
codul „OTC” (extrabursier); (h)
dacă este cazul, un
indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor
condiții specifice. Informațiile
sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea
fiecărei tranzacții. Statul membru de origine impune ca CTP-ul
să poată disemina în mod eficient și consecvent aceste
informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și
nediscriminatoriu la informații și în formate general acceptate,
interoperabile și ușor accesibile și utilizabile de către
participanții la piață. (3) Statul membru de
origine impune ca CTP-ul să se asigure că datele furnizate sunt
consolidate cel puțin de la piețele reglementate, MTF-uri, OTF-uri
și APA-uri și pentru instrumentele financiare specificate prin actele
delegate în temeiul alineatului (8) litera (c). (4) Statul membru de
origine impune ca CTP-ul să aplice și să mențină
măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele
de interese. În special, un operator de piață sau un APA care
exploatează de asemenea un sistem centralizat de raportare tratează
toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică
și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa
diferitele funcții aferente activității sale. (5) Statul membru de
origine impune ca CTP-ul să aibă instituite mecanisme de securitate
solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a
informațiilor și să reducă la minim riscul de corupere a
datelor și de acces neautorizat. Statul membru de origine impune ca CTP-ul
să mențină resurse adecvate și să aibă instalate
dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în
orice moment. (6) Pentru a asigura
armonizarea consecventă a alineatelor (1) și (2), AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili
formate și standarde de date pentru informațiile care trebuie
publicate în conformitate cu articolele 5, 9, 19 și 20 din Regulamentul
(UE) nr. …/… [MiFIR], incluzând identificatorul instrumentului, prețul,
cantitatea, ora tranzacției, unitatea de preț, identificatorul
locului de tranzacționare și indicatori pentru condițiile
specifice la care a fost supusă tranzacția, precum și
măsuri tehnice care promovează o diseminare eficientă și
consecventă a informațiilor într-un mod care să asigure faptul
că sunt ușor accesibile și utilizabile de către
participanții la piață, astfel cum se menționează la
alineatele (1) și (2), identificând inclusiv servicii suplimentare pe care
CTP-ul le-ar putea realiza pentru a spori eficiența pieței. AEVMP
înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf, până la […] în ceea ce privește
informațiile publicate în conformitate cu articolele 5 și 19 din
Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] și până la […] în ceea ce
privește informațiile publicate în conformitate cu articolele 9
și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]. Se delegă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare
menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. (7) Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri prin care
să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în
legătură cu furnizarea accesului la fluxurile de date de la
alineatele (1) și (2). (8) Comisia este împuternicită să adopte
acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri care
specifică: (a)
mijloacele prin care
CTP-ul poate respecta obligația referitoare la informații
menționată la alineatele (1) și (2); (b)
conținutul
informațiilor publicate în temeiul alineatelor (1) și (2); (c)
locațiile de
tranzacționare și APA-urile, precum și instrumentele financiare
ale căror date trebuie incluse în fluxul de date; (d)
alte mijloace pentru
asigurarea faptului că datele publicate de diferiți CTP sunt consecvente
și permit reprezentarea comprehensivă și trimiterea
încrucișată la alte date similare din alte surse. Secțiunea 4 Condiții pentru mecanismele de
raportare aprobate (approved reportings mechanisms – ARM) Cerințe organizatorice Articolul 68 (1) Statul membru de
origine impune unui ARM să aibă instituite politici și
măsuri adecvate pentru a raporta informațiile necesare în temeiul
articolului 23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] cât mai rapid posibil
și nu mai târziu de încheierea zilei lucrătoare următoare.
Aceste informații se raportează în conformitate cu cerințele
stabilite la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], în
condiții comerciale rezonabile. (2) Statul membru de
origine impune ca ARM-ul să aplice și să mențină
măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele
de interese cu clienții săi. (3) Statul membru de
origine impune ca ARM-ul să aibă instituite mecanisme de securitate
solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a
informațiilor, să reducă la minim riscul de corupere a datelor
și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de
informații înainte de publicare. Statul membru de origine impune ca ARM-ul
să mențină resurse adecvate și să aibă instalate
dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în
orice moment. (4) Statul membru de
origine impune ca ARM-ul să aibă instituite sisteme care pot, în mod
eficace, să verifice integralitatea rapoartelor de tranzacționare,
să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite
retransmiterea eventualelor rapoarte eronate. (5) Comisia poate adopta, prin acte delegate în
conformitate cu articolul 34, măsuri prin care să clarifice conceptul
de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu raportarea
informațiilor menționate la alineatul (1). ê 2004/39/CE TITLUL VIIV AUTORITĂȚI COMPETENTE CAPITOLUL I DESEMNARE, COMPETENȚE ȘI PROCEDURI PRIVIND
CĂILE DE ATAC Articolul 6948 Desemnarea autorităților
competente ê 2010/78/UE Art.
6.17(a) (adaptat) ð nou (1) Fiecare stat membru
desemnează autoritățile competente care trebuie să
îndeplinească fiecare dintre atribuțiile prevăzute de prezenta
directivăð în temeiul diferitelor dispoziții
ale Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) și ale prezentei directive ï. Statele membre comunică identitatea autorităților
competente responsabile cu îndeplinirea atribuțiilor respective Comisiei,
AEVMP și autorităților competente ale celorlalte state membre
și le informează, de asemenea, în legătură cu orice
repartizare a atribuțiilor menționate anterior. ê 2004/39/CE
(adaptat) (2) Autoritățile
competente menționate la alineatul (1) sunt autorități publice,
fără a se aduce atingere unei eventuale delegări a sarcinilor
lor către alte entități, în cazurile în care această
posibilitate este prevăzută în mod expres la articolul 5 alineatul (5), articolul 16 alineatul (3),
articolul 17 alineatul (2) și articolul 23
alineatul (4) din prezenta directivă. Nicio delegare de sarcini către alte
entități decât autoritățilecele
menționate la alineatul (1) nu se poate referi la exercitarea
autorității publice și nici la utilizarea de competențe
discreționare de decizie. Statele membre impun
solicită
autorităților competente ca, înainte de a proceda la delegare,
să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că
delegatarii potențiali au capacitățile și resursele
necesare pentru executarea efectivă a tuturor sarcinilormisiunilor
lor și că delegarea se înscrie în mod imperativ
într-un cadru clar definit și documentat, care reglementează
exercitarea sarcinilor delegate și care enunță sarcinilemisiunile
ce trebuie îndepliniteîntreprinse
și condițiile în care acestea trebuie executate. Aceste condiții
presupun o clauză care constrânge entitatea respectivă să
acționeze și să se organizeze astfel încât să evite orice
conflict de interese și să se asigure că informațiile
obținute în exercitarea sarcinilor delegate nu sunt utilizate în mod neloial
sau într-un mod care poate afecta concurența. În toate cazurile, Autorității sau
autorităților competente desemnate în conformitate cu
alineatul (1) le revine, în ultimă instanță, responsabilitateasarcina
de a se asigura de respectarea prezentei directive și a măsurilor
sale de aplicare. ê 2010/78/UE Art.
6.17(b) Statele membre informează Comisia, AEVMP
și autoritățile competente ale celorlalte state membre în
legătură cu orice acord încheiat în privința delegării de
sarcini, inclusiv în legătură cu condițiile exacte care
reglementează această delegare. ê 2010/78/UE Art.
6.17(c) (3) AEVMP publică o
listă a autorităților competente menționate la alineatele
(1) și (2) pe site-ul său internet și asigură
actualizarea acesteia. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 7049 Cooperare între autoritățile
din același stat membru În cazul în care un stat membru
desemnează mai multe autorități competente pentru a aplica o
dispoziție a prezentei directive, rolurile acestora sunt clar definite
și acestea cooperează strâns. Fiecare stat membru impune solicită ca
aceeași cooperare să aibă loc între autoritățile
competente în sensul prezentei directive și autoritățile
competente însărcinate, în acest statul membru respectiv, cu supravegherea
instituțiilor de credit și a altor instituții financiare, a
fondurilor de pensii, a OPCVM, a intermediarilor de asigurări și
reasigurări și a întreprinderilor de asigurări. Statele membre impun
solicită
autorităților competente să facă schimb de orice
informații esențiale sau pertinenteutile
pentru exercitarea funcțiilor și sarcinilor lor. Articolul 7150 Competențe pe care trebuie
să le aibă autoritățile competente (1) Autoritățile
competente sunt îinvestite
cu toate competențele de supraveghere și de investigare necesare
pentru exercitarea funcțiilor lor. În limitele prevăzute de cadrul
legislativ intern, acestea exercită aceste competențele respective: (a)
direct; sau (b)
în colaborare cu alte autorități; sau (c)
sub responsabilitatea lor prin delegare către
entități cărora sarcinile le-au fost delegate în conformitate cu
articolul 6948
alineatul (2); sau (d)
prin sesizarea autorităților judiciare
competente. (2) Competențele
menționate la alineatul (1) sunt exercitate în conformitate cu dreptul
intern și cuprind cel puțin următoarele drepturi: (a)
de a avea acces la orice document Ö care ar fi
pertinent pentru executarea sarcinilor de supraveghere Õ , oricare ar fi
forma lui, și de a primi o copie a
acestuia; (b)
de a solicita informații de la orice
persoană și, în cazul în care este necesar, de a convoca și
audia orice persoană pentru a obține informații; (c)
de a proceda la inspecții la fața
locului; (d)
de a solicita
înregistrările telefonice și ale schimburilor informatice existente ð deținute de societățile
de investiții, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă
că aceste înregistrări legate de obiectul inspecției ar putea fi
relevante pentru a dovedi o încălcare de către societatea de
investiții a obligațiilor care îi revin în temeiul prezentei
directive; aceste înregistrări nu privesc însă conținutul
comunicării de care sunt legate ï ; (e) de a solicita stoparea
oricărei practici contrare dispozițiilor adoptate în temeiul
prezentei directive; (f) de a solicita
înghețarea și/sau punerea sub sechestru a activelor; (e)(g) de a solicita interzicerea temporară a
exercitării activității profesionale; (f)(h) de a cere auditorilor autorizați ai societățilorîntreprinderilor
de investiții și ai piețelor reglementate să furnizeze
informații; (i) de a adopta toate măsurile necesare pentru a asigura că
întreprinderile de investiții și piețele reglementate
continuă să respecte cerințele legale; (j) de a solicita
suspendarea unui instrument financiar de la tranzacționare; (k) de a solicita retragerea
unui instrument financiar de la
tranzacționare, pe o piață reglementată sau pe orice
altă infrastructură de tranzacționare; (g)(l) de a transmite un caz în vederea urmăririi penale; (h)(m) de a autoriza auditorii sau
experții să efectueze verificări sau investigații. (i) de a cere informații oricărei
persoane, inclusiv toată documentația relevantă, privind
dimensiunea și scopul unei poziții sau ale unei expuneri generate
prin intermediul unui instrument derivat și orice active sau pasive de pe
piața subiacentă. (3) Dacă o solicitare
a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date
prevăzută la alineatul (2) litera (d) necesită o
autorizație din partea unei autorități judiciare în conformitate
cu normele naționale, se solicită această autorizație. O astfel
de autorizație poate fi solicitată și ca măsură de
precauție. (4) Prelucrarea
datelor cu caracter personal colectate în decursul exercitării
competențelor de supraveghere și investigare în temeiul prezentului
articol se realizează în conformitate cu Directiva 95/46/CE. ò nou Articolul 72 Remedii la
care trebuie să aibă acces autoritățile competente (1)
Autorităților competente li se pun la dispoziție toate remediile
de supraveghere necesare pentru exercitarea funcțiilor lor. În limitele prevăzute
de cadrul legislativ intern, acestea fac uz de următoarele remedii: (a)
impun stoparea
oricărei practici sau a oricărui comportament contrar
dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. …/… [MiFIR] și
dispozițiilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive
și abținerea de la repetarea practicii sau comportamentului
respectiv; (b)
solicită
înghețarea și/sau punerea sub sechestru a activelor; (c)
adoptă orice tip de
măsură necesară pentru a se asigura că
societățile de investiții și piețele reglementate
continuă să respecte cerințele legale; (d)
impun suspendarea unui
instrument financiar de la tranzacționare; (e)
impun retragerea unui
instrument financiar de la tranzacționare, fie pe o piață
reglementată, fie prin orice alt mecanism de tranzacționare; (f)
solicită
oricărei persoane care a furnizat informații în conformitate cu
articolul 71 alineatul (2) litera (i) să ia ulterior măsuri pentru a
diminua poziția sau expunerea; (g)
limitează
capacitatea oricărei persoane sau categorii de persoane de a încheia
tranzacții cu contracte derivate pe mărfuri, inclusiv prin
introducerea de limite nediscriminatorii privind pozițiile sau
numărul de asemenea contracte derivate per activ suport pe care le poate
tranzacționa o categorie de persoane în decursul unei anumite perioade de
timp, atunci când este necesar pentru a se asigura integritatea și
funcționarea ordonată a piețelor afectate; (h)
emit anunțuri
publice. ê 2004/39/CE ð nou Articolul 7351 Sancțiuni administrative (1) Fără a
aduce atingere procedurilor privind retragerea unei autorizații și
dreptului lor de a aplica sancțiuni penale, Sstatele
membre se asigură, în conformitate cu dreptul lor
intern, că ð autoritățile lor competente
pot adopta măsurile și sancțiunile ï pot fi adoptate măsurile adecvate sau
că pot fi aplicate sancțiuni
administrative adecvate împotriva persoanelor responsabile
de o încălcare a dispozițiilor adoptate în temeiul prezentei
directive ð în cazul în care dispozițiile
Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) sau dispozițiile naționale
adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive nu au fost
respectate ï. ð și se asigură că aceste
măsuri și sancțiuni sunt aplicate. ï Statele membreAcestea
se asigură căacționează
astfel încât aceste măsuri suntsă fie
eficiente, proporționatle
și cu efect de descurajare. 2. Statele membre
stabilesc sancțiunile aplicabile în caz de eșecuri de cooperare în
cadrul unei investigații reglementate de articolul 50. ò nou (2) Statele membre
se asigură că, atunci când există obligații care se
aplică societăților de investiții și operatorilor de
piață, în caz de încălcare a acestora, membrilor organului de
conducere al societăților de investiții și operatorilor de
piață, precum și oricărei persoane fizice sau juridice
care, conform dreptului național, este responsabilă pentru o
încălcare, li se pot aplica măsuri și sancțiuni
administrative. ê 2004/39/CE 3. Statele membre
abilitează autoritățile competente să facă
publică orice măsură sau sancțiune aplicată în caz de
încălcare a dispozițiilor adoptate în temeiul prezentei directive, în
afara cazurilor în care această publicare riscă să perturbe în
mod grav piețele financiare sau să aducă un prejudiciu disproporționat părților
în cauză. ê 2010/78/UE Art.
