52011PC0656

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului(reformare) /* COM/2011/0656 final - 2011/0298 (COD) */


EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii

Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID), în vigoare din noiembrie 2007, reprezintă un pilon principal al integrării piețelor financiare din UE. Este vorba de fapt despre un set de documente adoptate în conformitate cu procesul „Lamfalussy”[1], care include o directivă cadru (Directiva 2004/39/CE)[2], o directivă de punere în aplicare (Directiva 2006/73/CE)[3] și un regulament de punere în aplicare (Regulamentul nr. 1287/2006)[4]. MiFID stabilește un cadru normativ pentru furnizarea de servicii de investiții în domeniul instrumentelor financiare (de exemplu, servicii de brokeraj, consultanță, dealing, administrare de portofoliu, subscriere) de către bănci și societăți de investiții și pentru operarea piețelor reglementate de către operatori. Documentul mai stabilește atribuțiile și responsabilitățile autorităților competente naționale în raport cu aceste activități.

Obiectivul principal este creșterea gradului de integrare, competitivitate și eficiență a piețelor financiare din UE. În termeni concreți, MiFID a eliminat posibilitatea statelor membre de a impune desfășurarea tuturor tranzacțiilor cu instrumente financiare pe bursele tradiționale și a făcut posibilă concurența dintre aceste burse și locurile de tranzacționare alternative, în întreaga Europă. Directiva a oferit în egală măsură băncilor și societăților de investiții un „pașaport” consolidat pentru a furniza servicii de investiții peste tot în UE, cu condiția respectării unor cerințe în materie de organizare și raportare și a unor reguli complexe concepute pentru a-i proteja pe investitori.

După trei ani și jumătate de la intrarea în vigoare, se constată o concurență mai intensă între locurile de tranzacționare a instrumentelor financiare și o gamă mai largă de opțiuni pentru investitori în ceea ce privește furnizorii de servicii și instrumentele financiare disponibile. Aceste progrese au fost amplificate și de evoluțiile tehnologice care au avut loc între timp. În linii generale, costurile aferente tranzacțiilor au scăzut, iar gradul de integrare a crescut[5].

Au apărut însă și anumite probleme. În primul rând, noul mediu, mai competitiv, a generat noi provocări. Avantajele rezultate din concurența sporită nu s-au distribuit egal între participanții la piață și nu au fost întotdeauna transferate investitorilor finali, fie ei de detaliu sau en gros. Fragmentarea pieței generată de concurență a făcut ca mediul de tranzacționare să devină mai complex, mai ales în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la tranzacții. În al doilea rând, anumite dispoziții ale MiFID au fost depășite de evoluțiile tehnologice și de piață. Există riscul subminării interesului comun de a avea condiții de concurență transparente și echitabile pentru locurile de tranzacționare și societățile de investiții. În al treilea rând, criza financiară a scos la iveală deficiențele existente în ceea ce privește reglementarea altor instrumente decât acțiunile, tranzacționate mai ales între investitori profesioniști. Teoriile anterioare, conform cărora un grad minim de transparență, supraveghere și protecție a investitorilor în privința acestui tip de tranzacții este mai probabil să favorizeze eficiența pieței, nu mai sunt valabile. În fine, procesul rapid de inovare și gradul tot mai mare de complexitate a instrumentelor financiare subliniază importanța unui nivel ridicat și actualizat al protecției investitorilor. Cu toate că și-au dovedit din plin eficacitatea în contextul crizei financiare, normele complexe prevăzute de MiFID necesită totuși îmbunătățiri concrete și ambițioase.

Revizuirea MiFID constituie așadar o parte integrantă a reformelor destinate să instituie un sistem financiar mai sigur, mai solid, mai transparent și mai responsabil, în beneficiul economiei și al societății în ansamblu, în context post-criză și să asigure o piață financiară mai integrată, mai eficientă și mai competitivă în UE[6]. Ea reprezintă în același timp un vehicul esențial pentru îndeplinirea angajamentului asumat în cadrul G20[7] de a identifica soluții pentru acele zone ale sistemului financiar care sunt mai puțin reglementate și mai opace și de a îmbunătăți organizarea, transparența și supravegherea diferitelor segmente ale pieței, în special în cazul instrumentelor tranzacționate extrabursier (OTC)[8], completând astfel propunerea legislativă referitoare la instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții[9].

Sunt , de asemenea, necesare îmbunătățiri care să vizeze aspecte concrete, având scopul de a amplifica supravegherea și transparența piețelor de instrumente derivate pe mărfuri, astfel încât să se asigure rolul lor în ceea ce privește operațiunile de neutralizare a riscurilor (hedging) și de descoperire a prețurilor. Aceste schimbări se impun și în lumina evoluțiilor structurilor și tehnologiilor specifice pieței, pentru a se garanta concurența loială și eficiența piețelor. Pe lângă toate acestea, mai sunt necesare și anumite schimbări ale cadrului de protecție a investitorilor, ținându-se cont de evoluția practicilor în materie, cu scopul de a cultiva încrederea investitorilor.

În cele din urmă, conform recomandărilor grupului de Larosière și concluziilor Consiliului ECOFIN[10], UE s-a angajat să reducă la minimum, acolo unde este cazul, marja de manevră a statelor membre în cazul directivelor UE privind serviciile financiare. Această abordare constituie un element comun pentru toate domeniile acoperite de revizuirea MiFID și va contribui la instituirea unui set unic de norme pentru piețele financiare din UE, va facilita crearea în continuare a unor condiții echitabile pentru statele membre și participanții la piață, va îmbunătăți supravegherea și aplicarea, va reduce costurile suportate de participanții la piață, va ameliora condițiile de acces și va spori competitivitatea mondială a sectorului financiar din UE.

Ca atare, propunerea de modificare a MiFID se împarte în două. Pe de o parte, un regulament stabilește cerințele privind comunicarea către public a informațiilor pentru asigurarea transparenței în tranzacționare și transmiterea datelor referitoare la tranzacții către autoritățile competente, îndepărtând astfel barierele din calea accesului nediscriminatoriu la sistemele de compensare, cerințele privind tranzacționarea obligatorie a instrumentelor derivate în locuri de tranzacționare organizate și acțiunile specifice în domeniul supravegherii cu privire la instrumentele financiare și la pozițiile pe instrumente derivate, precum și la furnizarea serviciilor de către societățile fără sucursale din țări terțe. Pe de altă parte, o directivă modifică cerințele specifice privind furnizarea de servicii de investiții, domeniul de aplicare a scutirilor prevăzute de actuala directivă, cerințele organizatorice și de conduită profesională pentru societățile de investiții, cerințele organizatorice pentru locurile de tranzacționare, obligațiile curente și de autorizare aplicabile furnizorilor de servicii de date, atribuțiile autorităților competente, sancțiunile și regulile aplicabile societăților din țări terțe care operează prin sucursale.

2. Rezultatele consultărilor cu părțile interesate și ale evaluării impactului

Inițiativa este rezultatul unui dialog amplu și continuu, precum și al consultărilor cu toate părțile interesate importante, inclusiv autorități de reglementare din domeniul valorilor mobiliare, toate tipurile de participanți la piață, inclusiv emitenți și investitori de detaliu (de retail). Ea se bazează pe opiniile exprimate în cadrul consultării publice organizate în perioada 8 decembrie 2010 – 2 februarie 2011[11]și în cadrul audierii publice desfășurate la 20 și 21 septembrie 2010[12], care s-a bucurat de un public numeros, precum și pe contribuțiile obținute în cursul unor reuniuni ample la care au participat, începând cu decembrie 2009, o gamă largă de grupuri de părți interesate. În fine, propunerea ia în considerare observațiile și analiza incluse în documentele și recomandările tehnice publicate de Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CESR), în prezent Autoritatea pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP)[13].

Pe lângă aceasta, în vederea pregătirii procesului de revizuire a MiFID, au fost comandate două studii[14], efectuate de consultanți externi. Primul, comandat firmei PriceWaterhouseCoopers la 10 februarie 2010 și primit din partea consultantului la 13 iulie 2010, s-a axat pe datele colectate cu privire la activitățile de piață și alte aspecte legate de MiFID. Al doilea, încredințat la 21 iulie 2010 firmei Europe Economics și primit la 23 mai 2011, s-a concentrat pe o analiză cost-beneficiu a diferitelor opțiuni strategice care ar putea fi luate în considerare în contextul revizuirii MiFID.

În conformitate cu politica sa pentru „o mai bună legiferare”, Comisia a realizat o evaluare a impactului alternativelor de politică. Au fost analizate mai multe opțiuni strategice, în funcție de diferite criterii: transparența operațiunilor pe piață pentru autoritățile de reglementare și participanții la piață, protecția și încrederea investitorilor, condiții echitabile pentru piețele și sistemele de tranzacționare din UE și raportul cost-eficacitate, altfel spus măsura în care opțiunile reușesc să asigure atingerea obiectivelor și să faciliteze funcționarea pieței valorilor mobiliare în mod rentabil și eficient.

În linii generale, se estimează că revizuirea MiFID va genera costuri one-off de punere în conformitate cuprinse între 512 și 732 milioane EUR și costuri recurente cuprinse între 312 și 586 milioane EUR. Impactul acestor costuri asupra cheltuielilor operaționale totale ale sectorului bancar din UE ar fi de 0,10-0,15% pentru costurile one-off și de 0,06-0,12% pentru cele recurente. Aceste valori sunt cu mult inferioare costurilor impuse la momentul introducerii MiFID. Efectele costurilor one-off asociate introducerii MiFID au fost estimate la 0,56% (pentru băncile de economii și băncile de retail) și la 0,68% (pentru băncile de investiții) din totalul cheltuielilor operaționale, în timp ce costurile recurente de punere în conformitate au fost estimate la 0,11% (pentru băncile de economii și băncile de retail), respectiv 0,17% (pentru băncile de investiții) din totalul cheltuielilor operaționale.

3. Elementele juridice ale propunerii 3.1. Temei juridic

Propunerea se bazează pe articolul 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această directivă va înlocui Directiva 2004/39/CE, vizând armonizarea dispozițiilor naționale privind autorizarea societăților de investiții pentru furnizarea de servicii de investiții și pentru desfășurarea de activități de investiții, achiziția de participații calificate, exercitarea libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, competențele autorităților de supraveghere din statele membre de origine și gazdă în aceste domenii, precum și condițiile de autorizare și de funcționare pentru piețele reglementate și pentru furnizorii de date referitoare la piață. Obiectivul principal al prezentei propuneri este de a armoniza dispozițiile naționale privind accesul la activitățile societăților de investiții, ale piețelor reglementate și ale furnizorilor de date referitoare la piață, modalitățile de guvernanță a acestora și cadrul lor de supraveghere. Prin urmare, prezenta propunere se bazează pe articolul 53 alineatul (1) din TFUE.

Propunerea de față completează propunerea de regulament [MiFIR] și stabilește cerințe uniforme și aplicabile în mod direct, necesare pentru a asigura funcționarea omogenă a piețelor de instrumente financiare, în ceea ce privește, de exemplu, publicarea datelor referitoare la tranzacții, raportarea către autoritățile competente sau prerogativele specifice ale autorităților competente și ale AEVMP.

3.2. Subsidiaritate și proporționalitate

Conform principiului subsidiarității [articolul 5 alineatul (3) din TFUE], UE intervine numai dacă obiectivele preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și, prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii Europene.

Majoritatea aspectelor abordate în cadrul revizuirii sunt acoperite și de actualul cadru juridic MiFID. Piețele financiare sunt transfrontaliere prin natura lor, iar această caracteristică se accentuează tot mai mult. Așadar, condițiile în care societățile și operatorii concurează pe piață în acest context, fie ele legate de regulile privind transparența pre și post-tranzacționare, de protecția investitorilor sau de evaluarea și controlul riscurilor de către participanții la piață, trebuie să fie comune pentru toate statele membre și, de aceea, constituie în prezent elementul central al MiFID. Este acum nevoie să se acționeze la nivel european pentru a se modifica și actualiza cadrul de reglementare prevăzut de MiFID, luându-se în considerare schimbările produse pe piețele financiare de la implementarea sa. Îmbunătățirile pe care directiva le-a adus deja în ceea ce privește integrarea și eficiența piețelor și serviciilor financiare din Europa ar fi astfel amplificate prin ajustări corespunzătoare, cu scopul de a asigura realizarea obiectivelor aferente unui cadru de reglementare solid pentru piața unică. Datorită acestei integrări, intervenția izolată la nivel național ar fi mult mai puțin eficientă și ar duce la fragmentarea piețelor, având drept rezultat arbitrajul de reglementare și denaturarea concurenței. De exemplu, niveluri diferite de transparență a pieței sau de protecție a investitorilor în statele membre ar fragmenta piețele, ar compromite lichiditatea și eficiența și ar conduce la un arbitraj de reglementare dăunător.

La rândul său, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) ar trebui să joace un rol esențial în implementarea noului cadru la nivelul UE. Este necesar să se confere AEVMP anumite competențe pentru a ameliora funcționarea pieței unice a valorilor mobiliare.

Propunerea respectă în totalitate principiul proporționalității, conform căruia acțiunea la nivelul UE trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor fără a depăși ceea ce este necesar în acest scop. Ea este compatibilă cu acest principiu, având în vedere echilibrul corespunzător dintre interesul public aflat în joc și raportul cost-eficiență al măsurii. Cerințele impuse diferitelor părți vizate au fost atent calibrate. Mai exact, la formularea cerințelor s-a ținut cont în principal de necesitatea de a pune în echilibru elemente precum protecția investitorilor, eficiența piețelor și costurile suportate la nivel de sector.

3.3. Respectarea articolelor 290 și 291 din TFUE

La 23 septembrie 2009, Comisia a adoptat propuneri de regulamente de înființare a autorităților europene de supraveghere – ABE, AEAPO și AEVMP. Comisia dorește să reamintească aici declarațiile pe care le-a făcut în legătură cu articolele 290 și 291 din TFUE la adoptarea acestor regulamente: „În ceea ce privește procesul de adoptare a standardelor de reglementare, Comisia subliniază caracterul unic al sectorului serviciilor financiare, rezultând din structura Lamfalussy și recunoscut în mod explicit în declarația nr. 39 anexată la TFUE. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli majore în ceea ce privește conformitatea restricțiilor asupra rolului său în adoptarea actelor delegate și a măsurilor de punere în aplicare cu articolele 290 și 291 din TFUE.”

3.4. Explicarea detaliată a propunerii 3.4.1. Generalități – condiții de concurență echitabile

Un obiectiv central al propunerii este să garanteze că toate activitățile organizate de tranzacționare se desfășoară în locuri de tranzacționare reglementate: piețe reglementate, sisteme multilaterale de tranzacționare (multilateral trading facilities – MTF) și sisteme organizate de tranzacționare (organised trading facilities – OTF). Tuturor locurilor de tranzacționare li se vor aplica aceleași cerințe privind transparența pre- și post-tranzacționare. De asemenea, cerințele legate de aspecte organizaționale și de supravegherea pieței aplicabile celor trei tipuri de sisteme sunt aproape identice. Astfel se va asigura un cadru concurențial echitabil acolo unde activitățile care reunesc interesele terțelor părți în materie de tranzacționare sunt similare din punct de vedere funcțional. Este totuși important ca cerințele legate de transparență să fie calibrate pentru diferite tipuri de instrumente, și anume acțiuni, obligațiuni și instrumente derivate, și pentru diferite moduri de tranzacționare, în speță sisteme pe bază de ordine sau de cotații.

În cazul tuturor celor trei tipuri de locuri de tranzacționare, operatorul platformei este neutru. Piețele reglementate și sistemele multilaterale de tranzacționare sunt caracterizate de executarea nediscreționară a tranzacțiilor. Aceasta înseamnă că tranzacțiile se execută conform unor reguli prestabilite. De asemenea, ele se află în concurență pentru a oferi acces unui număr cât mai mare de participanți, cu condiția respectării mai multor criterii transparente.

În schimb, operatorul unui OTF dispune de o anumită putere discreționară în ceea ce privește executarea tranzacțiilor. În consecință, operatorii trebuie să respecte, în raport cu clienții care utilizează platforma, cerințele legate de protecția investitorilor, de deontologie și de buna executare. . Astfel, dat fiind faptul că atât regulile privind accesul, cât și metodologia de executare în cadrul unui OTF trebuie să fie transparente și clare, ele permit operatorilor să furnizeze clienților un serviciu care, din punct de vedere calitativ și chiar funcțional, este diferit de cele oferite membrilor și participanților pe piețele reglementate și în cadrul MTF. Totuși, pentru a garanta atât neutralitatea operatorilor OTF în raport cu toate tranzacțiile care au loc, cât și faptul că drepturile datorate clienților reuniți astfel nu pot fi compromise de posibilitatea de a obține profituri pe socoteala lor, este necesar să se interzică operatorilor OTF să tranzacționeze angajând capitaluri proprii.

În fine, tranzacționarea organizată poate avea loc și prin internalizare sistematică. Un internalizator sistematic (IS) poate să execute tranzacții ale clienților angajând capitaluri proprii. Un IS nu poate însă să reunească interese de vânzare și cumpărare ale terților, din punct de vedere funcțional, în același mod în care acest lucru s-ar întâmpla în cadrul unei piețe reglementate, al unui MTF sau al unui OTF și, ca atare, nu constituie un loc de tranzacționare. Se vor aplica regulile privind buna executare și alte reguli de conduită profesională, iar clientul va ști clar când tranzacționează cu firma de investiții și când tranzacționează cu terțe părți. În cazul IS se aplică cerințe specifice privind transparența pre-tranzacționare și accesul. Din nou, cerințele în materie de transparență vor fi calibrate pentru diferite tipuri de instrumente, și anume acțiuni, obligațiuni și instrumente derivate, și se vor aplica în funcție de praguri special stabilite. Orice tranzacționare în cont propriu de către societățile de investiții cu clienții, inclusiv alte societăți de investiții, este astfel considerată ca fiind extrabursieră (OTC). Activitățile de tranzacționare OTC neconforme cu definiția activității IS, care va deveni mai exhaustivă în urma modificării legislației de punere în aplicare, nu vor putea fi nici sistematice, nici regulate.

3.4.2. Extinderea normelor MiFID la produse și servicii similare (articolele 1, 3, 4)

În contextul activităților de reglementare privind pachetele de produse de investiții de retail (packaged retail investment products – PRIP)[15], Comisia și-a luat angajamentul de a asigura o abordare coerentă de reglementare pe baza dispozițiilor din MiFID în ceea ce privește distribuirea către investitorii de detaliu a diferitelor produse financiare care răspund unor nevoi similare ale investitorilor și implică provocări comparabile legate de protecția acestora. În al doilea rând, au fost exprimate preocupări legate de aplicabilitatea MiFID în cazurile în care societățile de investiții sau instituțiile de credit emit și vând propriile valori mobiliare. În timp ce aplicabilitatea MiFID în cazul furnizării consultanței de investiții ca parte a vânzărilor este clară, este nevoie de un grad mai mare de claritate în cazul serviciilor care sunt furnizate fără componenta de consultanță, când se poate considera că societatea de investiții sau banca nu furnizează un serviciu reglementat de MiFID. În fine, având în vedere lecția oferită de criza financiară, complexitatea piețelor și a produselor financiare și nevoia investitorilor de a avea certitudinea unor niveluri de protecție similare indiferent de locația sau de natura furnizorilor de servicii, nu se mai poate justifica menținerea discrepanțelor dintre normele aplicate de diferitele state membre entităților active la nivel local, exceptate de la măsurile prevăzute de MiFID și care oferă o gamă restrânsă de servicii de investiții.

Prin urmare, se propune extinderea cerințelor MiFID, în special a normelor de conduită profesională și a celor privind conflictele de interese, la vânzarea cu sau fără consultanță de investiții a depozitelor structurate de către instituțiile de credit, includerea în domeniul de aplicare al MiFID a societăților de investiții și a instituțiilor de credit care vând valori mobiliare emise de ele însele fără componenta de consultanță și includerea de către statele membre, în legislațiile naționale aplicabile entităților stabilite la nivel local, a unor cerințe privind autorizarea și normele de conduită profesională echivalente celor impuse de MiFID.

3.4.3. Revizuirea exceptărilor de la aplicarea dispozițiilor MiFID (articolul 2)

În conformitate cu MiFID, tranzacționarea de instrumente financiare în cont propriu este inclusă în categoria serviciilor și activităților de investiții care necesită autorizare. Cu toate acestea, s-au introdus trei derogări esențiale pentru a excepta persoanele pentru care tranzacționarea în cont propriu constituie o activitate exclusivă, o componentă auxiliară a unei alte activități corporative nefinanciare sau parte a unei activități nefinanciare de comerț cu mărfuri. Conform angajamentelor luate în cadrul G20, trebuie asigurat că dispozițiile MiFID reglementează în mod corespunzător societățile care furnizează servicii de investiții clienților și care desfășoară activități de investiții cu titlu profesional. În acest scop, se propune limitarea într-o manieră mai clară a derogărilor la activitățile care se îndepărtează de obiectul central al MiFID și sunt în esență de natură comercială sau legate de protejarea propriilor lor activități sau care nu constituie tranzacționare de mare frecvență.

3.4.4. Actualizarea cadrului privind structura pieței (articolele 18, 19, 20, 32, 33, 34, 53, 54)

De la introducerea MiFID, evoluțiile de pe piață au revelat unele insuficiențe ale cadrului existent de reglementare aplicabil diferitelor tipuri de locuri de executare, care avea menirea să promoveze concurența loială, condiții echitabile de desfășurare a activității, transparența și eficacitatea piețelor. Funcționalitatea și structura cadrului existent erau axate în principal pe tranzacționarea instrumentelor de capitaluri proprii, iar nevoia de a ameliora transparența și reziliența piețelor pentru celelalte tipuri de instrumente financiare și faptul că nu toate modalitățile de tranzacționare organizată care au evoluat în ultimii ani corespund definițiilor și cerințelor pentru cele trei categorii de sisteme prevăzute de MiFID, și anume piețele reglementate, sistemele multilaterale de tranzacționare și internalizatorii sistematici, semnalează nevoia de a cizela actualul cadru de reglementare. Se propune instituirea unei noi categorii, și anume cea a sistemelor organizate de tranzacționare care nu corespund niciuneia dintre categoriile existente, care să se supună unor cerințe organizaționale stricte și unor norme de transparență identice, precum și optimizarea cerințelor aplicabile tuturor locurilor de tranzacționare pentru a răspunde intensificării tranzacționării transfrontaliere și a concurenței, generate deopotrivă de evoluțiile tehnologice și de introducerea MiFID.

3.4.5. Ameliorarea guvernanței corporative (articolele 9, 48)

MiFID prevede că persoanele care conduc efectiv activitatea unei societăți de investiții trebuie să aibă o reputație suficient de bună, dar și experiență suficientă pentru a garanta administrarea corectă și prudentă a societății de investiții. Înscriindu-se în linia activităților Comisiei privind guvernanța corporativă în sectorul financiar[16], propunerea include întărirea dispozițiilor referitoare la profilul, rolul și responsabilitățile aferente funcțiilor de conducere executive și celor neexecutive și la echilibrul care trebuie asigurat în privința componenței organelor de conducere. În mod special, propunerea urmărește să asigure că membrii organelor de conducere dețin cunoștințe și competențe suficiente și că aceștia au abilitatea de a înțelege riscurile asociate activității societății de investiții pentru a garanta administrarea corectă și prudentă a acesteia în interesul investitorilor și al integrității pieței.

3.4.6. Cerințe organizaționale îmbunătățite, pentru a asigura funcționarea eficientă a piețelor și integritatea acestora (articolele 16, 51)

Evoluțiile tehnologice din domeniul tranzacționării instrumentelor financiare aduc atât oportunități, cât și provocări. Efectele acestor evoluții sunt, în general, percepute ca benefice pentru lichiditatea piețelor și eficiența acestora, însă s-a constatat că sunt necesare unele măsuri specifice de reglementare și de supraveghere pentru a contracara în mod adecvat eventualele riscuri pe care tranzacționarea algoritmică și tranzacționarea de mare frecvență le reprezintă pentru funcționarea ordonată a piețelor. Propunerea vizează, în special, includerea în domeniul de aplicare al MiFID a tuturor entităților care utilizează tranzacționarea algoritmică, impunerea de cerințe organizaționale adecvate pentru aceste societăți și pentru cele care furnizează acces la piață altor traderi angajați în tranzacționarea de mare frecvență, precum și impunerea unor mecanisme adecvate de control al riscurilor care să fie implementate de locurile de tranzacționare pentru a preveni tranzacționarea dezorganizată și pentru a asigura reziliența platformelor de tranzacționare. Se dorește, de asemenea, înlesnirea supervizării și monitorizării acestor activități de către autoritățile competente.

3.4.7. Ameliorarea cadrului de protecție a investitorilor (articolele 13, 24, 25, 27, 29, anexa I – secțiunea A

În general este recunoscut faptul că MiFID a contribuit la creșterea nivelului de protecție atât pentru investitorii profesioniști, cât și pentru cei de detaliu. Cu toate acestea, experiența arată că aducerea unor modificări în anumite privințe ar ameliora cazurile cu probabilitatea cea mai mare de expunere a investitorilor la prejudicii. În special, propunerea consolidează cadrul de reglementare al furnizării serviciilor de consultanță de investiții și de administrare de portofolii și al posibilității ca societățile de investiții să accepte avantaje de la terți (stimulente) și aduce clarificări cu privire la condițiile și cadrul în care investitorii pot tranzacționa liber pe piață anumite instrumente financiare necomplexe beneficiind de un minimum de drepturi sau de un nivel minimum de protecție din partea societății lor de investiții. Mai mult, este introdus un cadru de abordare a practicilor de vânzare încrucișată pentru a asigura că investitorii sunt bine informați și că astfel de practici nu le aduc prejudicii. Propunerea întărește cerințele privind administrarea, de către societățile de investiții și agenții acestora, a fondurilor și a instrumentelor financiare aparținând clienților și include păstrarea în siguranță a instrumentelor financiare în numele clienților în categoria serviciilor de investiții. Se aduc îmbunătățiri în ceea ce privește furnizarea de informații către clienți cu privire la serviciile furnizate acestora și la executarea ordinelor lor.

3.4.8. Grad sporit de protecție în cazul furnizării de servicii de investiții clienților care nu sunt clienți de detaliu (articolul 30, anexa II)

Clasificarea clienților în clienți de detaliu (de retail), clienți profesioniști și contrapărți eligibile, conform MiFID, oferă un grad de flexibilitate adecvat și satisfăcător și trebuie, prin urmare, să rămână în mare măsură neschimbată. Cu toate acestea, există numeroase exemple de tranzacții cu instrumente complexe în care sunt implicate autorități locale și municipalități și care demonstrează că aceste tipuri de entități nu se regăsesc în mod corespunzător în clasificarea din cadrul MiFID. De asemenea, în timp ce multe norme detaliate de conduită profesională nu sunt relevante pentru relațiile între contrapărți eligibile și pentru numeroasele tranzacții cotidiene între acestea, principiul fundamental și general valabil al acțiunii oneste, echitabile și profesioniste și obligația de a fi corect, clar și neînșelător trebuie să se aplice indiferent de categoria de client. În fine, propunerea include beneficiul unei mai bune informări și documentări în privința serviciilor furnizate pentru contrapărțile eligibile.

3.4.9. Cerințe noi privind locurile de tranzacționare (articolele 27, 59, 60)

În prezent, evaluarea bunei executări conform MiFID depinde de disponibilitatea datelor în virtutea transparenței pre și post-tranzacționare. Cu toate acestea, alte informații, precum numărul de ordine anulate înainte de executare sau viteza de executare pot fi la fel de relevante. Propunerea introduce așadar o cerință de publicare anuală a unor date privind calitatea executării ordinelor. În al doilea rând, contractele derivate pe mărfuri tranzacționate în locurile de tranzacționare atrag în mod frecvent cel mai mare număr de utilizatori și investitori și pot fi adesea sursă de prețuri de referință care sunt utilizate, de exemplu, la formarea prețurilor cu amănuntul pentru energie și produse alimentare. Se propune astfel ca toate locurile de tranzacționare în care se tranzacționează contracte derivate pe mărfuri să adopte limite corespunzătoare sau să instituie mecanisme alternative pentru a garanta funcționarea ordonată a pieței și condițiile de decontare pentru mărfurile livrate fizic și să furnizeze autorităților de reglementare informații sistematice, detaliate și standardizate referitoare la pozițiile deținute pe tipuri de traderi comerciali sau financiari (incluzând categoria și identitatea clientului final) și participanți la piață (incluzând numai pozițiile agregate pe categorii de clienți finali). Limitele care trebuie adoptate de locurile de tranzacționare pot fi armonizate prin acte delegate adoptate de Comisie; însă nici aceste limite, nici mecanismele alternative astfel adoptate nu pot împiedica autoritățile competente sau AEVMP să impună măsuri suplimentare dacă este cazul, în conformitate cu prezenta directivă și cu MiFIR.

3.4.10. Un regim îmbunătățit aplicabil piețelor pentru IMM-uri (articolul 35)

Pentru a completa diferitele inițiative recente la nivelul UE de a sprijini IMM-urile în obținerea de finanțări, se propune crearea unei noi subcategorii de piețe, și anume piețele de creștere pentru IMM-uri. Operatorul unei astfel de piețe (care funcționează, de regulă, ca un MTF) are opțiunea de a solicita înregistrarea MTF-ului pe care îl operează ca piață de creștere pentru IMM-uri, dacă îndeplinește anumite condiții. Înregistrarea acestui tip de piețe are ca scop creșterea vizibilității acestora și ar contribui la adoptarea unor standarde de reglementare paneuropene comune pentru astfel de piețe, adaptate nevoilor emitenților și investitorilor activi pe aceste piețe, menținând totodată nivelul ridicat existent de protecție a investitorilor.

3.4.11. Regimul aplicabil țărilor terțe (articolele 41 – 50)

Propunerea creează un cadru armonizat care să ofere acces pe piețele UE societăților și operatorilor situați în țări terțe. Obiectivul este acela de a depăși fragmentarea actuală sub formă de regimuri naționale la nivelul țărilor terțe și de a asigura condiții de concurență echitabile pentru toate entitățile care oferă servicii financiare pe teritoriul UE. Propunerea introduce un regim bazat pe o evaluare preliminară a echivalenței jurisdicțiilor țărilor terțe de către Comisie. Societățile din țări terțe pentru care s-a adoptat o decizie de echivalență vor putea solicita să presteze servicii în Uniune. Furnizarea de servicii pentru clienții de detaliu va necesita crearea de sucursale. Se va impune ca societățile din țări terțe să fie autorizate în statul membru unde se înființează sucursala, iar aceasta va intra sub incidența cerințelor UE în anumite domenii (cerințe organizaționale, reguli deontologice, conflicte de interese, transparență și altele). Serviciile furnizate contrapărților eligibile nu vor necesita înființarea unei sucursale; societățile din țări terțe pot furniza astfel de servicii cu condiția să fie luate în evidență de AEVMP. Ele vor fi supravegheate în țara de origine. Se vor impune acorduri de cooperare adecvate între entitățile de supraveghere din țările terțe, autoritățile competente naționale și AEVMP.

3.4.12. O consolidare a datelor mai bună și mai eficientă (articolele 61–68)

Domeniul furnizării datelor de piață, incluzând calitatea, formatul, costul și capacitatea de consolidare a acestor date, este esențial pentru a susține principiile fundamentale promovate de MiFID în materie de transparență, concurență și protecție a investitorilor. În acest domeniu, dispozițiile propuse în regulament și în directivă introduc o serie de modificări esențiale.

Dispozițiile respective vor duce la îmbunătățirea calității și a coerenței datelor deoarece ele impun tuturor societăților de investiții să-și publice rapoartele privind activitățile de tranzacționare prin intermediul mecanismelor de publicare aprobate (Approved Publication Arrangements – APA). Se stabilesc proceduri pentru autorizarea de către autoritățile competente a acestor mecanisme de publicare aprobate, precum și cerințe organizaționale pentru acestea din urmă.

Dispozițiile propuse răspund la una dintre principalele critici referitoare la efectele implementării MiFID, și anume cea privind fragmentarea datelor. În afară de cerințele privind fiabilitatea datelor referitoare la piață, disponibilitatea acestora la timp și la costuri rezonabile, este esențial pentru investitori ca aceste date să poată fi centralizate astfel încât să fie posibilă compararea eficientă a prețurilor și a tranzacțiilor din toate locurile de tranzacționare. Înmulțirea locurilor de tranzacționare după implementarea MiFID face foarte dificil acest lucru. Dispozițiile propuse stabilesc condițiile pentru apariția pe piață a furnizorilor de sisteme centralizate de raportare a datelor și cerințele organizaționale pe care vor trebui să le îndeplinească acești furnizori pentru a putea opera astfel de sisteme.

3.4.13. Prerogative sporite pentru autoritățile competente privind pozițiile pe instrumente derivate (articolele 61, 72, 83)

Având în vedere creșterea semnificativă a dimensiunilor piețelor de instrumente financiare din ultimii ani, prin această propunere se urmărește rezolvarea problemei fragmentării actuale a prerogativelor autorităților de reglementare în privința monitorizării și supravegherii pozițiilor deținute. Acestor autorități li se va conferi competența explicită de a solicita, de la orice persoană, informații privind pozițiile deținute pe instrumente derivate și pe certificate de emisii, în interesul funcționării ordonate și al integrității piețelor. Autoritățile de supraveghere vor putea interveni în orice moment pe durata unui contract derivat pentru a lua măsuri în scopul diminuării poziției în cauză. Acestei gestionări îmbunătățite a pozițiilor i se va adăuga posibilitatea de a limita pozițiile într-o manieră ex-ante, nediscriminatorie. Toate acțiunile în acest sens vor trebui notificate AEVMP.

3.4.14. Sancțiuni eficace (articolele 73-78)

Statele membre trebuie să prevadă că se pot aplica sancțiuni și măsuri administrative adecvate în cazul încălcării MiFID. În acest scop, directiva le va cere să respecte următoarele reguli minime.

În primul rând, trebuie să se aplice sancțiuni și măsuri administrative persoanelor fizice sau juridice și societăților de investiții responsabile de încălcări.

În al doilea rând, în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și ale regulamentului, autoritățile competente trebuie să dispună de un set minim de sancțiuni și măsuri administrative. Acesta include retragerea autorizației, avertizarea publică, demiterea conducerii, sancțiuni administrative pecuniare.

În al treilea rând, nivelul maxim al sancțiunilor administrative pecuniare prevăzute de legislațiile naționale trebuie să depășească nivelul beneficiilor rezultate din încălcare, dacă acestea pot fi determinate și, în orice caz, nu trebuie să fie mai mic decât nivelul prevăzut de directivă.

În al patrulea rând, criteriile luate în considerare de autoritățile competente pentru stabilirea tipului și nivelului sancțiunii aplicate trebuie să includă cel puțin criteriile prevăzute în directivă (ex. beneficiile rezultate din încălcare sau pierderile cauzate unor părți terțe, comportamentul cooperant al persoanei responsabile etc.).

În al cincilea rând, sancțiunile și măsurile aplicate trebuie să fie publicate, așa cum se prevede în prezenta directivă.

În fine, trebuie create mecanisme adecvate pentru încurajarea raportării încălcărilor în cadrul societăților de investiții.

Prezenta directivă nu vizează sancțiunile penale.

3.4.15. Certificatele de emisii (anexa I secțiunea C)

Spre deosebire de tranzacționarea instrumentelor derivate, piețele secundare spot pentru certificate de emisii UE (EU emission allowances – EUA) sunt într-o foarte mare măsură nereglementate. Pe piețele spot s-au înregistrat o serie de practici frauduloase, care subminează încrederea în schema de comercializare a emisiilor (ETS) instituită prin Directiva ETS[17]. În paralel cu măsurile luate în temeiul Directivei EU ETS în scopul consolidării sistemului de registre de certificate de emisii și a condițiilor necesare pentru deschiderea unui cont în vederea tranzacționării certificatelor, propunerea va duce la includerea întregii piețe a certificatelor în sfera de reglementare a pieței financiare. Atât piețele spot, cât și piețele instrumentelor derivate vor fi supravegheate de o entitate unică. Se vor aplica MiFID și Directiva 2003/6/CE privind abuzul de piață, ceea ce va crește din toate punctele de vedere gradul de securitate al pieței, fără a afecta însă scopul acesteia, și anume reducerea emisiilor. În plus, se va asigura astfel coerența cu normele care se aplică deja instrumentelor derivate EUA, precum și un grad mai mare de securitate, deoarece băncile și societățile de investiții, entități obligate să monitorizeze activitatea de tranzacționare pentru a depista fraudele, abuzurile și spălarea banilor, și-ar asuma un rol mai important în procesul de selecție a potențialilor traderi de pe piețele spot.

4. Implicațiile bugetare

Implicațiile bugetare ale propunerii sunt legate de sarcina atribuită AEVMP, după cum se precizează în fișa financiară legislativă care însoțește prezenta propunere. Implicațiile bugetare specifice pentru Comisie sunt evaluate, de asemenea, în cadrul fișei financiare.

Propunerea are implicații asupra bugetului comunitar.

ê2004/39/CE

ð nou

2011/0298 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere ð Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ï Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 53 alineatul (1)47 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei[18],

ð după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale, ï

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[19],

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene[20],

ð după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, ï

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[21] ð legislativă ordinară ï,

întrucât:

           

ò nou

(1) Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului[22] a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori. Din motive de claritate, este necesar, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea directivei menționate.

ê 2004/39/CE considerentul 1

(2)       Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investiții în domeniul valorilor mobiliare[23] urmărea crearea unui mediu în care întreprinderile societățile de investiții și băncile autorizate ar putea să poată, pe baza autorizației eliberate și a supravegherii exercitate de statul lor membru de origine, furniza să furnizeze anumite servicii sau stabili să înființeze sucursale în alte state membre. În acest sens, directiva menționată anterior încerca să armonizeze condițiile inițiale de autorizare și de funcționare aplicabile întreprinderilor societăților de investiții, inclusiv normele de conduită. De asemenea, aceasta prevedea armonizarea anumitor norme aferente funcționării piețelor reglementate.

ê 2004/39/CE considerentul 2 (adaptat)

(3)       În ultimii ani, investitorii apelează din ce în ce mai mult la piețele financiare, în care găsesc o gamă largă de servicii și instrumente, a căror complexitate a crescut. Această evoluție justifică o extindere a cadrului juridic comunitar Ö al Uniunii Õ , care trebuie să includă toate activitățile oferite investitorilor. În acest sens, se cuvine a se ajunge la trebuie prevăzut nivelul de armonizare necesar pentru a oferi investitorilor un nivel ridicat de protecție și pentru a permite întreprinderilor societăților de investiții să își furnizeze serviciile în întreaga Comunitate Ö Uniune Õ , care reprezintă o piață unică, pe baza supravegherii exercitate în statul membru de origine. Prin urmare, Directiva 93/22/CEE ar trebui să fie a fost înlocuită cu o nouă directivă Directiva 2004/39/CE.

ò nou

(4)       Criza financiară a evidențiat puncte slabe în funcționarea și transparența piețelor financiare. Evoluția piețelor financiare a evidențiat necesitatea consolidării cadrului de reglementare în ceea ce privește piețele instrumentelor financiare pentru a asigura creșterea gradului de transparență, o mai bună protecție a investitorilor, sporirea gradului de încredere și reducerea domeniilor nereglementate, precum și pentru a conferi autorităților de supraveghere competențe adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile.

ò nou

(5)       Există o opinie unanimă în rândul organismelor de reglementare la nivel internațional conform căreia existența unor deficiențe ale guvernanței corporative în mai multe instituții financiare, inclusiv absența unor mecanisme de control eficiente în cadrul acestora, a fost unul dintre factorii determinanți ai crizei financiare. Asumarea cu imprudență și în mod excesiv a unor riscuri poate duce la colapsul unor instituții financiare și la probleme sistemice în statele membre și la nivel global. Conduita incorectă a societăților care furnizează servicii clienților poate crea prejudicii investitorilor și poate duce la pierderea încrederii acestora. Pentru a aborda problema potențialelor prejudicii aduse de aceste deficiențe ale mecanismelor de guvernanță corporativă, dispozițiile acestei directive trebuie completate cu unele principii mai detaliate și standarde minime. Aceste de principii și standarde trebuie aplicate ținând cont de natura, amploarea și complexitatea activităților societăților de investiții.

ò nou

(6)       Grupul la nivel înalt pentru supravegherea financiară în UE a invitat Uniunea Europeană să elaboreze un set de reglementări financiare mai armonizate. În contextul viitoarei configurații a mecanismelor de supraveghere la nivel european, Consiliul European din 18 și 19 iunie 2009 a subliniat, de asemenea, necesitatea stabilirii unui cadru de reglementare unic la nivel european, aplicabil tuturor instituțiilor financiare de pe piața unică.

ò nou

(7)       Având în vedere cele prezentate anterior, Directiva 2004/39/CE este reformată parțial prin prezenta directivă nouă și este înlocuită parțial de Regulamentul (UE) nr. …/… (MiFIR). Cele două instrumente juridice luate împreună trebuie să constituie cadrul juridic de reglementare a cerințelor aplicabile societăților de investiții, piețelor reglementate, furnizorilor de servicii de raportare de date, precum și societăților din țări terțe care furnizează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții în Uniune. Prin urmare, prezenta directivă trebuie citită împreună cu regulamentul. Directiva trebuie să conțină dispozițiile care reglementează autorizarea activității, achiziția de participații calificate, exercitarea libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, condițiile de funcționare ale societăților de investiții pentru asigurarea protecției investitorilor, competențele autorităților de supraveghere din statele membre de origine și gazdă, regimul sancțiunilor. Având în vedere că obiectivul principal și obiectul prezentei propuneri este de a coordona dispozițiile naționale privind domeniile menționate, propunerea trebuie să se bazeze pe articolul 53 alineatul (1) din TFUE. Adoptarea acestor dispoziții sub forma unei directive este adecvată pentru a permite, atunci când este necesar, adaptarea dispozițiilor de punere în aplicare din domeniile reglementate de prezenta directivă în funcție de particularitățile pieței și ale sistemului juridic din fiecare stat membru.

ê 2004/39/CE considerentul 3

(3)       Dat fiind faptul că investitorii se sprijină din ce în ce mai mult pe recomandări personalizate, se cuvine a adăuga consilierea în investiții la serviciile de investiții care necesită o autorizație.

ê 2004/39/CE considerentul 4

(8)(4)   Se cuvine a Este oportună includerea în lista instrumentelor financiare anumite a anumitor contracte derivate pe materii prime instrumente financiare derivate pe mărfuri și altele a celor care sunt întocmite și tranzacționate astfel încât să necesite o abordare care, prin modul de constituire și tranzacționare, implică aspecte de reglementare comparabilă celei comparabile celor aplicabile instrumentelor financiare clasice.

ò nou

(9)       Pe piețele secundare spot de tranzacționare a certificatelor de emisii (EUA) au existat cazuri de practici frauduloase care pot să submineze încrederea în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii instituit prin Directiva 2003/87/CE, în prezent luându-se măsuri pentru a consolida sistemul registrelor EUA și a institui condiții mai stricte pentru deschiderea conturilor de tranzacționare a acestor certificate. Pentru a consolida integritatea acestor piețe și pentru a garanta funcționarea lor eficientă, inclusiv supravegherea amplă a activităților de tranzacționare, este oportună completarea măsurilor adoptate prin Directiva 2003/87/CE prin includerea integrală a certificatelor de emisii în domeniul de aplicare al prezentei directive și al Regulamentului ----/-- [Regulamentul privind abuzul de piață], clasificându-le drept instrumente financiare.

ê 2004/39/CE considerentul 7 (adaptat)

(10)(7) Prezenta directivă vizează să reglementeze întreprinderile a căror ocupație sau activitate obișnuită constă în furnizarea de servicii de investiții și/sau exercitarea de activități de investiții, cu titlu profesional. Se cuvine, prin urmare, a exclude din sfera sa de aplicare orice persoană a cărei activitate profesională este de o altă natură.

ê 2004/39/CE considerentul 5

(11)     Este necesară instaurarea unui cadru de reglementare global care să reglementeze executarea tranzacțiilor cu instrumente financiare, oricare ar fi metodele de tranzacționare utilizate în acest scop, pentru a garanta o calitate sporită de efectuare a operațiunilor investitorilor și pentru a păstra integritatea și eficiența globală a sistemului financiar. Prin urmare, se impune a adopta un cadru de reglementare coerent și adaptat riscului, aplicabil principalelor tipuri de sisteme de executare a ordinelor valabile în prezent pe piața financiară europeană. Pentru aceasta, este indispensabil a recunoaște apariția, în paralel cu piețele reglementate, a unei noi generații de sisteme de tranzacționare organizată, care trebuie supuse anumitor obligații vizând menținerea funcționării eficiente și ordonate a piețelor financiare. În scopul echilibrării cadrului de reglementare, se cuvine a include un nou serviciu de investiții, aferent exploatării unui MTF (sistem multilateral de tranzacționare).

ê 2004/39/CE considerentul 6

(12)(6) Termenii de „piață reglementată” și „MTF” ar trebui definiți și aceste definiții ar trebui să fie strâns legate una de cealaltă, astfel încât să reiasă că acoperă aceleași funcții de tranzacționare organizată. Acestea ar trebui să excludă sistemele bilaterale în cadrul cărora o întreprindere de investiții intervine, pentru fiecare tranzacționare în cont propriu și nu ca intermediar, fără a-și asuma riscuri, între cumpărător și vânzător. Termenul „sisteme” include toate piețele care sunt alcătuite dintr-un ansamblu de norme și dintr-o platformă de tranzacționare, precum și cele a căror funcționare se bazează numai pe un ansamblu de norme. Piețele reglementate și MTF nu sunt obligate să gestioneze un sistem „tehnic” pentru compararea ordinelor. O piață care se compune doar dintr-un ansamblu de norme care reglementează aspectele legate de acceptarea de membri, de acceptarea instrumentelor la tranzacționări, de tranzacționările între membri, de notificarea tranzacțiilor și, după caz, de obligațiile de transparență este o piață reglementată sau un MTF în sensul prezentei directive, iar tranzacțiile încheiate în conformitate cu aceste norme sunt considerate ca fiind încheiate în temeiul unui sistem de piață reglementată sau al unui MTF. Expresia „interese ale cumpărătorilor și ale vânzătorilor” trebuie înțeleasă în sensul larg, ca incluzând ordinele, prețul și indicarea interesului. Condiția potrivit căreia interesele sunt aduse împreună în sistem în conformitate cu norme nediscreționare stabilite de operatorul sistemului implică faptul că această întâlnire a lor se efectuează în cadrul normelor sistemului sau în cadrul protocoalelor sau procedurilor sale operaționale interne (inclusiv procedurile informatice). Prin „norme nediscreționare” se înțelege că aceste norme nu lasă întreprinderii de investiții care utilizează sistemul nici o marjă de intervenție discreționară asupra interacțiunii intereselor exprimate. Definițiile necesită ca aceste interese să fie aduse împreună astfel încât confruntarea lor să conducă la un contract, a cărui executare are loc în conformitate cu normele sistemului sau cu protocoalele sau procedurile sale operaționale interne.

ò nou

(12)     Toate locurile de tranzacționare, și anume piețele reglementate, MTF-urile sau OTF-urile trebuie să instituie reguli transparente care să reglementeze accesul la sistem. Cu toate acestea, în timp ce piețele reglementate și MTF-urile trebuie să rămână supuse unor cerințe în mare măsură similare privind acceptarea de membri sau participanți, OTF-urile trebuie să poată să stabilească și să restricționeze accesul, printre altele, pe baza rolului și a obligațiilor pe care operatorii acestora le au față de clienții lor.

ò nou

(13)     O societate de investiții care execută ordine ale unui client prin angajarea capitalurilor proprii trebuie considerată a fi un internalizator sistematic, cu excepția cazului în care tranzacțiile respective se efectuează în afara piețelor reglementate, a MTF-urilor și a OTF-urilor în mod ocazional, ad hoc și neregulat. Internalizatorii sistematici trebuie definiți ca fiind acele societăți de investiții care, în mod organizat, frecvent și sistematic, tranzacționează în cont propriu executând ordinele clienților în afara unei piețe reglementate, a unui MTF sau a unui OTF. Pentru a asigura aplicarea obiectivă și eficace a acestei definiții societăților de investiții, tranzacțiile bilaterale efectuate cu clienții trebuie să fie relevante și trebuie adăugate criterii cantitative care să completeze criteriile calitative pentru identificarea societăților de investiții care trebuie să se înregistreze ca internalizatori sistematici, stabilite la articolul 21 din Regulamentul nr. 1287/2006 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE. În timp ce un OTF este orice sistem sau mecanism în care interese multiple de vânzare și cumpărare ale unor terți interacționează în cadrul sistemului, unui internalizator sistematic nu trebuie să i se permită să reunească interese de vânzare și cumpărare ale unor terți.

ê 2004/39/CE considerentul 8 (adaptat)

ð nou

(14)(8) Persoanele care își administrează propriile active și întreprinderi, care nu furnizează niciun serviciu de investiții și/sau nu exercită nicio altă activitate de investiții alta decât tranzacționarea în cont propriu ð nu trebuie incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive ï, cu excepția cazului în care sunt formatori de piață ð , participanți sau membri ai unei piețe reglementate sau ai unui MTF sau execută ordine ale clienților lor tranzacționând ï sau tranzacționează în cont propriu. în mod organizat, frecvent și sistematic în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF, furnizând un sistem accesibil terților pentru a intra în tranzacționări cu aceștia, nu ar trebui incluse în sfera de aplicare a prezentei directive. ð În mod excepțional, nu trebuie să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive persoanele care tranzacționează instrumente financiare în cont propriu, ca participanți sau membri ai unei piețe reglementate sau ai unui MTF, inclusiv în calitate de formatori de piață pentru instrumente financiare derivate pe mărfuri, certificate de emisii sau instrumente derivate pe acestea, ca activitate auxiliară activității lor principale, care, la nivel de grup, nu este nici furnizarea de servicii de investiții în sensul prezentei directive, nici furnizarea de servicii bancare în sensul Directivei 2006/48/CE. Criteriile tehnice pentru stabilirea caracterului auxiliar al unei activități față de activitatea principală trebuie clarificate prin acte delegate. Tranzacționarea în cont propriu prin executarea ordinelor clienților trebuie să includă executarea de către societăți a ordinelor de la clienți diferiți prin corelarea acestora efectuând cumpărări și vânzări simultane în cont propriu (tranzacționare de tipul back-to-back), iar aceste societăți trebuie considerate ca acționând în nume propriu și trebuie să intre sub incidența prezentei directive care reglementează atât executarea de ordine în numele clienților, cât și tranzacționarea în cont propriu. Executarea de ordine pentru instrumente financiare ca activitate auxiliară între două persoane a căror activitate principală, la nivel de grup, nu este nici furnizarea de servicii de investiții în sensul prezentei directive, nici furnizarea de servicii bancare în sensul Directivei 2006/48/CE nu trebuie considerată ca fiind tranzacționare în cont propriu prin executarea ordinelor clienților. ï

ê 2004/39/CE considerentul 9

(15)(9) Trimiterile din text la termenul de persoane trebuie înțelese ca vizând atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice.

ê 2004/39/CE considerentul 10 (adaptat)

(16)(10)           Se impune excluderea întreprinderilor de asigurări ale căror activități fac obiectul unei supravegheri adecvate de către autoritățile competente în materie de control prudențial și care sunt reglementate de Directiva 64/225/CEE a Consiliului din 25 februarie 1964 privind eliminarea restricțiilor cu privire la libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii în domeniul reasigurărilor și al retrocedărilor[24], de prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare directă generală, alta decât asigurarea de viață[25], precum și de Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea directă de viață[26] Ö Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)[27] Õ.

ê 2004/39/CE considerentul 11

(17)(11)           Persoanele care nu furnizează servicii terților, dar a căror activitate constă în furnizarea de servicii de investiții exclusiv întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau unor alte filiale ale întreprinderii lor mamă nu ar trebuie să fie reglementate de prezenta directivă.

ê 2004/39/CE considerentul 12

(18)(12)           Persoanele care nu furnizează servicii de investiții decât ocazional în cadrul activității lor profesionale ar trebuie, de asemenea, să fie excluse din sfera de aplicare a prezentei directive, cu condiția ca această activitate profesională să fie reglementată și ca reglementarea pertinentă să nu excludă furnizarea ocazională de servicii de investiții.

ê 2004/39/CE considerentul 13

(19)(13)           Persoanele care furnizează servicii de investiții constând exclusiv în gestionarea unui sistem de participare a lucrătorilor angajaților și care, prin urmare, nu furnizează servicii de investiții terților nu sunt avute în vedere de dispozițiile prezentei directive.

ê 2004/39/CE considerentul 14

(20)(14)           Se cuvine a exclude Trebuie excluse din sfera de aplicare a prezentei directive băncile centrale și alte organisme cu funcții similare, precum și organismele publice însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau care intervin în această gestionare - noțiune care include plasarea datoriei - cu excepția organismelor deținute parțial sau total integral de stat, a căror misiune este comercială sau legată de achizițiile de participări participații.

ò nou

(21)     Pentru a clarifica regimul exonerărilor acordate Sistemului european al băncilor centrale, altor organisme naționale care îndeplinesc funcții similare și organismelor care intervin în gestionarea datoriei publice, este oportun să se limiteze aceste exonerări la acele organisme și instituții care își îndeplinesc funcțiile în conformitate cu legislația unui stat membru sau în conformitate cu legislația Uniunii, precum și la organismele internaționale la care au aderat unul sau mai multe state membre.

ê 2004/39/CE considerentul 15 (adaptat)

(22)(15)           Se cuvine a exclude Trebuie excluse din sfera de aplicare a prezentei directive organismele de plasament colectiv și fondurile de pensii, fie că sunt sau nu coordonate la nivel comunitar Ö nivelul Uniunii Õ , precum și depozitarii și gestionarii administratorii acestor organisme, în măsura în care sunt aceștia fiind supuși unei reglementări specifice adaptate direct activităților lor.

ê 2004/39/CE considerentul 16

(23)(16)           Pentru a beneficia de exonerările prevăzute de prezenta directivă, persoana în cauză trebuie să îndeplinească în permanență condițiile aferente. În special, în cazul în care o persoană furnizează servicii de investiții sau exercită activități de investiții și este exceptată de la măsurile prevăzute de prezenta directivă întrucât aceste servicii sau activități, considerate la nivelul grupului, sunt auxiliare în raport cu activitatea sa principală, aceasta nu ar trebuie să mai fie exceptată în cazul în care furnizarea serviciilor respective sau exercitarea activităților respective ar înceta încetează să mai fie auxiliară în raport cu activitatea sa principală.

ê 2004/39/CE considerentul 17

(24)(17)           Persoanele care furnizează servicii de investiții și/sau exercită activități de investiții reglementate de prezenta directivă ar trebuie să fie supuse unei autorizăriiații eliberate de către statul lor membru de origine în scopul asigurării protecției investitorilor și al stabilității sistemului financiar.

ê 2004/39/CE considerentul 18 (adaptat)

(25)(18)           Instituțiile de credit care sunt autorizate în temeiul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 Ö 14 iunie 2006 Õ privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit Ö (reformare) Õ Ö [28] Õ nu ar trebuie să aibă nevoie de o altă autorizație în temeiul prezentei directive pentru a furniza servicii de investiții sau a exercita activități de investiții de aceeași natură. În cazul în care o instituție de credit decide să furnizeze astfel de servicii de investiții sau să exercite asemenea activități de investiții, autoritățile competente ar trebuie să se asigure, înainte de a acorda autorizația, că ea respectă dispozițiile pertinente ale prezentei directive.

ò nou

(26)     Depozitele structurate au apărut ca formă de produs de investiții, însă nu intră sub incidența legislației la nivelul Uniunii privind protecția investitorilor, în timp ce alte tipuri de investiții structurate sunt reglementate de legislația respectivă. Prin urmare, este oportună consolidarea încrederii investitorilor și uniformizarea abordării utilizate de reglementări în ceea ce privește distribuția diferitelor pachete de produse de investiții de retail în vederea asigurării unui nivel adecvat de protecție a investitorilor la nivelul Uniunii. De aceea, este oportună includerea depozitelor structurate în domeniul de aplicare al prezentei directive. În acest sens, este necesar să se precizeze că, având în vedere că depozitele structurate sunt o formă de produs de investiții, acestea nu includ depozitele legate exclusiv de rate ale dobânzilor, precum Euribor sau Libor, indiferent dacă ratele dobânzilor respective sunt prestabilite, fixe sau variabile.

ò nou

(27)     Pentru a spori gradul de protecție a investitorilor la nivelul Uniunii, este oportună limitarea condițiilor pe baza cărora statele membre pot să excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive persoanele care furnizează servicii de investiții unor clienți, aceștia din urmă rămânând, în consecință, fără protecție în temeiul directivei. În particular, este necesar să se solicite statelor membre să aplice persoanelor respective cerințe cel puțin echivalente celor prevăzute de prezenta directivă, în special în etapa de autorizare a acestora, la evaluarea reputației și experienței lor și a caracterului adecvat al eventualilor acționari, la analizarea condițiilor pentru autorizarea inițială și la supravegherea continuă, precum și cu privire la normele de conduită profesională.

ê 2004/39/CE considerentul 19

(28)(19)           În cazul în care o întreprindere societate de investiții furnizează ocazional unul sau mai multe servicii de investiții sau exercită ocazional una sau mai multe activități de investiții nereglementate de autorizația pe care o deține, aceasta nu ar trebuie să aibă nevoie de o autorizație suplimentară în cadrul temeiul prezentei directive.

ê 2004/39/CE considerentul 20

(29)(20)           În sensul prezentei directive, activitatea de primire și transmitere a ordinelor ar trebuie să includă, de asemenea, punerea în legătură a doi sau mai mulți investitori, permițându-se astfel realizarea unei tranzacții între acești investitori.

ò nou

(30)     Societățile de investiții și instituțiile de credit care distribuie instrumente financiare pe care ele însele le emit nu trebuie să intre sub incidența dispozițiilor prezentei directive atunci când furnizează clienților lor consultanță de investiții. Pentru a elimina incertitudinea și pentru a crește gradul de protecție a investitorilor, este oportun să se impună aplicarea prezentei directive cazurilor în care societățile de investiții și instituțiile de credit distribuie, pe piața primară, instrumente financiare emise de ele însele fără a furniza consultanță. În acest scop, trebuie extinsă definiția serviciului de executare a ordinelor în numele clienților.

ê 2004/39/CE considerentul 21(adaptat)

(21)     În contextul viitoarei revizuiri a cadrului privind adecvarea fondurilor proprii în Acordul Basel II, statele membre recunosc necesitatea de a reexamina, în cazul în care întreprinderile de investiții execută ordine în cont propriu (matched principal), dacă acestea trebuie să fie considerate ca acționând în cont propriu și, prin urmare, trebuie supuse unor cerințe suplimentare de reglementare în materie de fonduri proprii.

ê 2004/39/CE considerentul 22

(31)(22)           Principiile recunoașterii reciproce și ale supravegherii exercitate de statul membru de origine reclamă ca autoritățile competente ale statelor membre să nu acorde autorizația, sau să o retragă, în cazul în care anumite elemente, precum conținutul programului de activitate, distribuirea geografică sau activitățile exercitate efectiv, indică faptul că, în mod evident, întreprinderea societatea de investiții a optat pentru sistemul juridic al unui stat membru pentru a se sustrage de la normele mai stricte în vigoare într-un alt stat membru pe teritoriul căruia ea intenționează să își exercite sau își exercită majoritatea activităților. O întreprindere societate de investiții care este persoană juridică ar trebuie să fie autorizată în statul membru în care se află sediul social al acesteia. O întreprindere societate de investiții care nu este persoană juridică ar trebuie să fie autorizată în statul membru în care este situată administrația sa centrală sediul său principal. În plus, statele membre ar trebuie să solicite impună ca administrația centrală sediul central al unei întreprinderi societăți de investiții să fie întotdeauna situată în statul său membru de origine și să funcționeze efectiv în acest stat.