6.18 (3)(4) Statele membre furnizează anual AEVMP informații agregate cu
privire la toate măsurile administrative
și sancțiunile administrative
aplicate în conformitate cu alineatele (1) și (2). (4)(5) În cazul în care a făcut publică o măsură administrativă
sau o sancțiune administrativă,
autoritatea competentă raportează în același timpmoment acest lucru
către AEVMP. (5)(6) Dacă sancțiunea publicată se referă laare
în vedere o societate de investiții autorizată
în conformitate cu prezenta directivă, AEVMP adaugă o trimiterereferință
la sancțiunea publicată în registrul societățilorcu
firmele de investiții,
înființat în temeiulbaza
articolului 5 alineatul (3). ò nou Articolul 74 Publicarea
sancțiunilor Statele membre
prevăd că autoritatea competentă publică fără
întârziere orice sancțiune sau măsură aplicată pentru
încălcarea dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) sau a
dispozițiilor naționale adoptate pentru punerea în aplicare a
prezentei directive, inclusiv informații privind tipul și natura
încălcării și identitatea persoanelor responsabile pentru
aceasta, în afară de cazul în care această publicare ar pune în mod serios
în pericol piețele financiare. În cazul în care publicarea ar aduce un
prejudiciu disproporționat părților implicate,
autoritățile competente publică sancțiunile fără
a indica identitatea persoanelor responsabile. Articolul 75 Nerespectarea
cerinței de autorizare și alte încălcări (1) Prezentul articol se aplică în următoarele cazuri: (a) furnizarea sau exercitatea de servicii sau
activități de investiții ca ocupație sau activitate
obișnuită în mod profesional fără obținerea
autorizației, în încălcarea articolului 5; (b) obținerea, direct sau indirect, a unei
participații calificate într-o societate de investiții sau majorarea,
direct sau indirect, a unei asemenea participații calificate într-o
societate de investiții, având ca rezultat faptul că ponderea drepturilor
de vot sau a capitalului deținut ar atinge sau depăși 20 %,
30 % sau 50 % sau astfel încât societatea de investiții să
devină filiala sa (denumită în continuare, „proiectul de
achiziție”), fără a notifica în scris autoritățile
competente ale societății de investiții în care achizitorul
dorește să obțină sau să majoreze o participație
calificată, în încălcarea articolului 11 alineatul (1) primul
paragraf. (c) dispunerea, direct sau indirect, de o
participație calificată într-o societate de investiții sau
reducerea unei participații calificate astfel încât ponderea drepturilor
de vot sau a capitalului deținut ar scădea sub 20 %, 30 %
sau 50 % sau astfel încât societatea de investiții ar înceta să
mai fie o filială, fără a notifica în scris
autoritățile competente, în încălcarea articolului 11 alineatul
(1) al doilea paragraf; (d) o societate de investiții a obținut
o autorizație prin declarații false sau prin orice altă
modalitate incorectă, în încălcarea articolului 8 litera (b); (e) o
societate de investiții nu respectă cerințele aplicabile
organului de conducere conform articolului 9 alineatul (1); (f) organul de conducere al unei
societăți de investiții nu își îndeplinește
îndatoririle care îi revin conform articolului 9 alineatul (6); (g) o societate de investiții, atunci când
află de orice achiziții sau cedări de participații la
capitalul lor care fac ca participațiile să depășească
sau să scadă sub unul dintre pragurile menționate la articolul
11 alineatul (1), nu informează autoritățile competente cu
privire la respectivele achiziții sau cedări, în încălcarea
articolului 11 alineatul (3) primul paragraf. (h) o societate de investiții nu transmite,
cel puțin o dată pe an, autorității competente numele
acționarilor și al membrilor care dețin participații
calificate și dimensiunile acestor participații, în încălcarea
articolului 11 alineatul (3) al doilea paragraf. (i) o societate de investiții nu are
instituită o cerință organizatorică impusă în
conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a
articolelor 16 și 17; (j) o societate de investiții nu
identifică, nu previne, nu gestionează și nu divulgă
conflictele de interese în conformitate cu dispozițiile naționale de
punere în aplicare a articolului 23; (k) un MTF sau un OTF nu stabilește reguli,
proceduri și măsuri sau nu respectă instrucțiunile în
conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a
articolelor 18, 19 și 20; (l) o societate de investiții încalcă,
în mod repetat, obligația de a furniza informații sau rapoarte
clienților și obligațiile privind evaluarea caracterului adecvat
și corespunzător în conformitate cu dispozițiile naționale
de punere în aplicare a articolelor 24 și 25; (m) o societate de investiții acceptă
sau primește taxe, comisioane sau alte beneficii pecuniare, în
încălcarea dispozițiilor naționale de punere în aplicare a
articolului 19 alineatele (5) și (6); (n) o societate de investiții se află,
în mod repetat, în situația de a nu obține cel mai bun rezultat
posibil pentru clienți atunci când execută ordine și nu ia
măsuri în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în
aplicare a articolului 27 și a articolului 28; (o) exploatarea unei piețe reglementate
fără obținerea autorizației, în încălcarea articolului
47; (p) organul de
conducere al unui operator de piață nu își îndeplinește
îndatoririle care îi revin conform articolului 48 alineatul (6); (q) o piață reglementată sau un
operator de piață nu are instituite măsuri, sisteme, reguli
și proceduri și nu are suficiente resurse financiare în conformitate
cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 50; (r) o piață reglementată sau un
operator de piață nu are instituite sisteme, proceduri, măsuri
și reguli sau nu furnizează acces la date în conformitate cu
dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 51; (s) o piață reglementată, un
operator de piață sau o societate de investiții încalcă, în
mod repetat, obligația de a publica informații conform articolului 3,
5, 7 sau 9 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]; (t) o societate de investiții încalcă,
în mod repetat, obligația de a publica informații conform articolelor
13, 17, 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]; (u) o societate de investiții încalcă,
în mod repetat, obligația de a raporta autorităților competente
tranzacțiile în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. …/…
[MiFIR]; (v) o contraparte financiară și o
contraparte nefinanciară nu tranzacționează instrumente derivate
în cadrul unor locuri de tranzacționare în conformitate cu articolul 24
din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]; (w) o contraparte centrală nu acordă
acces la serviciile sale de compensare în conformitate cu articolul 28 din
Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]; (x) o piață reglementată, un
operator de piață sau o societate de investiții nu acordă
acces la informațiile sale privind tranzacțiile în conformitate cu
articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]; (y) o persoană cu drepturi de proprietate
asupra unor valori de referință nu acordă acces la o valoare de
referință în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE)
nr. …/… [MiFIR]; (z) o societate de investiții scoate pe
piață, distribuie sau vinde instrumente financiare sau
realizează un tip de activitate financiară sau adoptă o
practică în încălcarea interdicțiilor sau restricțiilor impuse
conform articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]; (2) Statele membre se asigură că,
în cazurile menționate la alineatul (1), sancțiunile și
măsurile administrative care pot fi aplicate includ cel puțin
următoarele: (a) o declarație publică în care se
indică persoana fizică sau juridică și natura
încălcării; (b) un ordin prin care i se cere persoanei fizice
sau juridice să înceteze comportamentul respectiv și să se
abțină de la repetarea comportamentului respectiv; (c) în cazul unei societăți de
investiții, retragerea autorizației instituției în conformitate
cu articolul 8; (d) sancționarea oricărui membru al
organului de conducere al societății de investiții sau a
oricărei alte persoane fizice considerate responsabile prin interzicerea
temporară a exercitării de funcții în societăți de
investiții; (e) în cazul unei persoane juridice,
sancțiuni administrative pecuniare de până la 10 % din cifra de
afaceri anuală totală a persoanei juridice în exercițiul
financiar precedent; în cazul în care persoana juridică este o
filială a unei întreprinderi-mamă, cifra de afaceri anuală
totală aplicabilă este cifra de afaceri anuală totală
rezultată din conturile consolidate ale întreprinderii-mamă principale
din exercițiul financiar precedent; (f) în cazul unei persoane fizice, sancțiuni
administrative pecuniare de până la 5 000 000 EUR sau, în
statele membre în care euro nu este moneda oficială, echivalentul în
moneda națională la data intrării în vigoare a prezentei
directive; (g) sancțiuni administrative pecuniare egale
cu de două ori valoarea beneficiului rezultat din încălcare, în cazul
în care beneficiul poate fi determinat. Dacă beneficiul rezultat din încălcare poate fi determinat,
statele membre se asigură că nivelul maxim nu este mai mic decât de două
ori valoarea beneficiului respectiv. Articolul 76 Aplicarea
efectivă a sancțiunilor (1) Statele membre se asigură că, atunci când stabilesc tipul
sancțiunilor sau măsurilor administrative și nivelul
sancțiunilor administrative pecuniare, autoritățile competente
iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv: (a) gravitatea și durata
încălcării; (b) gradul de responsabilitate al persoanei
fizice sau juridice responsabile; (c) capacitatea financiară a persoanei
fizice sau juridice responsabile, indicată de cifra de afaceri totală
a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual al persoanei fizice
responsabile; (d) importanța profiturilor obținute
sau a veniturilor rezultate din evitarea pierderilor de către persoana
fizică sau juridică responsabilă, în măsura în care acestea
pot fi determinate; (e) pierderile suferite de terți ca urmare a
încălcării, în măsura în care acestea pot fi determinate; (f) măsura în care persoana fizică sau
juridică responsabilă cooperează cu autoritatea competentă; (g) încălcări anterioare comise de
persoana fizică sau juridică responsabilă. (2) AEVMP emite orientări adresate autorităților
competente în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010,
cu privire la tipurile de măsuri și de sancțiuni administrative
și la nivelul sancțiunilor administrative pecuniare. Articolul 77 Raportarea
încălcărilor (1) Statele membre
se asigură că autoritățile competente instituie mecanisme
eficace pentru a încuraja raportarea către autoritățile
competente a încălcărilor dispozițiilor Regulamentului …/…
(MiFIR) și ale dispozițiilor naționale de punere în aplicare a
prezentei directive. Măsurile
respective includ cel puțin: (a) proceduri specifice pentru primirea
rapoartelor și urmărirea acestora; (b) protecție adecvată pentru
angajații instituțiilor financiare care denunță
încălcări comise în cadrul instituției financiare; (c) protecția datelor cu caracter personal
ale persoanei care raportează încălcarea, precum și ale
persoanei juridice suspectate că este responsabilă de încălcare,
în conformitate cu principiile stabilite în Directiva 95/46/CE. (2) Statele membre
impun instituțiilor financiare să dispună de proceduri adecvate
pentru raportarea de către angajați a încălcărilor, la
nivel intern, printr-un canal de comunicare specific. Articolul 78 Transmiterea
de informații privind sancțiunile către AEVMP (1) Statele membre
furnizează anual AEVMP informații agregate cu privire la toate
măsurile și sancțiunile administrative aplicate în conformitate
cu articolul 73. AEVMP publică aceste informații într-un raport
anual. (2) În cazul în care
a făcut publică o măsură sau o sancțiune
administrativă, autoritatea competentă raportează în
același timp acest fapt către AEVMP. Dacă o măsură
administrativă sau o sancțiune administrativă publicată se
referă la o societate de investiții, AEVMP adaugă o trimitere la
sancțiunea publicată în registrul societăților de
investiții înființat în temeiul articolului 5 alineatul (3). (3) AEVMP
elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare privind
procedurile și formatele pentru transmiterea informațiile
menționate în prezentul articol. Se conferă
Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare
menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. AEVMP transmite
Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până
la [XX]. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 7952 Dreptul la o cale de atac (1) Statele membre se
asigură că orice decizie luată ð în temeiul dispozițiilor
Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) sau ï în temeiul actelor cu putere de lege sauși
al actelor administrative adoptate
în conformitate cu prezenta directivă este justificată în mod
corespunzător și poate face obiectul unui
dreptului la o cale de atac Ö în fața
unei instanțe judecătorești Õ jurisdicțională.
Dreptul la o cale de atac Ö în fața
unei instanțe judecătorești Õ jurisdicțională
se aplică și în cazul în care nu s-a luat nicio hotărâre,
în termen de 6 luni de la depunerea sa, în privința
unei cereri de autorizare care cuprinde toate informațiile necesare, în termen de șase luni de la depunerea sa. (2) Statele membre
prevăd căca
unul sau mai multe din organismele următoare, în conformitate cu dreptul
intern, potsă
poată Ö de
asemenea Õ intenta, în
interesul consumatorilor și în conformitate cu dreptul intern, o acțiune
în fața instanțelor
judecătoreștitribunalelor sau a
autorităților administrative competente pentru a asigura aplicareaaplica
ð Regulamentului (UE) nr. …/… [MiFIR]
și ï a dispozițiilore interne dereferitoare la
punerea
în aplicare a prezentei directive: (a)
organismele publice sau reprezentanții lor; (b)
organizațiile de consumatori care au un
interes legitim în protejarea consumatorilor; (c)
organizațiile profesionale care au un interes
legitim să acționeze pentru protejarea membrilor lor. Articolul 8053 Mecanismul extrajudiciar de
soluționare a reclamațiilor investitorilor (1) Statele membre încurajează ð asigură ï instituirea de proceduri eficiente și
eficace privind reclamațiilea
și căile de atac care să permită soluționarea
extrajudiciară a litigiilor în materie de consum referitoare la serviciile
de investiții și la serviciile auxiliare furnizate de societățileîntreprinderile
de investiții, apelând, după caz, la organisme existente. ðStatele membre se asigură totodată
că toate societățile de investiții aderă la unul sau
mai multe organisme care aplică aceste proceduri de reclamație
și căi de atac. ï (2) Statele membre se
asigură că nici un act cu putere de lege nu
împiedică aceste organisme să coopereze efectiv la soluționarea
litigiilor transfrontaliere ð cooperează activ cu organismele
omoloage din alte state membre în vederea soluționării litigiilor
transfrontaliere ï. ê 2010/78/UE Art.
6.19 (3) Autoritățileatea
competenteă
informează AEVMP în legătură cu procedurile de reclamației și
căile de atac menționate la alineatul (1),
care există în cadrul jurisdicțiilorei
lorsale. AEVMP publică o listă a tuturor
mecanismelor extrajudiciare pe site-ul său internet și asigură
actualizarea acesteia. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 8154 Secretul profesional (1) Statele membre se
asigură că autoritățile competente, orice persoană
care lucrează sau a lucrat pentru autoritățile competente sau
pentru entitățile delegatare ale sarcinilor acestora în conformitate
cu articolul 6948
alineatul (2), precum și auditorii sau experții mandatați de
autoritățile competente respectă secretul profesional. ÖAceștia nu divulgă Õ nNicio
informație confidențială pe care au primit-o de la aceste persoane
în exercitarea funcțiilor lor nu poate fi divulgată nici unei persoane sau
autorități, decât într-o formă rezumată
sau agregată care împiedică identificarea individuală a societățilorîntreprinderilor
de investiții, a operatorilor de
piață, a piețelor reglementate sau a oricărei alte persoane în
cauză, fără a se aduce atingere Ö cerințelor
dreptului Õ cazurilor reglementate de
dreptul penal Ö național Õ sau Ö celorlalte Õ de alte
dispoziții ale prezentei directive. (2) În cazul în care o societateîntreprindere
de investiții, un operator de
piață sau o piață reglementată a fost declarat(ă)
în stare de faliment sau este lichidat(ă) forțat, informațiile
confidențiale care nu privesc terțe părți pot fi divulgate
în cadrul unor proceduri civile sau comerciale, cu condiția să fie
necesare în derularea procedurii. (3) Fără a
aduce atingere Ö cerințelor
dreptului Õ cazurilor reglementate de
dreptul penal Ö național Õ ,
autoritățile competente, organismele sau persoanele fizice sau
juridice altele decât autoritățile competente, care primesc
informații confidențiale în temeiul prezentei directive, le pot
utiliza doar în executarea sarcinilor lor și pentru exercitarea
funcțiilor lor, în cazul
autorităților competente,
în cadrul sferei de aplicare a prezentei directive sau, în cazul altorcelorlalte
autorități, organisme sau persoane fizice sau juridice, în scopurile
pentru care aceste informații le-au fost comunicate Ö și/sau Õ și
în cadrul procedurilor administrative și judiciare specific legate de
exercitarea funcțiilor respectivelor.
Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea competentă sau orice
altă autoritate, organism sau persoană care comunică
informația își exprimă consimțământul în acest sens,
autoritatea care a primit informația o poate utiliza în alte scopuri. (4) Orice informație
confidențială primită, schimbată sau transmisă în
temeiul prezentei directive este supusă cerințelor secretului
profesional prevăzute de prezentul articol. Cu toate acestea, prezentul
articol nu împiedică autoritățile competente să
transmită sau să facă schimb de informații
confidențiale în conformitate cu prezenta directivă Ö și Õ sau cu
alte directive aplicabile în special societățilorîntreprinderilor
de investiții, instituțiilor de credit, fondurilor de pensii, OPCVM-urilor, intermediarilor de
asigurări și reasigurări, Ö întreprinderilor
de asigurare, Õ piețelor
reglementate sau operatorilor de
piață, Ö sau
altfel Õ cu acordul
autorității competente, al unei alte autorități, al unui
alt organism sau al unei alte persoane fizice sau juridice care a comunicat aceste
informațiile respective. (5) Prezentul articol nu
împiedică autoritățile competente să transmită sau
să facă schimb, în conformitate cu dreptul intern, de informații
confidențiale pe care nu le-au primit de la o autoritate competentă a
altui stat membru. Articolul 8255 Relațiile cu auditorii (1) Statele membre
prevăd cel puțin că orice persoană autorizată în
temeiul celei de-a opta Directive 84/253/CEE a Consiliului din 10 aprilie
1984 privind autorizarea persoanelor care
răspundresponsabile de
controlul legal al documentelor contabile[56],
care îndeplinescse
achită într-o societateîntreprindere
de investiții de sarcinaemisiunile
prevăzutăe
la articolul 51 din a patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din
25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor formetipuri de societăți comercialeîntreprinderi[57],
la articolul 37 din Directiva 83/349/CEE sau la articolul 7331 din Directiva 85/611/CEE
Ö 2009/65/CE Õ sau de
orice altă sarcinămisiune
prevăzută de legelegală,
este obligată să semnaleze fără întârziere
autoritățilori
competente orice fapt sau orice decizie privind întreprinderea de
investiții respectivă, de care a luat
cunoștință în exercitarea sarciniimisiunilor
respective și care ar putea: (a)
constitui o încălcare gravă a actelor cu
putere de lege sau a actelor administrative care stabilesc condițiile
autorizării sau care reglementează în mod expres exercitarea
activității societățilorîntreprinderilor
de investiții; (b)
compromite continuitatea funcționării societățiiîntreprinderii
de investiții respective; (c)
motiva un refuz de certificare a conturilor sau
formularea de rezerve. Persoana menționată anterior este obligată,
de asemenea, să semnaleze orice fapt sau decizie de care a luat
cunoștință în îndeplinirea uneia dintre sarcinilemisiunile
menționate la primul paragraf într-o
orice
întreprindere care are o legăturiă strânseă cu societateaîntreprinderea
de investiții în care se achită de această sarcinamisiune respectivă. (2) Divulgarea cu
bună credință autorităților competente, de către
persoanele autorizate în sensul Directivei 84/253/CEE, a oricărui fapt sau a oricărei deciziifaptelor
sau deciziilor menționate la alineatul (1) nu
constituie o încălcare a clauzelor contractuale sau a dispozițiilor
legale care restricționează comunicarea de informații și nu
antrenează în niciun fel răspunderea acestor
persoanelor. CAPITOLUL II ê 2010/78/UE Art.
6.20 (adaptat) COOPERAREA DINTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE
DIN STATELE MEMBRE ȘI Ö CU Õ AEVMP ê 2004/39/CE Articolul 8356 Obligația de cooperare (1) Autoritățile
competente din diferitemai
multe state membre cooperează între ele de fiecare
dată când acest lucru este necesar pentru îndeplinirearealizarea
sarcinilor care le revin în temeiul prezentei
directivemisiunilor prevăzute de prezenta
directivă, utilizând competențele care le sunt
conferite fie de prezenta directivă, fie de dreptul intern. Autoritățile
competenteOrice autoritate
competentă acordă
asistență autorităților competente ale celorlalte state
membre. În special, autoritățile competente fac schimb de
informații și cooperează în cadrul investigațiilor sau al activităților de
supraveghere. ê 2010/78/UE Art.