ò nou

(32)     Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei 92/49/CEE a Consiliului și a Directivelor 2002/83/CE, 2004/39/CE, 2005/68/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește normele de procedură și criteriile de evaluare aplicabile evaluării prudențiale a achizițiilor și majorărilor de participații în sectorul financiar[29] prevede criterii detaliate pentru evaluarea prudențială a proiectelor de achiziții într-o societate de investiții și o procedură pentru aplicarea acestora. Pentru a asigura certitudinea juridică, claritatea și predictibilitatea în ceea ce privește procesul de evaluare, precum și rezultatul acestuia, este oportună confirmarea criteriilor și a procesului de evaluare prudențială prevăzute de Directiva 2007/44/CE. În particular, autoritățile competente trebuie să facă o evaluare a caracterului adecvat al potențialului achizitor și a solidității din punct de vedere financiar a proiectului de achiziție, pe baza următoarelor criterii: reputația potențialului achizitor; reputația și experiența oricărei persoane care va conduce activitatea societății de investiții; soliditatea financiară a potențialului achizitor; capacitatea societății de investiții de a respecta cerințele prudențiale prevăzute de prezenta directivă și de alte directive, în special Directivele 2002/87/CE[30] și 2006/49/CE[31]; existența unor motive rezonabile de a suspecta că o operațiune sau o tentativă de spălare de bani sau de finanțare a unor acte de terorism în înțelesul articolului 1 din Directiva 2005/60/CE[32] a fost sau este săvârșită în legătură cu proiectul de achiziție sau că proiectul de achiziție ar putea crește un astfel de risc.

ê 2004/39/CE considerentul 23 (adaptat)

(33)(23)           O întreprindere societate de investiții autorizată în statul său membru de origine ar trebuie să fie autorizată aibă dreptul să furnizeze servicii de investiții sau să exercite activități de investiții în întreaga Comunitate Ö Uniune Õ , fără să fie necesar să solicite o autorizație distinctă din partea autorității competente a statului membru în care dorește să furnizeze astfel de servicii sau să exercite astfel de activități.

ê 2004/39/CE considerentul 24 (adaptat)

(34)(24)           Întreprinderile Societățile de investiții care sunt exonerate de la anumite obligații prevăzute de Directiva 93/6/CEE a Consiliului din 15 martie 1993 Ö 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 Õ privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor de credit Ö (reformare) Õ Ö [33] Õ , sunt trebuie obligate să dețină fie un capital minim, fie sau o asigurare de responsabilitate civilă profesională, fie o combinație a acestor două obligații. Orice adaptare a valorilor acestei asigurări ar trebuie să țină seama de revizuirea efectuată în cadrul Directivei 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări[34]. Acest regim special în materie de adecvare a capitalului propriu ar nu trebuie să aducă atingere niciunei decizii legate de tratamentul aplicat întreprinderilor societăților respective în cadrul revizuirilor viitoare ale legislației comunitare Ö Uniunii Õ privind adecvarea capitalului.

ê 2004/39/CE considerentul 25

(35)(25)           Deoarece sfera de aplicare a reglementării prudențiale ar trebuie să fie limitată doar la entitățile care reprezintă un risc de contrapartidă contraparte pentru alți participanți de pe piață datorită faptului că acestea gestionează administrează un portofoliu de tranzacționare cu titlu profesional, se cuvine a exclude din această sferă domeniul de aplicare al prezentei directive nu numai entitățile care tranzacționează instrumente financiare în cont propriu, inclusiv instrumentele derivate pe materii prime mărfuri reglementate de prezenta directivă, ci și cele precum și entitățile care furnizează, în mod auxiliar la nivelul grupului, servicii de investiții legate de aceste instrumente derivate clienților activității lor principale, cu condiția ca această activitate principală să nu reprezinte furnizarea de servicii de investiții în sensul prezentei directive.

ê 2004/39/CE considerentul 26

(36)(26)           Pentru a proteja drepturile de proprietate și drepturile similare ale unui investitor asupra valorilor mobiliare, precum și drepturile sale asupra fondurilor încredințate unei întreprinderi societăți, se cuvine a face trebuie să se facă distincție între aceste drepturi și cele ale întreprinderii societății respective. Cu toate acestea, acest principiu nu ar trebuie să împiedice o întreprindere societate să funcționeze acționeze în nume propriu dar în interesul unui investitor, în cazul în care însăși natura operațiunii o cere și investitorul își exprimă acordul în acest sens, de exemplu în cazul dării de titluri cu împrumut apelând la împrumutul de titluri.

ê 2004/39/CE considerentul 27 (adaptat)

ð nou

(37)(27)           În cazul în care, în conformitate cu legislația comunitară și în special cu Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară[35], un client transferă întreaga proprietate de instrumente financiare sau de fonduri unei întreprinderi de investiții cu titlu de asigurări de obligații prezente sau viitoare, fie că sunt reale, condiționale sau potențiale, sau pentru a le garanta în alt mod, se cuvine, de asemenea, a considera că aceste instrumente sau fonduri nu trebuie să mai aparțină clientului. ð Cerințele privind protejarea activelor clienților reprezintă un instrument esențial de protejare a clienților în cadrul activităților și al furnizării de servicii. Aceste cerințe pot fi excluse în cazul în care se transferă integral proprietatea asupra fondurilor sau asupra instrumentelor financiare unei societăți de investiții în scopul garantării unor obligații prezente sau viitoare, fie că sunt reale, contingente sau potențiale. Spectrul foarte larg al acestei posibilități poate genera incertitudini și poate periclita eficacitatea cerințelor privind protejarea activelor clienților. Prin urmare, cel puțin în cazurile care implică activele clienților de detaliu se impune limitarea posibilității societăților de investiții de a încheia contracte de garanție financiară cu transfer de proprietate, astfel cum sunt definite în cadrul Directivei 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară[36], în scopul garantării obligațiilor lor. ï

ê 2004/39/CE considerentul 28

(28)     Sucursalele întreprinderilor de investiții deja autorizate în țări terțe ar trebui să aibă posibilitatea de a continua să beneficieze de procedurile de autorizare aflate în vigoare în Comunitate. Dimpotrivă, aceste sucursale nu ar trebui să aibă libertatea de a presta servicii prevăzută la articolul 49 al doilea paragraf din tratat, și nici de libertatea de stabilire într-un alt stat membru decât cel în care sunt stabilite. În cazurile în care Comunitatea nu este legată prin nici o obligație bilaterală sau multilaterală, se cuvine a prevedea o procedură vizând să asigure faptul că întreprinderile de investiții comunitare beneficiază de un tratament echivalent în țările terțe respective.

ò nou

(38)     Se impune consolidarea rolului organelor de conducere ale societăților de investiții în asigurarea administrării corecte și prudente a societăților și în promovarea integrității pieței și a intereselor investitorilor. Organul de conducere al unei societăți de investiții trebuie, în permanență, să dedice suficient timp și să dețină suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a putea înțelege activitatea societății de investiții și principalele riscuri implicate. Pentru a evita gândirea de grup și a promova spiritul gândirii critice, consiliile de administrație ale societăților de investiții trebuie să aibă o componență suficient de eterogenă în ceea ce privește vârsta, genul, originea, educația și experiența profesională, pentru a reprezenta opinii și experiențe variate. Echilibrul numeric între sexe are o importanță deosebită pentru a asigura o reprezentare adecvată a realității demografice.

ò nou

(39)     Pentru a asigura supravegherea și controlul eficace al activităților societăților de investiții, organul de conducere trebuie să poarte responsabilitatea strategiei globale a societății de investiții, ținând cont de profilul de activitate și de risc al acesteia. Organul de conducere trebuie să își asume responsabilități clare pe întregul ciclu de activitate al societății de investiții, în ceea ce privește identificarea și definirea obiectivelor strategice ale societății, aprobarea organizării interne, incluzând criteriile pentru selecția și instruirea personalului, definirea strategiilor globale referitoare la furnizarea de servicii și desfășurarea de activități, dar și remunerarea personalului responsabil de vânzări și aprobarea noilor produse în vederea distribuirii către clienți. Monitorizarea și evaluarea periodică a obiectivelor strategice ale societăților de investiții, a organizării interne și a strategiilor lor referitoare la furnizarea de servicii și desfășurarea de activități ar asigura în permanență capacitatea unei administrări corecte și prudente, în interesul integrității piețelor și al protejării investitorilor.

ê 2004/39/CE considerentul 29

(40)(29)           Lărgirea paletei de activități exercitate simultan de mai multe întreprinderi dintre societățile de investiții a multiplicat sursele de conflicte potențiale conflicte de interese între aceste diferite activități și interesele clienților. În consecință, este necesar să se prevadă norme care să vizeze pentru a se evita ca situațiile în care aceste conflicte să lezeze lezează interesele respective clienților.

ò nou

(41)     Statele membre trebuie să asigure respectarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice)[37] care reglementează activitățile de prelucrare a datelor cu caracter personal desfășurate în scopul aplicării prezentei directive. Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de AEVMP în scopul aplicării prezentei directive intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[38].

ò nou

(42)     Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele organizatorice și condițiile de funcționare ale întreprinderilor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate[39] permite statelor membre să impună, în contextul cerințelor organizatorice pentru societățile de investiții, înregistrarea conversațiilor telefonice sau a corespondenței electronice care se referă la ordinele clienților. Înregistrarea conversațiilor telefonice sau a corespondenței electronice referitoare la ordinele clienților este compatibilă cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și este justificată având în vedere scopul sporirii gradului de protecție a investitorilor, al unei mai bune supravegheri a pieței și al creșterii certitudinii juridice în interesul societăților de investiții și al clienților lor. Importanța acestor înregistrări este, de asemenea, menționată în recomandările tehnice pentru Comisia Europeană, emise de Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare la 29 iulie 2010. De aceea, este oportun ca prezenta directivă să prevadă principiile unui regim general aplicabil înregistrării conversațiilor telefonice sau a corespondenței electronice care se referă la ordine ale clienților.

ò nou

(43)     Statele membre trebuie să asigure dreptul la protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și cu Directiva 2002/58/CE. Această protecție trebuie să se aplice în special înregistrărilor telefonice și înregistrărilor corespondenței electronice necesare în temeiul articolului 16.

ò nou

(44)     Utilizarea tehnologiilor pentru tranzacționare a evoluat semnificativ în ultimul deceniu, acestea fiind în prezent utilizate pe scară largă de participanții la piață. Mulți dintre aceștia utilizează în prezent tranzacționarea algoritmică, aceasta presupunând un algoritm computerizat care stabilește în mod automat elemente ale unui ordin cu intervenție umană minimă sau fără intervenție umană. O subcategorie specială a tranzacționării algoritmice este tranzacționarea de mare frecvență, care implică un sistem de tranzacționare capabil să analizeze date și semnale ale pieței cu viteză mare și, în urma acestei analize, să transmită sau să actualizeze un număr mare de ordine într-un interval de timp foarte scurt. Tranzacționarea de mare frecvență este utilizată de regulă de traderi care își utilizează capitalul propriu pentru a tranzacționa și nu este o strategie în sine, ci mai degrabă utilizarea unei tehnologii sofisticate pentru a implementa strategii de tranzacționare tradiționale, precum formarea pieței sau arbitrajul.

ò nou

(45)     Conform concluziilor Consiliului cu privire la consolidarea supravegherii financiare în Uniune din iunie 2009 și pentru a contribui la instituirea unei reglementări unice pentru piețele financiare din Uniune și la crearea în continuare a unor condiții echitabile de concurență pentru statele membre și participanții la piață, pentru a crește protecția investitorilor și pentru a asigura o mai bună supraveghere și un mai bun control al respectării normelor, Uniunea s-a angajat să reducă la minimum, acolo unde este cazul, marja de manevră a statelor membre în ceea ce privește legislația UE referitoare la serviciile financiare. În plus față de introducerea în cadrul prezentei directive a unui regim comun aplicabil înregistrării conversațiilor telefonice sau a corespondenței electronice referitoare la ordinele clienților, este oportun să se reducă, în anumite cazuri, posibilitatea autorităților competente de a delega sarcini de supraveghere și să se limiteze marja de manevră în ceea ce privește cerințele aplicabile agenților afiliați și raportării de către sucursale.

ò nou

(46)     Utilizarea tehnologiilor pentru tranzacționare a dus la creșterea vitezei, capacității și complexității modului în care investitorii efectuează tranzacții. Aceasta permite, de asemenea, participanților la piață să faciliteze accesul direct la piață al clienților lor prin intermediul sistemelor lor de tranzacționare, prin acces electronic direct sau prin acces la piață sponsorizat și direct. Tehnologiile pentru tranzacționare aduc beneficii pieței și participanților la piață în general, printr-o participare mai largă la piață, creșterea lichidității, spread-uri mai mici, un grad mai mic volatilitate pe termen scurt și existenta unor mijloace de a obține o mai bună executare a ordinelor pentru clienți. Pe de altă parte, tehnologiile pentru tranzacționare implică, de asemenea, o serie de potențiale riscuri, precum riscul crescut de supraîncărcare a sistemelor locurilor de tranzacționare din cauza unui volum mare de ordine, riscul ca tranzacționarea algoritmică să conducă la apariția ordinelor duplicate sau eronate sau să funcționeze defectuos, generând o piață dezorganizată. În plus, există riscul ca sistemele de tranzacționare algoritmică să reacționeze excesiv la alte evenimente de pe piață, ceea ce poate să agraveze volatilitatea în cazul în care există deja o problemă pe piață. În fine, tranzacționarea algoritmică și tranzacționarea de mare frecvență pot conduce la anumite forme de comportament abuziv dacă sunt utilizate în mod inadecvat.

ò nou

(47)     Riscurile potențiale implicate de utilizarea pe scară tot mai largă a tehnologiilor pot fi cel mai bine contracarate printr-o combinație de măsuri de control al riscului care să vizeze societăți care practică tranzacționarea de mare frecvență sau algoritmică și alte măsuri care să vizeze operatorii locurilor de tranzacționare accesate de societățile respective. Este de dorit să se impună că orice societate care practică tranzacționarea de mare frecvență să fie autorizată atunci când este membră directă a unui loc de tranzacționare. Astfel s-ar garanta că aceste societăți intră sub incidența cerințelor organizatorice prevăzute de directivă și sunt supravegheate în mod corespunzător.

ò nou

(48)     Atât societățile, cât și locurile de tranzacționare trebuie să se asigure că sunt instituite măsuri solide pentru ca tranzacționarea automatizată să nu genereze o piață dezorganizată și să nu poată fi utilizată în scopuri abuzive. Locurile de tranzacționare trebuie, de asemenea, să asigure sisteme de tranzacționare testate corespunzător și cu o bună capacitate de reacție, capabile să facă față unor fluxuri crescute de ordine sau unor crize ale pieței, precum și existența unor mecanisme de întrerupere temporară a tranzacționării (circuit breakers) în cazul unor evoluții bruște și neașteptate ale prețurilor.

ò nou

(49)     În plus față de măsurile legate de tranzacționările algoritmice și de mare frecvență, este oportună includerea unor măsuri pentru a controla activitatea societăților de investiții care furnizează clienților acces electronic direct la piețe, având în vedere că tranzacționarea electronică poate fi desfășurată prin intermediul unei societăți care furnizează acces electronic la piață, precum și multe riscuri similare. Este, de asemenea, oportun ca societățile care furnizează acces electronic direct la piață să se asigure că utilizatorii acestui serviciu au calificarea corespunzătoare în acest sens și că utilizarea serviciului se supune unui control al riscurilor. Se impune ca cerințele organizaționale cu privire la aceste noi forme de tranzacționare să fie specificate mai detaliat în acte delegate. Astfel se asigură posibilitatea modificării cerințelor respective, atunci când este necesar pentru a răspunde evoluțiilor și inovărilor în domeniu.

ò nou

(50)     Există o multitudine de locuri de tranzacționare care funcționează în prezent în UE, iar câteva dintre acestea au ca obiect tranzacționarea unor instrumente financiare identice. Pentru a aborda riscurile potențiale la care sunt supuse interesele investitorilor, trebuie aduse într-un cadru formal și armonizate în mai mare măsură procesele legate de consecințele tranzacționării în alte locuri în cazul în care un loc de tranzacționare decide suspendarea sau retragerea unui instrument financiar de la tranzacționare. În scopul certitudinii juridice și pentru a aborda în mod adecvat conflictele de interese atunci când se iau deciziile de suspendare sau de retragere a unor instrumente de la tranzacționare, trebuie să se stipuleze că, în cazul în care o piață reglementată sau un MTF sistează tranzacționarea din cauza nedivulgării informațiilor privind un emitent sau un instrument financiar, celelalte locuri de tranzacționare trebuie să se conformeze respectivei decizii cu excepția cazului în care continuarea tranzacționării poate fi justificată de circumstanțe excepționale. În plus, este necesară îmbunătățirea și aducerea într-un cadru formal a schimbului de informații și a cooperării între locurile de tranzacționare în cazul unor condiții excepționale legate de un anumit instrument financiar tranzacționat în mai multe locuri de tranzacționare.

ò nou

(51)     Numărul investitorilor activi pe piețele financiare a crescut , acestora fiindu-le oferită o gamă mai largă și mai complexă de servicii și instrumente. Având în vedere aceste evoluții, trebuie să se prevadă un grad de armonizare capabil să ofere investitorilor un nivel de protecție ridicat. La momentul adoptării Directivei 2004/39/CE, faptul că investitorii depindeau tot mai mult de recomandări personale a condus la necesitatea includerii furnizării consultanței de investiții ca și serviciu de investiții supus autorizării și condiției respectării unor norme de conduită profesională specifice. Menținerea importanței recomandărilor personale pentru clienți și complexitatea tot mai mare a serviciilor și a instrumentelor impun consolidarea normelor de conduită profesională pentru a spori gradul de protecție a investitorilor.

ò nou

(52)     Pentru a pune la dispoziția investitorilor toate informațiile relevante, este oportun să se impună societăților de investiții care furnizează consultanță de investiții să specifice în mod clar baza recomandărilor pe care le fac, în special gama de produse pe care le au în vedere pentru a oferi recomandări personale clienților, să specifice dacă furnizează consultanță de investiții în mod independent și dacă oferă clienților o analiză în timp real a caracterului adecvat al instrumentelor financiare pe care le recomandă acestora. Este, de asemenea, oportun să se impună societăților de investiții să explice clienților lor fundamentele recomandărilor oferite. Pentru defini mai detaliat cadrul de reglementare al furnizării de consultanță de investiții, păstrând totodată libertatea de alegere a societăților de investiții și a clienților, este oportună stabilirea condițiilor care stau la baza furnizării acestui serviciu atunci când societățile de investiții își informează clienții că serviciul este oferit în mod independent. Pentru a spori gradul de protecție a investitorilor și pentru a garanta clienților o imagine mai clară asupra serviciului pe care îl primesc, este oportună restrângerea în mai mare măsură a posibilității societăților de investiții de a accepta sau de a primi stimulente de la terți, în special de la emitenți sau furnizori de produse, atunci când acestea furnizează serviciul de consultanță de investiții în mod independent și serviciul de administrare a portofoliului. În astfel de cazuri, trebuie permise doar unele beneficii nepecuniare limitate, precum instruirea cu privire la caracteristicile produselor, cu condiția ca aceste beneficii să nu pericliteze capacitatea societăților de investiții de a urmări interesele clienților, astfel cum este prevăzut în detaliu în Directiva 2006/73/CE.

ò nou

(53)     Societăților de investiții li se permite să furnizeze servicii de investiții care constau exclusiv în executarea și/sau primirea și transmiterea ordinelor clienților fără a fi obligați să obțină informații cu privire la cunoștințele și experiența clienților în scopul evaluării gradului de adecvare a serviciului sau a instrumentului financiar pentru aceștia. Având în vedere că astfel de servicii implică reducerea considerabilă a gradului de protecție a clienților, se impune ameliorarea condițiilor de furnizare a acestora. Este oportună, în special, eliminarea posibilității de a furniza un astfel de serviciu împreună cu serviciul auxiliar care constă în acordarea de credite sau împrumuturi unui investitor pentru a-i permite acestuia efectuarea unei tranzacții în care este implicată societatea de investiții care acordă creditele sau împrumuturile, deoarece crește astfel complexitatea tranzacției, făcând dificilă înțelegerea riscului implicat. Este, de asemenea, oportună definirea mai clară a criteriilor de alegere a instrumentelor financiare pentru care se pot furniza astfel de servicii pentru a exclude anumite categorii, inclusiv plasamentele colective în valori mobiliare (OPCVM), care presupun un instrument derivat sau încorporează o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate.

ò nou

(54)     Practicile de vânzare încrucișată (cross-selling) reprezintă o strategie uzuală a furnizorilor de servicii financiare de detaliu din întreaga Uniune. Ele pot aduce beneficii clienților de detaliu, însă pot deveni de asemenea practici prin care interesele clienților nu sunt luate în considerare în mod corespunzător. De exemplu, anumite forme de vânzare încrucișată, cum este practica vânzării legate prin care două sau mai multe servicii financiare sunt vândute împreună ca pachet, cel puțin unul dintre aceste servicii nefiind disponibil separat, pot denatura concurența și pot avea un impact negativ asupra mobilității clienților și asupra abilității acestora de a alege în cunoștință de cauză. Un exemplu de vânzare legată poate fi necesitatea de a deschide un cont curent atunci când unui client de detaliu i se furnizează un serviciu de investiții. Deși practicile de vânzare grupată, prin care două sau mai multe servicii financiare sunt vândute împreună ca pachet, fiecare dintre aceste servicii putând fi achiziționat și separat, pot de asemenea să denatureze concurența și pot avea un impact negativ asupra mobilității clienților și asupra abilității acestora de a alege în cunoștință de cauză, ele lasă totuși clienților posibilitatea de a alege, astfel periclitând mai puțin capacitatea societăților de investiții de a se conforma prezentei directive. Utilizarea acestor practici trebuie analizată cu atenție pentru a promova concurența și libertatea consumatorului de a alege.

ê 2004/39/CE considerentul 30

(55)(30)           Un serviciu ar trebuie considerat ca fiind furnizat la inițiativa unui client, în afara cazurilor în care acesta solicită serviciul respectiv în urma unei comunicări personalizate care i-a fost transmisă de întreprindere societate sau în numele acesteia și prin care i se prezintă o invitație îl invită sau se intenționează influențarea lui este menită să îl invite să se intereseze de în legătură cu un instrument financiar sau de cu o anumită tranzacție. Un serviciu poate fi considerat ca fiind furnizat la inițiativa clientului chiar dacă acesta solicită serviciul în urma unei comunicări oarecare conținând o promovare sau o ofertă privind instrumente financiare, efectuată într-un mod oarecare și care, prin însăși natura sa, are un caracter general și se adresează publicului, sau unui grup sau unei categorii mai largi de clienți sau de clienți potențiali.

ê 2004/39/CE considerentul 31

ð nou

(56)(31)           Unul dintre obiectivele prezentei directive este acela de a proteja investitorii. Măsurile destinate să protejeze investitorii trebuie să fie adaptate particularităților fiecărei categorii de investitori (obișnuiți de detaliu, profesioniști și contrapartide contrapărți). ð Cu toate acestea, pentru a consolida cadrul de reglementare aplicabil furnizării de servicii indiferent de categoria de clienți cărora acestea li se adresează, este oportun să se specifice în mod clar că principiile onestității, corectitudinii și profesionalismului, precum și obligația de a fi echitabil, clar și fără echivoc se aplică relațiilor cu toate categoriile de clienți. ï

ê 2004/39/CE considerentul 32

(57)(32)           Prin derogare de la principiul conform căruia statul membru de origine eliberează autorizația, exercită supravegherea și își asumă controlul îndeplinirii obligațiilor prevăzute în scopul exploatării privind funcționarea unei sucursale, se cuvine a încredința autorității competente a statului membru gazdă a sucursalei responsabilitatea de a controla îndeplinirea anumitor obligații prevăzute de prezenta directivă pentru orice operațiune efectuată de o sucursală pe teritoriul statului membru în care este stabilită; această din urmă autoritate este fiind, de fapt, cea mai apropiată de sucursală și, prin urmare, cea cel mai bine plasată pentru a detecta și a stopa infracțiuni împotriva încălcări ale normelor aplicabile operațiunilor efectuate de aceasta.

ê 2004/39/CE considerentul 33

(58)(33)           Este necesar a impune întreprinderilor societăților de investiții o obligație efectivă de bună executare, pentru a asigura că acestea execută ordinele clienților în condițiile care le sunt cele mai favorabile pentru clienți. Aceastăa obligație ar trebuie să se aplice întreprinderilor societăților de investiții care au obligații contractuale sau obligații de intermediar față de clienții lor.

ò nou

(59)     Pentru a ameliora condițiile în care societățile de investiții respectă obligația de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile pentru clienți în conformitate cu prezenta directivă, este oportun să se prevadă obligația locurilor de executare de a pune la dispoziția publicului date referitoare la calitatea executării tranzacțiilor în fiecare astfel de loc.

ò nou

(60)     Informațiile pe care societățile de investiții le furnizează clienților cu privire la politicile lor de executare a ordinelor sunt adesea informații standard și cu caracter general și nu permit clienților să înțeleagă modul în care vor fi executate ordinele sau să verifice respectarea de către societățile respective a obligației de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile pentru clienți. Pentru a spori gradul de protecție a investitorilor, este oportun să se precizeze principiile care stau la baza furnizării de către societățile de investiții a informațiilor cu privire la politicile de executare a ordinelor și să se impună societăților să publice anual, pentru fiecare categorie de instrumente financiare, cele mai importante cinci locuri în care acestea au executat ordine ale clienților în cursul anului precedent.

ê 2004/39/CE considerentul 34

(34)     O concurență echitabilă necesită ca participanții de pe piață și investitorii să fie în măsură să compare prețurile pe care sistemele de tranzacționare (adică piețele reglementate, MTF și intermediarii) sunt obligate să le publice. În acest scop, se recomandă ca statele membre să elimine orice obstacol care poate afecta consolidarea informațiilor pertinente la nivel european, precum și publicarea lor.

ê 2004/39/CE considerentul 35 (adaptat)

(61)(35)           În cazul în care Atunci când stabilește relația comercială cu clientul sau cu clientul potențial, întreprinderea societatea de investiții ar trebui să poată poate să îi solicite acestuia acordul pentru politica de executare, precum și pentru posibilitatea ca respectivele ordine să fie executate în afara unei piețe reglementate, sau a unui MTF Ö , OTF sau internalizator sistematic Õ .

ê 2004/39/CE considerentul 36

(62)(36)           Persoanele care furnizează servicii de investiții în contul mai multor întreprinderi societăți de investiții nu ar trebuie să fie considerate ca agenți afiliați, ci ca întreprinderi societăți de investiții în cazul în care se încadrează în definiția prevăzută de prezenta directivă, cu excepția anumitor persoane care pot fi exonerate.

ê 2004/39/CE considerentul 37

(63)(37)           Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere dreptului agenților afiliați de a întreprinde activități reglementate de alte directive sau activități conexe privind servicii sau produse financiare care nu sunt menționate reglementate de prezenta directivă, inclusiv în contul unor entități ale unui grupului financiar de care aparțin.

ê 2004/39/CE considerentul 38

(64)(38)           Condițiile de exercitare a activităților care au loc în afara sediilor întreprinderii societăților de investiții (vânzare la domiciliu) nu ar trebuie să fie reglementate de prezenta directivă.

ê 2004/39/CE considerentul 39

(65)(39)           Autoritățile competente ale statelor membre nu ar trebuie să elibereze certificatul de înmatriculare înregistrare sau ar trebuie să îl retragă în cazul în care activitățile exercitate efectiv indică în mod clar faptul că un agent afiliat a optat pentru sistemul juridic al unui stat membru cu scopul de a se sustrage de la normele mai stricte în vigoare într-un alt stat membru pe teritoriul căruia acest agent afiliat intenționează să își exercite sau își exercită efectiv majoritatea activităților.

ê 2004/39/CE considerentul 40

(66)(40)           În sensul prezentei directive, contrapartidele contrapărțile eligibile ar trebuie să fie considerate ca acționând în calitate de clienți.

ê 2004/39/CE considerentul 41

(41)     Pentru ca normele de conduită (inclusiv normele privind buna executare și prelucrarea ordinelor clienților) să se aplice investitorilor care au cea mai mare nevoie de protecția pe care aceste norme o asigură, și ținând seama de practicile de piață bine stabilite în Comunitate, se cuvine a preciza că se va putea face derogare de la normele de conduită respective în cazul tranzacțiilor încheiate sau inițiate cu contrapartidele eligibile.

ò nou

(67)     Criza financiară a scos în evidență limite în ceea ce privește abilitatea clienților care nu sunt clienți de detaliu de a evalua riscul pe care îl implică investițiile lor. Trebuie confirmat faptul că este necesară asigurarea respectării normelor de conduită profesională în ceea ce privește acei investitori care au cea mai mare nevoie de protecție, fiind totodată oportună o mai bună calibrare a cerințelor aplicabile diferitelor categorii de clienți. În acest scop, este oportună extinderea aplicării unor cerințe privind furnizarea de informații și raportarea la relațiile cu contrapărțile eligibile. În special, cerințele respective trebuie să vizeze protejarea instrumentelor financiare și a fondurilor ce aparțin clienților, precum și furnizarea de informații și raportarea referitoare la instrumente financiare și tranzacții mai complexe. În vederea unei mai bune clasificări a municipalităților și a autorităților publice locale, este oportun să se prevadă cu claritate excluderea acestora din lista contrapărților eligibile și a clienților considerați a fi profesioniști, permițându-le totodată să fie tratate, la cerere, ca și clienți profesioniști.

ê 2004/39/CE considerentul 42

(68)(42)           În ceea ce privește tranzacțiile executate între contrapartidele contrapărțile eligibile, obligația de a divulga ordinele limită nu ar trebuie să se aplice decât în cazul în care contrapartida contrapartea trimite în mod explicit ordinul limită unei întreprinderi societăți de investiții în vederea executării acestuia.

ê 2004/39/CE considerentul 43

(69)(43)           Statele membre protejează dreptul la viațăa privată al persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[40].

ê 2004/39/CE considerentul 44

(44)     În cadrul dublului obiectiv de protejare a investitorilor și de asigurare a bunei funcționări a piețelor valorilor mobiliare, se cuvine a garanta transparența tranzacțiilor și a veghea ca normele prevăzute în acest scop să se aplice întreprinderilor de investiții în cazul în care acestea operează pe aceste piețe. Pentru a permite investitorilor sau participanților de pe piață să evalueze, în orice moment, condițiile unei tranzacții cu acțiuni pe care intenționează s-o efectueze și să verifice, a posteriori, condițiile în conformitate cu care aceasta a fost executată, se cuvine a stabili norme comune în ceea ce privește publicarea detaliilor aferente tranzacțiilor cu acțiuni deja efectuate și divulgarea detaliilor privind posibilitățile actuale de tranzacții cu acțiuni. Aceste norme sunt necesare pentru a garanta integrarea reală a piețelor naționale ale acțiunilor, pentru a spori eficacitatea procesului global de formare a prețurilor acestor instrumente și pentru a favoriza respectarea efectivă a obligațiilor de bună executare. Realizarea acestor obiective presupune instituirea unui regim global de transparență aplicabil tuturor tranzacțiilor cu acțiuni, indiferent dacă sunt executate de o întreprindere de investiții pe o bază bilaterală sau prin intermediul unei piețe reglementate sau al unui MTF. Obligația întreprinderilor de investiții în temeiul prezentei directive de a afișa un preț de cumpărare și de vânzare și de a executa un ordin la prețul afișat nu exonerează întreprinderile de investiții de obligația de a plasa un ordin către un alt sistem de executare în cazul în care internalizarea ar fi de natură să împiedice întreprinderea să îndeplinească obligațiile de bună executare.

ê 2004/39/CE considerentul 45

(45)     De asemenea, statele membre ar trebui să poată aplica obligația prevăzută în prezenta directivă de a declara tranzacțiile la anumite instrumente financiare care nu sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

ê 2004/39/CE considerentul 46

(46)     Un stat membru poate decide să aplice cerințele de transparență înainte și după tranzacționare prevăzute de prezenta directivă la alte instrumente financiare decât acțiunile. În acest caz, cerințele respective ar trebui să se aplice tuturor întreprinderilor de investiții pentru care acest stat este statul membru de origine pentru operațiunile realizate pe teritoriul său și pentru operațiunile transfrontaliere, în conformitate cu principiul libertății de a presta servicii. Aceste cerințe ar trebui să se aplice, de asemenea, operațiunilor realizate pe teritoriul statului membru respectiv de sucursale, stabilite pe teritoriul său, ale unor întreprinderi de investiții autorizate într-un alt stat membru.

ê 2004/39/CE considerentul 47 (adaptat)

(70)(47)           Întreprinderile Societățile de investiții ar trebuie să dispună de aceleași posibilități de a deveni membre ale piețelor reglementate sau de a avea acces la aceste piețe în întreaga Comunitate Ö Uniune Õ . Oricare ar fi modurile de organizare a tranzacțiilor în vigoare în statele membre, se impune suprimarea limitărilor tehnice și juridice cu privire la accesul pe piețele reglementate.

ê 2004/39/CE considerentul 48 (adaptat)

(71)(48)           Pentru a facilita finalizarea tranzacțiilor transfrontaliere, se cuvine a prevedea ca întreprinderile trebuie prevăzut accesul societăților de investiții să poate avea acces la sistemele de compensare și de regularizare în decontare din întreaga Comunitate Ö Uniune Õ , indiferent dacă tranzacția respectivă a fost sau nu încheiată pe o piață reglementată a statului membru în cauză. Întreprinderile Societățile de investiții care doresc să adere direct la sistemele de regularizare decontare ale altor state membre ar trebuie să se conformeze cerințelor operaționale și comerciale care condiționează calitatea de membru, precum și măsurilor prudențiale vizând menținerea funcționării armonioase și ordonate a piețelor financiare.

ò nou

(72)     Furnizarea unor servicii în Uniune de către societățile din țări terțe se supune regimurilor și cerințelor naționale. Aceste regimuri diferă în mare măsură, iar societățile autorizate în conformitate cu aceste regimuri nu beneficiază de libertatea de a furniza servicii și de dreptul de a se stabili în alte state membre decât în cele în care acestea sunt stabilite. Este oportună introducerea unui cadru de reglementare comun la nivelul Uniunii. Acesta trebuie să armonizeze cadrul fragmentat care există în prezent, să asigure certitudine și tratament uniform pentru societățile din țări terțe care doresc să aibă acces la piețele din Uniune, să asigure efectuarea unei evaluări de echivalență de către Comisie în ceea ce privește cadrul de reglementare și de supraveghere din țările terțe și să prevadă un nivel de protecție comparabil pentru investitorii din UE care beneficiază de servicii furnizate de societăți din țări terțe.

ò nou

(73)     Furnizarea de servicii către clienții de detaliu trebuie să fie condiționată întotdeauna de înființarea unei sucursale pe teritoriul Uniunii. Înființarea sucursalei respective trebuie să facă obiectul autorizării și supravegherii în Uniune. Trebuie să existe mecanisme de cooperare adecvate între autoritatea competentă în cauză și autoritatea competentă din țara terță respectivă. Sucursala trebuie să dispună liber de suficient capital inițial. După ce este autorizată, sucursala trebuie să facă obiectul supravegherii în statul membru în care aceasta este înființată; societatea din țara terță trebuie să poată furniza servicii în alte state membre prin intermediul sucursalei autorizate și supravegheate, cu condiția aplicării unei proceduri de notificare. Furnizarea de servicii fără existența unor sucursale trebuie să fie limitată la contrapărți eligibile, să facă obiectul înregistrării pe lângă AEVMP și să fie supravegheată în țara terță. Trebuie să existe mecanisme de cooperare adecvate între AEVMP și autoritățile competente din țara terță respectivă.

ò nou

(74)     Dispozițiile prezentei directive referitoare la furnizarea de servicii în Uniune de către societățile din țări terțe nu trebuie să afecteze posibilitatea ca persoanele stabilite în Uniune să beneficieze, la inițiativa lor exclusivă, de servicii de investiții furnizate de societăți din țări terțe. Dacă o societate dintr-o țară terță furnizează servicii la inițiativa exclusivă a unei persoane stabilite în Uniune, aceste servicii nu trebuie considerate a fi furnizate pe teritoriul Uniunii. În cazul în care o societate dintr-o țară terță contactează clienți sau clienți potențiali din Uniune sau își promovează sau face reclamă serviciilor sau activităților sale de investiții sau auxiliare în Uniune, acestea nu trebuie să fie considerate a fi servicii furnizate la inițiativa exclusivă a clientului.

ê 2004/39/CE considerentul 49 (adaptat)

ð nou

(75)(49)           Autorizația referitoare la pentru exploatarea unei piețe reglementate ar trebuie să includă orice activitate care are legătură directă cu afișarea, prelucrarea, executarea, confirmarea și notificarea ordinelor, din momentul în care acestea sunt primite de piața reglementată și până în momentul în care sunt transmise pentru finalizare ulterioară, precum și orice activitate aferentă admiterii de instrumente financiare la tranzacționare. Autorizația ar trebuie să includă, de asemenea, tranzacțiile încheiate prin intermediul formatorilor de piață desemnați la care apelează piața reglementată, în cazul în care aceste tranzacții se efectuează în cadrul sistemelor sale și în conformitate cu normele care le reglementează aceste sisteme. Nu toate Ttranzacțiile încheiate de membri sau de către participanți ai pieței reglementate, sau ai unui MTF ð sau ai unui OTF ï nu trebuie considerate toate ca efectuate în cadrul sistemelor unei piețe reglementate, sau ale unui MTF ð sau ale unui OTF ï . Tranzacțiile pe care membrii sau participanții le încheie în mod bilateral și care nu îndeplinesc toate obligațiile stabilite pentru o piață reglementată, sau un MTF ð sau un OTF ï în temeiul prezentei directive ar trebuie considerate ca tranzacții încheiate în afara unei piețe reglementate, sau a unui MTF ð sau a unui OTF ï în scopul definirii internalizatorilor sistematici. În astfel de cazuri, obligația întreprinderilor societăților de investiții de a-și face publice prețurile a publica cotații ferme ar trebuie să se aplice în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta directivă.

ò nou

(76)     Furnizarea principalelor servicii de date referitoare la piață, esențiale pentru ca utilizatorii să poată obține o vedere de ansamblu a activităților de tranzacționare pe piețele din întreaga Uniune și pentru ca autoritățile competente să primească informații precise și complete cu privire la tranzacțiile relevante, trebuie să facă obiectul autorizării și reglementării pentru a asigura nivelul necesar de calitate.

ò nou

(77)     Introducerea mecanismelor de publicare aprobate (approved publication arrangements - APA) are menirea de a îmbunătăți nivelul de calitate al informațiilor care asigură transparența în tranzacționare publicate în spațiul extrabursier (over the counter - OTC) și de a contribui semnificativ la garantarea publicării acestor date într-un mod care să faciliteze consolidarea lor cu datele publicate de locurile de tranzacționare.

ò nou

(78)     Introducerea unei soluții comerciale pentru sistemul centralizat de raportare pentru instrumentele de capitaluri proprii ar urma să contribuie la crearea unei piețe europene integrate în mai mare măsură și să înlesnească accesul participanților la piață la o imagine consolidată a informațiilor transparente disponibile referitoare la tranzacții. Soluția avută în vedere se bazează pe autorizarea furnizorilor care funcționează conform unor parametri predefiniți și supravegheați și care se află în concurență în scopul elaborării unor soluții inovatoare și foarte sofisticate din punct de vedere tehnic care să deservească piața în cea mai mare măsură posibilă.

ê 2004/39/CE considerentul 50

(50)     Internalizatorii sistematici ar putea decide să acorde acces la prețurile lor numai clienților lor obișnuiți sau numai clienților lor profesionali sau ambelor categorii. Nu ar trebui să li se permită să exercite o discriminare în interiorul acestor categorii de clienți.

ê 2004/39/CE considerentul 51

(51)     Articolul 27 nu obligă internalizatorii sistematici să publice prețuri ferme pentru tranzacțiile superioare mărimii normale a pieței.

ê 2004/39/CE considerentul 52

(52)     În cazul în care o întreprindere de investiții este un internalizator sistematic atât în acțiuni cât și în alte instrumente financiare, obligația de a afișa un preț nu ar trebui să se aplice decât acțiunilor, fără a aduce atingere motivului (46).

ê 2004/39/CE considerentul 53

(53)     Prezenta directivă nu își propune să solicite aplicarea de norme de transparență înainte de tranzacționare în cazul tranzacțiilor extrabursiere (OTC), care, prin natura lor, sunt ocazionale și nu au caracter regulat, se efectuează cu contrapartide en gros și fac parte dintr-o relație comercială care se caracterizează ea însăși prin tranzacții ce depășesc mărimea normală a pieței și se efectuează în afara sistemelor utilizate în mod obișnuit de întreprinderea respectivă pentru a-și desfășura activitatea de internalizator sistematic.

ê 2004/39/CE considerentul 54

(54)     Mărimea normală a pieței pentru o categorie de acțiuni nu ar trebui să fie disproporționată semnificativ în comparație cu orice acțiune care aparține acestei categorii.

ê 2004/39/CE considerentul 55 (adaptat)

(79)(55)           Versiunea revizuită a Directivei 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ ar trebuie să stabilească cerințele minime de capital pe care trebuie să le îndeplinească piețele reglementate pentru a putea fi autorizate, ținând seama de natura specifică a riscurilor asociate acestor piețe.

ê 2004/39/CE considerentul 56

(80)(56)           Utilizatorii Operatorii unei piețe reglementate ar trebuie să poată exploata, de asemenea, un MTF în conformitate cu dispozițiile pertinente ale prezentei directive.

ê 2004/39/CE considerentul 57

(81)(57)           Dispozițiile prezentei directive referitoare la admiterea de instrumente la tranzacționare în conformitate cu normele aplicate de o piață reglementată nu ar trebuie să aducă atingere aplicării Directivei 2001/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 mai 2001 privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a unei burse de valori și informațiile care trebuie publicate cu privire la aceste valori mobiliare[41]. O piață reglementată nu ar trebuie împiedicată să aplice cerințe mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă emitenților de valori mobiliare sau de instrumente pe care intenționează să le admită la tranzacționare.

ê 2004/39/CE considerentul 58

(82)(58)           Statele membre ar trebuie să poată însărcina mai multe autorități competente cu aplicarea gamei variate de obligații prevăzute de prezenta directivă. Aceste autorități ar trebuie să aibă un caracter public, care să le poată garanta independența în raport cu agenții economici și să asigure evitarea conflictelor de interese. Statele membre ar trebuie să garanteze o finanțare adecvată a autorității competente, în conformitate cu dreptul lor intern. Desemnarea autorităților publice nu ar trebuie să împiedice delegarea de funcții, sub responsabilitatea autorității competente.

ò nou

(83)     Liderii G20, reuniți la Pittsburg la 25 septembrie 2009, au căzut de acord să îmbunătățească reglementarea, funcționarea și transparența piețelor financiare și de mărfuri pentru a rezolva problema volatilității excesive a prețului mărfurilor. Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” și comunicarea din 2 februarie 2011 „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” prezintă măsuri care trebuie luate în contextul revizuirii Directivei 2004/39/CE.

ò nou

(84)     Prerogativele autorităților competente trebuie completate cu competențe explicite de a solicita, de la orice persoană, informații cu privire la dimensiunea și scopul unei poziții pe contracte derivate pe mărfuri, certificate de emisii și derivate pe acestea și de a cere persoanei respective să ia măsuri pentru a-și diminua poziția pe respectivele contracte derivate.

ò nou

(85)     Trebuie să li se acorde autorităților competente puteri explicite de a limita posibilitatea unei persoane sau a unei categorii de persoane de a încheia un contract pe un instrument derivat pe o anumită marfă. Trebuie să fie posibilă aplicarea unei limitări atât în cazul tranzacțiilor individuale, cât și în cazul pozițiilor acumulate în timp. În special în cazul al doilea, autoritatea competentă trebuie să se asigure că aceste limite de poziție sunt nediscriminatorii, sunt explicate în mod clar, țin cont în mod corespunzător de specificitatea pieței în cauză și sunt necesare pentru a garanta integritatea și buna funcționare a acesteia.

ò nou

(86)     Toate locurile de tranzacționare în care se efectuează tranzacții cu instrumente derivate pe mărfuri trebuie să instituie limite corespunzătoare sau să aibă mecanisme alternative adecvate pentru asigurarea lichidității, a cotației ordonate și a condițiilor de decontare și pentru prevenirea abuzurilor pe piață. AEVMP trebuie să țină la zi și să publice o listă a măsurilor de acest fel aflate în vigoare, descrise succint. Aceste limite și mecanisme trebuie aplicate în mod coerent și trebuie să țină seama de caracteristicile pieței vizate. Trebuie specificate în mod clar entitățile vizate de respectivele limite sau mecanisme și orice derogări de la acestea, precum și pragurile cantitative care constituie limite sau care pot da naștere altor obligații. Comisia trebuie împuternicită să adopte acte delegate, inclusiv pentru a se evita orice discrepanțe între efectele limitelor sau ale mecanismelor care se aplică unor contracte comparabile în locuri de tranzacționare diferite.

ò nou

(87)     Locurile de tranzacționare în care se tranzacționează cele mai lichide instrumente derivate pe mărfuri trebuie să publice săptămânal situația agregată a pozițiilor deținute de diferitele tipuri de participanți la piață, inclusiv de clienții acelor participanți care nu tranzacționează în nume propriu. La cererea autorității competente, acesteia i se pune la dispoziție o situație completă și detaliată, defalcată atât pe tipuri de participanți la piață, cât și individual.

ò nou

(88)     Având în vedere comunicatul miniștrilor de finanțe ai G20 și al guvernatorilor băncilor centrale din 15 aprilie 2011 cu privire la nevoia de a asigura că toți participanții la piețele de instrumente derivate pe mărfuri se supun unei reglementări și unei supravegheri adecvate, trebuie aduse modificări privind exonerarea de obligațiile prevăzute de Directiva 2004/39/CE pentru diverse categorii de participanți activi pe piețele de instrumente derivate pe mărfuri, pentru a asigura menținerea acestei exonerări în cazul activităților desfășurate de societăți care nu aparțin unor grupuri financiare și care implică operațiuni de neutralizare a riscurilor legate de producție sau a altor tipuri de riscuri (hedging), precum și furnizarea, ca activitate auxiliară, a serviciilor de investiții în instrumente derivate pe mărfuri sau pe mărfuri exotice clienților activității principale, dar și pentru a asigura includerea în domeniul de aplicare al prezentei directive a societăților specializate în comerțul cu mărfuri și cu instrumente derivate pe mărfuri.

ò nou

(89)     Este de dorit facilitarea accesului la capital pentru întreprinderile mici și mijlocii și facilitarea dezvoltării în continuare a piețelor specializate care au menirea de a răspunde nevoilor emitenților care sunt întreprinderi mici sau mijlocii. Aceste piețe, care sunt de regulă operate în temeiul prezentei directive ca MTF-uri, sunt cunoscute sub denumirea de piețe pentru IMM-uri, piețe de creștere sau piețe junior. Crearea, în cadrul categoriei MTF-urilor, a subcategoriei piețelor de creștere pentru IMM-uri și înregistrarea acestor piețe are menirea de a asigura creșterea vizibilității acestora și de a sprijini elaborarea unor standarde de reglementare paneuropene pentru astfel de piețe.

ò nou

(90)     Cerințele aplicabile acestei noi categorii de piețe trebuie să ofere suficientă flexibilitate pentru a putea ține cont de modelele de piață actuale care funcționează cu succes în întreaga Europă. Prin aceste cerințe trebuie, de asemenea, să se realizeze un echilibru corect între menținerea unui nivel ridicat de protecție a investitorilor, vital pentru a stimula încrederea investitorilor în emitenții de pe piețele respective, reducând totodată sarcinile administrative inutile ale acestor emitenți. Se propune detalierea cerințelor privind piețele pentru IMM-uri, precum cele referitoare la criteriile de admitere la tranzacționare pe aceste piețe, în acte delegate sau standarde tehnice.

ò nou

(91)     Având în vedere că este important ca piețele care funcționează cu succes să nu fie afectate, trebuie menținută posibilitatea ca operatorii piețelor care vizează emitenții mici și mijlocii să opteze pentru a continua operarea unei astfel de piețe în conformitate cu cerințele prevăzute de prezenta directivă fără a trebui să se înregistreze ca piețe de creștere pentru IMM-uri.

ê 2004/39/CE considerentul 59

(92)(59)           Informațiile confidențiale primite de punctul de contact al unui stat membru prin intermediul punctului de contact al unui alt stat membru nu ar trebuie să fie considerate informații cu caracter pur național.

ê 2004/39/CE considerentul 60

(93)(60)           Este necesar să fie sporită convergența puterilor prerogativelor de care dispun autoritățile competente, pentru a tinde spre o intensitate echivalentă a aplicării normelor în interiorul pieței financiare integrate. Un set minim comun de puteri prerogative, însoțit de resursele adecvate, ar trebui să garanteze eficiența supravegherii.

ò nou

(94)     Având în vedere impactul semnificativ și cotele de piață pe care le au multe dintre MTF-uri, este oportun să se asigure instituirea unor mecanisme adecvate de cooperare între autoritatea competentă a MTF-ului și cea din jurisdicția în care MTF-ul respectiv furnizează servicii. Pentru a acționa din timp în ceea ce privește alte evoluții similare, această abordare trebuie extinsă și la OTF-uri.

ò nou

(95)     Pentru a se asigura respectarea obligațiilor care decurg din prezenta directivă și din Regulamentul [inserat de OP] de către societățile de investiții și piețele reglementate, de către cei care controlează în mod efectiv activitatea acestora și de către membrii organelor de conducere ale societăților de investiții și ale piețelor reglementate, precum și pentru a garanta un tratament similar în întreaga Uniune, statele membre trebuie să fie obligate să prevadă sancțiuni și măsuri administrative eficace, proporționate și cu efect de descurajare. Prin urmare, sancțiunile și măsurile administrative instituite de statele membre trebuie să respecte anumite cerințe esențiale privind destinatarii, criteriile care trebuie luate în considerare la aplicarea unei sancțiuni sau măsuri, publicarea sancțiunilor sau măsurilor, principalele competențe de sancționare și nivelurile sancțiunilor administrative pecuniare.

ò nou

(96)     În special, autoritățile competente trebuie să fie împuternicite să aplice sancțiuni pecuniare suficient de mari pentru a contrabalansa beneficiile preconizate și pentru a avea un efect de descurajare chiar și pentru instituțiile mai mari și managerii acestora.

ò nou

(97)     Pentru a garanta aplicarea coerentă a sancțiunilor în toate statele membre, acestea trebuie să fie obligate să se asigure că, atunci când stabilesc tipul sancțiunilor sau al măsurilor administrative și nivelul sancțiunilor administrative pecuniare, autoritățile competente iau în considerare toate circumstanțele relevante.

ò nou

(98)     Pentru ca sancțiunile să aibă un efect de descurajare asupra publicului în sens larg, acestea trebuie în mod normal publicate, cu excepția anumitor situații bine definite.

ò nou

(99)     Pentru a depista eventualele încălcări, autoritățile competente trebuie să aibă competențele de investigare necesare și trebuie să stabilească mecanisme eficace de încurajare a raportării încălcărilor efective sau potențiale. Aceste mecanisme nu trebuie să aducă atingere protecției adecvate a persoanelor acuzate. Trebuie instituite proceduri corespunzătoare pentru a garanta dreptul la apărare și dreptul de a fi ascultat al persoanei vizate de o astfel de raportare înainte de adoptarea unei decizii finale cu privire la aceasta, precum și dreptul său de a contesta o astfel de decizie în fața unui tribunal.

ò nou

(100)   Prezenta directivă trebuie să acopere atât sancțiunile, cât și măsurile administrative pentru a include toate acțiunile aplicate după comiterea unei încălcări care sunt destinate să împiedice alte încălcări, indiferent dacă acestea sunt considerate sancțiuni sau măsuri conform dreptului intern.

ò nou

(101)   Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere niciunei dispoziții din dreptul statelor membre referitoare la sancțiunile penale.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

(102)(61)         Pentru a proteja clienții și fără a se aduce atingere dreptului acestora de a-și prezenta litigiile în fața instanțelor, se cuvine este oportun ca statele membre să încurajeze asigure Ö înființarea unor Õ organismele publice sau private însărcinate cu soluționarea acestor litigii pe cale extrajudiciară, care să coopereze în scopul soluționării litigiilor transfrontaliere, ținând seama de Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile cu soluționarea extrajudiciară a litigiilor privind furnizarea de servicii consumatorilor legate de consumatori[42] ð și de Recomandarea 2001/310/CE a Comisiei privind principiile aplicabile organismelor extrajudiciare implicate în rezolvarea pe cale consensuală a litigiilor legate de consumatori ï . Atunci când aplică dispozițiile privind procedurile extrajudiciare de depunere a reclamațiilor și de căi de atac, statele membre ar trebuie încurajate să utilizeze mecanismele de cooperare transfrontaliere existente, în special rețeaua pentru reclamații privind căile de atac în materie de serviciile financiare FIN-Net (Financial Services Complaints Network – Rețeaua de reclamații privind serviciile financiare).

ê 2004/39/CE considerentul 62

ð nou

(103)(62)         Orice schimb sau orice transmitere de informații între autoritățile competente sau alte autorități, organisme sau persoane trebuie să respecte normele privind transferul de date cu caracter personal către țările terțe prevăzute de Directiva 95/46/CE ð a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[43]. Orice schimb sau orice transmitere de date cu caracter personal între AEVMP și țări terțe trebuie să respecte normele privind transferul de date cu caracter personal prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001. ï

ê 2004/39/CE considerentul 63

(104)(63)         Este necesar a consolida să se consolideze dispozițiile privind schimbul de informații între autoritățile competente ale diferitelor state membre naționale, precum și obligațiile reciproce ale acestor autorități în materie de asistență și cooperare. În contextul unei activități transfrontaliere crescânde tot mai intense, autoritățile competente ar trebuie să își furnizeze reciproc informațiile necesare pentru exercitarea funcțiilor lor, astfel încât să garanteze aplicarea efectivă eficace a prezentei directive, inclusiv în cazul în care o infracțiune încălcare sau o infracțiune încălcare suspectată poate fi de resortul autorităților competente ale mai multor state membre. În cadrul acestui schimb de informații, secretul profesional se impune întotdeauna, pentru a asigura transmiterea fără piedici a informațiilor respective, precum și protecția drepturilor persoanelor în cauză.

ê 2004/39/CE considerentul 64

(64)     Cu ocazia ședinței sale din 17 iulie 2000, Consiliul a instituit Comitetul înțelepților privind reglementarea piețelor europene ale valorilor mobiliare. În raportul său final, acest comitet propunea introducerea unor noi tehnici legislative, bazate pe o abordare pe patru niveluri: principii esențiale, măsuri de executare, cooperare și control al aplicării. La nivelul 1, directiva ar trebui să se limiteze la a enunța principii generale largi; la nivelul 2, măsurile tehnice de executare ar trebui să fie adoptate de Comisie, sprijinită de un comitet.

ê 2004/39/CE considerentul 65

(65)     Rezoluția Consiliului European de la Stockholm din 23 martie 2001 a sprijinit raportul Comitetului înțelepților, în special propunerea sa de abordare pe patru niveluri, pentru a spori eficiența și transparența procesului de elaborare a legislației comunitare în domeniul valorilor mobiliare.

ê 2004/39/CE considerentul 66

(66)     În conformitate cu Consiliul European de la Stockholm, măsurile de executare de la nivelul 2 ar trebui să fie utilizate mai frecvent, pentru a garanta actualizarea dispozițiilor tehnice în raport cu evoluția piețelor și a practicilor în materie de supraveghere, și se cuvine a fixa date limită pentru toate etapele lucrărilor aferente nivelului 2.

ê 2004/39/CE considerentul 67

(67)     Rezoluția adoptată de Parlamentul European la 5 februarie 2002 privind aplicarea legislației în cadrul serviciilor financiare a sprijinit, de asemenea, raportul final al Comitetului înțelepților, pe baza declarației solemne făcute în aceeași zi de Comisie în fața Parlamentului și a scrisorii adresate, la 2 octombrie 2001, de Comisarul pentru Piața Internă președintelui Comisiei economice și monetare a Parlamentului pe tema garanțiilor care ar fi furnizate acestuia din urmă referitor la rolul său în acest proces.

ê 2004/39/CE considerentul 68(adaptat)

(68)     Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei[44].

ê 2006/31/CE Art. 1.1

(105)(69)         Parlamentul European ar trebuie să dispună de un termen de trei luni de la prima transmitere a proiectelor de modificare și a măsurilor de punere în aplicare pentru a-i permite examinarea acestora și exprimarea avizului. Cu toate acestea, în cazuri urgente și justificate corespunzător, ar trebuie să fie posibilă reducerea acestei perioade. În cazul în care, în perioada respectivă, Parlamentul European adoptă o rezoluție, Comisia ar trebuie să reexamineze proiectele sau măsurile de modificare sau măsurile.

ê 2004/39/CE considerentul 70

(70)     Pentru a ține seama de evoluția ulterioară a piețelor financiare, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea dispozițiilor privind asigurarea de răspundere civilă profesională, sfera de aplicare a normelor în materie de transparență și posibilitatea de a autoriza ca întreprinderi de investiții entitățile care tranzacționează și sunt specializate în instrumente derivate pe materii prime.

ò nou

(106)   Pentru a atinge obiectivele stabilite în prezenta directivă, trebuie delegată Comisiei competența de a adopta, în conformitate articolul 290 din tratat, acte privind detaliile legate de exonerări, clarificarea definițiilor, criteriile de evaluare a proiectelor de achiziții ale societăților de investiții, cerințele organizaționale pentru societățile de investiții, gestionarea conflictelor de interese, normele de conduită profesională pentru furnizarea de servicii de investiții, executarea ordinelor in condițiile cele mai favorabile pentru clienți, prelucrarea ordinelor clienților, tranzacțiile cu contrapărți eligibile, piețele de creștere pentru IMM-uri, condițiile pentru evaluarea capitalului inițial al societăților din țări terțe, măsurile privind reziliența sistemelor, mecanismele de întrerupere temporară a tranzacționării (circuit breakers) și tranzacționarea electronică, admiterea instrumentelor financiare la tranzacționare, suspendarea și retragerea instrumentelor financiare de la tranzacționare, pragurile pentru raportarea pozițiilor deținute de diferitele categorii de traderi, cooperarea între autoritățile competente. Este extrem de importantă derularea de către Comisie a unor consultări corespunzătoare pe parcursul lucrărilor pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează actele delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

ò nou

(107)   Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentei directive, trebuie conferite Comisiei competențe de punere în aplicare. Aceste competențe se referă la adoptarea deciziei de echivalență cu privire la cadrul legal și de supraveghere al țărilor terțe pentru furnizarea de servicii de către societățile din țări terțe și pentru transmiterea către AEVMP a rapoartelor privind pozițiile deținute pe categorii de traderi și ele trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[45].

ò nou

(108)   Standardele tehnice în materie de servicii financiare trebuie să asigure o armonizare coerentă și o protecție adecvată a deponenților, investitorilor și consumatorilor din întreaga Uniune. Este eficient și oportun să se încredințeze AEVMP, ca organism care deține un nivel înalt de specializare, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare care nu implică opțiuni strategice și de a le înainta Comisiei.

ò nou

(109)   Comisia trebuie să adopte proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de AEVMP și prevăzute la articolul 7 privind procedurile de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare ale societăților de investiții, la articolele 9 și 48 privind cerințele referitoare la organele de conducere, la articolul 12 privind achiziția de participații calificate, la articolul 27 privind obligația de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile pentru client, la articolele 34 și 54 privind cooperarea și schimbul de informații, la articolul 36 privind libertatea de a furniza servicii și de a desfășura activități de investiții, la articolul 37 privind înființarea unei sucursale, la articolul 44 privind furnizarea de servicii de către societățile din țări terțe, la articolul 63 privind procedurile de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare ale furnizorilor de servicii de raportare a datelor, la articolele 66 și 67 privind cerințele organizatorice pentru mecanismele de publicare aprobate (approved publication arrangements – APA) și furnizorii de sisteme centralizate de raportare (consolidated tape providers – CTP) și la articolul 84 privind cooperarea între autoritățile competente. Comisia trebuie să adopte aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare prin acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10 – 14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

ò nou

(110)   Trebuie, de asemenea, să i se confere Comisiei competența de a adopta, prin acte delegate, standarde tehnice de punere în aplicare, în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Trebuie să se încredințeze AEVMP sarcina de a elabora și de a înainta Comisiei standarde tehnice de punere în aplicare referitoare la articolul 7 privind procedurile de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare ale societăților de investiții, la articolul 12 privind achiziția de participații calificate, la articolul 18 privind procesul de tranzacționare și finalizarea tranzacțiilor în MTF-uri și OTF-uri, la articolele 32, 33 și 53 privind suspendarea și retragerea instrumentelor de la tranzacționare, la articolul 36 privind libertatea de a furniza servicii și de a desfășura activități de investiții, la articolul 37 privind înființarea unei sucursale, la articolul 44 privind furnizarea de servicii de către societățile din țări terțe, la articolul 60 privind raportarea pozițiilor pe categorii de traderi, la articolul 78 privind transmiterea de informații către AEVMP, la articolul 83 privind obligația de cooperare, la articolul 84 privind cooperarea între autoritățile competente, la articolul 85 privind schimbul de informații și la articolul 88 privind consultarea înainte de autorizare.