6.21(a) Pentru a facilita și a accelera
cooperarea și, în special, schimbul de informații, statele membre
desemnează o autoritate competentă unică,
pentru a servi ca punct de contact în sensul prezentei directive. Statele
membre comunică Comisiei, AEVMP și celorlalte state membre numele
autorităților însărcinate să primească cererile de
schimb de informații sau de cooperare în temeiul prezentului alineat. AEVMP
publică o listă a acestor autorități pe site-ul său
internet și asigură actualizarea acesteia. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou (2) În cazul în care,
ținând seama de situația piețelor valorilor mobiliare în statul
membru gazdă, activitățile unei piețe reglementate ð , ale unui MTF sau ale unui OTF ï care a instituit măsurifacilități
într-un stat membru gazdă au dobândit o importanță
considerabilă pentru funcționarea piețelor valorilor mobiliare
și protecția investitorilor Ö în statul
membru gazdă respectiv Õ ,
autoritățile statelor membre de origine și gazdă competente
în privința acestei piețe reglementate adoptă măsuri de
cooperare proporționatle. (3) Statele membre
adoptă măsurile administrative și organizatorice necesare pentru
a facilita asistența prevăzută la alineatul (1). Autoritățile competente își pot
exercita competențele în scopul cooperării, inclusiv în cazul în care
practicile care fac obiectul unei investigații nu reprezintă o
încălcare a unei norme în vigoare în statul lor membru Ö respectiv Õ . ê 2010/78/UE Art.
6.21(b) (4) În cazul în care
autoritatea competentă are motive întemeiate să bănuiască
faptul că anumite acte care încalcă dispozițiile prezentei directive
sunt comise sau au fost comise pe teritoriul unui alt stat membru de către
entități care nu sunt supuse supravegherii sale, ea informează
autoritatea competentă a celuilalt stat membru și AEVMP într-un mod
cât mai detaliat posibil. Autoritatea competentă notificată
adoptă măsurile necesare. Ea comunică rezultatele
intervenției sale autorității competente care a informat-o
și AEVMP și, în măsura posibilului, le comunică evoluțiileelementele
importante apărute între timp. Prezentul alineat nu aduce atingere
competenței autorității competente notificatoare. ò nou (5) Fără a
aduce atingere alineatelor (1) și (4), autoritățile competente
notifică AEVM și alte autorități competente detaliile: (a)
oricăror cereri
diminuare a unei poziții sau expuneri în conformitate cu articolul 72
alineatul (1) litera (f); (b)
oricăror limite
privind capacitatea persoanelor de a încheia tranzacții privind
instrumente în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (g). Notificarea include,
acolo unde este relevant, detaliile cererii în conformitate cu articolul 72
alineatul (1) litera (f), inclusiv identitatea persoanei sau persoanelor
cărora le era adresată și motivele aferente, precum și
sfera de aplicare a limitelor introduse în conformitate cu articolul 72 alineatul
(1) litera (g), inclusiv persoana sau categoriile de persoane vizate,
instrumentele financiare aplicabile, orice măsuri cantitative sau praguri,
precum numărul maxim de contracte pe care le pot încheia persoanele
înaintea atingerii unei limite, orice exceptări de la acestea și
motivele aferente. Notificările
trebuie făcute cu cel puțin 24 de ore înainte de intrarea în vigoare
planificată a acțiunilor sau măsurilor. În situații
excepționale, o autoritate competentă poate efectua notificarea cu
mai puțin de 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurii,
atunci când nu este posibilă acordarea unui preaviz de 24 de ore. Autoritatea
competentă a unui stat membru care primește notificări în
temeiul prezentului alineat poate lua măsuri în conformitate cu articolul
72 alineatul (1) litera (f) sau (g) în cazul în care s-a asigurat că
măsura este necesară pentru a îndeplini obiectivul celeilalte
autorități competente. Autoritatea competentă notifică de
asemenea în conformitate cu prezentul alineat atunci când propune luarea de
măsuri. Atunci când o
acțiune în temeiul literei (a) sau (b) se referă la produse
energetice en gros, autoritatea competentă notifică, de asemenea,
Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din
domeniul energiei instituită în temeiul Regulamentului (CE)
nr. 713/2009. (6) În ceea ce
privește certificatele de emisii, autoritățile competente
trebuie să coopereze cu organismele publice responsabile cu supravegherea
piețelor de licitații și spot și cu autoritățile
competente, administratorii de registre și alte organisme publice
însărcinate cu supravegherea conformității în temeiul Directivei
2003/87/CE, pentru a se asigura că pot obține o imagine de ansamblu
consolidată asupra piețelor certificatelor de emisii. ê 2004/39/CE è1 2008/10/CE
Art. 1.18(a) è2 2008/10/CE
Art. 1.18(b) ð nou (7)5. Pentru
a garanta o aplicare uniformă a alineatului (2), è1 --- ç ð Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind ï poate adopta măsuri de punere în aplicare de stabilire a criteriilorpentru
a stabili criteriile pe
baza căroraîn funcție de care
funcționarea unei piețe reglementate într-un stat membru gazdă
ar putea fi considerată ca având o importanță considerabilă
pentru funcționarea piețelor valorilor mobiliare și pentru
protecția investitorilor în statul membru gazdă respectiv. è2 Măsurile respective, destinate să modifice
elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 64 alineatul (2).
ç ê 2010/78/UE Art.
6.21(c) (adaptat) ð nou (7)(6) În vederea
asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabilielabora formulare
standard, modele și proceduri pentru măsurilemodalitățile
de cooperare menționate la alineatul (2). ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la
[31 decembrie 2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE è1 2010/78/UE
Art. 6.22(a) Articolul 8457 è1 (1) ç Autoritatea competentă a unui stat membru poate solicita
cooperarea autorității competente a unui alt stat membru în cadrul
unei activități de supraveghere sau în scopul unei verificări la
fața locului sau în cadrul unei investigații. În cazul societățilorîntreprinderilor
de investiții care sunt membre la distanță ale unei piețe
reglementate, autoritatea competentă a acestei piețe reglementate
poate alege să li se adreseze
direct lor, caz în care informează
autoritatea competentă a statului membru de origine al membrului la distanță
respectiv în legătură cu aceasta. În cazul în care o autoritate competentă
primește o cerere de verificare la fața locului sau de
investigație, o onorează în cadrul competențelor sale: (a)
efectuând ea însăși verificarea sau
investigația; (b)
permițând autorității solicitante
să efectueze direct verificarea sau investigația; (c)
permițând auditorilor sau experților
să efectueze verificarea sau investigația. ê 2010/78/UE Art.
6.22(b) (adaptat) ð nou (2) În scopul
realizării convergenței practicilor de supraveghere, AEVMP are
posibilitatea de a participa la activitățile colegiilor de
supraveghetori, inclusiv la verificări sau investigații la fața
locului, efectuate în comun de două sau mai multe autorități
competente, în conformitate cu articolul 21
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. (3) În vederea asigurării unei armonizări
consecvente a alineatului (1), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare,
pentru a preciza informațiile pe
care trebuie să le
împărtășeascăfurnizate
autoritățileor
competente atunci când cooperează în cadrul activităților de
supraveghere, al activităților de verificare la fața locului
și al investigațiilor. ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie
2016]. ï Se delegă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf,
în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În vederea asigurării unor condiții
uniforme de aplicare a alineatului (1), ð (4) ï AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili
formulare standard, modele și proceduri destinate autorităților
competente pentru cooperarea dintre
autoritățile competente în cadrul activităților de
supraveghere, al activităților de verificare la fața locului
și alde
investigațiilor. ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la
[31 decembrie 2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primulal treilea
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 8558 Schimbul
de informații (1) Autoritățile
competente ale statelor membre care au fost desemnate ca puncte de contact în
sensul prezentei directive, în conformitate cu articolul 8356 alineatul (1),
își comunică reciproc fără întârziere informațiile
necesare în scopul îndeplinirii misiunilor atribuite autorităților
competente desemnate în conformitate cu articolul 6948 alineatul (1)
și prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul prezentei
directive. Autoritățile competente care fac
schimb de informații cu alte autorități competente în temeiul
prezentei directive pot preciza, în momentul comunicării, că
informațiile respective nu pot fi divulgate fără acordul lor
expres, caz în care aceste informații pot fi schimbate doar în scopurile
pentru care autoritățile respective și-au dat acordul. (2) Autoritatea competentă
desemnată ca punct de contact poate transmite informațiile primite în
temeiul alineatului (1) și al articolelor 8255
și 9263
către autoritățile prevăzute la articolul 7449. Acestea
transmit informațiile altor organisme sau persoane fizice sau juridice
numai cu acordulconsimțământul
expres al autorităților competente care le-au comunicat și doar
în scopurile pentru care autoritățile competente și-au dat acordulconsimțământul,
excepție făcând cazurile justificate în
mod corespunzător. În aceste din urmă cazuri, punctul de
contact informează de îndată omologul său care a trimis
informațiile. (3) Autoritățile
menționate la articolul 7449
și celelalte organisme sau persoane fizice sau juridice care primesc
informații confidențiale în temeiul alineatului (1) din prezentul articol sau al articolelor
8255
și 9263
le pot utiliza numai în exercitarea funcțiilor lor, în special: (a)
pentru a verifica dacă sunt îndeplinite
condițiile de
acces la activitatea Ö de începere a
activității Õ societățilorîntreprinderilor
de investiții și pentru a facilita monitorizareacontrolul,
individuală sau consolidată, al
condițiilor de exercitare a acestei activități, în special în
ceea ce privește cerințele de adecvare a capitalului propriu
prevăzute de Directiva 93/6/CEE, organizarea administrativă și
contabilă și mecanismele de control intern; (b)
pentru a se asigura demonitoriza funcționarea
corespunzătoare a locurilorsistemelor
de tranzacționare; (c)
pentru a aplica sancțiuni; (d)
în cadrul unei căi de atac administrative
Ö unui recurs
administrativ Õ împotriva unei
decizii a autorităților competente; (e)
în procesele intentate în conformitate cu articolul
7952;
sau (f)
în cadrul mecanismului extrajudiciar de
soluționare a reclamațiilor investitorilor prevăzut la articolul
8053. ê 2010/78/UE Art.
6.23(a) (adaptat) ð nou (4) În vederea asigurării unor condiții
uniforme de aplicare a alineatelor (1) și (2), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea
stabilirii de formulare standard, modele și proceduri pentru schimbul de
informații. ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie
2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2010/78/UE Art.
6.23(b) (5) Dispozițiile
prezentului articol și dispozițiile articolelor 8154 și 9263 nu
împiedică o autoritatea
competentă să transmită AEVMP, Comitetului european pentru risc
sistemic (denumit în continuare „CERS”), băncilor centrale, Sistemului eEuropean al bBăncilor cCentrale și
Băncii Centrale Europene,
care acționează în calitate de autorități monetare și,
după caz, altor autorități publice însărcinate cu
supervizarea sistemelor de plăți și de decontare informații
confidențiale destinate îndeplinirii atribuțiilor acestora; de
asemenea, nu li se interzice acestor autorități sau organisme să
comunice autorităților competente orice informație de care
acestea ar putea avea nevoie în scopul exercitării funcțiilor
prevăzute în prezenta directivă. ê 2010/78/UE Art.
6.24 (adaptat) Articolul 8658a Medierea cu caracter obligatoriu Ö (1) Õ
Autoritățile competente pot sesiza AEVMP cu privire la
situațiile în care a fost respinsă sau nu a primit răspuns
într-un termen rezonabil o solicitare: (a)
de efectuare a unei activități de
supraveghere, a unei verificări la fața locului sau a unei
investigații, astfel cum se prevede la articolul 8457; sau (b)
de schimb de informații conform prevederilor
de la articolul 8558. Ö (2) Õ În situațiile
menționate la primul paragraf Ö alineatul
(1) Õ , AEVMP poate
acționa în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010, fără a aduce
atingere posibilităților privind refuzul de a răspunde unei
cereri de informații, prevăzute la articolul 8759a și
posibilității AEVMP de a acționa în conformitate cu
articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 8759 Refuzul de a coopera O autoritate competentă invitată
să coopereze la o investigație, la o verificare la fața locului
sau la o activitate de supraveghere în conformitate cu articolul 8857 sau la un
schimb de informații în conformitate cu articolul 8558 nu poate refuza
să dea curs acestei solicitări decât în cazul în care: (a) această
investigație, verificare la fața locului, activitate de supraveghere
sau schimb de informații riscă să afecteze suveranitatea,
securitatea sau ordinea publică a statului membru respectiv; (ab) a
fost deja angajată o procedură judiciară pentru aceleași
fapte Ö și Õ sau
împotriva acelorași persoane la autoritățile statului membru
respectiv; (bc) a
fost deja adoptată o hotărâre definitivă pentru aceleași
fapte Ö și Õ sau
împotriva acelorași persoane în statul membru respectiv. ê 2010/78/UE Art.
6.25 În caz de refuz întemeiat pe aceste motive,
autoritatea competentă căreia i-a fost adresată invitația
de cooperare informează autoritatea competentă care a adresat
invitația și AEVMP într-un mod cât mai detaliat. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 8860 Consultarea între autoritățile competente
înainte de acordarea unei autorizări (1) Autoritatea
competentă a unui
Ö celuilalt Õ stat membru Ö implicat Õ este consultată
înainte de acordarea unei autorizări unei societățiîntreprinderi
de investiții care este Ö una dintre
următoarele Õ : (a)
o filială a unei societățiîntreprinderi
de investiții sau a unei instituții de credit autorizate în Ö alt stat Õ statul
membru respectiv;
sau (b)
o filială a întreprinderii‑mamă a unei societățiîntreprinderi
de investiții sau a unei instituții de credit autorizate în Ö alt stat Õ statul
membru respectiv;
sau (c)
controlată de aceleași persoane fizice
sau juridice care controlează o societateîntreprindere
de investiții sau o instituție de credit autorizată în statul Ö alt stat Õ membru respectiv. (2) Autoritatea
competentă a Ö statului Õ unui stat
membru însărcinată cu supravegherea instituțiilor de credit sau
a întreprinderilor de asigurări este consultată înainte de a se acorda o autorizațiere unei societățiîntreprinderi
de investiții care este: (a)
o filială a unei instituții de credit
sau a unei întreprinderi de asigurări autorizate în Comunitate Ö Uniune Õ ; sau (b)
o filială a întreprinderii-mamă a unei instituții de
credit sau a unei întreprinderi de asigurări autorizate în Comunitate
Ö Uniune Õ ; sau (c)
controlată de aceeași persoană
fizică sau juridică ce controlează o instituție de credit
sau o întreprindere de asigurări autorizată în Comunitate Ö Uniune Õ . (3) Autoritățile
competente menționate la alineatele (1) și (2) se consultă în
special în scopul evaluării caracterului
adecvat alcalității
acționarilor sau al membrilorasociaților
și a reputațieionorabilității
și experienței persoanelor care conduc efectiv activitatea și
care sunt implicateasociate
în administrareagestionarea
unei alte entități din același grup. Acestea își
comunică reciproc orice informații care privesc calitatea
caracterul adecvat al
acționarilor sau al membrilor, precum și buna
reputațiae
și experiența persoanelor care conduc efectiv activitatea și
care pot interesa celelalte autorități competente, în scopul
eliberării unei autorizații sau al controlului permanent al
respectării condițiilor de funcționareexercitare. ê 2010/78/UE Art.
6.26 (adaptat) ð nou (4) În vederea asigurării unor condiții
uniforme de aplicare a alineatelor (1) și (2), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea stabiliriielaborării
de formulare standard, modele și proceduri pentru consultarea altor
autorități competente înainte de acordarea unei autorizații. ðAEVMP înaintează Comisiei aceste
proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la
[31 decembrie 2016]. ï Se conferă Comisiei competența de a
adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul
paragraf, în conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Articolul 8961 Competențele statelor membre
gazdă (1) Statele membre
gazdă ð prevăd că autoritatea
competentă poate ï pot solicita, în scopuri
statistice, ca toatefiecare
societățileîntreprindere
de investiții care auare
o
sucursaleă
pe teritoriul lor să le transmită rapoarte periodice privind
activitatea acestoracestei
sucursale. (2) În exercitarea
responsabilităților conferite de prezenta directivă, orice
statele membreu gazdă ð prevăd că autoritatea
competentă ï poate solicita sucursalelor societățilorîntreprinderilor
de investiții să furnizeze informațiile necesare pentru a verifica
dacă respectămonitoriza
conformitatea lor cu standardelenormele
Ö stabilite de
statul membru gazdă Õ care le sunt
aplicabile pe
teritoriul său, pentru cazurile
prevăzute la articolul 3732
alineatul (87).
Obligațiile astfel impuse acestor sucursale nu pot fi, cu toate acestea,
mai stricte decât cele pe care Ö același Õ acest
stat membru le impune societățilorîntreprinderilor
stabilite pe teritoriul său pentru monitorizarea conformării acestora
cula
aceleași standarde. Articolul 9062 Măsuri conservatoare Ö de
precauție Õ care trebuie
adoptate de statele membre gazdă (1) În cazul în care
autoritatea competentă a statului membru gazdă are motive clare
și demonstrabile să estimeze că o societateîntreprindere
de investiții care operează pe
teritoriul său în temeiulcadrul
regimului
libertății de a presta servicii pe teritoriul său
Ö încalcă
obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor adoptate în
conformitate cu prezenta directivă Õ sau Ö că o
societate de investiții Õ care deține o
sucursală pe teritoriul său încalcă obligațiile care îi
revin în temeiul dispozițiilor adoptate în conformitate cu prezenta
directivă, care nu conferă prerogative
autorității competente a statului membru gazdă, ea comunică
aceste aspecte autorității competente a statului membru de origine. ê 2010/78/UE Art.