ò nou

(111)   Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea sistemelor organizate de tranzacționare, funcționarea regimului pentru piețele de creștere pentru IMM-uri, impactul cerințelor privind tranzacționarea automatizată și tranzacționarea de mare frecvență, experiența cu mecanismele de interzicere a anumitor produse sau practici și impactul măsurilor legate de piețele instrumentelor derivate pe mărfuri.

ê 2004/39/CE (adaptat)

(112)(71)         Obiectivul care constă în crearea creării unei piețe financiare integrate în care investitorii s-ar bucura se bucură de o protecție suficientă și în care sunt protejate eficiența și integritatea pieței în general sunt salvgardate necesită stabilirea unor norme comune aplicabile întreprinderilor societăților de investiții oriunde ar fi acestea autorizate în Comunitate Ö Uniune Õ și care să reglementeze funcționarea piețelor reglementate și a altor sisteme de tranzacționare, cu scopul de a evita ca opacitatea unei singure piețe sau o blocare a acesteia să compromită funcționarea eficientă a sistemului financiar european în ansamblul său. Dat fiind faptul că acest obiectiv poate fi mai bine realizat la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ , Comunitatea Ö Uniunea Õ poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul menționat anterior, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,.

ò nou

(113)   Instituirea unui sistem centralizat de raportare pentru alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii este considerată a fi mai dificilă decât instituirea unui astfel de sistem pentru instrumentele de capitaluri proprii, de aceea potențialii furnizori de sisteme centralizate de raportare trebuie să aibă întâi posibilitatea de a acumula experiență cu acesta din urmă pentru a putea să-l realizeze pe primul. Prin urmare, pentru a facilita instituirea în condiții corespunzătoare a unui sistem centralizat de raportare pentru alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii, este oportun să se prevadă un termen prelungit de aplicare a măsurilor interne de transpunere a dispozițiilor relevante.

ò nou

(114)   Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția consumatorilor, dreptul la o cale de atac eficace și la un proces echitabil și dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune și trebuie implementată în conformitate cu aceste drepturi și principii,

ê 2004/39/CE (adaptat)

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

TITLUL I

DEFINIȚII ȘI DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

1. Prezenta directivă se aplică întreprinderilor societăților de investiții, și piețelor reglementate Ö , furnizorilor de servicii de raportare a datelor și societăților din țări terțe care furnizează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții în Uniune Õ .

ò nou

2. Prezenta directivă stabilește cerințe în legătură cu următoarele aspecte:

(a) condițiile de autorizare și de funcționare aplicabile societăților de investiții;

(b) furnizarea de servicii de investiții sau desfășurarea de activități de investiții de către societăți din țări terțe prin înființarea unei sucursale;

(c) autorizarea și funcționarea piețelor reglementate;

(d) autorizarea și funcționarea furnizorilor de servicii de raportare a datelor; și

(e) supravegherea, cooperarea și punerea în aplicare de către autoritățile competente.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

32. Următoarele dispoziții se aplică și instituțiilor de credit autorizate în temeiul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ în cazul în care acestea furnizează unul sau mai multe servicii de investiții și/sau exercită una sau mai multe activități de investiții ð sau vând clienților depozite, altele decât cele cu randament legat de rate ale dobânzilor ori le furnizează consultanță cu privire la astfel de depozite ï:

– articolul 2 alineatul (2) ð , articolul 9 alineatul (6) ï și articolele 1411, 16, 1713 și 1814;

– titlul II capitolul II, cu excepția articolului 23 alineatul (2) Ö 29 alineatul (2) Õ al doilea paragraf;

– titlul II capitolul III, cu excepția articolului 3631 alineatele (2) Ö , (3) și Õ -(4) și a articolului 3732 alineatele (2) Ö , (3), (4), (5), Õ -(6), și alineatele (98) și (109);

– articolele 6948-8053, Ö și articolele Õ 8457, 8961 și 9062 și

– articolul 71 alineatul (1).

Articolul 2

Exceptări

1. Prezenta directivă nu se aplică:

              (a) întreprinderilor de asigurări în sensul articolului 1 din Directiva 73/239/CEE sau al articolului 1 din Directiva 2002/83/CE, și nici întreprinderilor care exercită activitățile de reasigurare și de retrocedare prevăzute de Directiva 64/225/CEE Ö 2009/138/CE Õ ;

              (b) persoanelor care furnizează servicii de investiții exclusiv întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau altor filiale ale întreprinderii lor mamă;

              (c) persoanelor care furnizează servicii de investiții ocazional în cadrul unei activități profesionale, în cazul în care aceasta este reglementată de acte cu putere de lege sau de un cod deontologic care nu exclud furnizarea acestui serviciu;

              (d) persoanelor care nu furnizează niciun alt serviciu sau activitate de investiții decât tranzacționarea în cont propriu, exceptând cazul în care acestea:

(i)       sunt formatori de piață;

ð (ii) sunt participanți sau membri ai unei piețe reglementate sau ai unui MTF; ï sau

(iii)     tranzacționează în cont propriu ð executând ordine ale clienților ï în mod organizat, frecvent și sistematic în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF, furnizând un sistem accesibil terților pentru a intra în tranzacționare cu aceștia;.

ð Această exceptare nu se aplică persoanelor exceptate în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (i) care tranzacționează instrumente financiare în cont propriu în calitate de participanți sau membri ai unei piețe reglementate sau ai unui MTF, inclusiv în calitate de formatori de piață pentru instrumente derivate pe mărfuri, certificate de emisii sau derivate pe acestea; ï

              (e) persoanelor ale căror servicii de investiții constau exclusiv în gestionarea unui sistem de participare a angajaților;

              (f) persoanelor ale căror servicii de investiții nu constau decât în gestionarea unui sistem de participare a angajaților și în furnizarea de servicii de investiții exclusiv întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau altor filiale ale întreprinderii lor mamă;

              (g) membrilor Sistemului European al Băncilor Centrale, și ai organismelor naționale cu funcții similare ð din Uniune, ï și ai altor organisme publice ð din Uniune ï însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau care intervin în această gestionare ð și ai organismelor internaționale la care au aderat unul sau mai multe state membre ï;

              (h) organismelor de plasament colectiv și fondurilor de pensii, fie că sunt sau nu coordonate la nivel comunitar Ö nivelul Uniunii Õ , precum și nici depozitarilor și gestionarilor administratorilor acestor organisme;

              (i) persoanelor care:

              - tranzacționează instrumente financiare în cont propriu, ð cu excepția persoanelor care tranzacționează în cont propriu executând ordine ale clienților, ï sau care

              - furnizează servicii de investiții ð , altele decât tranzacționarea în cont propriu, exclusiv întreprinderii lor mamă, filialelor lor sau altor filiale ale întreprinderii lor mamă, sau ï

              ð - furnizează servicii de investiții, altele decât tranzacționarea în cont propriu, ï privind instrumentele derivate pe materii prime mărfuri, sau contractele derivate menționate la în anexa I secțiunea C punctul 10 ð sau certificate de emisii ori derivate pe acestea ï clienților activității lor principale,

              cu condiția ca ð , în toate aceste cazuri, ï aceste prestări activități să fie auxiliare în raport cu activitatea lor principală, în cazul în care această activitate principală este luată în considerare la nivelul grupului la nivel de grup și nu constă ca activitatea principală să nu constea în furnizarea de servicii de investiții în sensul prezentei directive sau de servicii bancare în sensul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ ;

              (j) persoanelor care furnizează servicii de consiliere în consultanță de investiții în cadrul exercitării unei alte activități profesionale care nu este prevăzută în prezenta directivă, cu condiția ca furnizarea acestor servicii de consiliere consultanță să nu fie remunerată în mod specific;

              (k) persoanelor a căror activitate principală constă în tranzacționarea în cont propriu a materiilor prime și instrumentelor derivate pe aceste materii prime. Prezenta exonerare nu se aplică în cazul în care persoanele care tranzacționează în cont propriu materii prime și instrumente derivate pe materii prime fac parte dintr-un grup a cărui activitate principală este furnizarea de servicii de investiții în sensul prezentei directive sau de servicii bancare în conformitate cu Directiva 2000/12/CE;

              (k)(l) întreprinderilor societăților ale căror servicii și activități de investiții constau exclusiv în tranzacționarea în cont propriu pe piețe ale de instrumentelor financiare la termen sau pe piețe ale futures, opțiunilor sau pe alte piețe alte instrumente derivate și pe piețe la vedere cash doar cu scopul de a obține poziții Ö neutralizării riscurilor (hedging) Õ pe piețele de instrumente derivate sau care tranzacționează sau asigură formarea prețurilor în contul altor membri ai acestor piețe și sunt, prin urmare, acoperiți de garanția unui membru de compensare al acestor piețe cu garantare de către membri compensatori ai acelorași piețe, în cazul în care responsabilitatea pentru executarea contractelor încheiate de aceste întreprinderi societăți este asumată de un membriu de compensare compensatori ail acelorași piețe;

              (l)(m) asociațiilor create de fonduri de pensii daneze și finlandeze cu unicul scop de a le gestiona administra activele fondurilor de pensii afiliate;

              (m)(n) în cazul „agenti di cambio”, ale căror activități și funcții sunt reglementate de articolul 201 din Decretul legislativ italian nr. 58 din 24 februarie 1998;.

              ð (n) operatorilor de transport și de sistem definiți la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2009/72/CE sau la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2009/73/CE, atunci când aceștia își îndeplinesc sarcinile în temeiul directivelor menționate, conform Regulamentului (CE) 714/2009 sau Regulamentului (CE) 715/2009 ori conform codurilor de rețea sau orientărilor adoptate în conformitate cu regulamentele respective. ï

2. Drepturile conferite de prezenta directivă nu se aplică furnizării de servicii în calitate de contrapartidă contraparte în tranzacțiile efectuate de organisme publice însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau de membri ai Sistemului Eeuropean al Bbăncilor Ccentrale, în cadrul sarcinilor care le sunt atribuite de tratat și de statutul Sistemului Eeuropean al Bbăncilor Ccentrale și al Băncii Centrale Europene sau al funcțiilor echivalente în temeiul unor dispoziții interne naționale.

3. ð Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri referitoare la ï Pentru a ține seama de evoluția piețelor financiare și a asigura aplicarea uniformă a prezentei directive, Comisia poate defini în ceea ce privește exonerările exceptările prevăzute la alineatul (1) literele (c), Ö și Õ (i) și (k), criteriile care permit a stabili dacă Ö pentru a stabili în mod clar cazurile în care Õ o activitate trebuie considerată ca auxiliară în raport cu activitatea principală la nivelul grupului și dacă și pentru a stabili când o activitate este exercitată ocazional.

ò nou

Criteriile aplicate pentru a stabili dacă o activitate este auxiliară în raport cu activitatea principală trebuie să țină cont cel puțin de următoarele elemente:

- măsura în care se poate stabili în mod obiectiv că prin activitatea respectivă se reduc riscurile legate în mod direct de activitățile comerciale sau de activitățile de majorare a capitalului propriu;

- capitalul utilizat pentru desfășurarea activității.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 3

Exceptări opționale

1. Statele membre pot opta să nu aplice prezenta directivă persoanelor pentru care ele reprezintă statul membru de origine și care:

– nu sunt autorizate să dețină fonduri sau titluri valori mobiliare ale clienților și care, din acest motiv, nu riscă Ö pot Õ în niciun moment să fie debitoare față de aceștia și

– nu sunt autorizate să furnizeze servicii de investiții, cu excepția ð furnizării de consultanță de investiții cu sau fără ï preluării și transmiterii primirea și transmiterea ordinelor privind pentru valorile mobiliare și părților de unități de fond ale unor organisme de plasament colectiv, precum și furnizarea de servicii de consiliere în investiții în privința acestor instrumente financiare și

– în cadrul furnizării acestui serviciu, sunt autorizate să transmită ordinele doar:

          (i) întreprinderilor societăților de investiții autorizate în conformitate cu prezenta directivă;

          (ii) instituțiilor de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ ;

          (iii) sucursalelor întreprinderilor societăților de investiții sau ale instituțiilor de credit care sunt autorizate într-o țară terță și cărora li se aplică și care respectă normele prudențiale considerate de autoritățile competente ca fiind cel puțin la fel de stricte ca și cele stabilite de prezenta directivă, de Directiva 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ sau de Directiva 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ ;

          (iv) organismelor de plasament colectiv autorizate în temeiul dreptului unui stat membru să vândă părți unități de fond publicului și gestionarilor administratorilor acestor organisme;

          (v) întreprinderilor societăților de investiții cu capital fix, prevăzute definite la articolul 15 alineatul (4) din a doua Directivă 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse întreprinderilor societăților comerciale în statele membre, în sensul înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților, în ceea ce privește constituirea întreprinderilor anonime societăților comerciale pe acțiuni și menținerea și modificarea capitalului acestora[46], ale căror titluri sunt cotate listate sau tranzacționate pe piața reglementată a unui stat membru,;

cu condiția ca activitățile acestor persoane să fie ð autorizate și ï reglementate la nivel național. ð Regimurile naționale trebuie să impună acestor persoane respectarea unor cerințe care sunt cel puțin echivalente următoarelor cerințe impuse de prezenta directivă: ï

ð (i) condițiile și procedurile de autorizare și supraveghere continuă prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (3) și la articolele 7, 8, 9, 10, 21 și 22; ï

ð (ii) normele de conduită profesională stabilite la articolul 24 alineatele (1), (2), (3) și (5) și la articolul 25 alineatele (1), (4) și (5) și măsurile de punere în aplicare aferente din Directiva 2006/73/CE. ï

ð Statele membre impun persoanelor excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive în temeiul alineatului (1) să fie acoperite de un sistem de compensare a investitorilor recunoscut în conformitate cu Directiva 97/9/CE sau de un sistem care asigură clienților săi un grad echivalent de protecție. ï

ê 2004/39/CE

2. Persoanele care sunt excluse din sfera de aplicare a prezentei directive în temeiul alineatului (1) nu beneficiază de libertatea de a presta servicii și/sau de a exercita activități, nici de libertatea de a stabili înființa sucursale în conformitate cu articolele 3136 și respectiv 3237.

ò nou

3. Statele membre informează Comisia Europeană și AEVMP dacă își exercită opțiunea prevăzută de prezentul articol și se asigură că în toate autorizațiile acordate conform alineatului (1) se precizează faptul că acestea sunt acordate conform prezentului articol.

4. Statele membre comunică AEVMP dispozițiile de drept intern care sunt echivalente cerințelor impuse de prezenta directivă enumerate la alineatul (1).

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.2

ð nou

Articolul 4

Definiții

ð 1. În sensul prezentei directive, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]. ï

21. În sensul prezentei directive, prin următorii termeni se înțelege Se aplică ð , de asemenea, ï următoarele definiții:

              1.„întreprindere de investiții” înseamnă orice persoană juridică a cărei ocupație sau activitate obișnuită constă în furnizarea unuia sau mai multor servicii de investiții terților și în exercitarea uneia sau mai multor activități de investiții cu titlu profesional;

              Statele membre pot include în definiția întreprinderilor de investiții întreprinderi care nu sunt persoane juridice, cu următoarele condiții:

            (a) statutul lor juridic să asigure intereselor terților un nivel de protecție echivalent cu cel oferit de o persoană juridică și

            (b) să facă obiectul unei supravegheri prudențiale echivalente și adaptate formei lor juridice.

              Cu toate acestea, în cazul în care furnizează servicii care implică deținerea de fonduri sau de valori mobiliare care aparțin terților, o persoană fizică nu poate fi considerată ca o întreprindere de investiții în sensul prezentei directive decât în cazul în care, fără a aduce atingere celorlalte cerințe stabilite de prezenta directivă și de Directiva 93/6/CEE, îndeplinește următoarele condiții:

            (a) drepturile de proprietate ale terților asupra instrumentelor și fondurilor sunt salvgardate, în special în caz de insolvabilitate a întreprinderii sau a proprietarilor săi, de sechestru, de compensare sau de orice altă acțiune intentată de creditorii întreprinderii sau ai proprietarilor acesteia;

            (b) întreprinderea este supusă unor norme care au ca obiect supravegherea solvabilității sale și a celei a proprietarilor acesteia;

            (c) conturile anuale ale întreprinderii sunt controlate de una sau mai multe persoane abilitate, în temeiul dreptului intern, să controleze conturile;

            (d) în cazul în care întreprinderea are un singur proprietar, acesta adoptă dispoziții pentru a asigura protecția investitorilor în caz de încetare a activității din cauza decesului său, a incapacității sale sau a oricărei situații similare.

              12. „servicii și activități de investiții” înseamnă orice serviciu și orice activitate enumerate în anexa I secțiunea A și referitoare la orice instrument menționat la în secțiunea C din aceeași anexă;

              Comisia stabilește è1 --- ç ð adoptă, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, măsuri care precizează: ï

– contractele derivate menționate la în anexa I secțiunea C punctul 7 care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ținând seama, printre altele, dacă, în special, sunt compensate și regularizate decontate prin intermediul unor organisme case de compensare recunoscute sau dacă fac obiectul unor apeluri în marjă regulate în mod regulat;

– contractele derivate menționate la în anexa I secțiunea C punctul 10 care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ținând seama, printre altele, dacă, în special, sunt tranzacționate pe o piață reglementată sau un MTF, sunt compensate și regularizate decontate prin intermediul unor organisme case de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă regulate în mod regulat;

              23. „serviciu auxiliar” înseamnă orice serviciu prezentat în anexa I secțiunea B;

              34. „consiliere în consultanță de investiții” înseamnă furnizarea de recomandări personaleizate unui client, fie la cererea sa, fie la inițiativa unei întreprinderi societății de investiții, în ceea ce privește una sau mai multe tranzacții cu instrumente financiare;

45. „executarea ordinelor în contul clienților” înseamnă faptul de a încheia o acțiune în vederea încheierii de acorduri de cumpărare sau de vânzare a unuia sau mai multor instrumente financiare în contul clienților;. ð Executarea de ordine include încheierea de acorduri pentru vânzarea unor instrumente financiare emise de o instituție de credit sau de o societate de investiții la momentul emiterii acestora; ï

              56. „tranzacționarea în cont propriu” înseamnă faptul de a negocia încheierea de tranzacții privind unul sau mai multe instrumente financiare prin angajarea propriilor capitaluri unul sau mai multe instrumente financiare în vederea încheierii de tranzacții;

              7.„internalizator sistematic” înseamnă o întreprindere de investiții care, în mod organizat, frecvent și sistematic, tranzacționează în cont propriu executând ordinele clienților în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF;

              68. „formator de piață” înseamnă o persoană care este prezentă în mod continuu pe piețele financiare pentru a negocia tranzacționa în cont propriu și care cumpără și vinde vânzând și cumpărând instrumente financiare prin angajarea propriilor capitaluri, la prețuri fixate de ea;

              79. „gestionare administrare de portofolii” înseamnă gestionarea administrarea discreționară și individualizată de portofolii incluzând unul sau mai multe instrumente financiare, în cadrul unui mandat acordat de client;

              810. „client” înseamnă orice persoană fizică sau juridică căreia o întreprindere societate de investiții îi furnizează servicii de investiții și Ö sau Õ servicii auxiliare;

              911. „client profesional profesionist” înseamnă orice client care îndeplinește criteriile prevăzute la în anexa II;

              102. „client obișnuit de detaliu” înseamnă un client care nu este profesional client profesionist;

              13.„operator de piață” înseamnă una sau mai multe persoane care gestionează și exploatează activitatea unei piețe reglementate. Operatorul poate fi însăși piața reglementată;

              14.„piață reglementată” înseamnă un sistem multilateral, exploatat și gestionat de un operator, care asigură sau facilitează confruntarea - chiar în interiorul său și în conformitate cu norme nediscreționare - a unor interese multiple de vânzare și de cumpărare exprimate de terți pentru instrumente financiare, într-un mod care conduce la încheierea de contracte privind instrumente financiare admise la tranzacționare în cadrul normelor sale și al sistemelor sale, și care este autorizat și funcționează în mod regulat în conformitate cu dispozițiile titlului III;

              15.„sistem multilateral de tranzacționare (MTF)” înseamnă un sistem multilateral, exploatat de o întreprindere de investiții sau de un operator de piață, care asigură întâlnirea - chiar în interiorul său și în conformitate cu norme nediscreționare - unor interese multiple de vânzare și de cumpărare exprimate de terți pentru instrumente financiare, într-un mod care conduce la încheierea de contracte în conformitate cu dispozițiile titlului II;

ò nou

             

              11)     „piață de creștere pentru IMM-uri” înseamnă un MTF înregistrat ca piață de creștere pentru IMM-uri în conformitate cu articolul 35;

              12)     „întreprindere mică sau mijlocie” înseamnă, în sensul prezentei directive, o societate a cărei capitalizare bursieră, pe baza cotațiilor de sfârșit de an din ultimii trei ani calendaristici, a fost mai mică de 100 000 000 EUR;

ê 2004/39/CE (adaptat)

              1316. „ordin limită” înseamnă ordinul de a cumpăra sau de a vinde un instrument financiar la limita de preț specificată sau mai avantajos și pentru o cantitate precizată;

              1417. „instrumente financiare” înseamnă instrumentele menționate la în anexa I secțiunea C;

              2118.„valori mobiliare” înseamnă categoriile de titluri care pot fi tranzacționate pe piața capitalurilor (cu excepția instrumentelor de plată), precum:

            (a) acțiunile la întreprinderi și alte titluri echivalente acțiunilor la întreprinderi, la întreprinderi de tip parteneriat sau la alte entități, precum și certificatele reprezentative de acțiuni;

            (b) obligațiunile și alte titluri de creanță, inclusiv certificatele de acțiuni referitoare la astfel de titluri;

            (c) orice altă valoare care conferă dreptul de a cumpăra sau de a vinde asemenea valori sau care conduce la o regularizare în numerar, stabilită în raport cu valori mobiliare, cu o monedă, cu o rată a dobânzii sau a rentabilității, cu materii prime sau cu alți indici sau măsuri;

              1519. „instrumente ale pieței monetare” înseamnă categoriile de instrumente tranzacționate în mod obișnuit pe piața monetară, precum bonurile de tezaur, certificatele de depozit și efectele de comerț (cu excepția instrumentelor de plată);

              1620. „stat membru de origine” înseamnă:

(a)     în cazul unei întreprinderi societăți de investiții:

(i)      statul membru în care este situată administrația sa centrală sediul său principal, în cazul în care este vorba de o persoană fizică;

(ii)      statul membru în care este situat sediul social al acesteia, în cazul în care este vorba de o persoană juridică;

(iii)     statul membru în care este situată administrația sa centrală sediul său principal, în cazul în care, în conformitate cu dreptul său intern, aceasta nu are sediu social;

(b)     în cazul unei piețe reglementate, statul membru în care este înregistrată piața reglementată sau, în cazul în care în conformitate cu dreptul său intern al statului membru respectiv, aceasta nu are sediu social, statul membru în care este situată administrația sa centrală sediul său principal;

              1721. „stat membru gazdă” înseamnă statul membru, altul decât statul membru de origine, în care o întreprindere societate de investiții deține o sucursală sau furnizează servicii și Ö /sau Õ exercită activități sau statul membru în care o piață reglementată furnizează facilitățile utile mecanisme adecvate pentru a permite membrilor sau participanților stabiliți în acest ultim stat membru să participe la tranzacționare de la distanță în cadrul sistemului său;

              1822. „autoritate competentă” înseamnă autoritatea desemnată de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 48, în afara cazurilor în care prezenta directivă conține o dispoziție contrară;

              1923. „instituții de credit” înseamnă instituțiile de credit în sensul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ ;

              2024. „societăți de gestionare administrare a OPCVM” înseamnă societăți de gestionare administrare în sensul Directivei 85/611/CEE Ö 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 Õ a Consiliului din 20 decembrie 1985 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) Ö [47] Õ ;

              2125. „agent afiliat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, sub responsabilitatea deplină și necondiționată a unei singure și unice întreprinderi societăți de investiții în contul căreia acționează, promovează clienților sau clienților potențiali servicii de investiții și Ö /sau Õ servicii auxiliare, primește și transmite instrucțiunile sau ordinele de la clienți referitoare la instrumente financiare sau servicii de investiții, plasează instrumente financiare și Ö sau Õ furnizează clienților sau clienților potențiali servicii de consiliere consultanță privind aceste instrumente sau servicii;

              2226. „sucursală” înseamnă un sediu de exploatare loc de desfășurare a activității, altul decât administrația centrală sediul principal, care reprezintă o parte, lipsită de personalitate juridică, a unei întreprinderi societăți de investiții și care furnizează servicii de investiții și Ö /sau Õ exercită activități de investiții și poate, de asemenea, furniza servicii auxiliare pentru care societatea de investiții a obținut o autorizație; toate sediile de exploatare locurile de desfășurare a activității stabilite în același stat membru de o întreprindere societate de investiții al cărei sediu se află într-un alt stat membru sunt considerate ca fiind o singură sucursală;

ê 2007/44/CE Art. 3.1

              2327. „participație calificată” înseamnă deținerea, directă sau indirectă, într-o societate de investiții, a unei participații care reprezintă cel puțin 10 % din capital sau din drepturile de vot, astfel cum este prevăzut la articolele 9 și 10 din Directiva 2004/109/CE, având în vedere condițiile de cumulare stabilite la articolul 12 alineatele (4) și (5) din directiva respectivă, sau care permite exercitarea unei influențe semnificative asupra administrării societății de investiții în care este deținută participația respectivă;

ê 2004/39/CE (adaptat)

              2428. „întreprindere-mamă” înseamnă o întreprindere-mamă în sensul articolelor astfel cum este definită la articolele 1 și 2 din a șaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate[48];

              2529. „filială” înseamnă o întreprindere afiliată în sensul articolelor astfel cum este definită la articolele 1 și 2 din Directiva 83/349/CEE, inclusiv orice filială a unei întreprinderi filiale a întreprinderii-mamă care le conduce;

              30.„control” înseamnă controlul prevăzut la articolul 1 din Directiva 83/349/CEE;

              2631. „legături strânse” înseamnă o situație în care cel puțin două persoane fizice sau juridice sunt legate prin:

(a) o „participațiere”, și anume faptul de a deține, direct sau prin intermediul controlului, cel puțin 20 % din capitalul sau drepturile de vot ale unei întreprinderi;

(b) un „control”, și anume relația între o întreprindere-mamă și o filială, în toate cazurile prevăzute la articolul 1 alineatele (1) și (2) din Directiva 83/349/CEE sau o relație similară între orice persoană fizică sau juridică și o întreprindere, orice filială a unei întreprinderi filiale fiind considerată, de asemenea, ca filială a întreprinderii-mamă care le conduce.;

(c) O o situație în care cel puțin două persoane fizice sau juridice Ö acestea Õ sunt legate în permanență de una și aceeași persoană printr-o relație de control este considerată, de asemenea, ca fiind o legătură strânsă între persoanele respective.;

ò nou

27)    „organ de conducere” înseamnă structura de conducere a unei societăți, care include funcțiile manageriale și de supraveghere, are autoritate supremă în luarea deciziilor și este abilitată să stabilească strategia, obiectivele și direcția generală a societății. Din organul de conducere fac parte persoane care conduc efectiv activitatea societății;

28)    „organ de conducere în exercițiul funcției de supraveghere” înseamnă exercitarea de către organul de conducere a funcției de supraveghere, care constă în supervizarea și monitorizarea procesului decizional al conducerii;

29)    „conducerea superioară” înseamnă persoanele care exercită funcții executive în cadrul unei societăți și care răspund de managementul activităților de zi cu zi, inclusiv de implementarea strategiilor privind distribuția de servicii și produse clienților de către societate și personalul acesteia;

30)    „tranzacționare algoritmică” înseamnă tranzacționarea de instrumente financiare pe baza unui algoritm computerizat care stabilește în mod automat, cu intervenție umană minimă sau fără intervenție umană, unii parametri individuali ai ordinelor, precum inițierea ordinului, momentul inițierii, prețul sau cantitatea ordinului sau modul în care ordinul să fie gestionat după trimiterea lui. Această definiție nu include sistemele utilizate exclusiv în scopul direcționării ordinelor către unul sau mai multe locuri de tranzacționare sau al confirmării ordinelor;

31)    „acces electronic direct”, cu referire la un loc de tranzacționare, înseamnă o procedură prin care un participant sau un membru al unui loc de tranzacționare permite unei persoane să utilizeze codul său de tranzacționare pentru a putea transmite, în mod electronic, ordine referitoare la un instrument financiar direct către locul de tranzacționare. Această definiție include o astfel de procedură, indiferent dacă aceasta implică sau nu utilizarea de către persoana în cauză a infrastructurii participantului sau membrului respectiv, sau a unui alt sistem de conectare pus la dispoziție de acesta, pentru a transmite ordine;

32)    „Regulamentul privind abuzul de piață” înseamnă Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (abuzul de piață);

33)    „practici de vânzare încrucișată” înseamnă oferirea unui serviciu de investiții împreună cu un alt serviciu sau produs ca parte a unui pachet sau pentru a condiționa o înțelegere sau un pachet.

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.2(b)

ð nou

32. ð Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri care ï Pentru a ține seama de evoluția piețelor financiare și pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentei directive, Comisia poate preciza è1 --- ç ð să specifice anumite elemente tehnice ale ï definițiilore menționate la alineatul (1) din prezentul articol Ö , pentru a le adapta evoluțiilor pieței Õ .

ê 2008/10/CE Art. 1.2(b)

Măsurile menționate la prezentul articol, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE

ð nou

TITLUL II

CONDIȚII DE AUTORIZARE ȘI DE FUNCȚIONARE APLICABILE ÎNTREPRINDERILOR SOCIETĂȚILOR DE INVESTIȚII

CAPITOLUL I

CONDIȚII ȘI PROCEDURI DE AUTORIZARE

Articolul 5

Condiții Cerința de autorizare

1. Fiecare stat membru solicită impune ca furnizarea de servicii de investiții sau exercitarea activităților de investiții ca ocupație sau activitate obișnuită cu titlu profesional să facă obiectul unei autorizări prealabile în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol. O astfel de autorizație este acordată de autoritatea competentă a statului membru de origine desemnată în conformitate cu articolul 6948.

2. Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), statele membre permit tuturor operatorilor oricărui operator de piață să exploateze un MTF ð sau un OTF ï , cu condiția să se fi verificat în prealabil că acești respectivul operatori respectă dispozițiile prezentului capitol, cu excepția articolelor 11 și 15.

ê 2010/78/UE Art. 6.1 (adaptat)

3. Statele membre înregistrează toate societățile de investiții. Registrul este accesibil publicului și conține informații privind serviciile sau activitățile pentru care societatea de investiții este autorizată. Această listă se actualizează în mod regulat. Fiecare autorizație se notifică Autorității europene de supraveghere (Autoritatea pentru valori mobiliare și piețe) (denumită în continuare „AEVMP”), înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului[49].

AEVMP întocmește o listă a tuturor societăților de investiții din Uniune. Lista conține informații privind serviciile și activitățile pentru care societatea de investiții este autorizată Ö fiecare Õ societate de investiții și este actualizată în mod regulat. AEVMP publică lista respectivă și asigură actualizarea acesteia pe site-ul său internet.

În cazul în care o autoritate competentă retrage o autorizație în conformitate cu articolul 8 literele (b)-(d), respectiva retragere se publică pe listă timp de cinci ani.

ê 2004/39/CE (adaptat)

4. Fiecare stat membru solicită impune ca:

– orice întreprindere societate de investiții care este persoană juridică să aibă administrația centrală sediul principal în același stat membru în care are sediul social,

– orice întreprindere societate de investiții care nu este persoană juridică sau orice întreprindere societate de investiții care este persoană juridică, dar care, în conformitate cu dreptul său intern, nu are sediu social să aibă administrația centrală sediul principal în statul membru în care își exercită efectiv activitatea.

5. În cazul întreprinderilor de investiții exclusiv prestatoare de servicii de consiliere în investiții sau a unui serviciu de recepție și transmitere a ordinelor în condițiile stabilite la articolul 3, statele membre pot autoriza autoritatea competentă să delege sarcinile administrative, pregătitoare și auxiliare privind eliberarea autorizației, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 48 alineatul (2).

Articolul 6

Sferăa de aplicare a autorizației

1. Statul membru de origine veghează ca se asigură că autorizația să precizeazăze serviciile sau activitățile de investiții pe care întreprinderea societatea de investiții respectivă este autorizată să le furnizeze. Autorizația poate acoperi unul sau mai multe dintre serviciile auxiliare prevăzute la în anexa I secțiunea B. Cu toate acestea, în niciun caz, ea nu poate fi eliberată doar exclusiv pentru prestarea exclusivă a de serviciilor auxiliare.

2. Orice întreprindere societate de investiții care intenționează să își extindă activitatea la alte servicii sau activități de investiții sau la alte servicii auxiliare neincluse în momentul autorizării inițiale înaintează o cerere de extindere a acestei autorizații.

3. Autorizația este valabilă pe întreg teritoriul Comunității Ö Uniunii Õ și permite unei întreprinderi societăți de investiții să furnizeze serviciile sau să exercite activitățile pentru care a fost autorizată în întreaga Comunitate Ö Uniune Õ , fie prin stabilirea înființarea unei sucursale, fie prin prestarea liberă a serviciilor.

Articolul 7

Proceduri de acordare aprobare și de refuzare respingere a cererilor de autorizare

1. Autoritățile competente Autoritatea competentă nu eliberează nici o autorizațiae înainte de a se asigura pe deplin că solicitantul îndeplinește toate cerințele prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive.

2. Întreprinderile Societatea de investiții furnizează toate informațiile - inclusiv un program de activitate care prezintă, printre altele, în special tipul tipurile de operațiuni avute în vedere și structura organizatorică reținută - de care au are nevoie autoritățile competente autoritatea competentă pentru a se asigura că aceste întreprinderi au societatea a luat toate măsurile necesare, în momentul autorizării inițiale, pentru respectarea obligațiilor prevăzute de dispozițiile prezentului capitol.

3. Orice sSolicitantul este informat, în termen de 6 luni de la prezentarea unei cereri complete, în cazul în care dacă autorizația solicitată îi este acordată sau nu.

ê 2010/78/UE Art. 6.2 (adaptat)

ð nou

4. În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol și a articolului 9 alineatele (2)-(4), a articolului 10 alineatele (1) și (2), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)     informațiile ce urmează a fi furnizate autorităților competente, în temeiul articolului 7 alineatul (2), inclusiv programul operațiunilor de activitate;

ð (b) sarcinile comitetului de numire prevăzut la articolul 9 alineatul (2) ï

(c)(b) cerințele aplicabile gestionării administrării societăților de investiții în temeiul articolului 9 alineatul (84) și informațiile pentru notificarea în temeiul articolului 9 alineatul (52);

(d)(c) cerințele aplicabile acționarilor și membrilor care dețin participații calificate, precum și obstacolele care ar putea împiedica exercitarea efectivă a funcțiilor de supraveghere ale autorității competente, în temeiul articolului 10 alineatele (1) și (2).

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu Ö procedura prevăzută la Õ articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Ö 5. Õ În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a articolului 7 alineatul (2) și a articolului 9 alineatul (2), AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formularele, modelele și procedurile standard pentru notificarea sau și furnizarea de informații prevăzuteă în articolele respective Ö la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 9 alineatul (5) Õ .

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea Ö primul Õ paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 8

Retragerea autorizațiilorei

Autoritățile competente pot retrage autorizația oricărei întreprinderi societăți de investiții care:

(a)     nu o utilizează autorizația în termen de 12 luni, renunță la ea în mod expres la autorizație, nu a furnizat niciun serviciu de investiții sau nu a exercitat nicio activitate de investiții în ultimele 6 luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea autorizației în asemenea situații;

(b)     a obținut-o autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă;

(c)     nu mai îndeplinește condițiile în care a fost acordată autorizația, precum respectarea condițiilor prevăzute de Directiva 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ ;

(d)     a încălcat grav și sistematic dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive în ceea ce privește condițiile de funcționare aplicabile întreprinderilor societăților de investiții;

(e)     se încadrează în oricare dintre cazurile în care dreptul intern prevede retragerea autorizației, pentru aspecte care ies din sfera de aplicare a prezentei directive.

ê 2010/78/UE Art. 6.3

Orice retragere a unei autorizații se notifică AEVMP.

ê 2004/39/CE

Articolul 9

Organul de conducere Persoane care conduc efectiv activitatea

1. Statele membre solicită ca persoanele care conduc efectiv activitatea unei întreprinderi de investiții să aibă o bună reputație și o experiență suficiente pentru a garanta gestionarea corectă și prudentă a acestei întreprinderi.

În cazul în care operatorul care solicită o autorizație privind exploatarea unui MTF și persoanele care conduc efectiv activitatea MTF sunt aceleași cu cele care conduc efectiv activitatea pieței reglementate, se consideră că aceste persoane respectă cerințele prevăzute la primul paragraf.

ò nou

1. Statele membre impun ca toți membrii organului de conducere al oricărei societăți de investiții să aibă în orice moment o reputație suficient de bună, să posede suficiente cunoștințe, competențe și experiență și să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Statele membre se asigură că membrii organului de conducere îndeplinesc în special următoarele condiții:

(a) Membrii organului de conducere dedică suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în cadrul societății de investiții.

Ei nu pot combina simultan mai multe dintre funcțiile de mai jos:

(i) funcție de conducere executivă cu două funcții de conducere neexecutive;

(ii) patru funcții de conducere neexecutive.

Funcțiile de conducere executive sau neexecutive deținute în cadrul aceluiași grup sunt considerate ca fiind o singură funcție de conducere.

Autoritățile competente pot autoriza un membru al organului de conducere al unei societăți de investiții să combine mai multe funcții de conducere decât permite paragraful anterior, ținând seama de circumstanțele individuale și de natura, amploarea și complexitatea activităților societății de investiții.

(b) Membrii organului de conducere posedă, împreună, cunoștințele, competențele și experiența adecvate pentru a putea înțelege activitățile societății de investiții, în special principalele riscuri pe care le implică aceste activități.

(c) Fiecare membru al organului de conducere acționează cu onestitate, integritate și independență de spirit pentru a evalua și contesta în mod eficace deciziile conducerii superioare.

Statele membre impun societăților de investiții să aloce resurse adecvate pentru integrarea și formarea membrilor organului de conducere.

În cazul în care operatorul de piață care solicită o autorizație pentru operarea unui MTF sau a unui OTF și persoanele care conduc efectiv activitatea MTF-ului sau a OTF-ului sunt aceleași cu membrii organului de conducere al pieței reglementate, se consideră că aceste persoane respectă cerințele prevăzute la primul paragraf.

2. Dacă este cazul și în funcție de natura, amploarea și complexitatea activităților societăților de investiții, statele membre le impun acestora să înființeze un comitet de numire care să evalueze respectarea dispozițiilor de la alineatul (1) și să formuleze recomandări, atunci când este necesar, pe baza evaluării realizate. Comitetul de numire este compus din membri ai organului de conducere care nu îndeplinesc nicio funcție executivă în instituția respectivă. În cazul în care, conform legislației naționale, organul de conducere nu are nicio competență în ceea ce privește procesul numirii membrilor săi, prezentul alineat nu se aplică.

3. Statele membre impun societăților de investiții să ia în considerare diversitatea ca unul dintre criteriile de selectare a membrilor organului de conducere. În special, ținând seama de componența numerică a organului lor de conducere, societățile de investiții instituie o politică de promovare a diversității de gen, de vârstă, educaționale, profesionale și geografice la nivelul organului de conducere.

4.         AEVMP elaborează proiecte de standarde de reglementare pentru a specifica următoarele:

(a) noțiunea de dedicare a unui timp suficient de către un membru al organului de conducere pentru îndeplinirea funcțiilor sale, în raport cu circumstanțele specifice și cu natura, amploarea și complexitatea activităților societății de investiții, pe care autoritățile competente trebuie să le ia în considerare atunci când autorizează un membru al organului de conducere să combine mai multe funcții de conducere decât cele permise, menționată la alineatul (1) litera (a);

(b) noțiunea de deținere de către organul de conducere, în ansamblul său, de cunoștințe, competențe și experiență adecvate, menționată la alineatul (1) litera (b);

(c) noțiunile de onestitate, integritate și independență de spirit a unui membru al organului de conducere, menționate la alineatul (1) litera (b);

(d) noțiunea de alocare a unor resurse umane și financiare adecvate pentru integrarea și formarea membrilor organului de conducere;

(e) noțiunea de diversitate, care trebuie luată în considerare la selectarea membrilor organului de conducere.

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie 2014].

ê 2004/39/CE

ð nou

52. Statele membre solicită impun tuturor întreprinderilor societăților de investiții să semnaleze autorității competente notifice autoritatea competentă ð cu privire la toți membrii organelor lor de conducere și la ï orice schimbare în conducerea sa modificare a componenței acestora și să îi comunice, de asemenea, toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă ð societatea respectă cerințele de la alineatele (1), (2) si (3) din prezentul articol ï noua echipă de conducere are o bună reputație și o experiență suficiente.

ò nou

6. Statele membre cer organului de conducere al unei societăți de investiții să se asigure că societatea este administrată corect și prudent și într-un mod care promovează integritatea pieței și interesele clienților săi. În acest scop, organul de conducere îndeplinește următoarele sarcini:

(a) stabilește, aprobă și supervizează obiectivele strategice ale societății;

(b) stabilește, aprobă și supervizează organizarea societății, inclusiv competențele, cunoștințele și experiența necesare personalului, resursele, procedurile și mecanismele de furnizare a serviciilor și de desfășurare a activităților, ținând cont de natura, amploarea și complexitatea profilului de activitate al societății, precum și cerințele pe care societatea trebuie să le îndeplinească;

(c) stabilește, aprobă și supervizează politicile referitoare la servicii, activități, produse și operațiuni oferite sau furnizate de societatea de investiții, în conformitate cu profilul și nevoile clienților cărora acestea le sunt oferite sau furnizate și cu nivelul de toleranță la risc al societății de investiții, inclusiv, dacă este cazul, prin simulări de criză;

(d) asigură supervizarea eficace a conducerii superioare.

Organul de conducere monitorizează și evaluează periodic eficacitatea organizării societății de investiții și caracterul adecvat al politicilor privind furnizarea de servicii clienților și ia măsurile necesare pentru a soluționa eventualele deficiențe.

Membrii organului de conducere în exercițiul funcției de supraveghere au acces corespunzător la informațiile și documentele necesare pentru supervizarea și monitorizarea procesului decizional al conducerii.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

73. Autoritatea competentă refuză autorizarea în cazul în care dacă nu este convinsă că persoanele care vor conduce efectiv activitatea întreprinderii societății de investiții au o bună reputație suficient de bună și o experiență suficientăe sau în care dacă există motive obiective și demonstrabile de a crede că propunerile de schimbare a conducerii Ö organul de conducere al societății Õ ar risca să compromită gestionarea administrarea Ö eficace, Õ corectă și prudentă a întreprinderii de investiții acesteia ð și să afecteze luarea în considerare în mod corespunzător a intereselor clienților săi și a integrității pieței ï.

84. Statele membre solicită impun ca gestionarea întreprinderilor administrarea societăților de investiții să fie asigurată de cel puțin două persoane care îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatul (1).

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot autoriza întreprinderi societăți de investiții care sunt persoane fizice sau societăți de investiții care sunt persoane juridice, conduse de o singură persoană fizică, în conformitate cu statutul lor și cu dreptul intern aplicabil. Cu toate acestea, statele membre solicită impun:

(i)           luarea de alte măsuri care să garanteze gestionarea administrarea corectă și prudentă a acestor întreprinderi societăți de investiții. ð și luarea în considerare în mod corespunzător a intereselor clienților și a integrității pieței; ï

(ii)          ð respectarea de către persoanele fizice respective a cerinței de a avea o reputație suficient de bună, cunoștințe, competențe și experiență suficiente și de a dedica suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor. ï

Articolul 10

Acționari și asociați care dețin participări participații calificate

1. Autoritățile competente nu acordă autorizația care să îi permită unei întreprinderi societăți de investiții să furnizeze servicii de investiții sau să exercite activități de investiții înainte de a li se comunica identitatea acționarilor și a asociaților, direcți sau indirecți, persoane fizice sau juridice, care dețin o participare participații calificateă, și valoarea acestei participări acestor participații.

Autoritățile competente refuză autorizarea în cazul în care, ținând seama de necesitatea de a garanta gestionarea administrarea corectă și prudentă a unei întreprinderi societăți de investiții, nu sunt convinse că acționarii sau asociații care dețin o participare participații calificateă au calitățile necesare.

În cazul în care există legături strânse între întreprinderea societatea de investiții și alte persoane fizice sau juridice, autoritatea competentă nu eliberează autorizația decât în cazul în care aceste legături nu o împiedică să își exercite efectiv în mod eficace funcțiile prudențiale de supraveghere.

2. Autoritatea competentă refuză autorizarea în cazul în care actele cu putere de lege și Ö sau Õ actele administrative ale unei țări terțe aplicabile uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu care întreprinderea societatea de investiții are legături strânse, sau anumite dificultăți legate de aplicarea actelor menționate anterior o împiedică să își exercite efectiv funcțiile prudențiale de supraveghere.

ò nou

3. Statele membre impun ca, în cazul în care influența exercitată de persoanele menționate la alineatul (1) primul paragraf poate prejudicia administrarea corectă și prudentă a unei societăți de investiții, autoritățile competente să ia măsurile necesare pentru a stopa această situație.

Aceste măsuri pot consta în cereri de hotărâri judecătorești și sancțiuni împotriva administratorilor și a persoanelor responsabile de conducerea activității sau în suspendarea drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute de acționarii sau asociații respectivi.

ê 2007/44/CE Art. 3.2 (adaptat)

Ö Articolul 11 Õ

Ö Notificarea proiectelor de achiziții Õ

13. Statele membre impun oricărei persoane fizice sau juridice sau unor astfel de persoane care acționează concertat (denumite în continuare „potențialul achizitor”), care au decis să achiziționeze, direct sau indirect, o participație calificată într-o societate de investiții, sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de participație calificată într-o societate de investiții astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să fie egală sau mai mare decât 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât întreprinderea de asigurare Ö societatea de investiții Õ să devină filiala lor (denumită în continuare „proiect de achiziție”), să notifice mai întâi în scris autoritățile competente ale societății de investiții în cadrul căreia intenționează să achiziționeze ori să majoreze o participație calificată, indicând valoarea participației vizate și informațiile relevante, astfel cum se prevede la articolul 1310b alineatul (4).

Statele membre impun oricărei persoane fizice sau juridice care a decis să cedeze, direct sau indirect, o participație calificată într-o societate de investiții, să notifice mai întâi în scris autoritățile competente, indicând mărimea participației vizate. O astfel de persoană trebuie, de asemenea, să notifice autoritățile competente în cazul în care a decis să își reducă participația calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să scadă sub 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât societatea de investiții să înceteze să mai fie filiala acesteia.

Nu este necesar ca statele membre să aplice pragul de 30 % în cazurile în care, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/109/CE, aplică un prag de o treime.

Pentru a stabili dacă au fost respectate criteriile privind participația calificată prevăzute de Ö articolul 10 și de Õ prezentul articol, statele membre nu țin seama de drepturile de vot sau de acțiunile deținute de societăți de investiții sau de instituții de credit ca urmare a subscrierii de instrumente financiare și/sau a plasării instrumentelor financiare în baza unui angajament ferm, prevăzute în anexa I secțiunea A punctul 6, cu condiția ca drepturile respective să nu fie exercitate sau utilizate în vreun alt mod pentru a interveni în administrarea activității emitentului, pe de o parte, și cedate în termen de un an de la data achiziției, pe de altă parte.

24. Autoritățile competente implicate acționează consultându-se reciproc pe deplin atunci când efectuează evaluarea prevăzută la articolul 1310b alineatul (1) (denumită în continuare „evaluarea”), în cazul în care potențialul achizitor este:

(a) o instituție de credit, o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare, o societate de investiții sau o societate de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt sector decât cel vizat de achiziție;

(b) întreprinderea-mamă a unei instituții de credit, a unei întreprinderi de asigurare, a unei întreprinderi de reasigurare, a unei societăți de investiții sau a unei societăți de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt sector decât cel vizat de achiziție; sau

(c) o persoană fizică sau juridică ce controlează o instituție de credit, o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare, o societate de investiții sau o societate de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt sector decât cel vizat de achiziție.

Autoritățile competente își furnizează reciproc informații esențiale sau relevante pentru evaluare, fără întârzieri nejustificate. Astfel, acestea își comunică, la cerere, orice informație relevantă și, din oficiu, își comunică din proprie inițiativă orice informație esențială. Orice decizie a autorității competente care a autorizat societatea de investiții vizată de proiectul de achiziție indică eventualele opinii sau rezerve formulate de autoritatea competentă responsabilă pentru potențialul achizitor.

ê 2004/39/CE (adaptat)

35. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții care sunt informate cu privire la orice achiziție sau cedare de participări participații deținute în capitalul lor care ar face ca participările participațiile respective să depășească sau să scadă sub unul dintre pragurile prevăzute la alineatul (13) primul paragraf să anunțe de îndată autoritățile competente.

Cel puțin o dată pe an, întreprinderile societățile de investiții transmit autorităților competente, de asemenea, numele acționarilor și ale asociaților care dețin participări participații calificate și valoarea acestor participări participații, așa cum rezultă, de exemplu, din informațiile comunicate adunării generale anuale a acționarilor și asociaților sau în conformitate cu actele cu putere de lege aplicabile întreprinderilor companiilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

46. Statele membre solicită ca, în cazul în care influența exercitată de persoanele menționate la alineatul (1) primul paragraf poate dăuna gestionării corecte și prudente a unei întreprinderi de investiții, autoritățile competente să ia măsurile care se impun pentru a stopa această situație.

Aceste măsuri pot consta în cereri de hotărâri judecătorești și sancțiuni împotriva administratorilor și a persoanelor responsabile cu gestionarea sau, de asemenea, în suspendarea drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute de acționarii sau asociații respectivi.

Măsuri similare se aplică Ö Statele membre impun autorităților competente să ia măsuri similare celor specificate la articolul 10 alineatul (3) în cazul Õ persoanelor care nu respectă obligația de a furniza informațiile solicitate în prealabil cu privire la achiziționarea sau creșterea majorarea unei participări participații calificate. În cazul în care o astfel de participare participație este achiziționată în ciuda pofida opoziției autorităților competente, statele membre prevăd, în mod independent de orice altă sancțiune care poate fi aplicată, fie suspendarea drepturilor de vot corespunzătoare aferente, fie nulitatea voturilor exprimate sau posibilitatea anulării lor.

ê 2007/44/CE Art. 3.3 (adaptat)

Articolul 1210a

Termenul de evaluare

1. Autoritățile competente transmit potențialului achizitor, imediat și, în orice caz, în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la articolul 11 alineatul (13) primul paragraf, precum și la eventuala primire ulterioară a informațiilor menționate la alineatul (2) din prezentul articol, confirmarea de primire în scris.

Autoritățile competente au la dispoziție un termen de cel mult șaizeci 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire a notificării și a tuturor documentelor pe care statele membre solicită să fie anexate notificării în baza listei menționate la articolul 1310b alineatul (4) (denumit în continuare „termen de evaluare”), pentru a realiza evaluarea.

În momentul transmiterii confirmării de primire, autoritățile competente comunică potențialului achizitor data de expirare a termenului de evaluare.

2. În cursul termenului de evaluare, dar nu mai târziu de cea de-a cincizecea zi lucrătoare a termenului respectiv, autoritățile competente pot, dacă este necesar, să solicite informațiile suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face în scris, precizându-se informațiile suplimentare necesare.

Termenul de evaluare se întrerupe între data solicitării de informații de către autoritățile competente și data primirii răspunsului potențialului achizitor la această solicitare. Întreruperea nu poate depăși douăzeci 20 de zile lucrătoare. Orice solicitări suplimentare formulate de autoritățile competente în vederea completării sau clarificării informațiilor sunt la discreția autorităților competente, dar nu pot conduce la întreruperea termenului de evaluare.

3. Autoritățile competente pot prelungi perioada de întrerupere menționată la alineatul (2) paragraful al doilea paragraf cu până la treizeci 30 de zile lucrătoare în cazul în care potențialul achizitor este Ö se încadrează într-una dintre următoarele categorii Õ :

(a) Ö persoane fizice sau juridice Õ stabilite și face sau care fac obiectul unor reglementări din afara Comunității Ö Uniunii Õ ; sau

(b) o persoaneă fiziceă sau juridiceă care nu face obiectul supravegherii în temeiul prezentei directive sau al Directivelor 85/611/CEE, 92/49/CEE[50] 2002/83/CE Ö 2009/65/CE Õ , 2005/68/CE[51] Ö 2009/138/CE Õ sau 2006/48/CE[52].

4. În cazul în care autoritățile competente, la finalizarea evaluării, decid să se opună proiectului de achiziție, acestea informează în scris potențialul achizitor în termen de două zile lucrătoare și fără a depăși termenul de evaluare, indicând motivele care au stat la baza acestei decizii. În conformitate cu legislația internă, la cererea potențialului achizitor, se poate pune la dispoziția publicului o motivare corespunzătoare a deciziei. Aceasta nu împiedică un stat membru să permită autorității competente să facă publică motivarea respectivă, fără a fi necesară cererea potențialului achizitor.

5. În cazul în care autoritățile competente nu se opun proiectului de achiziție, Ö exprimând acest lucru în scris Õ în cursul termenului de evaluare, aceasta se consideră aprobată.

6. Autoritățile competente pot stabili un termen maxim pentru finalizarea proiectului de achiziție și îl pot prelungi, atunci când este necesar.

7. Statele membre nu pot impune cerințe mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă pentru notificarea autorităților competente și pentru aprobarea de către acestea a unor achiziții directe sau indirecte de capital sau de drepturi de vot.

ê 2010/78/UE Art. 6.4 (adaptat)

8. În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare, pentru a stabili o listaă exhaustivă a informațiilor, menționate la alineatul (4), care urmează să fie incluse de potențialii achizitori în notificarea lor, fără a aduce atingere alineatului (2).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Ö reglementare Õ Comisiei până la data de 1 ianuarie 2014.

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu Ö procedura prevăzută la Õ articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a articolelor 10, 10a și 10b, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, în scopul stabilirii unor formulare, modele comune și proceduri, standard pentru procesele de consultare între autoritățile competente relevante, așa cum se menționează la articolul 1110 alineatul (24).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Comisiei până la data de 1 ianuarie 2014.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al patrulea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2007/44/CE Art. 3.3 (adaptat)

ð nou

Articolul 1310b

Evaluarea

1. La examinarea notificării prevăzute la articolul 1110 alineatul (13) și a informațiilor menționate la articolul 1210a alineatul (2), autoritățile competente evaluează, pentru a asigura administrarea sănătoasă corectă și prudentă a societății de investiții vizată de proiectul de achiziție și ținând seama de posibila influență a potențialului achizitor asupra societății de investiții, caracterul adecvat al potențialului achizitor, precum și soliditatea financiară a proiectului de achiziție, pe baza tuturor criteriilor următoare:

(a) reputația potențialului achizitor;

(b) reputația și experiența oricărei persoane care va conduce activitatea societății de investiții în urma proiectului de achiziție;

(c) soliditatea financiară a potențialului achizitor, în special în ceea ce privește tipul de activitate desfășurată și prevăzută a se desfășura în cadrul societății de investiții vizate de proiectul de achiziție;

(d) capacitatea societății de investiții de a respecta și de a continua să respecte cerințele prudențiale care îi revin în temeiul prezentei directive și, după caz, în temeiul altor directive, și anume Directivele 2002/87/CE și 2006/49/CE, în special condiția ca grupul din care va face parte să aibă o structură care să permită exercitarea unei supravegheri efective eficace, un schimbul real eficace de informații între autoritățile competente și împărțirea responsabilităților între autoritățile competente;

(e) existența unor motive rezonabile de a suspecta că o operațiune sau o tentativă de spălare de bani sau de finanțare a unor acte de terorism în înțelesul articolului 1 din Directiva 2005/60/CE a fost sau este săvârșită în legătură cu proiectul de achiziție sau că proiectul de achiziție ar putea crește un astfel de risc.

Pentru a lua în considerare evoluțiile viitoare și pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentei directive, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 64 alineatul (2), poate adopta ð Comisia este împuternicită să adopte, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï măsuri de punere în aplicare care să adaptareeze a criteriilore prudențiale stabilite la primul paragraf din prezentul alineat.

2. Autoritățile competente se pot opune proiectului de achiziție numai în cazul în care există motive rezonabile în acest sens, în conformitate cu criteriile pe baza criteriilor stabilite la alineatul (1), sau în cazul în care informațiile furnizate de potențialul achizitor sunt incomplete.

3. Statele membre nu impun condiții prealabile în ceea ce privește cota de participație care trebuie să fie achiziționată și nici nu permit autorităților lor competente să examineze proiectul de achiziție în termenii din punctul de vedere al nevoilor economice ale pieței.

4. Statele membre fac publică o listă cu informațiile necesare pentru a efectua evaluarea și care trebuie furnizateă autorităților competente în momentul notificării menționate la articolul 1110 alineatul (13). Informațiile solicitate sunt proporționale cu și adaptate naturaii potențialului achizitor și a proiectului de achiziție și adaptate acesteia. Statele membre nu solicită informații care nu prezintă relevanță pentru o evaluare prudențială.

5. Fără a aduce atingere articolului 1210a alineatele (1), (2) și (3), în cazul în care autoritatea competentă este notificată în legătură cu două sau mai multe proiecte de achiziție sau de majorare de participații calificate pentru aceeași societate de investiții, aceasta din urmă autoritatea competentă tratează potențialii achizitori în mod nediscriminatoriu.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 1411

Aderarea la un sistem acreditat de compensare pentru a investitorilor

Autoritățile competente veghează ca orice entitate care solicită autorizarea ca întreprindere societate de investiții să respecte, în momentul eliberării autorizației respective, obligațiile prevăzute de Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori[53].

Articolul 1512

Dotarea inițială de capital

Statele membre veghează ca autoritățile competente să elibereze autorizația doar în cazul în care întreprinderea societatea de investiții în cauză justifică o dotare inițială de are capital inițial suficient conformă cu cerințelore Directivei 93/6/CEE Ö 2006/49/CE Õ , ținând seama de natura serviciului sau a activității de investiții avută în vedere.

În așteptarea revizuirii Directivei 93/6/CEE, întreprinderile de investiții menționate la articolul 67 se supun cerințelor în materie de capital stabilite la articolul menționat anterior.

Articolul 1613

Cerințe organizatorice

1. Statul membru de origine impune întreprinderilor societăților de investiții să îndeplinească cerințele organizatorice prevăzute la alineatele (2)-(8) Ö și la articolul 17 Õ .

2. Orice întreprindere societate de investiții instituie politici și proceduri adecvate care să permită garantarea garanteze că societatea întreprinderea însăși, precum și directorii, salariații și agenții săi afiliați respectă obligațiile stabilite de dispozițiile prezentei directive, precum și normele adecvate aplicabile tranzacțiilor personale efectuate de aceste persoane.

3. Orice întreprindere societate de investiții menține și aplică dispoziții organizatorice și administrative eficiente, în vederea adoptării tuturor măsurilor rezonabile destinate să evite ca a preveni prejudicierea intereselore clienților săi să fie afectate de conflictele de interese, menționate astfel cum sunt definite la articolul 2318 .

4. Orice întreprindere societate de investiții adoptă măsurile rezonabile pentru a garanta continuitatea și regularitatea furnizării în furnizarea serviciilor sale de investiții și a exercitării în exercitarea activităților sale de investiții. În acest scop, ea utilizează sisteme, resurse și proceduri adecvate și proporționatle.

5. Orice întreprindere de investiții adoptă, îÎn cazul în care încredințează unei terțe părți executarea sarcinilor operaționale esențiale pentru furnizarea unui serviciu continuu și satisfăcător pentru clienți și pentru exercitarea de activități de investiții în mod continuu și satisfăcător, o societate de investiții adoptă măsurile rezonabile pentru a evita o agravare nejustificată a riscului operațional. Externalizarea funcțiilor operaționale importante nu trebuie realizată într-un mod care să dăuneze semnificativ calității controlului intern al întreprinderii societății de investiții și care să împiedice autoritatea de supraveghere să controleze respectarea corespunzătoare a tuturor obligațiilor care îi revin societății de investițiisale.