6.27(a) (adaptat) În cazul în care, în pofida măsurilor
adoptate de autoritatea competentă a statului membru de origine sau din
cauza faptului că aceste măsuri se dovedesc a fi inadecvate,
societatea de investiții respectivă continuă să
acționeze într-un mod care
prejudiciazăaducând prejudicii în mod
clar intereseleor
investitorilor statului membru gazdă sau funcționareaării ordonatăe a piețelor,
se aplică următoarele: (a)
după ce a informat autoritatea competentă
a statului membru de origine, autoritatea competentă a statului membru
gazdă ia toate măsurile adecvate necesare pentru a proteja
investitorii șisau
pentru a menține buna funcționare a piețelor, ceea ce include
posibilitatea de a împiedica societățile de investiții care
încalcă normele să Ö inițieze Õ efectueze
alte Ö tranzacții Õ operațiuni
pe teritoriul său. Comisia și AEVMP sunt informate fără
întârziere cu privire la aceste măsuri; (b)
în plus, autoritatea competentă a statului
membru gazdă poate sesiza AEVMP cu privire la chestiune, care poate
acționa în conformitate cu competențele care
îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010. ê 2004/39/CE
(adaptat) (2) În cazul în care
autoritățile competente ale statului membru gazdă constată
că o societateîntreprindere
de investiții având o sucursală pe teritoriul său nu
respectă actele cu putere de lege Ö sau actele
administrative Õ adoptate în acest
stat în temeiul dispozițiilor prezentei directive care conferă
prerogative autorităților competente ale statului membru gazdă,
acestea impun solicită
acestei
societățiiîntreprinderi
respective să pună
capăt acestei situații necorespunzătoare. În cazul în care societateaîntreprinderea
de investiții în cauză nu adoptă dispozițiile necesare,
autoritățile competente ale statului membru gazdă iau toate
măsurile adecvate pentru ca societatea
de investiții respectivăaceasta să
pună capăt acestei situații necorespunzătoare. Natura
acestor măsuri este comunicată autorităților competente ale
statului membru de origine. ê 2010/78/UE Art.
6.27(b) (adaptat) În cazul în care, în ciuda măsurilor
luate de statul membru gazdă, societatea de investiții continuă
să încalce actele cu putere de lege sau actele administrative
menționate la primul paragraf care sunt în vigoare în statul membru
gazdă, se
aplică următoarele: Ö autoritatea
competentă a statului membru gazdă, Õ (a) după
ce a informat autoritatea competentă a statului membru de origine, autoritatea
competentă a statului membru gazdă ia toate
măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii Ö și Õ sau pentru a menține
buna funcționare a piețelor. Comisia și AEVMP sunt informate
fără întârziere cu privire la aceste măsuri.; (b) În plus, autoritatea competentă a statului membru gazdă
poate sesiza AEVMP cu privire la chestiune, care poate acționa în
conformitate cu competențele care îi sunt
atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE ð nou (3) În cazul în care autoritatea
competentă a statului membru gazdă a unei piețe reglementate, sau a unui MTF ð sau a unui OTF ï are motive clare și demonstrabile să estimeze că
această piață reglementată,
sau
acest MTF ð sau acest OMF ï încalcă obligațiile care îi revin în temeiul
dispozițiilor adoptate în conformitate cu prezenta directivă, ea comunică acest lucru
autorității competente a statului membru de origine al pieței reglementate respective
sau a MTF-ului ð sau OTF-ului ï respectiv. ê 2010/78/UE Art.
6.27(c) (adaptat) În cazul în care, în pofida măsurilor
adoptate de autoritatea competentă a statului membru de origine sau din
cauza faptului că aceste măsuri se dovedesc a fi inadecvate,
piața reglementată menționată
sau MTF-ul continuă să
acționeze într-un mod care
prejudiciazăaducând prejudicii în mod
clar intereseleor
investitorilor statului membru gazdă sau funcționareaării ordonatăe a piețelor,
se aplică
următoarele: Ö autoritatea
competentă a statului membru gazdă, Õ (a)
după ce a informat autoritatea competentă a statului membru de
origine, autoritatea
competentă a statului membru gazdă ia toate
măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii Ö și Õ sau pentru a menține
buna funcționare a piețelor, ceea ce include posibilitatea de a
împiedica piața reglementată menționată
sau MTF-ul să își
pună facilitățile la dispoziția participanților sau a membrilor la
distanță sau a participanților
stabiliți în statul membru gazdă. Comisia și AEVMP sunt
informate fără întârziere cu privire la aceste măsuri.; (b) În plus, autoritatea competentă a statului membru gazdă
poate sesiza AEVMP cu privire la chestiune, care poate acționa în
conformitate cu competențele care îi sunt
atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE (4) Orice
măsură luată în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3) și
care presupune sancțiuni sau restricții pentru activitățile
unei societățiîntreprinderi
de investiții sau ale unei piețe reglementate estetrebuie să fie
perfect
justificată în mod corespunzător
și comunicată societățiiîntreprinderii
de investiții sau pieței reglementate respective. ê 2010/78/UE Art.
6.28 Articolul 9162a Cooperarea și schimbul de
informații cu AEVMP (1) Autoritățile
competente cooperează cu AEVMP în sensul prezentei directive, în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. (2) Autoritățile
competente furnizează fără întârziere AEVMP toate
informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în
temeiul prezentei directive și în conformitate cu articolul 35 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ê 2004/39/CE CAPITOLUL III COOPERARE CU ȚĂRILE TERȚE Articolul 9263 Schimbul de informații cu
țările terțe ê 2010/78/UE Art.
6.29 (adaptat) ð nou (1) Statele membre
și, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr.
1095/2010, AEVMP pot încheia acorduri de cooperare care prevăd schimbul de
informații cu autoritățile competente din țări
terțe, cu condiția ca informațiile comunicate să
beneficieze de garanții ale secretului profesional cel puțin
echivalente cu cele Ö impuse Õ solicitate
în temeiul articolului 8154.
Acest schimb de informații trebuie să fie destinat îndeplinirii
sarcinilor autorităților competente respective. Statele membre
și AEVMP pot transfera ð Transmiterea de ï date cu caracter personal unei țări terțe ð de către un stat membru se
face ï în conformitate cu capitolul IV din Directiva 95/46/CE. ðTransmiterea de date cu caracter personal
unei țări terțe de către AEVMP se face în conformitate cu
articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 45/2001. ï De asemenea, statele membre și AEVMP pot
încheia acorduri de cooperare care prevăd schimbul de informații cu
autorități, organisme și persoane fizice sau juridice din
țări terțe, însărcinate cu una sau mai multe din
atribuțiile următoare: (a)
supravegherea instituțiilor de credit, a altor
instituții financiare și a întreprinderilor de asigurări și
cu
supravegherea piețelor financiare; (b)
procedurile de lichidare sau de faliment al
societăților de investiții și cu
orice alte proceduri similare; (c)
efectuarea auditului legal al
societăților de investiții și al altor instituții
financiare, al instituțiilor de credit și al întreprinderilor de
asigurări, în cadrul exercitării funcțiilor lor de supraveghere
sau al exercitării funcțiilor lor în cazul administrăriigestionarilor
sistemelor de compensare; (d)
supravegherea organismelor care intervin în
procedurile de lichidare Ö și Õ sau de
faliment ale societăților de investiții Ö și Õ sau în orice
alte proceduri similare; (e)
supravegherea persoanelor
însărcinate cu auditul legal al conturilor întreprinderilor de
asigurări, al instituțiilor de credit, al societăților de
investiții și al altor instituții financiare;. (f)
supravegherea persoanelor care sunt active pe
piețe de comercializare a certificatelor de emisii în scopul
asigurării unei imagini de ansamblu consolidate asupra piețelor
financiare și spot. Acordurile de cooperare menționate la al
treilea paragraf pot fi încheiate numai dacă informațiile comunicate
beneficiază de garanții ale secretului profesional cel puțin
echivalente cu cele Ö impuse Õ solicitate
în temeiul articolului 8154.
Acest schimb de informații este destinat îndeplinirii sarcinilor
autorităților, organismelor sau persoanelor fizice sau juridice
respective. ðÎn cazul în care un acord de cooperare
implică transmiterea de date cu caracter personal de către un stat
membru, acesta respectă capitolul IV din Directiva 95/46/CE și, în
cazul în care AVEMP este implicată în transmiterea de date, Regulamentul
(CE) nr. 45/2001. ï ê 2004/39/CE (2) În cazul în care
provin de la alt stat membru, informațiile pot fi divulgate doar cu
acordul expres al autorității competente care le-a comunicat și,
după caz, doar în scopurile pentru care aceasta și-a dat acordul. Aceeași
dispoziție se aplică informațiilor comunicate de
autoritățile competente ale țărilor terțe. TITLUL VIIV ò nou CAPITOLUL 1 ACTE DELEGATE Articolul 93 Acte
delegate Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul
94, în ceea ce privește articolul 2 alineatul (3), articolul 4 alineatele
(1) și (2), articolul 13 alineatul (1), articolul 16 alineatul (12),
articolul 17 alineatul (6), articolul 23 alineatul (3), articolul 24 alineatul
(8), articolul 25 alineatul (6), articolul 27 alineatul (7), articolul 28
alineatul (3), articolul 30 alineatul (5), articolul 32 alineatul (3),
articolul 35 alineatul (8), articolul 44 alineatul (4), articolul 51 alineatul
(7), articolul 52 alineatul (6), articolul 53 alineatul (4), articolul 59
alineatul (3), articolul 60 alineatul (5), articolul 66 alineatele (6) și
(7), articolul 67 alineatele (3), (7) și (8), articolul 68 alineatul
(5), articolul 83 alineatul (7) și articolul 99 alineatul (2). Articolul 94 Exercitarea
delegării de competențe 1.
Se conferă
Comisiei competența de a adopta acte delegate, cu respectarea
condițiilor stabilite în prezentul articol. 2.
Delegarea de
competențe menționată la articolul 93 este acordată
pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la data
intrării în vigoare a prezentei directive. 3.
Delegarea de
competențe menționată la articolul 93 poate fi revocată în
orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt
delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Ea intră în
vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în
aceasta. Decizia
nu aduce atingere valabilității niciunui act delegat aflat deja în
vigoare. 4.
Imediat după ce
adoptă un act delegat, Comisia notifică acest lucru simultan
Parlamentului European și Consiliului. 5.
Un act delegat adoptat în
conformitate cu articolul 93 intră în vigoare doar dacă Parlamentul
European sau Consiliul nu formulează obiecțiuni în termen de
două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European sau
Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât
Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor
prezenta obiecțiuni. Acest
termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului
European sau a Consiliului. CAPITOLUL 2 Acte de punere în aplicare Articolul 95 Comitet (1) Pentru adoptarea
de acte de punere în aplicare în temeiul articolelor 41 și 60, Comisia
este asistată de Comitetul european pentru valori mobiliare instituit prin
Decizia 2001/528/CE a Comisiei[58].
Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011[59]. (2) Atunci când se
face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011, ținându-se seama de dispozițiile
articolului 8 din acesta. CAPITOLUL 3 ê 2004/39/CE DISPOZIȚII FINALE Articolul 64 Comitet 1. Comisia este
sprijinită de Comitetul european pentru valori mobiliare instituit prin
Decizia 2001/528/CE a Comisiei[60] (denumit în continuare „comitetul”). ê 2008/10/CE Art.
1.20(a) (2) Atunci când se
face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele
(1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere
dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie. ê 2006/31/CE Art.
1.2(a) 2a. Niciuna dintre
măsurile de punere în aplicare adoptate nu poate modifica
dispozițiile esențiale ale prezentei directive. ê 2008/10/CE Art.
1.20(b) (3) Atunci când se
face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din
Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din
respectiva decizie. Termenul
prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se
stabilește la trei luni. ê 2008/10/CE Art.
1.20(c) (4) Până la
31 decembrie 2010 și, ulterior, cel puțin o dată la trei ani,
Comisia reexaminează dispozițiile referitoare la competențele
sale de executare și prezintă Parlamentului European și
Consiliului un raport cu privire la modul în care aceste competențe au
fost exercitate. Raportul analizează, în special, necesitatea propunerii
de modificări la prezenta
directivă de către Comisie, pentru a asigura un domeniu de aplicare
adecvat al competențelor de executare conferite Comisiei. Concluzia cu
privire la faptul că sunt sau nu necesare modificări este însoțită
de o expunere de motive detaliată. Raportul este însoțit,
dacă este necesar, de o propunere legislativă de modificare a
dispozițiilor prin care se conferă Comisiei competențe de
executare. ê 2010/78/UE Art.
6.30 Articolul 64a Clauza privind
încetarea de drept a efectelor juridice Până la
1 decembrie 2011, Comisia reexaminează articolele 2, 4, 10b, 13,
15, 18, 19, 21, 22, 24 și 25, articolele 27-30 și
articolele 40, 44, 45, 56 și 58 și prezintă orice
propunere legislativă adecvată pentru a permite aplicarea
deplină a actelor delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și
a actelor de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE în ceea ce
privește prezenta directivă. Fără a aduce atingere
măsurilor de punere în aplicare deja adoptate, competențele conferite
Comisiei la articolul 64 de adoptare a
măsurilor de executare rămase după intrarea în vigoare a
Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, încetează să se
mai aplice de la 1 decembrie 2012. ê 2006/31/CE Art.
1.3 Articolul 9665 Rapoarte și revizuire (1) Până la
31 octombrie 2007, pe baza consultării publice și având în
vedere discuțiile cu autoritățile competente, Comisia
raportează Parlamentului European și Consiliului despre posibila
extindere a domeniului de aplicare a dispozițiilor prezentei directive
cu privire la obligațiile de transparență înainte și
după tranzacționare ale tranzacțiilor din categoriile de
instrumente financiare, altele decât acțiunile. (2) Până la
31 octombrie 2008, Comisia prezintă Parlamentului European și
Consiliului un raport privind aplicarea articolului 27. (3) Până la
30 aprilie 2008, pe baza consultărilor publice și având în
vedere discuțiile cu autoritățile competente, Comisia
raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la: (a) oportunitatea
de a menține exceptarea prevăzută la articolul 2 alineatul
(1) litera (k), pentru întreprinderi a căror activitate principală
este tranzacționarea pe cont propriu în domeniul instrumentelor derivate
pentru materii prime; (b)
conținutul și forma cerințelor care ar trebui aplicate pentru
autorizarea și supravegherea acestui tip de întreprinderi, ca
întreprinderi de investiții în sensul prezentei directive; (c) caracterul
adecvat al normelor privind desemnarea agenților afiliați în
executarea serviciilor și/sau activităților de
investiții, în special în privința supravegherii acestora; (d) oportunitatea
de a menține exceptarea prevăzută la articolul 2 alineatul (1)
litera (i). (4) Până la
30 aprilie 2008, Comisia prezintă Parlamentului European și
Consiliului un raport privind stadiul eliminării obstacolelor care ar
putea împiedica consolidarea informației la nivel european pe care
sistemele de tranzacționare sunt obligate să le publice. (5) Pe baza
rapoartelor menționate la alineatele (1) și (4), Comisia poate
prezenta propuneri pentru modificări la prezenta directivă. (6) Până la
31 octombrie 2006, având în vedere discuțiile cu
autoritățile competente, Comisia reportează Parlamentului
European și Consiliului cu privire la oportunitatea de a menține
solicitările pentru asigurarea de răspundere civilă
profesională impusă asupra intermediarilor conform legislației
comunitare. ò nou (1) Înainte de [2
ani de la aplicarea MiFID conform articolului 97] și în urma
consultării AEVMP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European
și Consiliului cu privire la: (a)
funcționarea
sistemelor organizate de tranzacționare, ținând seama de
experiențele acumulate de autoritățile competente în urma
activității de supraveghere, numărul OTF-urilor autorizate în UE
și cota de piață a acestora; (b)
funcționarea
regimului piețelor de creștere pentru IMM-uri, ținând seama de
numărul MTF-urilor înregistrate ca piețe de creștere pentru
IMM-uri, numărul de emitenți prezenți pe acestea și
volumele de tranzacționare aferente; (c)
impactul cerințelor
referitoare la tranzacționarea automatizată și de mare
frecvență; (d)
experiența
legată de mecanismul de interzicere a anumitor produse sau practici,
ținând seama de câte ori au fost acționate aceste mecanisme și
de efectele pe care le-au avut; (e)
impactul aplicării
limitelor sau măsurilor alternative privind lichiditatea, abuzul de
piață și condițiile de decontare și de cotație
ordonată pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri; (f)
funcționarea
sistemului centralizat de raportare instituit în conformitate cu titlul V, în
special disponibilitatea informațiilor post-tranzacționare de
înaltă calitate, într-o formă consolidată care să
cuprindă întreaga piață, în conformitate cu standarde de
utilizare ușoară și cu costuri rezonabile. Pentru a asigura
calitatea și accesibilitatea informațiilor consolidate
post-tranzacționare, Comisia prezintă raportul însoțit,
dacă este cazul, de o propunere legislativă privind înființarea
unei entități unice care să exploateze sistemul centralizat de
raportare. ê 2004/39/EC è1 Corrigendum,
JO L 045, 16.2.2005, p. 18 Articolul 66 Modificarea
Directivei 85/611/CEE La articolul 5 din
Directiva 85/611/CEE, alineatul (4) se înlocuiește cu următoarele: „4. Articolul 2
alineatul (2) și articolele 12, 13 și 19 din è1 Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele
instrumentelor financiare ç[61] , se
aplică prestării serviciilor menționate la alineatul (3) din
prezentul articol de către
întreprinderile de gestionare.” Articolul 67 Modificarea
Directivei 93/6/CEE Directiva 93/6/CEE
se modifică după cum urmează: 1. La articolul 2,
alineatul (2) se înlocuiește cu următoarele: „(2) «întreprindere de
investiții» înseamnă orice instituție care respectă
definiția prezentată la articolul 4 alineatul (1) din è1 Directiva 2004/39/CE a Parlamentului și a
Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor
financiare ç [62], și care intră sub incidența
cerințelor impuse de aceeași directivă, cu excepția: (a)
instituțiilor de credit, (b)
întreprinderilor locale prevăzute la punctul 20, (c)
întreprinderilor care nu sunt autorizate să furnizeze decât serviciul de
consiliere în investiții și se limitează la primirea și
trimiterea ordinelor investitorilor fără a deține ele însele, în
aceste două cazuri, fonduri sau titluri aparținând clienților
lor și care, din acest motiv, nu riscă în nici un moment să fie
debitoare față de aceștia.” 2. La articolul 3,
alineatul (4) se înlocuiește cu următoarele: „4. Întreprinderile
menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b) au un capital
inițial de 50000 euro în măsura în care beneficiază de
libertatea de stabilire sau de a presta servicii în temeiul articolelor 31 sau
32 din Directiva 2004/39/CE.” 3. La articolul 3, se
inserează următoarele alineate: „(4a) Până la
revizuirea Directivei 93/6/CEE, întreprinderile menționate la articolul 2
alineatul (2) litera (c) îndeplinesc una din următoarele cerințe: (a) un
capital inițial de 50000 euro; sau (b) o
asigurare de răspundere civilă profesională care acoperă
întreg teritoriul Comunității sau o altă garanție
comparabilă împotriva angajării răspunderii sale pentru
neglijență profesională, pentru o sumă minimă de
1000000 euro per eveniment asigurat și de 1500000 de euro pe an pentru
valoarea totală a evenimentelor asigurate; sau (c) o
combinație între capitalul inițial și asigurarea de
răspundere civilă profesională care atinge un nivel de acoperire
echivalent cu cele prevăzute la literele (a) sau (b). Valorile
menționate de prezentul alineat sunt revizuite periodic de Comisie, pentru
a ține seama de evoluția indicelui european al prețurilor de
consum publicat de Eurostat, în conformitate și simultan cu
modificările efectuate în temeiul articolului 4 alineatul (7) din
Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări[63]. (4b) În cazul în care
o întreprindere de investiții menționată la articolul 2
alineatul (2) litera (c) este, de asemenea, înmatriculată în temeiul
Directivei 2002/92/CE, aceasta trebuie să îndeplinească cerința
stabilită la articolul 4 alineatul (3) din această directivă
și trebuie, în plus, să îndeplinească una din cerințele
următoare: (a) un
capital inițial de 25000 euro; sau (b) o
asigurare de răspundere civilă profesională care acoperă
întreg teritoriul Comunității sau o altă garanție
comparabilă împotriva angajării răspunderii sale pentru
neglijență profesională, pentru o sumă minimă de 500000
euro per eveniment asigurat și de 750000 de euro pe an pentru valoarea
totală a evenimentelor asigurate; sau (c) o
combinație între capitalul inițial și asigurarea de
răspundere civilă profesională care atinge un nivel de acoperire
echivalent cu cele prevăzute la literele (a) sau (b).” Articolul 68 Modificarea
Directivei 2000/12/CE Anexa I la
Directiva 2000/12/CE se modifică după cum urmează: La sfârșitul
anexei I, se adaugă următoarea teză: „Serviciile
și activitățile prevăzute la secțiunile A și B din
anexa I la è1 Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele
instrumentelor financiare ç[64] în cazul în care
fac trimitere la instrumentele financiare menționate la secțiunea C
din anexa I la această directivă, sunt subordonate recunoașterii
reciproce în conformitate cu prezenta directivă.” ê 2006/31/CE Art.