Orice întreprindere societate de investiții dispune de proceduri contabile și administrative sigure, de mecanisme de control intern, de tehnici eficiente eficace de evaluare a riscurilor și de dispozitive eficiente proceduri eficace de control și de salvgardare protecție a sistemelor sale informatice.

ê 2004/39/CE

6. Orice întreprindere societate de investiții veghează să mențină o înregistrare a tuturor asigură păstrarea de înregistrări referitoare la toate serviciileor furnizate și la tuturor toate tranzacțiileor pe care le-a efectuate, care să permită autorității competente să controleze respectarea obligațiilor prevăzute de prezenta directivă, în special a tuturor obligațiilor întreprinderii societății respective în ceea ce privește clienții sau clienții potențiali.

ò nou

7. Înregistrările respective includ cel puțin înregistrările conversațiilor telefonice sau ale corespondenței electronice referitoare la tranzacțiile încheiate în cont propriu și la ordine ale clienților în cazurile în care se furnizează servicii de primire și transmitere a ordinelor și de executare a acestora în numele clienților.

Înregistrările convorbirilor telefonice sau ale corespondenței electronice efectuate în conformitate cu primul paragraf sunt puse la dispoziția clienților implicați, la cererea acestora, și sunt păstrate timp de trei ani.

ê 2004/39/CE

8. Orice întreprindere de investiții adoptă, îÎn cazul în care deține instrumente financiare aparținând clienților, o societate de investiții adoptă dispoziții adecvate pentru a salvgarda proteja drepturile de proprietate ale clienților respectivi, în special în caz de insolvabilitate a acestei întreprinderi societății, și pentru a împiedica utilizarea respectivelor instrumentelor financiare în cauză în cont propriu, exceptând cazurile în care există un consimțământ expres al clienților.

9. Orice întreprindere de investiții adoptă, îÎn cazul în care deține fonduri aparținând clienților, o societate de investiții adoptă dispoziții adecvate pentru a salvgarda proteja drepturile clienților respectivi și, cu excepția instituțiilor de credit, pentru a împiedica utilizarea acestor fondurilor în cauză în cont propriu.

ò nou

10. O societate de investiții nu poate încheia contracte de garanție financiară cu transfer de proprietate cu clienți de detaliu în scopul garantării unor obligații prezente sau viitoare ale clienților, fie că aceste obligații sunt reale, condiționale sau potențiale.

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.3(a)

è2 2008/10/CE Art. 1.3(b)

ð nou

11. Pentru orice sucursală a unei întreprinderi societăți de investiții, autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită această sucursală aplică controlează respectarea obligațieia prevăzuteă la alineateleul (6) Ö și (7) Õ în ceea ce privește tranzacțiile efectuate de sucursală, fără a aduce atingere posibilității de acces direct al autorității competente a statului membru de origine a întreprinderii societății de investiții la înregistrările în cauză.

12. Pentru a ține seama de evoluția piețelor financiare pe plan tehnic și pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (2)-(9), Comisia adoptă ð Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri pentru ï è1 --- ç măsuri de punere în aplicare care precizareaează cerințelore organizatorice concrete Ö prevăzute la alineatele (2)-(9) Õ ce trebuie impuse întreprinderilor societăților de investiții ð și sucursalelor societăților din țări terțe autorizate în conformitate cu articolul 43 ï care furnizează oferă diferite servicii de investiții și Ö /sau Õ servicii auxiliare și exercită diferite activități de investiții și servicii auxiliare sau oferă o combinație a acestora activități. è2 Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2). ç

ò nou

Articolul 17

Tranzacționarea algoritmică

1. O societate de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică trebuie să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului pentru a avea garanția că sistemele sale de tranzacționare sunt reziliente, au capacitate suficientă și funcționează pe baza unor praguri și limite adecvate pentru a preveni transmiterea unor ordine eronate sau o funcționare necorespunzătoare a sistemului care poate genera perturbații ale pieței sau poate contribui la apariția acestora. O astfel de societate trebuie, de asemenea, să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului pentru a garanta că sistemele de tranzacționare nu pot fi utilizate în scopuri care contravin Regulamentului (UE) nr. [MAR] sau regulilor locului de tranzacționare la care este conectată societatea respectivă. Societatea trebuie să dispună de mecanisme eficace de asigurare a continuității activităților pentru a putea face față oricărei disfuncții neprevăzute a sistemului său de tranzacționare și trebuie să se asigure că sistemele sale sunt suficient testate și monitorizate corespunzător pentru a răspunde cerințelor prevăzute la prezentul alineat.

2. O societate de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică furnizează autorității competente din statul membru de origine, cel puțin o dată pe an, o descriere a strategiilor sale de tranzacționare algoritmică, detalii privind parametrii de tranzacționare sau limitele la care se supune funcționarea sistemului, principalele mecanisme de control al riscului și al conformității de care dispune societatea pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul (1), precum și detalii privind testarea sistemelor sale. Autoritățile competente pot, în orice moment, să solicite unei societăți de investiții informații suplimentare cu privire la activitățile sale de tranzacționare algoritmică și la sistemele utilizate în acest scop.

3. Strategia de tranzacționare algoritmică se aplică în mod continuu pe întreaga durată a ședințelor de tranzacționare din locurile de tranzacționare în care societatea introduce ordine sau ale căror sisteme sunt utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor. Parametrii de tranzacționare sau limitele unei strategii de tranzacționare algoritmică asigură afișarea unor cotații ferme la prețuri competitive, asigurând astfel, în mod regulat și continuu, lichiditatea în cadrul locurilor respective de tranzacționare, indiferent de condițiile predominante pe piață.

4. O societate de investiții care furnizează acces electronic direct la un loc de tranzacționare trebuie să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control care să asigure evaluarea și analizarea corespunzătoare a caracterului adecvat al persoanelor care utilizează acest serviciu, să garanteze că persoanelor respective nu li se permite să depășească pragurile prestabilite de tranzacționare și de creditare, să asigure monitorizarea corespunzătoare a activităților de tranzacționare desfășurate de aceste persoane și să împiedice, prin mecanisme adecvate de control al riscului, tranzacționări care ar putea genera riscuri pentru societatea de investiții, care ar putea genera perturbări ale pieței sau ar putea contribui la apariția acestora sau care ar încălca Regulamentul (UE) nr. [MAR] sau regulile locului de tranzacționare. Societatea de investiții asigură încheierea unui acord scris, cu caracter obligatoriu, între societate și persoana respectivă cu privire la principalele drepturi și obligații ce decurg din furnizarea serviciului, iar în temeiul acestui acord, societății trebuie să îi revină responsabilitatea de a se asigura că activitățile de tranzacționare desfășurate prin utilizarea acestui serviciu respectă cerințele prezentei directive și ale Regulamentului (UE) nr. [MAR], precum și regulile locului de tranzacționare.

5. O societate de investiții care acționează în calitate de membru compensator general pentru alte persoane trebuie să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control pentru a se asigura că serviciile de compensare sunt furnizate exclusiv persoanelor potrivite, care corespund unor criterii clare și că acestor persoane li se impun cerințe adecvate în vederea atenuării riscurilor pentru societatea de investiții și pentru piață. Societatea de investiții asigură încheierea unui acord scris, cu caracter obligatoriu, între societate și persoana respectivă cu privire la principalele drepturi și obligații ce decurg din furnizarea acestor servicii.

6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri pentru a preciza în detaliu cerințele organizatorice prevăzute la alineatele (1)-(5) care trebuie impuse societăților de investiții ce oferă diferite servicii și/sau activități de investiții și servicii auxiliare sau o combinație a acestora.

ê 2004/39/CE

ð nou

Articolul 1814

Procesul de tranzacționare și finalizarea tranzacțiilor în MTF-uri ð și în OTF-uri ï

1. Pe lângă obligațiile prevăzute la articolul 1613, statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să stabilească norme reguli și proceduri transparente și nediscreționare pentru a garanta un proces de tranzacționare echitabil și ordonat organizat și să stabilească criterii obiective pentru o executare eficientă a ordinelor. ð Societățile și operatorii respectivi trebuie să instituie măsuri pentru administrarea corectă a operațiunilor tehnice din cadrul sistemului, inclusiv proceduri eficace pentru situații excepționale, pentru a contracara riscurile de perturbare a sistemelor. ï

2. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care gestionează exploatează un MTF ð sau un OTF ï să stabilească norme reguli transparente privind criteriile care permit de stabilire a instrumentelor financiare ce pot fi tranzacționate în cadrul sistemelor lor.

Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care gestionează exploatează un MTF ð sau un OTF ï să furnizeze, după caz, informații suficiente publicului sau să se asigure că există un acces la astfel de informații pentru a permite utilizatorilor să își formeze o opinie în ceea ce privește investițiile, ținând seama în același timp de natura tipurile de utilizatorilor și, în același timp, de tipurile de instrumente tranzacționate.

3. Statele membre se asigură că articolele 19, 21 și 22 nu se aplică tranzacțiilor încheiate în temeiul normelor care reglementează un MTF între membrii sau participanții săi sau între MTF și membrii sau participanții săi cu privire la utilizarea MTF. Cu toate acestea, membrii sau participanții la MTF respectă obligațiile prevăzute la articolele 19, 21 și 22 în ceea ce privește clienții lor în cazul în care, acționând în contul clienților lor, execută ordinele lor prin intermediul sistemelor unui MTF. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să stabilească ð , să publice ï și să mențină norme reguli transparente, pe baza unor criterii obiective, care să reglementeze accesul la sistemul lor. Aceste norme sunt conforme cu condițiile prevăzute la articolul 42 alineatul (3).

4. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să își informeze în mod clar utilizatorii în legătură cu responsabilitățile lor respective referitoare la regularizarea ce le revin în ceea ce privește decontarea tranzacțiilor executate pe acest MTF în cadrul sistemului respectiv. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să fi adoptat dispozițiile dispună de mecanismele necesare pentru a favoriza regularizarea facilita decontarea eficientă a tranzacțiilor efectuate prin intermediul sistemelor din cadrul MTF-ului ð sau al OTF-ului respectiv ï .

5. În cazul în care o valoare mobiliară admisă la tranzacționare pe o piață reglementată este tranzacționată în același timp pe un MTF ð sau pe un OTF ï fără consimțământul emitentului, acesta nu trebuie este supus niciunei obligații de informare financiară inițială, periodică sau specifică în privința acestui MTF ð sau OTF ï.

6. Statele membre solicită tuturor întreprinderilor impun societăților de investiții sau tuturor operatorilor de piață care gestionează exploatează un MTF ð sau un OTF ï să se conformeze imediat oricărei instrucțiuni date de autoritatea sa competentă în conformitate cu articolul 7250 alineatul (1), în vederea suspendării sau retragerii unui instrument financiar de la tranzacționare.

ò nou

8. Statele membre impun societăților de investiții și operatorilor de piață care exploatează un MTF sau un OTF să furnizeze autorității competente o descriere detaliată a funcționării respectivului MTF sau OTF. Orice autorizație eliberată unei societăți de investiții sau unui operator de piață pentru exploatarea unui MTF sau a unui OTF se notifică AEVMP. AEVMP întocmește o listă a tuturor MTF-urilor și OTF-urilor din Uniune. Lista conține informații cu privire la serviciile pe care MTF-urile sau OTF-urile le furnizează, precum și codul unic de identificare pentru fiecare MTF sau OTF, care se utilizează în scopul raportărilor prevăzute la articolul 23 și la articolele 5 și 9 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR]. Această listă se actualizează în mod regulat. AEVMP publică lista respectivă și asigură actualizarea acesteia pe site-ul său internet.

9. AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili conținutul și formatul descrierilor și notificărilor menționate la alineatul (8).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 19

Cerințe specifice aplicabile MTF-urilor

1. Pe lângă obligațiile prevăzute la articolele 16 și 18, statele membre impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează un MTF să stabilească reguli nediscreționare de executare a ordinelor în cadrul sistemului.

2. Statele membre impun ca regulile menționate la articolul 18 alineatul (4) care reglementează accesul la un MTF să respecte condițiile stabilite la articolul 55 alineatul (3).

3. Statele membre impun societăților de investiții sau operatorilor de piață care exploatează un MTF să dispună de mecanisme prin care să identifice în mod clar și să gestioneze posibilele consecințe negative, asupra funcționării MTF-ului sau asupra participanților la acesta, ale oricărui conflict de interese între interesele MTF-ului, ale proprietarilor sau operatorilor acestuia și buna funcționare a MTF-ului.

4. Statele membre impun MTF-urilor să dispună de sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a se conforma cerințelor stabilite la articolul 51.

5. Statele membre se asigură că articolele 24, 25, 27 și 28 nu se aplică tranzacțiilor încheiate în conformitate cu regulile aplicabile unui MTF între membrii sau participanții săi sau între MTF și membrii sau participanții săi, în ceea ce privește utilizarea MTF-ului. Cu toate acestea, membrii sau participanții la MTF respectă obligațiile prevăzute la articolele 24, 25, 27 și 28 în ceea ce privește clienții lor în cazul în care, acționând în contul clienților lor, execută ordinele acestora prin intermediul sistemelor unui MTF.

Articolul 20

Cerințe specifice aplicabile OTF-urilor

1. Statele membre impun societăților de investiții și operatorilor de piață care exploatează un OTF să instituie mecanisme prin care să împiedice executarea ordinelor clienților în cadrul unui OTF cu angajarea capitalurilor proprii ale societății de investiții sau ale operatorului de piață care exploatează OTF-ul. Societatea de investiții nu poate acționa ca internalizator sistematic în cadrul unui OTF exploatat de ea însăși. Niciun OTF nu poate fi conectat la un alt OTF într-un mod care să permită interacționarea ordinelor din cadrul unor OTF-uri diferite.

2. O cerere de autorizare ca OTF trebuie să includă o explicare detaliată a motivelor pentru care sistemul nu corespunde unei piețe reglementate, unui MTF sau unui internalizator sistematic și nu poate funcționa ca unul dintre aceste sisteme.

3. Statele membre se asigură că articolele 24, 25, 27 și 28 se aplică tranzacțiilor încheiate în cadrul unui OTF.

4. Statele membre impun OTF-urilor care permit tranzacționarea algoritmică prin intermediul sistemelor lor să dispună de sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a se conforma cerințelor stabilite la articolul 51.

ê 2004/39/CE

Articolul 15

Relații cu țările terțe

ê 2010/78/UE Art. 6.5(a)

1. Statele membre informează Comisia și AEVMP despre dificultățile de ordin general cu care se confruntă societățile lor de investiții în a se stabili sau în a furniza servicii de investiții și a exercita activități de investiții într-o țară terță.

ê 2010/78/UE Art. 6.5(b)

2. În cazul în care Comisia constată, pe baza informațiilor care îi sunt comunicate în conformitate cu alineatul (1), că o țară terță nu acordă societăților de investiții din Uniune un acces efectiv la piață comparabil cu cel oferit de Uniune întreprinderilor de investiții din țara terță respectivă, Comisia, ținând seama de orientările elaborate de AEVMP prezintă Consiliului propuneri pentru a-i fi încredințat un mandat de negociere adecvat în vederea obținerii unor posibilități de concurență comparabile pentru întreprinderile de investiții din Uniune. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

Parlamentul European este informat imediat și pe deplin la toate stadiile procedurii, în conformitate cu articolul 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

AEVMP sprijină Comisia în sensul prezentului articol.

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.4

3. În cazul în care Comisia constată, pe baza informațiilor care îi sunt comunicate în conformitate cu alineatul (1), că întreprinderile de investiții din Comunitate nu beneficiază, într-o țară terță, de un tratament național care acordă aceleași posibilități de concurență cu cele oferite întreprinderilor de investiții din această țară terță și că nu sunt îndeplinite condițiile de acces efectiv la piață, Comisia poate angaja tranzacționări în vederea remedierii situației.

În condițiile menționate la primul paragraf, Comisia poate decideè1 , în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 64 alineatul (3), ç în orice moment și în paralel cu angajarea de tranzacționări, că autoritățile competente ale statelor membre trebuie să își limiteze sau să își suspende deciziile privind cererile de autorizare nesoluționate sau viitoare și achiziția de participări la întreprinderile mamă, directe sau indirecte, care sunt reglementate de dreptul țării terțe respective. Aceste limitări sau suspendări nu pot fi aplicate creării de filiale de către întreprinderile de investiții autorizate corespunzător în Comunitate sau de către filialele acestora, nici achiziționării de participări de către aceste întreprinderi de investiții sau filiale într-o întreprindere de investiții din Comunitate. Durata măsurilor menționate nu poate depăși 3 luni.

Înainte de expirarea termenului de 3 luni menționat la al doilea paragraf și în lumina rezultatului tranzacționărilor, Comisia poate decideè1 , în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 64 alineatul (3), ç să extindă aceste măsuri.

4. În cazul în care Comisia constată una dintre situațiile menționate la alineatele (2) și (3), statele membre o informează la cererea acesteia cu privire la:

              (a) orice cerere de autorizare a unei filiale directe sau indirecte a unei întreprinderi mamă care este reglementată de dreptul țării terțe în cauză;

              (b) orice proiect, în legătură cu care acestea sunt informate în temeiul articolului 10 alineatul (3), de achiziționare de participări de către o astfel de întreprindere mamă într-o întreprindere de investiții comunitară care ar transforma-o pe aceasta în filiala sa.

Această obligație de informare încetează de îndată ce se încheie un acord cu țara terță în cauză sau în cazul în care măsurile prevăzute la alineatul (3) al doilea și al treilea paragraf încetează să se aplice.

5. Măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol sunt conforme cu obligațiile care revin Comunității în temeiul unor acorduri internaționale, bilaterale și multilaterale, care reglementează accesul la activitatea întreprinderilor de investiții sau exercitarea acesteia.

CAPITOLUL II

CONDIȚII DE FUNCȚIONARE APLICABILE ÎNTREPRINDERILOR SOCIETĂȚILOR DE INVESTIȚII

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 2116

Supravegherea Analiza regulată a respectării condițiilor autorizării inițiale

1. Statele membre solicită unei întreprinderi impun oricărei societăți de investiții autorizate pe teritoriul lor să se conformeze în permanență condițiilor autorizării inițiale prevăzute la capitolul I din prezentul titlu.

2. Statele membre solicită impun autorităților competente să stabilească procedurile adecvate pentru a controla dacă întreprinderile societățile de investiții își respectă obligația prevăzută la alineatul (1). Acestea solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să semnaleze autorităților competente orice modificare importantă a condițiilor autorizării inițiale.

ê 2010/78/UE Art. 6.6

AEVMP poate elabora orientări referitoare la metodele de supraveghere procedurile de control menționate în prezentul alineat.

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.5(a)

ð nou

3. În cazul întreprinderilor de investiții exclusiv prestatoare de servicii de consiliere în investiții, statele membre pot autoriza autoritatea competentă să delege sarcini administrative, pregătitoare sau auxiliare, privind supravegherea respectării condițiilor autorizării inițiale, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 48 alineatul (2).

Articolul 2217

Obligația generală de supraveghere continuă

1. Statele membre se asigură că autoritățile competente controlează monitorizează activitatea întreprinderilor societăților de investiții pentru a se asigura că acestea îndeplinesc verifica respectarea condițiilore de funcționare prevăzute de prezenta directivă. Acestea Statele membre se asigură că sunt adoptate măsurile adecvate pentru a permite autorităților competente să obțină informațiile necesare pentru a controla verifica respectarea acestor obligații de către întreprinderile societățile de investiții.

2. În cazul întreprinderilor de investiții exclusiv prestatoare de servicii de consiliere în investiții, statele membre pot autoriza autoritatea competentă să delege sarcini administrative, pregătitoare sau auxiliare privind supravegherea regulată a respectării condițiilor de exercitare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 48 alineatul (2).

Articolul 2318

Conflicte de interese

1. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să adopte toate măsurile Ö corespunzătoare Õ rezonabile pentru a detecta conflictele de interese care apar între ele, inclusiv între directorii, salariații sau agenții lor afiliați, sau orice persoană direct sau indirect legată de ele printr-o relație de control și de clienții lor sau între doi clienți cu ocazia prestării oricărui serviciu de investiții și a oricărui serviciu auxiliar sau a unei combinații a acestor servicii.

2. În cazul în care dispozițiile organizatorice sau administrative adoptate de o întreprindere societate de investiții în conformitate cu articolul 1613 alineatul (3) pentru a gestiona conflictele de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu o certitudine rezonabilă, că riscul de a afecta interesele clienților va fi evitat, întreprinderea societatea de investiții își informează în mod clar pe aceștia clienții, înainte de a acționa în numele lor, în legătură cu natura generală și Ö /sau Õ surselea acestor conflicte de interese.

3. Pentru a ține seama de evoluția piețelor financiare pe plan tehnic și pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç ð Comisia este împuternicită să adopte, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï măsuri de executare în vederea:

(a) definirii măsurilor pe care întreprinderile societățile de investiții le pot adopta în mod rezonabil pentru a detecta, a preveni, a gestiona și a face cunoscute conflictele de interese care apar cu ocazia prestării de servicii de investiții și de activități auxiliare sau a unei combinații între aceste servicii;

(b) definirii criteriilor pertinente pentru a stabili tipurile de conflicte de interese a căror existență poate aduce atingere intereselor clienților sau ale clienților potențiali ai întreprinderii societății de investiții.

ê 2008/10/CE Art. 1.5(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Secțiunea 2

Dispoziții vizând garantarea protecției investitorilor

Articolul 2419

Norme de conduită pentru furnizarea de servicii de investiții clienților Ö Principii generale și informații care trebuie furnizate clienților Õ

1. Statele membre solicită impun ca, în cazul în care furnizează clienților servicii de investiții și Ö sau Õ , după caz, servicii auxiliare, întreprinderile societățile de investiții să acționeze într-un mod onest, echitabil și profesionist, care să corespundă cel mai bine intereselor clienților respectivi și să respecte, în special, principiile enunțate la alineatele (2)-(8) Ö la prezentul articol și la articolul 25 Õ .

2. Toate informațiile, inclusiv publicitare, adresate de întreprinderea societatea de investiții clienților sau clienților potențiali sunt trebuie să fie corecte, clare și neînșelătoare. Informațiile publicitare sunt trebuie să fie clar identificabile ca atare.

3. Clienților sau clienților potențiali le sunt comunicate furnizate informații adecvate sub o formă comprehensibilă privind:

– întreprinderea societatea de investiții și serviciile sale;, ð în cazul în care se furnizează consultanță de investiții, prin informațiile respective se va specifica dacă serviciul este furnizat în mod independent și dacă recomandările astfel făcute se bazează pe o analiză largă sau pe o analiză mai restrânsă a pieței și se va preciza dacă societatea de investiții va furniza clientului o analiză în timp real a caracterului adecvat al instrumentelor financiare recomandate acestuia, ï

– instrumentele financiare și strategiile de investiții propuse;, aceste informații trebuie care ar trebui să includă orientări și avertizări adecvate privind riscurile inerente investiției în aceste instrumente sau anumitor strategii de investiții,

– sistemele locurile de executare, și

– costurile și cheltuielile aferente.,

Ö Informațiile la care se face referire la primul paragraf trebuie furnizate într-o formă comprehensibilă și astfel încât Õ pentru a permite în mod rezonabil acestora Ö clienții sau clienții potențiali Õ să poată înțelegeagă natura serviciului de investiții sau a tipului specific de instrument financiar propus, precum și riscurile aferente acestora și, prin urmare, să poată lua adopte decizii în materie de investiții în cunoștință de cauză. Aceste informații pot fi furnizate sub o formă standardizată.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

49. În cazul în care un serviciu de investiții este propus în cadrul unui produs financiar care este deja supus altor dispoziții ale legislației comunitare ð Uniunii ï sau unor norme standarde comune europene privind instituțiile de credit și creditele de consum în privința evaluării riscurilor clienților și exigențele cerințelor în materie de informații, acest serviciul respectiv nu este supus și obligațiilor prevăzute de prezentul articol ð la alineatele (2) și (3) ï .

ò nou

5. În cazul în care o societate de investiții își informează clientul cu privire la faptul că serviciul de consultanță de investiții este furnizat în mod independent, societatea de investiții:

(i) face o analiză a unui număr suficient de mare de instrumente financiare disponibile pe piață. Instrumentele financiare trebuie să fie diversificate din punctul de vedere al tipului și al emitenților sau al furnizorilor de produse și nu trebuie să se limiteze la acele instrumente financiare emise sau furnizate de entități care au legături strânse cu societatea de investiții,

(ii) nu acceptă și nu primește niciun fel de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare plătite sau acordate de terți sau de persoane care acționează în numele unor terți în legătură cu furnizarea serviciului respectiv către client.

ò nou

6. În cazul în care o societate de investiții furnizează serviciul de administrare de portofoliu, aceasta nu acceptă și nu primește niciun fel de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare plătite sau acordate de terți sau de persoane care acționează în numele unor terți în legătură cu furnizarea serviciului respectiv către client.

7. În cazul în care un serviciu de investiții este oferit împreună cu un alt serviciu sau produs, ca parte a unui pachet sau pentru a condiționa o înțelegere sau un pachet, societatea de investiții informează clientul cu privire la posibilitatea de a achiziționa componentele pachetului în mod separat, furnizându-i o evidență separată a costurilor și cheltuielilor aferente fiecărei componente.

AEVMP elaborează, până cel târziu la [], orientări pentru evaluarea și supravegherea practicilor de vânzare încrucișată, indicând în special situațiile în care practicile de vânzare încrucișată nu sunt compatibile cu obligațiile prevăzute la alineatul (1), și actualizează periodic aceste orientări.

ò nou

8. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri pentru a asigura respectarea de către societățile de investiții a principiilor aplicabile furnizării de servicii de investiții sau servicii auxiliare clienților. Aceste acte delegate țin cont de următoarele:

(a) natura serviciului sau a serviciilor propuse sau furnizate clientului sau clientului potențial, ținând seama de tipul, obiectul, amploarea și frecvența tranzacțiilor;

(b) natura produselor propuse sau avute în vedere, inclusiv diversele tipuri de instrumente financiare și depozite menționate la articolul 1 alineatul (2);

(c) tipul clienților sau al clienților potențiali, și anume dacă aceștia sunt clienți de detaliu sau profesioniști sau, în cazul alineatului (3), clasificarea acestora ca și contrapărți eligibile.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Ö Articolul 25 Õ

Ö Evaluarea caracterului adecvat al clienților și raportarea către clienți Õ

14. În cazul în care furnizează servicii de consiliere în consultanță de investiții sau servicii de gestionare administrare de portofoliu, întreprinderea societatea de investiții obține informațiile necesare privind cunoștințele și experiența clientului sau ale clientului potențial în materie de investiții, în raport cu tipul specific de produs sau de serviciu, situația sa financiară și obiectivele sale de investiții, astfel încât să îi poată recomanda serviciile de investiții și instrumentele financiare care îi convin sunt potrivite.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

25. În cazul în care întreprinderile societățile de investiții furnizează alte servicii de investiții decât cele menționate la alineatul (14), statele membre veghează ca acestea să solicite clientului sau clientului potențial furnizarea de informații privind cunoștințele și experiența sa în materie de investiții în raport cu tipul specific de produs sau de serviciu propus sau solicitat, pentru a fi ca societățile de investiții să fie în măsură să stabilească dacă serviciul sau produsul de investiții avut în vedere convine îi este potrivit clientului.

În cazul în care întreprinderea societatea de investiții estimează, pe baza informațiilor primite în conformitate cu paragraful anterior, că produsul sau serviciul nu convine este potrivit pentru clientului sau pentru clientului potențial, ea îl avertizează în legătură cu acest aspect. Acest avertisment poate fi transmis sub o formă standardizată.

În cazul în care clientul clienții sau clientul clienții potențiali alege să nu furnizeze nu furnizează informațiile prevăzute la primul paragraf sau în care aceștia furnizează informațiile insuficiente furnizate privind cunoștințele și experiența sa sunt insuficiente lor, întreprinderea societatea de investiții îi avertizează clientul sau clientul potențial că nu Ö este în măsură Õ poate stabili, din cauza acestei decizii, să stabilească dacă serviciul sau produsul avut în vedere îi convine le este potrivit. Acest avertisment poate fi transmis sub o formă standardizată.

3. Statele membre autorizează întreprinderile societățile de investiții, în cazul în care acestea furnizează servicii de investiții care cuprind doar constau exclusiv în executarea și Ö sau Õ primirea și transmiterea ordinelor clienților, cu sau fără servicii auxiliare ð , exceptând serviciului auxiliar prevăzut în anexa 1 Secțiunea B punctul 1 ï, să furnizeze aceste servicii de investiții clienților lor fără necesitatea de a obține informațiile și a proceda la evaluarea prevăzute la alineatul (25), în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

ê 2010/78/UE Art. 6.7 (adaptat)

ð nou

a)-          serviciile menționate în partea introductivă se referă la ð oricare dintre următoarele instrumente financiare: ï

(i)       acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau pe o piață echivalentă a unei țări terțe, ð sau în cadrul unui MTF, în cazul în care acestea sunt acțiuni la companii, cu excepția acțiunilor la organisme de plasament colectiv de alt tip decât OPCVM și a acțiunilor care încorporează un instrument derivat; ï

(ii)      ð obligațiuni sau alte forme de titluri de creanță admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau pe o piață echivalentă a unei țări terțe sau în cadrul unui MTF, cu excepția acelora care încorporează un instrument derivat sau o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate; ï

(iii)     instrumente ale pieței monetare, obligațiuni și alte titluri de creanță (cu excepția obligațiunilor și a altor titluri de creanță ð cu excepția celor ï care presupun încorporează un instrument derivat), ð sau o structură care face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate; ï

(iv)     ð acțiuni sau unități de fond ale unor ï OPCVM, și ð cu excepția OPCVM-urilor structurate la care se face referire la articolul 36 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 583/2010 al Comisiei; ï

(v)      alte instrumente financiare care nu sunt complexe ð în sensul prezentului alineat ï.