1.4 Articolul 69 Abrogarea
Directivei 93/22/CEE Directiva
93/22/CEE se abrogă cu efect de la 1 noiembrie 2007. Trimiterile
la Directiva 93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la prezenta
directivă. Trimiterile la termeni definiți sau articole din Directiva
93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la termenul echivalent definit sau
la articolul din prezenta directivă. ê 2004/39/CE Articolul 9770 Transpunere ò nou (1) Statele membre
adoptă și publică, până la [….] cel târziu, actele cu
putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma
prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei
textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între
respectivele acte și prezenta directivă. Atunci când statele
membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta
directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data
publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare
a acestei trimiteri. De asemenea, ele conțin o mențiune în sensul
că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege și
al actelor administrative în vigoare, la directivele abrogate prin prezenta
directivă se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele
membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în
care se formulează această mențiune. Statele membre
aplică aceste măsuri de la […], cu excepția dispozițiilor
de transpunere a articolului 67 alineatul (2), care se aplică de la [2
ani de la data aplicării restului directivei]. (2) Comisiei și
AEVMP le sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții
de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta
directivă. ê 2006/31/CE Art.
1.5 Statele membre
adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare
pentru a se conforma prezentei directive până la 31 ianuarie 2007.
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Statele membre
aplică aceste acte de la 1 noiembrie 2007. ê 2004/39/CE Atunci când
statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta
directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data
publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare
a acestei trimiteri. Articolul 71 Dispoziții
tranzitorii ê 2006/31/CE Art.
1.6 (1)
Întreprinderile de investiții deja autorizate în statul membru de
origine pentru a furniza servicii de investiții înainte de
1 noiembrie 2007 se consideră a fi astfel autorizate în sensul
prezentei directive în cazul în care legislația respectivului stat membru
prevede că, pentru a se angaja în
astfel de activități, acestea trebuie să îndeplinească
condiții comparabile cu cele prevăzute la articolele 9-14. (2) O
piață reglementată sau un operator de piață deja
autorizat în statul membru de origine înainte de 1 noiembrie 2007 se
consideră a fi autorizat în sensul prezentei directive în cazul în care
legislația respectivului stat membru prevede că piața
reglementată sau, după caz, operatorul de piață, trebuie
să îndeplinească condiții comparabile cu cele prevăzute la
titlul III. (3) Agenții
afiliați deja înregistrați într-un registru public înainte de
1 noiembrie 2007 se consideră a fi înregistrați în sensul
prezentei directive în cazul în care legislația statelor membre respective
prevede că agenții afiliați trebuie să îndeplinească
condiții comparabile cu cele prevăzute la articolul 23. (4)
Informațiile comunicate înainte de 1 noiembrie 2007 în sensul
articolelor 17, 18 sau 30 din Directiva 93/22/CEE, se consideră a fi
comunicate în sensul articolelor 31 și 32 din prezenta directivă. (5) Orice sistem
existent care intră sub incidența definiției unui MTF (sistem
multilateral de tranzacționare) exploatat de un operator de
piață dintr-o piață reglementată, se autorizează
ca MTF la solicitarea operatorului de piață al pieței reglementate,
cu condiția respectării unor norme echivalente cu cele impuse prin
prezenta directivă pentru autorizarea și exploatarea unui MTF și
cu condiția ca solicitarea în cauză să fie formulată în
termen de optsprezece luni de la 1 noiembrie 2007. ê 2004/39/CE 6. Întreprinderile
de investiții sunt autorizate să continue să considere
clienții profesionali existenți ca atare, cu condiția ca
această clasificare să fi fost efectuată de întreprinderea de
investiții pe baza unei evaluări adecvate a competenței,
experienței și cunoștințelor clientului oferind o asigurare
rezonabilă, în lumina naturii tranzacțiilor sau serviciilor
considerate, că acesta este în măsură să ia decizii proprii
în materie de investiții și înțelege riscurile implicate. Aceste
întreprinderi de investiții își
informează clienții în legătură cu condițiile
prevăzute de directivă pentru clasificarea clienților. ò nou Articolul 98 Abrogare Directiva
2004/39/CE, cu modificările sale ulterioare, se abrogă cu efect de la
[…]. Trimiterile la Directiva 2004/39/CE sau la Directiva 93/22/CEE se
interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Trimiterile la
termeni definiți sau articole din Directiva 2004/39/CE sau din Directiva
93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la termenul echivalent definit în
prezenta directivă sau la articolul din prezenta directivă. Articolul 99 Dispoziții
tranzitorii (1)
Societățile existente din țări terțe trebuie să
poată continua furnizarea serviciilor și exercitarea
activităților în statele membre, în conformitate cu regimurile
naționale până la [4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei
directive]. (2) Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94
pentru a prelungi perioada de aplicare a dispozițiilor de la alineatul
(1), ținând seama de deciziile de echivalență adoptate deja de
Comisie în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) și de
evoluțiile anticipate ale cadrului de reglementare și de supraveghere
din țările terțe. ê 2004/39/CE
(adaptat) Articolul 10072 Intrarea
în vigoare Prezenta directivă intră în vigoare
în ziua
publicării Ö a
douăzecea zi de la data publicării Õ în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene. Articolul 10173 Destinatari Prezenta directivă se adresează
statelor membre. ANEXA I LISTA SERVICIILOR,
ACTIVITĂȚILOR ȘI INSTRUMENTELOR FINANCIARE Secțiunea
A Servicii și activități de investiții 1. PrimireaRecepția
și transmiterea de ordine privind unul sau mai multe instrumente
financiare. 2. Executarea ordinelor în numele
clienților. 3. Tranzacționarea în cont propriu. 4. AdministrareaGestionarea
de portofolii. 5. Serviciile de consultanță de consiliere
în investiții. 6. Ö Subscrierea Õ Achiziția fermă
de instrumente financiare și/sau plasarea de instrumente financiare cu
angajament ferm. 7. Plasarea de instrumente financiare
fără angajament ferm. 8. Exploatarea de
sistemeunui sistem
multilaterale de
tranzacționare (MTF-uri). ò nou 9. Păstrarea
și administrarea instrumentelor financiare în contul clienților,
inclusiv custodia și serviciile conexe, precum administrarea de
numerar/garanții. 10. Exploatarea de
sisteme organizate de tranzacționare. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou Secțiunea
B Servicii auxiliare (1) Conservarea
și gestionarea instrumentelor financiare în contul clienților,
inclusiv păstrarea și serviciile conexe, precum gestionarea de
numerar/garanții. 12. Acordarea de crediteunei
credit sau a unui împrumuturi unui investitor pentru a-i permite
efectuarea unei tranzacții cu unul sau mai multe instrumente financiare,
în care este implicatăintervine
societateaîntreprinderea
care acordă creditul sau împrumutul. 23. Serviciie de consultanțăconsiliere
furnizate întreprinderilor în ceea ce privește structura capitalului,
strategia industrială și aspectele conexe; consultanțaconsilierea
și serviciile în materie de fuziuni și de achiziție de
întreprinderi. 34. Serviciile de
schimb valutar în cazul în care aceste servicii sunt legate de furnizarea
serviciilor de investiții. 45. Cercetarea în domeniul investițiilorinvestiții
și analiza financiară sau orice altă formă de recomandare
generală privind tranzacțiile cu instrumente financiare. 56. Serviciile legate
de Ö subscriere Õ achiziția fermă. 67. Serviciile
și activitățile de investiții, precum și serviciile
auxiliare de tipul inclus în secțiunea A sau B din anexa I privind
piața subiacentă a instrumentelor derivate incluse în secțiunea
C punctele 5, 6, 7 și 10, în cazul în care acestea sunt legate de
prestarea serviciilor de investiții sau a serviciilor auxiliare. Secțiunea
C Instrumente financiare 1. Valorile mobiliare. 2. Instrumentele pieței monetare. 3. Unitățile
de ale
organismelor de plasament
colectiv. 4. Contractele de opțiuni, contractele la
termen (futures),
contractele swap, contractele la termen (forward)
pe rata dobânzii și orice alte contracte derivate referitoare la valori
mobiliare, monede, rate ale dobânzii sau ale randamentuluirentabilității
ð , certificate de emisii ï sau alte instrumente derivate, indici financiari sau măsuri
financiare care pot fi decontateregularizate
prin livrare fizică sau în numerar. 5. Contractele de opțiuni, contractele la
termen, contractele swap, contractele la termen pe rata dobânzii și orice
alte contracte derivate referitoare la mărfurimaterii
prime care trebuie decontateregularizate
în numerar sau pot fi decontateregularizate
în numerar la cererea uneia dintre părți, (altfel decât în
caz de încălcare a obligațiilor sau de alt incident care conduce la
reziliere). 6. Contractele de opțiuni, contractele la
termen, contractele swap și orice alt contract derivat referitor la mărfurimaterii
prime care pot fi decontateregularizate
prin livrare fizică, cu condiția să fie tranzacționate pe o
piață reglementată ð , un OTF ï și/sau
un MTF. 7. Contractele de opțiuni, contractele la
termen, contractele swap, contractele la termen fix („forwards”)
și orice alte contracte derivate referitoare la mărfurimaterii
prime care pot fi decontateregularizate
prin livrare fizică, care nu au fost menționate în alt mod în
secțiunea C punctul 6 și neavând scopuri comerciale, care
prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate
ținând seama dacă, în special, sunt compensate și decontateregularizate
prin intermediul unor caseorganisme
de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulatregulate.
8. Instrumentele derivate care servesc la
transferul riscului de credit. 9. Contractele financiare pentru
diferențe (financial contracts for differences). 10. Contractele de opțiuni, contractele
la termen, contractele swap, contractele la termen pe rata dobânzii și
orice alte contracte derivate referitoare la variabile climatice, la taxe de
navlu, la
autorizații de emisiuni la certificate de emisii sau la rate ale
inflației sau alte statistici economice oficiale care trebuie decontateregularizate
în numerar sau pot fi decontateregularizate
în numerar la cererea uneia dintre părți, (altfel decât în
caz de încălcare a obligațiilor sau de alt incident care conduce la
reziliere), precum și orice alte contracte
derivate privind active, drepturi, obligații, indici și măsuri
care nu au fost menționate în alt mod în prezenta secțiune C, care
prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate
ținând seama dacă, în special, sunt tranzacționate pe o
piață reglementată ð , un OTF ï sau un MTF, sunt compensate și decontateregularizate
prin intermediul unor caseorganisme
de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulatregulate. ò nou 11. Certificatele de
emisii care constau în orice unități recunoscute ca fiind conforme cu
cerințele Directivei 2003/87/CE (sistemul de comercializare a
certificatelor de emisii). Secțiunea D Lista serviciilor de
raportare a datelor 1. Exploatarea unui
mecanism de publicare aprobat. 2. Exploatarea unui
furnizor de sisteme centralizate de raportare. 3. Exploatarea unui
mecanism de raportare aprobat. ê 2004/39/CE
(adaptat) ð nou ANEXA II „CLIENȚI PROFESIONIȘTIALI”
ÎN SENSUL PREZENTEI DIRECTIVE Un client profesionistal este un client
care are experiența, cunoștințele și competența
necesare pentru a lua propriile decizii de investiții și a evalua
corect riscurile implicate. Pentru a putea fi
considerat client profesionistal,
clientul trebuie să îndeplinească următoarele criterii:. I.
Categorii de clienți considerați clienți profesioniștiali Sunt considerați ca profesioniștiali
pentru toate serviciile și activitățile de investiții
și instrumentele financiare în sensul prezentei directive: (1)
Entitățile care
trebuie autorizate sau reglementate pentru a opera pe piețele financiare. Lista
următoare se înțelege ca incluzând toate entitățile
autorizate care exercită activități caracteristice
entităților menționate, fie că sunt autorizate de un stat
membru în temeiul unei directive, fie autorizate sau reglementate de un stat
membru fără raportare la o directivă, fie autorizate sau
reglementate de o țară terță: (a)
iInstituții de
credit; (b)
societățiÎntreprinderi de
investiții; (c)
aAlte instituții
financiare autorizate sau reglementate; (d)
îÎntreprinderi de
asigurări; (e)
oOrganisme de
plasament colectiv și societățile
care le administrează;întreprinderile lor de gestionare (f)
fFonduri de pensii
și societățile care le
administrează;întreprinderile lor de gestionare (g)
eEntități
care efectuează tranzacții cu mărfurimaterii
prime și instrumente derivate pe acestea; (h)
societățiÎntreprinderi
locale; (i)
aAlți
investitori instituționali; (2)
Marile întreprinderi care întrunesc două din
următoarele criterii, la nivel individual: – totalul bilanțului: || 20 000 000 EUR20 milioane euro, – cifra de afaceri netă: || 40 000 000 EUR40 milioane euro, – capitaluri proprii: || 2 000 000 EUR2 milioane euro; (3)
Guvernele naționale
și regionale, Ö inclusiv Õ organismele publice
care gestionează datoria publică Ö la nivel
național sau regional Õ , băncile centrale,
instituțiile internaționale și supranaționale, precum Banca
Mondială, FMI, BCE, BEI și celelalte
organizații internaționale similare. (4)
Alți investitori instituționali a
căror activitate principală constă în investiții în
instrumente financiare, în special Ö inclusiv Õ entitățile
care se ocupă cu obținerea de capital prin
valorificarea de valori mobiliare în active securitizarea activelor sau alte
operațiuni de finanțare. Entitățile menționate anterior
sunt considerate clienți
profesioniștiprofesionale. Cu
toate acestea, eleacestea
trebuie să poată solicita tratamentul rezervat clienților neprofesioniștientităților
neprofesionale, iar societățileîntreprinderile
de investiții pot accepta să le acorde un nivel de protecție mai
ridicat. În cazul în care clientul unei societățiîntreprinderi
de investiții este o întreprindere menționată
mai susîn sensul dispozițiilor
menționate anterior, societateaîntreprinderea
de investiții trebuie să îl informeze, înainte de a-i furniza vreun
serviciu, că este considerat, pe baza informațiilor de care dispune,
client profesionistal
și că va fi tratat ca atare, în afara cazurilor în care se
societatea și clientul convine
altfel. De asemenea, societateaîntreprinderea
trebuie să informeze clientul că acesta
poate solicita o modificare a termenilor
acorduluicontractului,
pentru a beneficia de o mai mare protecție. Clientului considerat ca profesionistal îi revine
responsabilitatea de a solicita această protecție mai ridicată,
în cazul în care estimează că nu este în măsură să
evalueze sau să gestioneze corect riscurile implicatecărora
este amenințat să se expună. Acest nivel mai ridicat de protecție este
acordat în cazul în care un client considerat profesionistal încheie în
scris, cu societateaîntreprinderea
de investiții, un acord care prevede că nu trebuie să fie tratat
ca și client profesionistal
în sensul normelor de conduită profesională
aplicabile. Acest acord ar trebui să
specificeprecizează
serviciile sau tranzacțiile sau tipurile de produse sau de tranzacții
cărora li se aplică. II.
Clienți care pot fi considerați profesioniștiali
la cererea lor II.1. Criterii de identificare Alți clienți decât cei
menționați în secțiunea I, inclusiv organismele din sectorul
public Ö ,
autoritățile publice locale, municipalitățile Õ și investitorii
obișnuiți Ö privați Õ , pot fi, de
asemenea, autorizați să renunțe la o parte din protecția
conferită de normele de conduită profesională. Prin urmare, societățileîntreprinderile
de investiții trebuie să fie autorizate să trateze oricare
dintre acești clienți ca și client profesionistal, cu
condiția respectării criteriilor relevante
și procedurii prezentate în continuare. Cu toate acestea, nu trebuie
să se presupună că acești clienți posedă
cunoștințe și o experiență de piață
comparabile cu cele ale clienților menționați în secțiunea
I. Această renunțare
la protecție permisădiminuare a protecției acordate
de normele standard de
conduită profesională nu
este considerată valabilă decât cu condiția ca o evaluare
adecvată, efectuată de societateaîntreprinderea
de investiții, a competenței, experienței și
cunoștințelor clientului să ofere o garanție
rezonabilă, în lumina naturii tranzacțiilor sau serviciilor avute în
vedere, că acesta este în măsură să ia decizii proprii de
investiții și să înțeleagă riscurile la care poate fi
expus. Criteriile de aptitudine aplicate
administratorilor și directorilor entitățilorîntreprinderilor
autorizate în temeiul directivelor din domeniul financiar pot fi considerate ca
un exempluunul
dintre mijloacele de evaluare a competenței și
a cunoștințelor clientului. În cazul unei entitățiîntreprinderi
mici, evaluarea menționată anterior trebuie să se refere la
persoana autorizată să efectueze tranzacții în numele acesteia. În cadrul acestei evaluări, trebuie
să fie reunite cel puțin două din următoarele criterii: –
clientul a efectuat în medie 10 tranzacții de
o mărime semnificativă pe trimestru în ultimele 4 trimestre
anterioare pe piața respectivă; –
valoarea portofoliului de instrumente financiare al
clientului, definit ca fiind compus din depozitele
bancare și instrumentele financiare,
depășește 500 000 EUReuro; –
clientul activeazăocupă
de cel puțin un an sau a activatocupat
timp de cel puțin un an, în sectorul
financiar, într-o
poziție de profesionistală care
necesită o cunoaștere a tranzacțiilor sau a serviciilor în
cauză. ðStatele membre pot adopta criterii specifice
pentru evaluarea competenței și a cunoștințelor
municipalităților și autorităților publice locale care
solicită să fie considerate clienți profesioniști. Aceste
criterii pot fi alternative sau suplimentare la cele enumerate în paragraful
anterior. ï II.2. Procedură Clienții definiți anterior pot
renunța la protecția acordată de normele de conduită numai
în conformitate cu procedura următoare: –
clientul notifică în scris societățiiîntreprinderii
de investiții dorința sa de a fi considerat un
client profesionistal,
fie în generalorice
moment, fie pentru un anumit serviciu de investiții
sau o anumită tranzacție, fie pentru un tip de tranzacții sau de
produse; –
societateaîntreprinderea de
investiții precizează clar și în scris protecțiile și
drepturile legate de compensarea
investitorilorla despăgubire
pe care clientul riscă să le piardă; –
clientul declară în scris, într-un document
separat de contract, că este conștient de consecințele
renunțării sale la protecțiile menționate anterior. Înainte de a decide acceptarea acestei
renunțări, societățileîntreprinderii
de investiții trebuie să i se solicite să
ia obligatoriu toate măsurile
rezonabile pentru a se asigura că clientul care dorește să fie
tratat ca un client profesionistal
îndeplinește cerințele aplicabilecriteriile
enunțate în secțiunea II.1. În ceea ce privește clienții deja
clasificați ca profesioniștiali
conform unor criterii și proceduri similare celor prevăzute anterior,
relațiile lor cu societățileîntreprinderile
de investiții nu ar trebui să fiesunt,
cu toate acestea, considerate a fi
afectate de eventualele norme noi, adoptate în
conformitate cu prezenta anexă. SocietățileÎntreprinderile
trebuie să pună în aplicare politici și proceduri interne
adecvate, consemnate în scris, care să permită clasificarea
clienților. Clienților profesioniștiali
le revine responsabilitatea de a informa societateaîntreprinderea
de investiții în legătură cu orice modificare ce le poate afecta
clasificarea. Dacă societateaÎntreprinderea
de investiții care constată
că un client nu mai îndeplinește condițiile inițiale, pe baza cărora era
considerat client profesionistal, societatea de investiții trebuie
să ia măsurile adecvate. FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ a se folosi pentru orice propunere sau
inițiativă prezentată autorității legislative (articolul 28 din Regulamentul financiar și
articolul 22 din normele de punere în aplicare) 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul
propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul (domeniile) de politică în
cauză în structura ABM/ABB 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei 1.4. Obiectiv(e)
1.5. Motivele
propunerii/inițiativei 1.6. Durata
și impactul financiar 1.7. Metoda sau metodele de gestionare
preconizate 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și raportare 2.2. Sistemul
de gestionare și control 2.3. Măsuri
de prevenire a fraudelor și a neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar
multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată
(afectate) 3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra
cheltuielilor 3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor
operaționale 3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter
administrativ 3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar
multianual actual 3.2.5. Participarea terților la finanțare 3.3. Impactul
estimat asupra veniturilor
FIȘA
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul
propunerii/inițiativei Directivă
a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei
2004/39/CE privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) Regulament
al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele
instrumentelor financiare 1.2. Domeniul (domeniile) de
politică în cauză în structura ABM/ABB[65]
Piața
internă - piețe financiare 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei x Propunerea/inițiativa se referă
la o acțiune nouă ¨ Propunerea/inițiativa se referă
la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei
acțiuni pregătitoare[66] ¨ Propunerea/inițiativa se referă
la prelungirea unei acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa se referă
la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă 1.4. Obiective 1.4.1 Obiectivul sau obiectivele
strategice multianuale ale Comisiei vizate de propunere/inițiativă: Întărirea
încrederii investitorilor; reducerea riscurilor de destabilizare a pieței;
reducerea riscurilor sistemice; creșterea eficienței piețelor
financiare și reducerea costurilor inutile pentru participanți. 1.4.2. Obiectiv(e) specific(e)
și activitatea sau activitățile ABM/ABB vizate Obiectivul specific nr.. În
lumina obiectivelor generale expuse mai sus, următoarele obiective
specifice prezintă pertinență: -
asigurarea unor condiții de concurență egale între
participanții la piață; -
sporirea transparenței pieței pentru participanții la
piață; -
sporirea transparenței și a competențelor pentru
autoritățile de reglementare din domenii esențiale și
sporirea coordonării la nivel european; -
creșterea protecției investitorilor; -
abordarea deficiențelor organizatorice și a cazurilor de asumare
excesivă a unor riscuri sau de lipsă a controlului de către
societățile de investiții și alți participanți la
piață. Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizate 1.4.3. Rezultat(e) preconizat(e)
și impact A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra
beneficiarilor/grupurilor vizate. Propunerea
urmărește: -
reglementarea corespunzătoare a tuturor locurilor de tranzacționare
și a piețelor, ținând seama de nevoile participanților de
mici dimensiuni, în special ale IMM-urilor; -
stabilirea unui cadru pertinent pentru noi practici de tranzacționare; -
ameliorarea transparenței tranzacțiilor pentru participanții la
piață în ceea ce privește instrumentele de capitaluri proprii
și creșterea acesteia pentru piețele instrumentelor care nu sunt
de capitaluri proprii; -
sporirea transparenței și a competențelor pentru
autoritățile de reglementare; -
ameliorarea consecvenței în implementarea normelor și a
coordonării în domeniul supravegherii de către autoritățile
de reglementare naționale; -
ameliorarea transparenței și a supravegherii piețelor
instrumentelor derivate pe mărfuri; -
întărirea reglementării privind produsele, serviciile și
furnizorii de servicii atunci când este necesar; -
întărirea normelor de conduită profesională pentru
societățile de investiții; -
formularea de cerințe organizatorice mai stricte pentru
societățile de investiții. 1.4.4. Indicatori ai rezultatelor
și impact A se preciza
indicatorii pentru monitorizarea implementării
propunerii/inițiativei. • un
raport de evaluare a impactului asupra pieței pe care îl au noile sisteme
organizate de tranzacționare și experiențele în domeniul
supravegherii acumulate de autoritățile de reglementare; indicatorii
de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul sistemelor
organizate de tranzacționare autorizate în UE, volumul de
tranzacționare generat de acestea per instrument financiar față
de alte locuri de tranzacționare și în special față de
tranzacțiile extrabursiere; • un
raport referitor la progresul înregistrat în ceea ce privește transferarea
la bursă sau pe platforme electronice de tranzacționare a
tranzacțiilor cu instrumente derivate extrabursiere standardizate;
indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul sistemelor
angajate în tranzacționarea de instrumente derivate extrabursiere și
volumul de tranzacționare al burselor și platformelor pentru
instrumentele derivate extrabursiere, față de volumul care
rămâne extrabursier; • un
raport privind funcționarea în practică a regimului special al
piețelor pentru IMM‑uri; indicatorii de impact ar trebui să fie
reprezentați de numărul MTF-urilor înregistrate ca piețe de
creștere pentru IMM-uri, de numărul emitenților care
optează ca instrumentele lor financiare să fie tranzacționate pe
noile piețe desemnate ca piețe de creștere pentru IMM-uri
și creșterea volumului de tranzacționare al emitenților
IMM-uri în urma implementării MiFID revizuite; • un
raport privind impactul în practică al cerințelor nou-introduse cu
privire la tranzacționarea automatizată și de mare
frecvență; indicatorii de impact ar trebui să fie
reprezentați de numărul de societăți de acest gen
nou-autorizate și numărul cazurilor de tranzacționare de
natură să perturbe stabilitatea pieței (dacă acestea
există) care sunt percepute ca fiind legate de tranzacțiile de mare
frecvență; • un
raport privind impactul în practică al normelor de transparență
nou-concepute pentru tranzacțiile cu instrumente de capitaluri proprii;
indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de procentul din
volumul de tranzacționare care este executat pe bază de norme
transparente pre-tranzacționare, față de ordinele opace și
de evoluția volumului de tranzacționare și a nivelurilor de
transparență în ceea ce privește instrumentele asimilabile
instrumentelor de capitaluri proprii, în afara acțiunilor; • un
raport privind impactul în practică al normelor de transparență
nou-concepute pentru tranzacțiile cu obligațiuni, produse structurate
și instrumente derivate; indicatorii de impact pentru aceste două
rapoarte ar trebui să fie reprezentați de spread-urile pe care
le oferă formatorii de piață desemnați, în urma
implementării noilor norme de transparență și,
asociată cu acestea, evoluția costurilor de tranzacționare
pentru instrumente cu diverse niveluri de lichiditate în diferitele categorii
de active; • un
raport privind funcționarea în practică a sistemului centralizat de
raportare; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de
numărul de furnizori care oferă acest sistem centralizat de raportare
și de procentul din volumul de tranzacționare pe care îl
acoperă, precum și de caracterul rezonabil al prețurilor pe care
le percep; • un
raport privind experiența legată de mecanismul de interzicere a
anumitor produse sau practici; indicatorii de impact ar trebui să fie
reprezentați de numărul de cazuri în care au fost utilizate mecanismele
de interzicere și de eficacitatea în
practică a acestor interdicții; • un
raport privind impactul măsurilor propuse pe piețele instrumentelor
derivate pe mărfuri; indicatorul de impact ar trebui să fie
reprezentat de modificarea volatilității prețurilor pe
piețele instrumentelor derivate pe mărfuri în urma implementării
MiFID revizuite; • un
raport privind experiența legată de regimul aplicabil
țărilor terțe și un inventar al numărului și
tipului de participanți din țări terțe care au primit
acces; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de gradul
de adoptare de către societățile din țări terțe a
noului regim și de experiențele supravegherii în practică a
acestor societăți; și • un
raport privind experiențele legate de măsurile destinate să
întărească protecția investitorilor; indicatorii de impact ar
trebui să fie reprezentați de evoluția participării
clienților de detail la tranzacționarea de instrumente financiare în
urma implementării MiFID revizuite, precum și de numărul și
gravitatea cazurilor în care investitorii, în general, și investitorii de
detail, în special, au suferit piederi. 1.5. Motivele
propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerință sau
cerințe de îndeplinit pe termen lung sau scurt Pe
termen scurt, ca rezultat al implementării directivei/regulamentului în
statele membre: -
toate locurile de tranzacționare și piețele, ținând seama
de nevoile participanților de mici dimensiuni, în special ale IMM-urilor,
ar fi reglementate în mod corespunzător; -
noile practici de tranzacționare, precum tranzacționarea de mare
frecvență, ar fi reglementate în mod corespunzător; -
o transparență mai bună a tranzacțiilor pentru
participanții la piață în ceea ce privește instrumentele de
capitaluri proprii și o transparență mai mare pentru piața
instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii; -
transparență și competențe consolidate pentru
autoritățile de reglementare; -
o mai mare consecvență în implementarea normelor și a coordonării
în domeniul supravegherii de către autoritățile de reglementare
naționale; -
transparență și supraveghere îmbunătățite ale
piețelor instrumentelor derivate pe mărfuri; -
o reglementare mai strictă privind produsele, serviciile și
furnizorii de servicii atunci când este necesar; -
norme mai stricte de conduită profesională pentru
societățile de investiții; -
cerințe organizatorice mai stricte pentru societățile de
investiții. 1.5.2. Valoarea adăugată a
implicării UE Majoritatea
aspectelor abordate în cadrul revizuirii sunt acoperite deja în prezent de
acquis și de MiFID. Piețele financiare sunt transfrontaliere prin
natura lor, iar această caracteristică se accentuează tot mai
mult. Piețele internaționale au nevoie, în cea mai mare
măsură posibilă, de norme internaționale. Condițiile
în care societățile și operatorii pot concura în acest context,
fie că sunt legate de regulile privind transparența pre- și
post-tranzacționare, de protecția investitorilor sau de evaluarea
și controlul riscurilor de către participanții la
piață, trebuie să fie comune pentru toate statele membre
și, de aceea, constituie în prezent elementul central al MiFID. Acum este
nevoie să se acționeze la nivel european pentru a se modifica și
actualiza cadrul de reglementare prevăzut de MiFID, luându-se în
considerare evoluțiile survenite pe piețele financiare de la
implementarea sa. 1.5.3. Învățăminte
desprinse din experiențe anterioare similare Directiva
privind piețele instrumentelor financiare (MiFID), aplicată din
noiembrie 2007, reprezintă un pilon principal al integrării
piețelor financiare din UE. După trei ani și jumătate de la
intrarea în vigoare, se constată o concurență mai intensă
între locurile de tranzacționare a instrumentelor financiare și o
gamă mai largă de opțiuni pentru investitori în ceea ce
privește furnizorii de servicii și instrumentele financiare
disponibile. Aceste progrese au fost amplificate și de evoluțiile
tehnologice care au avut loc între timp. Au
apărut însă și anumite probleme. În primul rând, noul mediu, mai
competitiv, a generat noi provocări. Avantajele rezultate din
concurența sporită nu s-au distribuit egal între participanții
la piață și nu au fost întotdeauna transferate investitorilor
finali, fie ei de detail sau en gros (wholesale). Fragmentarea pieței
generată de concurență a făcut ca mediul de
tranzacționare să devină mai complex, mai ales în ceea ce
privește colectarea datelor referitoare la tranzacții. În al doilea
rând, anumite dispoziții ale MiFID au fost depășite de
evoluțiile tehnologice și de piață. Există riscul
subminării interesului comun de a avea condiții de
concurență transparente și egale pentru locurile de
tranzacționare și societățile de investiții. În al
treilea rând, criza financiară a scos la iveală deficiențele
existente în ceea ce privește reglementarea altor instrumente decât
acțiunile, tranzacționate mai ales între investitori
profesioniști. Teoriile anterioare, conform cărora un grad minim de
transparență, supraveghere și protecție a investitorilor în
cadrul acestui tip de tranzacții este mai probabil să favorizeze
eficiența pieței, nu mai sunt valabile. În cele din urmă,
procesul rapid de inovare și gradul tot mai mare de complexitate a
instrumentelor financiare subliniază importanța unui nivel ridicat
și actualizat al protecției investitorilor. Cu toate că
și-au dovedit din plin eficacitatea în contextul crizei financiare,
normele cuprinzătoare prevăzute de MiFID necesită totuși
îmbunătățiri concrete și ambițioase. 1.5.4. Coerența și posibila
sinergie cu alte instrumente relevante Obiectivele
identificate sunt în concordanță cu obiectivele fundamentale ale UE
de a promova dezvoltarea armonizată și sustenabilă a
activităților economice, un nivel înalt de competitivitate și un
nivel ridicat al protecției consumatorilor, care include interesele
economice și legate de siguranță ale cetățenilor
(Articolul 169 din TFUE). Aceste
obiective sunt, de asemenea, în concordanță cu programul de
reformă propus de Comisia Europeană în comunicarea sa intitulată
„Stimularea redresării economice europene”. Recent, în comunicarea sa din
2 iunie 2010 intitulată „Reglementarea serviciilor financiare în folosul
creșterii sustenabile”, Comisia a indicat că urma să
propună o revizuire adecvată a MiFID. Pe
lângă aceasta, în ceea ce privește sporirea transparenței
și integrității pieței, precum și controlarea
riscurilor de destabilizare a pieței și întărirea
protecției investitorilor, revizuirea MiFID este completată de alte
propuneri legislative care au fost deja adoptate sau care urmează să
fie adoptate în curând de către Comisie. Propunerea de regulament privind
vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe credit de risc
include un regim de publicare a vânzărilor în lipsă care ar facilita
detectarea de către autoritățile de reglementare a posibilelor
cazuri de manipulare a pieței. Propunerea de regulament privind
instrumentele derivate, contrapărțile centrale și registrele de
tranzacții va spori de asemenea, pentru autoritățile de
reglementare, transparența pozițiilor importante privind instrumentele
derivate și va reduce riscurile sistemice pentru participanții la
piață. Revizuirea Directivei privind abuzul de piață (MAD),
care ar trebui prezentată simultan cu revizuirea MiFID, va avea ca scop
lărgirea domeniului de aplicare al directivei și sporirea
eficienței acesteia și va contribui la dezvoltarea de piețe
financiare mai bune și mai solide. Aspectele referitoare la cerințele
de transparență specifice piețelor fizice ale energiei, precum
și la raportarea tranzacțiilor pentru a se asigura integritatea
piețelor energetice, fac subiectul propunerii Comisiei de regulament
privind integritatea și transparența pieței energiei. 1.6. Durata și impactul
financiar ¨ Propunere/inițiativă cu durată
limitată 1.
¨ Propunere/inițiativă în vigoare din
[ZZ/LL] AAAA până în [ZZ/LL]AAAA 2.
¨ Impact financiar din AAAA până în AAAA x Propunere/inițiativă cu durată nelimitată 1.7. Tipul (tipurile) de
gestionare preconizate[67] x Gestionare directă centralizată de către Comisie ¨ Gestionare centralizată
indirectă prin delegarea sarcinilor de
implementare către: 3.
¨ agenții executive 4.
¨ organisme instituite de Comunități[68] 5.
¨ organisme publice naționale/organisme cu
misiune de serviciu public 6.
¨ persoane cărora li se încredințează
implementarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul
privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în
sensul articolului 49 din Regulamentul financiar ¨ Gestionare partajată cu statele membre ¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe ¨ Gestionare în comun
cu organizații internaționale (a se preciza) Dacă se
indică mai multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii
suplimentare în secțiunea „Observații“. Observații 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și
raportare A se preciza
frecvența și condițiile. Articolul
81 din proiectul de regulament de înființare a Autorității
europene pentru valori mobiliare și piețe prevede evaluarea
experienței dobândite în urma funcționării
autorității, în termen de trei ani de la data la care aceasta
și-a început efectiv activitatea. În acest scop, Comisia va publica un
raport general care va fi înaintat Parlamentului European și Consiliului. 2.2. Sistemul de gestionare
și control 2.2.1. Riscul sau riscurile
identificate S-a
realizat o evaluare a impactului pentru propunerea de reformare a sistemului de
supraveghere financiară în UE, care însoțește proiectele de
regulamente de înființare a Autorității bancare europene, a
Autorității europene pentru asigurări și pensii
ocupaționale și a Autorității europene pentru valori
mobiliare şi pieţe. Resursele
suplimentare pentru AEVMP prevăzute ca urmare a prezentei propuneri sunt
necesare pentru ca AEVMP să își poată îndeplini
competențele și mai ales rolul său în ceea ce privește: -
Asigurarea armonizării și coordonării normelor care se
aplică locurilor de tranzacționare și sporirea
transparenței piețelor de instrumente derivate prin specificarea
categoriilor de instrumente derivate care ar trebui tranzacționate în
cadrul locurilor organizate de tranzacționare. -
Asigurarea unui nivel armonizat și ameliorat de transparență
atât pe piețele instrumentelor de capitaluri proprii, cât și pe
piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii, prin asigurarea
compatibilității și consecvenței exceptărilor de la
cerințele de transparență pre-tranzacționare și prin
specificarea de standarde pentru raportarea datelor, în scopul creșterii
calității datelor și al facilitării consolidării
datelor. -
Întărirea și asigurarea aplicării consecvente a
competențelor autorităților de reglementare naționale,
prin: asigurarea coordonării competențelor la nivel național
legate de interzicerea anumitor produse și de administrarea
pozițiilor pe piețele de instrumente derivate (în plus, AEVMP ar avea
competențe directe în aceste domenii, pentru a contracara
amenințările la adresa protecției investitorilor și/sau a
funcționării ordonate a piețelor în situații de
urgență); asigurarea unei minime armonizări a sancțiunilor
administrative la nivelul UE prin emiterea unor orientări; asigurarea
coordonării și armonizării condițiilor de acces acordate
societăților din țări terțe. -
Asigurarea armonizării și coordonării normelor privind
comunicarea pozițiilor per categorii de traderi pe piețele
instrumentelor derivate pe mărfuri, ceea ce va ameliora supravegherea
și transparența acestor piețe. -
Asigurarea armonizării și coordonării normelor care
specifică datele privind executarea tranzacțiilor ce ar trebui
să fie comunicate de către locurile de tranzacționare pentru a
facilita realizarea optimă a sarcinilor de executare ale
societăților de investiții. -
Întărirea cadrului de guvernanță corporativă prin
specificarea sarcinilor comitetului de numire care este însărcinat cu
numirea membrilor organului de conducere, precum și prin elaborarea de
proiecte de orientări pentru evaluarea caracterului adecvat al membrilor
organului de conducere. În
lipsa acestei resurse nu s-ar putea asigura o îndeplinire la timp și în
mod eficient a rolului Autorității. 2.2.2. Metoda sau metodele de control
preconizate Sistemele
de management și control prevăzute în Regulamentul privind AEVMP se
vor aplica și în cazul rolului care îi revine AEVMP în conformitate cu
prezenta propunere. Setul
final al indicatorilor de evaluare a performanței Autorității
europene pentru valori mobiliare și piețe va fi decis de Comisie în
momentul realizării primei evaluări obligatorii. În cadrul
evaluării finale, rolul indicatorilor cantitativi va fi la fel de
important ca și dovezile calitative acumulate în timpul consultărilor.
Evaluarea va fi repetată o dată la trei ani. 2.3. Măsuri de prevenire a
fraudelor și a neregulilor A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. În
scopul combaterii fraudei, corupției și a altor activități
ilegale, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului
European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind
investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF) se
aplică AEVMP fără nicio restricție. Autoritatea
aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 între Parlamentul
European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților
Europene privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de
Luptă Antifraudă (OLAF) și adoptă fără întârziere
dispoziții corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților Autorității. Deciziile
de finanțare, acordurile și instrumentele de punere în aplicare
rezultate din acestea stipulează clar că OLAF și Curtea de
Conturi pot să desfășoare, dacă este necesar,
verificări la fața locului în cazul beneficiarilor sumelor de bani
plătite de către Autoritate, precum și în cazul personalului
responsabil cu alocarea acestor sume de bani. 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din
cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare)
afectată (afectate) · Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor
și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuție Număr [Descriere………………………...……….] || CD/CND ([69]) || Țări AELS[70] || Țări candidate[71] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar || [12.040401.01] AEVMP – Subvenție în temeiul titlurilor 1 și 2 (cheltuieli cu personalul și cheltuieli administrative) || CD || DA || NU || NU || NU · Noi linii bugetare solicitate În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din
cadrul financiar multianual. 3.2. Impactul estimat asupra
cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat
asupra cheltuielilor milioane EUR (cu 3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1A || Competitivitate pentru creștere și ocuparea forței de muncă DG: <MARKT> || || || Anul 2013[72] || Anul 2014 || Anul 2015 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL Credite operaționale || || || || || || || || 12.0404.01 || Angajamente || (1) || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Plăți || (2) || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || || || Plăți || (2a) || || || || || || || || Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[73] || || || || || || || || Numărul liniei bugetare || || (3) || 0 || 0 || 0 || || || || || TOTAL credite pentru DG < MARKT> || Angajamente || =1+1a +3 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Plăți || =2+2a +3 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 0 || 0 || 0 || || || || || Plăți || (5) || 0 || 0 || 0 || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0 || 0 || 0 || || || || || TOTAL credite în cadrul RUBRICII <1A> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Plăți || =5+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Observații: (1) Sarcini legate de toate structurile de
piață și de tranzacționare: Locuri de tranzacționare AEVMP va trebui să elaboreze proiectele a
patru standarde tehnice obligatorii (STO) referitoare la procesul de notificare
a autorităților competente de către locurile de
tranzacționare, la circumstanțele în care tranzacționarea
instrumentelor financiare trebuie suspendată și la publicarea
aferentă, precum și la cooperarea și schimbul de informații
între locurile de tranzacționare. Tranzacționarea instrumentelor derivate AEVMP va trebui să elaboreze proiectele a
două STO-uri care precizează ce categorii de instrumente derivate sau
ce subcategorie a acestora ar trebui tranzacționate doar în cadrul unor
locuri organizate de tranzacționare, precum și criteriile pentru a
stabili dacă o categorie de instrumente derivate sau o subcategorie a
acesteia este considerată suficient de lichidă pentru a fi
tranzacționată în cadrul locurilor organizate de tranzacționare. (2) Transparența tranzacțiilor pe
piețele instrumentelor de capitaluri proprii și pe piețele
instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii Piețele instrumentelor de capitaluri proprii AEVMP va trebui să publice un aviz referitor
la evaluarea compatibilității fiecărei derogări privind
transparența pre-tranzacționare cu cerințele de
transparență pre-tranzacționare pentru piețe reglementate,
OTF-uri și MTF-uri și să prezinte Comisiei un raport anual cu
privire la modul în care acestea sunt utilizate în practică. AEVMP va trebui să monitorizeze aplicarea
acestor măsuri referitoare la publicarea decalată
post-tranzacționare de către locurile de tranzacționare și
să prezinte Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea
sunt utilizate în practică Piețele instrumentelor care nu sunt de
capitaluri proprii. AEVMP va trebui să publice un aviz referitor
la evaluarea compatibilității fiecărei derogări privind
transparența pre-tranzacționare cu cerințele de
transparență pre-tranzacționare pentru piețe reglementate, OTF-uri
și MTF-uri și să prezinte un raport anual Comisiei cu privire la
modul în care acestea sunt utilizate în practică. De asemenea, AEVMP va
trebui să monitorizeze obligațiile pre-tranzacționare aferente
obligațiunilor, produselor financiare structurate și instrumentelor
derivate eligibile pentru compensare pe care le au societățile atunci
când efectuează tranzacții extrabursiere și să raporteze
Comisiei în privința aplicării acestei obligații în termen de
doi ani de la intrarea în vigoare. AEVMP va trebui să monitorizeze aplicarea
acestor măsuri referitoare la publicarea decalată
post-tranzacționare de către locurile de tranzacționare și
să prezinte Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt
utilizate în practică Servicii de raportare a datelor AEVMP va trebui să elaboreze trei STO-uri
care să specifice formatele și standardele de date care trebuie
utilizate de locurile de tranzacționare, de societățile de
investiții și de mecanismele de publicare aprobate (APA) pentru a
facilita consolidarea informațiilor post-tranzacționare atât pentru
piețele instrumentelor de capitaluri proprii, cât și pentru
piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii, precum și
informațiile care trebuie prezentate autorităților competente de
către furnizorii de servicii de raportare a datelor care solicită
autorizarea. (3) Transparență și competențe
consolidate pentru autoritățile de reglementare; o mai mare
consecvență în implementarea normelor și a coordonării în
domeniul supravegherii de către autoritățile de reglementare
naționale. Interdicțiile referitoare la produse AEVMP va trebui să coordoneze măsurile
luate de autoritățile competente naționale în vederea
interzicerii definitive a unui produs sau a unei practici financiare. Pe
lângă aceasta, AEVMP va avea competențe directe să
interzică temporar produse sau servicii în situații de
urgență. Coordonarea de către AEVMP a măsurilor
naționale de administrare a pozițiilor și a limitelor
naționale ale pozițiilor AEVMP va îndeplini un rol de facilitare și de
coordonare în ceea ce privește competențele exercitate de
autoritățile competente naționale în legătură cu
administrarea pozițiilor și limitele pozițiilor. Pe lângă
aceasta, AEVMP va avea competențe directe de a solicita informații de
la orice persoană cu privire la pozițiile deținute la orice tip
de instrument derivat, de a solicita oricărei persoane să diminueze o
poziție deținută și de a limita capacitatea persoanelor de
a încheia un contract derivat pe mărfuri. Sancțiuni AEVMP va trebui să emită orientări
adresate autorităților competente în conformitate cu articolul 16 din
Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 cu privire la tipurile de măsuri
și de sancțiuni administrative și la nivelul sancțiunilor
administrative pecuniare care trebuie aplicate în cazuri individuale din cadrul
juridic național. AEVMP va elabora un STO referitor la procedurile
și formatele de transmitere către AEVMP a informațiilor privind
sancțiunile și măsurile administrative, precum și
sancțiunile pecuniare și penale de către autoritățile
competente naționale. Condiții de acces pentru
societățile din țări terțe AEVMP va avea un rol de înregistrare în
legătură cu societățile din afara UE care
intenționează să furnizeze sau să exercite servicii și
activități în Uniune fără înființarea unei sucursale
într-unul din statele membre. Pe lângă aceasta, AEVMP va trebui să
elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili
informațiile pe care societatea din țara terță care depune
cererea trebuie să le furnizeze AEVMP în cadrul cererii sale și va
trebui să încheie acorduri de cooperare cu autoritatea competentă din
țările terțe ale căror cadre juridice și de
supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente celor din Uniune. 4) O
transparență și supraveghere ameliorată a piețelor
instrumentelor derivate pe mărfuri. Raportarea poziției pe categorii de traderi AEVMP trebuie să elaboreze un STO care
să specifice pragurile dincolo de care trebuie făcute publice
pozițiile per categorii de traderi, formatul rapoartelor săptămânale
prin care se fac publice pozițiile deschise per categorii de traderi
și conținutul informațiilor care trebuie furnizate de membrii
și participanții la piețele reglementate, MTF-uri și
OTF-uri. (5) Norme mai stricte de conduită
profesională pentru societățile de investiții Executare optimă AEVMP va trebui să elaboreze două
STO-uri care să specifice conținutul, formatul și periodicitatea
datelor legate de calitatea executării care trebuie publicate de
către locurile de tranzacționare, precum și conținutul
și formatul informațiilor care trebuie publicate de
societățile de investiții în privința primelor cinci locuri
de executare în cadrul cărora au executate ordine ale clienților. AEVMP va trebui să emită orientări
privind evaluarea instrumentelor financiare care au o structură ce face
dificilă înțelegerea de către client a riscului aferent. (6) Cerințe organizatorice mai stricte pentru
societățile de investiții Guvernanța corporativă AEVMP asigură existența unor
orientări pentru evaluarea caracterului adecvat al membrilor organului de
conducere, ținând seama de diferitele roluri și funcții
îndeplinite de aceștia. AEVMP va trebui să elaboreze un STO care
să specifice sarcinile comitetului de numire care este însărcinat cu
numirea membrilor organului de conducere. În cazul în care propunerea / inițiativa
afectează mai multe rubrici: TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Plăți || =5+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul 2012 || Anul 2013 || Anul 2014 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL DG: <MARKT> || Resurse umane || 0 || 0 || 0 || || || || || Alte cheltuieli administrative || 0 || 0 || 0 || || || || || TOTAL DG <…….> || Credite || || || || || || || || TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0 || 0 || 0 || || || || || milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul 2012[74] || Anul 2013 || Anul 2014 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 Plăți || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744 3.2.2. Impactul estimat asupra
creditelor operaționale 7.
¨ Propunerea/inițiativa nu implică
utilizarea de credite operaționale 8.
x Propunerea/inițiativa implică utilizarea
de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos: Obiectivele specifice ale propunerii sunt
prevăzute la punctul 1.4.2. Acestea vor fi atinse cu ajutorul
măsurilor legislative propuse, care trebuie implementate la nivel
național, și prin implicarea Autorității europene pentru
valori mobiliare și piețe. În special, cu toate că nu este posibil
să se atribuie rezultate numerice concrete fiecărui obiectiv
operațional, implicarea AEVMP ar trebui să contribuie la ameliorarea
încrederii investitorilor și a utilizatorilor piețelor de instrumente
derivate, la o reducere substanțială a riscurilor sistemice și
la o ameliorare semnificativă a eficienței piețelor. În primul
rând, ameliorarea normelor de transparență privind instrumentele de
capitaluri proprii și noile norme de transparență privind
obligațiunile și instrumentele derivate, împreună cu noile
obligații și sisteme de raportare, vor crește în mod
semnificativ nivelul de transparență al piețelor financiare,
inclusiv al piețelor de instrumente derivate, atât pentru
autoritățile de reglementare, cât și pentru participanții
la piață. Împreună cu atribuirea unor noi competențe autorităților
de reglementare, aceasta ar trebui să ducă la o funcționare mai
ordonată a piețelor financiare în general. În al doilea rând, noile
obligații impuse societăților de investiții în ceea ce privește
organizarea, procesele și controlul riscurilor vor întări mult
protecția investitorilor și, prin urmare, vor crește încrederea
acestora. În al treilea rând, noul cadru și noile obligații de
tranzacționare impuse anumitor participanți la piață vor scădea
riscul sistemic și, concomitent, vor duce la o mai mare eficientizare a
piețelor. 3.2.3. Impactul estimat asupra
creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Sinteză 9.
x Propunerea/inițiativa nu implică
utilizarea de credite administrative 10.
¨ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
administrative, conform explicațiilor de mai jos: 3.2.3.2. Necesarul de resurse umane
estimat 11.
x Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane 12.
¨ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane,
conform explicațiilor de mai jos: Observație: În DG MARKT nu va fi necesară nicio
resursă umană sau administrativă suplimentară ca urmare a
propunerii. Resursele folosite în prezent pentru urmărirea Directivei
1997/9/CE vor continua să îndeplinească această sarcină. 3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar
multianual actual 13.
¨ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar
multianual actual. 14.
x Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii
corespunzătoare din cadrul financiar multianual. Propunerea
prevede îndeplinirea de către AEVMP a unor sarcini suplimentare. Acest
fapt va necesita resurse suplimentare din cadrul liniei bugetare 12.0404.01 15.
¨ Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul
de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[75]. A se explica ce este necesar, precizându-se rubricile
și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente. 3.2.5. Participarea terților la
finanțare 16.
¨ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea
terților. 17.
x Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în
cele ce urmează: Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale) || Anul 2012 || Anul 2012 || Anul 2014 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total A se preciza organismul care asigură cofinanțarea STATELE MEMBRE, prin intermediul autorităților naționale de supraveghere(*) || 0,591 || 1,013 || 1,013 || || || || || 2,617 TOTAL credite cofinanțate || 0,591 || 1,013 || 1,013 || || || || || 2,617 (*) Estimări bazate pe mecanismul de
finanțare actual din proiectul de regulament privind AEVMP (statele membre
60 %, Comunitatea 40 %). 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor 18.
x Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor. 19.
¨ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar: 20.
¨ asupra resurselor proprii 21.
¨ asupra veniturilor diverse ANEXĂ Anexă la fișa financiară
legislativă pentru propunerea de directivă a Parlamentului European
și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/39/CE privind
piețele instrumentelor financiare (MiFID) și de regulament al
Parlamentului European și a Consiliului privind piețele
instrumentelor financiare. Metodologia aplicată și
principalele ipoteze de bază S-au estimat costurile pentru cheltuielile cu
personalul (titlul 1) aferente sarcinilor care urmează să fie
îndeplinite de AEVMP și care rezultă din cele două propuneri, în
conformitate cu clasificarea costurilor în proiectul de buget al AEVMP pentru
2012 prezentat Comisiei. Cele două propuneri ale Comisiei cuprind
dispoziții care prevăd că AEVMP trebuie să elaboreze circa
14 seturi de noi standarde tehnice obligatorii (STO) care ar trebui să
asigure implementarea consecventă la nivelul întregii UE a
dispozițiilor cu caracter foarte tehnic. Conform propunerilor, se
preconizează că AEVMP va prezenta circa 50 % din noile STO-uri
în 2013. Pentru a îndeplini acest obiectiv este necesară, încă din
2013, o creștere a efectivelor de personal. În ceea ce privește
natura pozițiilor, prezentarea la timp a unor noi STO-uri reușite va
necesita, în special, funcționari suplimentari responsabili cu politicile,
cu domeniul juridic și cu evaluările de impact. Pe baza estimărilor serviciilor Comisiei
și ale AEVMP, la evaluarea impactului în ceea ce privește
numărul de ENI necesare pentru elaborarea STO-urilor aferente celor
două propuneri s-au folosit următoarele ipoteze: –
un funcționar responsabil cu politicile
elaborează două STO-uri de complexitate medie pe an; aceasta
implică faptul că pentru 2013 sunt necesari patru funcționari
responsabili cu politicile; –
un funcționar responsabil cu evaluările
de impact este necesar pentru opt procese STO; aceasta implică faptul
că pentru 2013 este necesar un funcționar responsabil cu
evaluările de impact; –
un funcționar în domeniul juridic este necesar
pentru elaborarea a cinci STO-uri; aceasta implică faptul că pentru
2013 este necesar un funcționar în domeniul juridic; –
este necesar un ENI de sprijin suplimentar pentru a
oferi asistență pozițiilor de mai sus în activitatea de zi cu
zi. Prin urmare, pentru prezentarea STO-urilor
care trebuie elaborate până în 2013 sunt necesare 7 ENI. Pe lângă STO-uri, AEVMP ar trebui să
elaboreze trei proiecte de seturi de orientări (sancțiuni,
complexitatea instrumentelor financiare, guvernanță corporativă)
și un raport cu privire la aplicarea obligațiilor
pre-tranzacționare pentru instrumentele financiare care nu sunt
instrumente de capitaluri proprii și care sunt tranzacționate
extrabursier. Aceste sarcini ar necesita încă doi funcționari
responsabili cu politicile. În cele din urmă, AEVMP i-ar fi
încredințate unele sarcini permanente în domeniul derogărilor de la
transparența pre-tranzacționare, în cel al publicării decalate
post-tranzacționare pentru piețele instrumentelor de capitaluri
proprii și pentru piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri
proprii, în cel al interdicțiilor referitoare la produse și în cel al
administrării pozițiilor. Aceste sarcini ar necesita încă doi
funcționari responsabili cu politicile. În total, aceasta înseamnă că sunt
necesare 11 ENI în plus. Alte ipoteze: –
pe baza distribuției ENI în proiectul de buget
pe 2012, se presupune că cele 11 ENI-uri suplimentare cuprind opt
agenți temporari (74 %), doi experți naționali
detașați (16 %) și un agent contractual (10 %); –
costurile medii anuale pentru salariile diferitelor
categorii de personal se bazează pe orientările DG BUDG; –
coeficientul de ponderare a salariilor pentru Paris
este de 1,27; –
costurile de formare sunt estimate la 1 000
EUR per ENI pe an; –
costurile pentru misiuni ar fi de 10 000 EUR,
estimate pe baza proiectului de buget pe 2012 pentru misiuni, pe cap de
angajat; –
costurile legate de recrutare (călătorii,
cazare, controale medicale, indemnizația de instalare și alte
indemnizații, costuri de mutare etc.) ar fi de 12 700 EUR, estimate
pe baza proiectului de buget pe 2012 pentru recrutare, pe cap de nou angajat. S-a presupus că volumul de muncă ce
stă la baza creșterii de mai sus a numărului de ENI-uri se va
menține și în 2014 și după aceea și este legat, pe de
o parte, de modificarea STO-urilor deja elaborate și, pe de altă
parte, de pregătirea celorlalte 50 % de STO-uri aferente celor
două propuneri legislative. Metoda de calculare a creșterii bugetului
necesar pentru următorii trei ani este prezentată mai detaliat în
tabelul de mai jos. Calculele reflectă faptul că bugetul
Comunității finanțează 40 % din costuri. Natura costului || Calcul || Suma (în mii) 2013 || 2014 || 2015 || Total || || || || || Titlul 1: Cheltuieli cu personalul || || || || || || || || || || 11 Salarii și indemnizații || || || || || - din care agenți temporari || =8*127*1,27 || 658 || 1.317 || 1.317 || 3.293 - din care END || =2*73*1,27 || 81 || 162 || 162 || 405 - din care agenți contractuali || =1*64*1,27 || 45 || 89 || 89 || 223 || || || || || 12 Cheltuieli legate de recrutare || || || || || || =11*12,7 || 140 || || || 140 || || || || || 13 Cheltuieli pentru misiuni || || || || || || =11*10 || 55 || 110 || 110 || 275 || || || || || 15 Formare || =11*1 || 6 || 11 || 11 || 28 || || || || || Total titlul 1: Cheltuieli cu personalul || || 985 || 1.689 || 1.689 || 4.363 || || || || || Din care contribuția Comunității (40 %) || || 394 || 676 || 676 || 1.746 Din care contribuția statelor membre (60 %) || || 591 || 1.013 || 1.013 || 2.617 Tabelul următor prezintă schema de
personal pentru cele nouă posturi de agent temporar: Grupa de funcție și gradul || Posturi temporare || AD 16 || || AD 15 || || AD 14 || || AD 13 || || AD 12 || || AD 11 || || AD 10 || || AD 9 || 2 || AD 8 || 3 || AD 7 || 3 || AD 6 || || AD 5 || || || || AD total || 8 || [1] Revizuirea
MiFID se bazează pe „procesul Lamfalussy” (un demers legislativ structurat
pe patru niveluri, recomandat de Comitetul de experți în domeniul
reglementării piețelor europene ale valorilor mobiliare, prezidat de
baronul Alexandre Lamfalussy și adoptat de Consiliul European de la
Stockholm în martie 2001, având drept obiectiv creșterea
eficacității reglementării piețelor valorilor mobiliare),
dezvoltat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al
Parlamentului European și al Consiliului de instituire a
Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană
pentru valori mobiliare și piețe). La nivelul 1, Parlamentul European
și Consiliul adoptă în codecizie o directivă care
enunță principiile-cadru și care abilitează Comisia,
aceasta acționând la nivelul 2, să adopte acte delegate (articolul
290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene C 115/47) sau acte
de punere în aplicare (articolul 291 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene C 115/47). În pregătirea actelor delegate, Comisia se va
consulta cu experți desemnați de statele membre. La cererea Comisiei,
AEVMP poate oferi consiliere în legătură cu detaliile tehnice care
trebuie incluse în legislația de nivel 2. De asemenea, pe baza
legislației de nivel 1, AEVMP poate fi abilitată să elaboreze
standarde tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, în conformitate cu
articolele 10 și 15 din regulamentul privind AEVMP, care pot fi ulterior
adoptate de Comisie (sub rezerva dreptului Consiliului și al Parlamentului
de a exprima obiecții în cazul standardelor tehnice de reglementare). La
nivelul 3, AEVMP este din nou cea care formulează recomandări și
instrucțiuni și compară practicile legislative prin intermediul
evaluărilor inter pares, cu scopul de a asigura implementarea
și aplicarea în mod consecvent a normelor adoptate la nivelurile 1 și
2. În fine, Comisia verifică respectarea legislației UE de către
statele membre și poate iniția proceduri judiciare împotriva celor
care nu se conformează. [2] Directiva
2004/39/CE (Directiva-cadru MiFID). [3] Directiva
2006/73/CE (Directiva de punere în aplicare a MiFID) de punere în aplicare a
Directivei 2004/39/CE (Directiva-cadru MiFID). [4] Regulamentul
(CE) nr. 1287/2006 (Regulamentul de punere în aplicare a MiFID) de punere în
aplicare a Directivei 2004/39/CE (Directiva-cadru MiFID) privind
obligațiile întreprinderilor de investiții de păstrare a
evidenței și înregistrărilor, raportarea tranzacțiilor,
transparența pieței, admiterea de instrumente financiare în
tranzacții și definiția termenilor în sensul directivei în
cauză (JO L 241/1, 2.9.2006). [5] Monitoring
Prices, Costs and Volumes of Trading and Post-trading Services, Oxera,
2011. [6] A
se vedea [COM(2010) 301 final] Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Banca
Centrală Europeană: Reglementarea serviciilor financiare în folosul
creșterii sustenabile, iunie 2010. [7] A
se vedea declarația liderilor G20 din cadrul Summitului de la Pittsburgh,
24-25 septembrie 2009, http://www.pittsburghsummit.gov/mediacenter/129639.htm. [8] Ca
urmare, Comisia a publicat Comunicarea [COM(2009) 563 final] „Asigurarea unor
piețe eficiente, sigure și solide pentru instrumentele financiare
derivate: acțiuni strategice viitoare”, 20 octombrie 2009. [9] A
se vedea [COM(2010) 484] Propunere de regulament privind instrumentele
financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale și registrele
centrale de tranzacții, septembrie 2010. [10] A se vedea Raportul Grupului de experți la nivel
înalt privind supravegherea financiară în UE, prezidat de Jacques de
Larosière, februarie 2009, și concluziile Consiliului privind consolidarea
supravegherii financiare în UE, 10862/09, iunie 2009. [11] A
se vedea reacțiile la consultarea publică privind revizuirea MiFID: http://circa.europa.eu/Public/irc/markt/markt_consultations/library?l=/financial_services/mifid_instruments&vm=detailed&sb=Title,
precum și rezumatul din anexa 13 a Raportului de evaluare a impactului. [12] Rezumatul
este disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/internal_market/securities/docs/isd/10-09-21-hearing-summary_en.pdf. [13] A
se vedea recomandările tehnice al CESR pentru Comisia Europeană în
contextul revizuirii MiFID și răspunsurile la cererea Comisiei
Europene de informații suplimentare, 29 iulie 2010, http://www.esma.europa.eu/popup2.php?id=7003 și al
doilea set de recomandări tehnice din partea CESR pentru Comisia
Europeană în contextul revizuirii MiFID și răspunsurile la
cererea Comisiei Europene de informații suplimentare, 13 octombrie 2010,
http://www.esma.europa.eu/popup2.php?id=7279. [14] Aceste
studii au fost realizate de doi consultanți externi selectați conform
procesului de selecție stabilit pe baza normelor și procedurilor
Comisiei Europene. Aceste studii nu reflectă opiniile Comisiei Europene. [15] http://ec.europa.eu/internal_market/finservices-retail/investment_products_en.htm. [16] COM(2010)284. [17] Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a
Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de
gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de
modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, JO L 275, 25.10.2003,
modificată ultima dată prin Directiva 2009/29/CE, JO L 140, 5.6.2009,
p. 63. [18] JO C 71 E, 25.3.2003, p.
62. [19] JO C 220, 16.9.2003, p. 1. [20] JO C 144, 20.6.2003, p. 6. [21] Avizul
Parlamentului European din 25 septembrie 2003 (nepublicat încă în
Jurnalul Oficial), Poziția Comună a Consiliului din
8 decembrie 2003 (JO C 60 E, 9.3.2004, p. 1) și
Poziția Parlamentului European din 30 martie 2004 (nepublicată
încă în Jurnalul Oficial), Decizia Consiliului din 7 aprilie 2004. [22] JO L 145, 30.4.2004, p. 1. [23] JO L 141, 11.6.1993, p.
27, directivă modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE a
Parlamentului European și a Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1). [24] JO 56, 4.4.1964, p.
878/64, directivă modificată de Actul de aderare din 1972. [25] JO L 228,
16.08.1973, p. 3, directivă modificată ultima dată de
Directiva 2002/87/CE. [26] JO L 345,
19.12.2002, p. 1, [27] [a se introduce
referința JO] [28] JO L Ö 177, 30.6.2006,
p.1. Õ 126,
26.5.2000, p. 1. directivă
modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE. [29] JO L 247, 21.9.2007, p. 1. [30] Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a
instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a
întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat
financiar (JO L 35, 11.2.2003, p. 1). [31] Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de
investiții și al instituțiilor de credit (reformare) (JO
L 177, 30.6.2006, p. 201). [32] Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar
în scopul spălării banilor și finanțării terorismului
(JO L 309, 25.11.2005, p. 15). [33] JO L 141,
11.6.1993 Ö 177, 30.6.2006,
p. 201 Õ ,
p. 1, directivă modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE. [34] JO L 9, 15.1.2003, p. 3. [35] JO L 168, 27.6.2002, p. 43. [36] JO L 168, 27.6.2002, p. 43. [37] JO L 201, 31.7.2002, p. 37. [38] JO L 8, 12.1.2001, p. 1. [39] JO L 241, 2.9.2006, p. 26. [40] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. [41] JO L 184, 6.7.2001, p. 1, directivă
modificată ultima dată de Directiva 2003/71/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (JO L 345, 31.12.2003, p. 64). [42] JO L 115, 17.4.1998, p. 31. [43] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. [44] JO L 184,
17.7.1999, p. 23. [45] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [46] JO L 26, 31.1.1977, p. 1, directivă
modificată ultima dată de Actul de aderare din 1994. [47] JO L 375,
31.12.1985, p. 3, Ö 302,
17.11.2009, p. 32, Õ directivă
modificată ultima dată de Directiva 2001/108/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (JO L 41, 13.2.2002, p. 35). [48] JO L 193, 18.7.1983, p.
1, directivă modificată ultima dată de Directiva 2003/51/CE a
Parlamentului European și a Consiliului (JO L 178, 17.7.2003, p. 16). [49] JO L 331,
15.12.2010, p. 84, [50] Directiva 92/49/CEE a
Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege
și actelor administrative privind asigurarea generală directă (a
treia directivă privind „asigurarea generală”) (JO L 228,
11.8.1992, p. 1). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima
dată prin Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a
Consiliului (JO L 247, 21.9.2007, p. 1). [51] Directiva 2005/68/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2005
privind reasigurarea (JO L 323, 9.12.2005, p. 1). Directivă,
astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/44/CE. [52] Directiva 2006/48/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind
inițierea și exercitarea activității instituțiilor de
credit (reformare) (JO L 177, 30.6.2006, p. 1)., Ddirectivă,
astfel cum a fost modificată ultima dată prin
de Directiva 2007/44/CE. [53] JO L 84, 26.3.1997, p. 22. [54] JO L 96,
12.4.2003, p. 16. [55] è1 JO L 345, 31.12.2003, p. 64. ç [56] JO L 126, 12.5.1984, p. 20. [57] JO L 222, 14.8.1978, p. 11.
Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/51/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (OJ L 178, 17.7.2003, p. 16). [58] JO L 191, 13.7.2001, p. 45. [59] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [60] JO L 191,
13.7.2001, p. 45. [61] è1 OJ
L 145, 30.4.2004, p. 1. ç [62] è1 OJ
L 145, 30.4.2004, p. 1. ç [63] JO L 9,
15.1.2003, p. 3. [64] è1 OJ
L 145, 30.4.2004, p. 1. ç [65] ABM: gestionare pe activități – ABB: stabilirea
bugetului pe activități. [66] Astfel cum se menționează la articolul 49
alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar. [67] Explicațiile privind tipurile
de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt
disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html [68] Astfel cum se menționează la articolul 185 din
Regulamentul financiar. [69] CD= credite diferențiate / CND = credite
nediferențiate. [70] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. [71] Țările candidate și, după caz,
țările potențial candidate din Balcanii de Vest. [72] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a
propunerii/inițiativei. [73] Asistență tehnică și/sau
administrativă și cheltuieli de sprijinire a punerii în aplicare a
programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă și cercetare directă. [74] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a
propunerii/inițiativei. [75] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul
interinstituțional.