ð În sensul acestui punct, dacă sunt respectate cerințele și procedura prevăzute la articolul 4 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf din Directiva 2003/71/CE [Directiva privind prospectul], ï O o piață a unei țări terțe este considerată ca fiind echivalentă cu o piață reglementată. în cazul în care respectă cerințe echivalente cu cele prevăzute la titlul III. Comisia și AEVMP publică pe site-urile lor internet o listă a acestor piețe considerate ca fiind echivalente. Lista respectivă este actualizată periodic. AEVMP asistă Comisia în evaluarea piețelor țărilor terțe;

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.6(a)

ð nou

b)-          serviciul este furnizat la inițiativa clientului sau a clientului potențial;

c)-          clientul sau clientul potențial a fost informat în mod clar că, la furnizarea acestui serviciu, întreprinderea societatea de investiții nu este obligată să evalueze dacă instrumentul sau serviciul furnizat sau propus este adaptat potrivit ð sau corespunzător ï și că, prin urmare, el nu beneficiază de protecția corespunzătoare aferentă a normelor respective de conduită pertinente. Acest avertisment poate fi transmis sub o formă standardizată;

d)-          întreprinderea societatea de investiții își respectă obligațiile prevăzute la articolul 2318.

4. Întreprinderea Societatea de investiții întocmește un dosar incluzând documentul sau documentele aprobate de întreprinderea convenite între societatea de investiții și de client, în care sunt enunțate prevăzute drepturile și obligațiile părților, precum și celelalte condiții în care întreprinderea conform cărora societatea de investiții furnizează servicii clientului. Drepturile și obligațiile părților la contract pot fi incluse prin trimiteri la alte documente sau texte juridice.

5. Clientul trebuie să primească de la întreprinderea societatea de investiții rapoarte adecvate privind serviciul pe care aceasta îl furnizează clienților săi. Aceste rapoarte ð includ comunicări periodice către clienți, ținând cont de tipul și complexitatea instrumentelor financiare implicate și de natura serviciului furnizat clienților și ï includ, după caz, costurile legate de aferente tranzacțiilore efectuate și de serviciile furnizate activităților derulate în numele clientului. ð În cazul în care furnizează consultanță de investiții, societatea de investiții precizează modul în care recomandările formulate corespund caracteristicilor personale ale clientului. ï

9. În cazul în care un serviciu de investiții este propus în cadrul unui produs financiar care este deja supus altor dispoziții ale legislației comunitare sau unor norme comune europene privind instituțiile de credit și creditele de consum în privința evaluării riscurilor clienților și exigențele în materie de informații, acest serviciu nu este supus și obligațiilor prevăzute de prezentul articol.

610. Pentru a asigura protecția necesară a investitorilor și aplicarea uniformă a alineatelor (1)-(8), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care vizează ð Comisia este împuternicită să adopte, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, măsuri pentru ï a garanta că întreprinderile societățile de investiții respectă principiile prevăzute la alineatele menționate anterior cu ocazia aplicabile furnizării de servicii de investiții sau de servicii auxiliare clienților lor. Aceste acte delegatemăsuri de punere în aplicare iau în considerare țin cont de următoarele:

(a) natura serviciului sau a serviciilor propuse sau furnizate clientului sau clientului potențial, ținând seama de tipul, obiectul, amploarea și frecvența tranzacțiilor;

(b) natura produselorinstrumentelor financiare propuse sau avute în vedere ð , inclusiv diversele tipuri de instrumente financiare și depozite bancare menționate la articolul 1 alineatul (2) ï;

(c) tipul de cliențilort sau de al cliențilort potențiali (cliențit obișnuit de detaliu sau profesioniștial) ð sau, în cazul alineatului (5), clasificarea acestora ca și contrapărți eligibile ï.

ê 2008/10/CE Art. 1.6(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ò nou

7. AEVMP elaborează, până cel târziu la [], orientări pentru evaluarea instrumentelor financiare care încorporează o structură ce face dificilă înțelegerea de către client a riscurilor implicate, conform alineatului (3) litera (a), și actualizează periodic aceste orientări.

ê 2004/39/CE

Articolul 2620

Furnizarea de servicii prin intermediul unei alte întreprinderi societăți de investiții

Statele membre permit oricărei întreprinderi unei societăți de investiții care primește, prin intermediul unei altei întreprinderi societăți de investiții, instrucțiunea de a furniza servicii de investiții sau servicii auxiliare în numele unui client, să se bazeze pe informațiile referitoare la acest client comunicate de această din urmă întreprindere societate. Întreprinderea Societatea de investiții care a transmis instrucțiunea rămâne răspunzătoare de caracterul exhaustiv și exact al informațiilor transmise.

Întreprinderea Societatea de investiții care primește în acest mod instrucțiunea de a furniza servicii în numele unui client se poate baza, de asemenea, pe orice recomandare aferentă serviciului sau tranzacției în cauză oferită clientului de o altă întreprindere societate de investiții. Întreprinderea Societatea de investiții care a transmis instrucțiunea rămâne răspunzătoare de caracterul adecvat al recomandărilor sau sfaturilor furnizate clientului respectiv.

Întreprinderea Societatea de investiții care primește instrucțiunea sau ordinul unui client prin intermediul altei întreprinderi societăți de investiții rămâne răspunzătoare de prestarea serviciului sau de executarea tranzacției în cauză, pe baza informațiilor sau recomandărilor menționate anterior, în conformitate cu dispozițiile pertinente din prezentul titlu.

Articolul 2721

Obligația de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile pentru client

1. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să ia toate măsurile rezonabile pentru a obține, la executarea ordinelor, cel mai bun rezultat posibil pentru clienții lor ținând seama de prețul, costurile, rapiditatea, probabilitatea de executare și de soluționare, mărimea volumul, natura ordinului sau de orice alte considerente privind executarea ordinului. Cu toate acestea, de fiecare dată când există o instrucțiune specifică furnizată de clienți, întreprinderea societatea de investiții execută ordinul respectând această instrucțiune.

ò nou

2. Statele membre impun locurilor de executare să pună la dispoziția publicului, cel puțin o dată pe an și în mod gratuit, date referitoare la calitatea executării tranzacțiilor în locul respectiv. Rapoartele periodice includ detalii cu privire la prețul, rapiditatea și probabilitatea de executare pentru fiecare instrument financiar.

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.7(a)

ð nou

32. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să instituie și să aplice dispoziții eficiente pentru a respecta prevederile alineatului (1). Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții în special să instituie și să aplice o politică de executare a ordinelor care să le permită să obțină, pentru ordinele clienților lor, cel mai bun rezultat posibil în conformitate cu alineatul (1).

43. Politica de executare a ordinelor include, în ceea ce privește fiecare categorie de instrumente, informații privind diferitele sisteme locuri de executare în care întreprinderea societatea de investiții execută ordinele clienților lor și factorii care influențează alegerea sistemului locului de executare. Aceasta include cel puțin sistemele locurile de executare care permit întreprinderii societății de investiții să obțină, în majoritatea cazurilor, cel mai bun rezultat posibil pentru la executarea ordinelor clienților.

Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să furnizeze clienților lor informații adecvate privind politica lor de executare a ordinelor. ð Informațiile respective conțin explicații clare și suficient de detaliate, astfel încât acestea să poată fi înțelese cu ușurință de către clienți, cu privire la modul în care societățile de investiții vor executa ordinele clienților. ï Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să obțină consimțământul prealabil al clienților lor privind politica de executare.

Statele membre solicită impun ca, în cazul în care politica de executare a ordinelor prevede posibilitatea executării ordinelor clienților în afara unei piețe reglementate ð , a unui MTF sau a unui OTF ï sau a unui MTF, întreprinderea societatea de investiții să își informeze în mod special clienții sau clienții potențiali în legătură cu această posibilitate. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să obțină consimțământul prealabil expres al clienților lor înainte de a începe executarea ordinelor lor în afara unei piețe reglementate ð , a unui MTF sau a unui OTF ï sau a unui MTF. Întreprinderile Societățile de investiții pot obține acest consimțământ fie sub forma unui acord general, fie pentru anumite tranzacții.

54. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să supravegheze eficiența monitorizeze eficacitatea dispozițiilor lor în materie de executare a ordinelor și a politicii lor în acest domeniu pentru a identifica lacunele și a le remedia, după caz dacă este cazul. În special, întreprinderile societățile de investiții examinează în mod regulat dacă sistemele locurile de executare prevăzute de politica lor de executare a ordinelor permit obținerea celui mai bun rezultat posibil pentru client sau dacă trebuie să opereze modificări ale dispozițiilor lor în materie de executare. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să semnaleze clienților orice modificare importantă a dispozițiilor lor în materie de executare a ordinelor sau a politicii lor în acest domeniu.

ð Statele membre impun societăților de investiții să centralizeze și să publice anual, pentru fiecare categorie de instrumente financiare, cele mai importante cinci locuri în care acestea au executat ordine ale clienților în cursul anului precedent. ï

65. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții obligativitatea de a putea să poată demonstra clienților lor, la cererea acestora, că le-au executat ordinele în conformitate cu politica de executare a întreprinderii societății.

76. Pentru a asigura necesitatea protecției investitorilor, funcționarea echitabilă și ordonată a piețelor și aplicarea uniformă a alineatelor (1), (3 și (4), Comisia adoptă è1 --- ç măsuri de punere în aplicare ð Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï privind:

(a) criteriile care permit a stabili importanța relativă a diferiților factori care, în conformitate cu alineatul (1), pot fi luați în considerare la determinarea celui mai bun rezultat posibil ținând seama de mărimea volumul și de natura ordinului, precum și de tipul clientului (client obișnuit de detaliu sau profesionistal);

(b) factorii care pot fi luați în considerare de o întreprindere societate de investiții în cazul în care atunci când aceasta își revizuiește dispozițiile în materie de executare și condițiile în care poate fi oportună modificarea acestor dispoziții. Este vorba, în special, de factorii pe baza cărora se pot stabili sistemele locurile de executare care permit întreprinderilor societăților de investiții să obțină, în majoritatea cazurilor, cel mai bun rezultat posibil pentru la executarea ordinelor clienților;

(c) natura și amploarea informațiilor care trebuie furnizate clienților în ceea ce privește politicile lor de executare, în conformitate cu alineatul (43).

ò nou

8. AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili:

a) conținutul, formatul și periodicitatea datelor legate de calitatea executării care trebuie publicate conform alineatului (2), în funcție de tipul locului de executare și de tipul instrumentului financiar în cauză;

b) conținutul și formatul informațiilor care trebuie publicate de societățile de investiții în conformitate cu alineatul (5) al doilea paragraf.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [XXX].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2008/10/CE Art. 1.7(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.8(a)

ð nou

Articolul 2822

Norme de prelucrare a ordinelor clienților

1. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții autorizate pentru executarea ordinelor în numele clienților să aplice proceduri și dispoziții care să garanteze executarea Ö promptă, Õ echitabilă și rapidă a acestor ordine în raport cu alte ordine ale clienților sau cu propriile lor poziții interesele de tranzacționare ale societății de investiții.

Aceste proceduri sau dispoziții prevăd executarea ordinelor clienților, altfel comparabile, în funcție de data primirii lor de către întreprinderea societatea de investiții.

2. Statele membre solicită impun ca, în cazul unui ordin limită al unui client privind acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată, care nu este executat imediat în condițiile de pe piață, întreprinderile societățile de investiții să adopte, în afara cazurilor în care clientul dă o instrucțiune contrară în mod expres, măsuri care să faciliteze executarea cât mai rapidă a acestui ordin, făcându-l public de îndată sub o formă ușor accesibilă celorlalți participanți de pe piață. Statele membre pot decide căa întreprinderile societățile de investiții să respectăe această obligație transferând atunci când transferă ordinul limită al unui client unei piețe reglementate sau unui MTF. Statele membre prevăd că abilitează autoritățile competente pot să nu aplice să acorde derogări de la această obligație în cazul ordinelor limită de o mărime neobișnuit de ridicată cu un volum mare în comparație cu volumele existente în mod uzual pe piață, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) Ö 4 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] Õ .

3. Pentru a se asigura că măsurile vizând garantarea protecției investitorilor și funcționarea echitabilă și ordonată a piețelor financiare țin seama de evoluția acestora pe plan tehnic și pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptă è1 --- ç ð Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind ï măsuri de punere în aplicare care definesc:

(a) condițiile și natura procedurilor și dispozițiilor care conduc la executarea Ö promptă, Õ echitabilă și rapidă a ordinelor clienților, precum și situațiile în care, sau tipurile de tranzacții pentru care întreprinderile societățile de investiții pot renunța, în mod cu motive rezonabile, la o executare rapidă promptă, astfel încât să pentru a obțineă condiții mai favorabile pentru clienții lor;

(b) diferitele metode conform cărora prin care se poate considera că întreprinderile societățile de investiții și-au îndeplinit obligația de a dezvălui pieței detaliile ordinelor limită neexecutabile imediat.

ê 2008/10/CE Art. 1.8(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2010/78/UE Art. 6.8

è2 2008/10/CE Art. 1.9(a)

ð nou

Articolul 2923

Obligații ce revin întreprinderilor societăților de investiții care apelează la agenți afiliați

1. Statele membre pot decide să autorizeazăze o întreprindere societățile de investiții să apeleze la agenți afiliați pentru a-și promova serviciile, a atrage clienți sau clienți potențiali, a primi ordinele acestora și a le transmite, a plasa instrumente financiare, precum și a furniza servicii de consiliere consultanță privind aceste instrumente financiare și serviciile pe care le propune.

2. Statele membre solicită impun ca, în cazul în care o întreprindere societate de investiții decide să apeleze la un agent afiliat, aceasta să își asume responsabilitatea totală și necondiționată a oricărei acțiuni efectuate sau a oricărei omisiuni comise de acest agent afiliat în cazul în care atunci când acționează în contul său. În plus, statele membre solicită ca întreprinderea impun ca societatea de investiții să se asigure că agentul afiliat respectiv comunică dezvăluie calitatea în care acționează și întreprinderea societatea pe care o reprezintă atunci când contactează orice client sau client potențial sau înainte de a tranzacționa cu acesta.

În conformitate cu articolul 13 alineatele (6), (7) și (8), statele membre pot autoriza agenții afiliați înmatriculați pe teritoriul lor să gestioneze fonduri și instrumente financiare ale clienților în contul și sub întreaga responsabilitate a întreprinderii de investiții pentru care acționează pe teritoriul lor sau, în cazul unei operațiuni transfrontaliere, pe teritoriul unui stat membru care autorizează un agent afiliat să gestioneze fondurile clienților. ð Statele membre interzic agenților afiliați înregistrați pe teritoriul lor să gestioneze fonduri și/sau instrumente financiare ale clienților. ï

Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să controleze activitățile agenților lor afiliați astfel încât să garanteze că acestea continuă să se conformeze prezentei directive în cazul în care acționează prin intermediul agenților afiliați.

3. è1 Statele membre care decid să autorizeze societățile de investiții să apeleze la agenți afiliați întocmesc un registru public. Agenții afiliați sunt înregistrați în registrul public din statul membru în care aceștia sunt stabiliți. AEVMP publică pe site-ul său internet trimiterile sau legăturile hipertext către toate registrele publice înființate în temeiul prezentului articol de către statele membre care hotărăsc să permită societăților de investiții să apeleze la agenți afiliați. ç

În cazul în care statul membru în care agentul afiliat este stabilit a decis, în conformitate cu alineatul (1), să nu permită întreprinderilor de investiții autorizate de autoritățile lor competente să apeleze la agenți afiliați, aceștia sunt înscriși la autoritatea competentă a statului membru de origine al întreprinderii de investiții în contul căreia aceștia acționează.

Statele membre se asigură că pot fi înscriși în registrul public doar agenții afiliați despre care s-a stabilit că au o bună reputație și că dețin cunoștințele generale, comerciale și profesionale necesare pentru a comunica precis oricărui client sau oricărui client potențial toate informațiile pertinente privind serviciul propus.

Statele membre pot decide că întreprinderile societățile de investiții au posibilitatea de a verifica dacă agenții afiliați la care au apelat se bucură de suficientă bună o reputație suficient de bună și au cunoștințele menționate la al treilea paragraf.

Registrul se actualizează periodic. Acesta poate fi consultat și este public.

4. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții care apelează la agenți afiliați să adopte măsurile adecvate pentru a evita ca activitățile agenților afiliați care nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive să aibă un impact negativ asupra activităților exercitate de agenții afiliați în contul întreprinderii numele societății de investiții.

Statele membre pot permite autorităților competente să colaboreze cu întreprinderile societățile de investiții și cu instituțiile de credit, asociațiile lor și alte entități pentru înmatricularea înregistrarea agenților afiliați și controlul respectării de către aceștia din urmă a cerințelor prevăzute la alineatul (3). În special, agenții afiliați pot fi înmatriculați înregistrați de o întreprindere societate de investiții, o instituție de credit, asociații ale acestora și alte entități sub supravegherea autorității competente.

5. Statele membre solicită întreprinderilor impun societăților de investiții să nu apeleze decât la agenții afiliați înscriși în registrele publice prevăzute la alineatul (3).

6. Statele membre pot înăspri cerințele enunțate în la prezentul articol sau pot prevedea cerințe suplimentare pentru agenții afiliați înmatriculați înregistrați pe teritoriul lor.

Articolul 3024

Tranzacții cu contrapartide contrapărți eligibile

1. Statele membre se asigură că întreprinderile societățile de investiții autorizate să execute ordine în numele clienților, și Ö /sau Õ să tranzacționeze în cont propriu, și Ö /sau Õ să primească și să transmită ordine pot antrena tranzacții între contrapărțiartidele eligibile sau încheia tranzacții cu aceste contrapărțiartide fără a trebui să respecte obligațiile prevăzute la articolul 2419 ð [cu excepția alineatului (3)], la articolul 25 [cu excepția alineatului (5)] ï , la articolul 2721 și la articolul 2822 alineatul (1), în ceea ce privește tranzacțiile respective sau orice serviciu auxiliar legat direct de aceste tranzacții.

ð Statele membre se asigură că, în relația lor cu contrapărțile eligibile, societățile de investiții acționează în mod onest, echitabil și profesionist și comunică în manieră corectă, clară și neînșelătoare, ținând cont de natura contrapărții eligibile și a activităților desfășurate de aceasta. ï

2. Statele membre recunosc ca și contrapărțiartide eligibile în sensul prezentului articol întreprinderile societățile de investiții, instituțiile de credit, întreprinderile de asigurări, OPCVM și întreprinderile lor de gestionare societățile de administrare ale acestora, fondurile de pensii și întreprinderile lor de gestionare societățile de administrare ale acestora, celelalte instituții financiare autorizate și reglementate în conformitate cu legislația comunitară Ö Uniunii Õ sau cu dreptul intern al unui stat membru, întreprinderile exceptate de la aplicarea prezentei directive în temeiul articolului 2 alineatul (1) literaele (k) și (l), guvernele naționale și serviciile lor, inclusiv organismele publice însărcinate cu gestionarea datoriei publice ð la nivel național ï , băncile centrale și organizațiile supranaționale.

Clasificarea ca și contraparteidă eligibilă în conformitate cu primul paragraf nu aduce atingere dreptului entităților în cauză să solicite, fie în mod general, fie pentru fiecare tranzacție, să fie tratate ca și clienți ale căror relații de afaceri cu întreprinderea societatea de investiții intră sub incidența articolelor 2419, Ö 25, Õ 2721 și 2822.

3. De asemenea, statele membre pot recunoaște ca și contrapărțiartide eligibile alte întreprinderi care îndeplinesc cerințe proporționatele stabilite în prealabil, inclusiv praguri cantitative. În cazul unei tranzacții în care contraparteaida potențială este stabilită într-un alt stat membru, întreprinderea societatea de investiții ține seama de statutul celeilalte întreprinderi, definit de dreptul sau de măsurile în vigoare în statul membru în care aceasta este stabilită.

Statele membre veghează ca întreprinderea societatea de investiții care încheie tranzacții în conformitate cu alineatul (1) cu asemenea astfel de întreprinderi să obțină de la contraparteaida potențială confirmarea expresă că acceptă să fie considerată ca și contraparteidă eligibilă. Statele membre autorizează întreprinderea societatea de investiții să obțină această confirmare fie sub forma unui acord general, fie pentru fiecare tranzacție în parte.

4. Statele membre pot recunoaște ca și contrapărțiartide eligibile entitățile din țări terțe echivalente categoriilor de entități menționate la alineatul (2).

De asemenea, statele membre pot recunoaște ca și contrapărțiartide eligibile întreprinderi din țări terțe, precum cele prevăzute la alineatul (3), în aceleași condiții și sub rezerva acelorași cerințe ca și cele prevăzute la alineatul (3).

5. Pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (2), (3) și (4), ținând seama de evoluția practicilor de piață, și pentru a favoriza funcționarea eficientă a pieței unice, Comisia poate adopta è2 --- ç ð Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind ï măsuri de punere în aplicare care definesc:

(a) procedurile care trebuie urmate pentru a solicita a fi tratareat ca și client în conformitate cu alineatul (2);

(b) procedurile care trebuie urmate pentru a obține confirmarea expresă a contrapărțilorartidelor potențiale în conformitate cu alineatul (3);

(c) cerințele proporționatele stabilite în prealabil, inclusiv pragurile cantitative, care ar permite considerarea unei întreprinderi ca și contraparteidă eligibilă în conformitate cu alineatul (3).

ê 2008/10/CE Art. 1.9(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE

Secțiunea 3

Transparența și integritatea pieței

Articolul 25

Obligația de menținere a integrității pieței, de declarare a tranzacțiilor încheiate și de păstrare a unei înregistrări a acestora

ê 2010/78/UE Art. 6.9(a)

(1) Fără a aduce atingere repartizării responsabilităților aferente asigurării respectării dispozițiilor Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind delictele de inițiat și manipulările de piață (abuzul de piață)[54], statele membre coordonate de AEVMP în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 se asigură că sunt luate măsuri adecvate pentru ca autoritățile competente să poată controla activitatea societăților de investiții pentru a se asigura că acestea o exercită într-un mod onest, echitabil și profesional, care să favorizeze integritatea pieței.

ê 2010/78/UE Art. 6.9(b)

(2) Statele membre solicită societăților de investiții să mențină la dispoziția autorității competente, pe o perioadă de minimum 5 ani, datele pertinente referitoare la toate tranzacțiile cu instrumente financiare pe care le-au încheiat, fie în cont propriu, fie în numele clientului. În cazul tranzacțiilor încheiate în numele unui client, aceste înregistrări conțin toate informațiile privind identitatea acestui client, precum și informațiile necesare în temeiul Directivei 2005/60/CE a Consiliului.

AEVMP poate solicita acces la informațiile respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și în condițiile prevăzute la articolul respectiv.

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.10(a)

è2 2008/10/CE Art. 1.10(b)

ð nou

3. Statele membre solicită întreprinderilor de investiții care efectuează tranzacții cu orice instrument financiar admis la tranzacționare pe o piață reglementată să declare autorității competente detaliile acestor tranzacții cât mai repede posibil și până la închiderea zilei lucrătoare următoare. Această obligație se aplică fără deosebiri, indiferent dacă tranzacțiile în cauză au fost efectuate sau nu pe o piață reglementată.

În conformitate cu articolul 58, autoritățile competente adoptă dispozițiile necesare pentru a se asigura că autoritatea competentă a pieței celei mai relevante în ceea ce privește lichiditatea pentru aceste instrumente financiare primește, de asemenea, aceste informații.

4. Declarațiile precizează în special numele și numărul instrumentelor cumpărate sau vândute, cantitatea, data și ora executării, prețul tranzacției și mijloacele de identificare a întreprinderii de investiții respective.

5. Statele membre prevăd că declarațiile sunt prezentate autorităților competente de către înseși întreprinderile de investiții, de o terță parte care acționează în numele lor, de un sistem de confruntare a ordinelor sau de declarare autorizat de autoritatea competentă sau de piața reglementată sau de MTF ale căror sisteme au permis încheierea tranzacției. În cazul în care tranzacțiile sunt declarate direct autorității competente de către o piață reglementată, un MTF sau un sistem de confruntare a ordinelor sau de declarare autorizat de autoritatea competentă, se poate face derogare de la obligația întreprinderilor de investiții prevăzută la alineatul (3).

6. În cazul în care, în conformitate cu articolul 32 alineatul (7), declarațiile prevăzute de prezentul articol sunt transmise autorității competente a statului membru gazdă, aceasta comunică informațiile respective autorităților competente ale statului membru de origine al întreprinderii de investiții, în afara cazurilor în care acestea din urmă decid că nu doresc să le primească.

7. Pentru a se asigura că măsurile vizând menținerea integrității sunt modificate astfel încât să țină seama de evoluția piețelor financiare pe plan tehnic și pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1)-(5), Comisia poate adoptaè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care definesc metodele și normele care trebuie aplicate pentru declararea tranzacțiilor financiare, forma și conținutul acestor declarații, precum și criteriile care permit definirea unei piețe relevante în conformitate cu alineatul (3). è2 Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2). ç

Articolul 3126

MonitorizareaControlul respectării regulilornormelor unui MTF-ului ð sau OTF-ului ï și a altor obligații legale

(1) Statele membre impun solicită societățilorîntreprinderilor de investiții și operatorilor de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să instituie și să mențină dispoziții și proceduri eficiente, în ceea ce privește MTF-ul ð sau OTF-ul ï , pentru a controla în mod regulat că utilizatorii ð sau clienții ï sistemuluiacestui sistem îi respectă regulilenormele. SocietățileÎntreprinderile de investiții și operatorii de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï monitorizeazăcontrolează tranzacțiile efectuate de utilizatorii ð sau clienții ï lor în cadrul sistemului acestuia sistemelor lor pentru a identifica încălcările regulilor normelor respective, orice condiție de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței sau orice comportament care poate sugera un abuz de piață.

(2) Statele membre impun solicită societățilorîntreprinderilor de investiții și operatorilor care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să semnaleze autorității competente încălcările grave ale acestor regulinorme, orice condiție de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței sau orice comportament care poate sugera un abuz de piață. De asemenea, statele membre impun solicită societățilorîntreprinderilor de investiții și operatorilor de piață care exploatează un MTF ð sau un OTF ï să transmită fără întârziere informațiile relevante autorității competente pentru cercetarea și urmărirea în justiție a abuzurilor de piață și să îi acorde acesteia tot ajutorul necesar pentru cercetarea și urmărirea în justiție a abuzurilor de piață comise în sistemele sale sau prin intermediul acestora.

ò nou

Articolul 32

Suspendarea și retragerea instrumentelor de la tranzacționare în cadrul unui MTF

(1) Statele membre impun ca o societate de investiții sau un operator de piață care exploatează un MTF ce suspendă sau retrage de la tranzacționare un instrument financiar să facă publică această decizie, să o comunice piețelor reglementate, altor MTF-uri și OTF-urilor care tranzacționează același instrument financiar și să comunice informațiile pertinente autorității competente. Autoritatea competentă informează autoritățile competente ale celorlalte state membre. Statele membre impun ca alte piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri care tranzacționează același instrument financiar să suspende sau să retragă de asemenea instrumentul financiar respectiv de la tranzacționare, în cazul în care suspendarea sau retragerea se datorează necomunicării de informații despre emitent sau despre instrumentul financiar, cu excepția cazului în care acest lucru ar putea afecta în mod semnificativ interesele investitorilor sau compromite funcționarea ordonată a pieței. Statele membre impun ca celelalte piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri să comunice deciziile lor autorității competente proprii și tuturor piețelor reglementate, MTF-urilor și OTF-urilor care tranzacționează același instrument financiar, incluzând o explicație dacă decizia a fost să nu se suspende sau să nu se retragă instrumentul financiar de la tranzacționare.

(2) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în scopul stabilirii formatului și termenelor pentru comunicările și publicările menționate la alineatul (1).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [XXX].

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94 pentru a enumera situațiile specifice în care interesele investitorilor sunt afectate în mod semnificativ și funcționarea ordonată a pieței interne este compromisă, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2), și pentru a stabili aspecte legate de necomunicarea de informații despre emitent sau despre instrumentul financiar, astfel cum se menționează la alineatul (1).

Articolul 33

Suspendarea și retragerea instrumentelor de la tranzacționare în cadrul unui OTF

(1) Statele membre impun ca o societate de investiții sau un operator de piață care exploatează un OTF ce suspendă sau retrage de la tranzacționare un instrument financiar să facă publică această decizie, să o comunice piețelor reglementate, MTF-urilor și altor OTF-uri care tranzacționează același instrument financiar și să comunice informațiile pertinente autorității competente. Autoritatea competentă informează autoritățile competente ale celorlalte state membre.

(2) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care stabilesc formatul și termenele pentru comunicările și publicările menționate la alineatul (1).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [XXX].

Articolul 34

Cooperare și schimb de informații pentru MTF-uri și OTF-uri

(1) Statele membre impun ca o societate de investiții sau un operator de piață care exploatează un MTF sau un OTF să informeze imediat societățile de investiții și operatorii altor MTF-uri, OTF-uri și piețe reglementate cu privire la:

(a) condiții de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței;

(b) conduite care pot indica un comportament abuziv care intră sub incidența [a se adăuga trimiterea la MAR]; și

(c) perturbări ale sistemului;

în legătură cu un instrument financiar.

(2) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în scopul stabilirii circumstanțelor specifice care impun necesitatea informării conform alineatului (1).

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [XXX].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE

Articolul 27

Obligația întreprinderilor de investiții de a-și face publice prețurile ferme

1. Statele membre solicită internalizatorilor sistematici în acțiuni să publice un preț ferm în ceea ce privește acțiunile admise la tranzacționare pe o piață reglementată pentru care sunt internalizatori sistematici și pentru care există o piață lichidă. În ceea ce privește acțiunile pentru care nu există piață lichidă, internalizatorii sistematici comunică prețurile clienților lor la cerere.

Dispozițiile prezentului articol se aplică internalizatorilor sistematici care efectuează tranzacții ce nu depășesc mărimea normală a pieței. Internalizatorii sistematici care efectuează tranzacții mai ample decât mărimea normală a pieței nu intră sub incidența dispozițiilor prezentului articol.

Internalizatorii sistematici pot decide mărimea sau mărimile tranzacțiilor pentru care stabilesc un preț. Pentru o anumită acțiune, fiecare cotație presupune unul sau mai multe prețuri ferme de cumpărare și de vânzare, pentru mărimea sau mărimile care ar putea atinge mărimea normală a pieței pentru categoria de acțiuni căreia îi aparține acțiunea. Prețul sau prețurile reflectă, de asemenea, condițiile de piață predominante pentru această acțiune.

Acțiunile sunt grupate pe categorii pe baza mediei aritmetice a valorii ordinelor executate pe piață pentru această acțiune. Mărimea normală a pieței pentru fiecare categorie de acțiuni este o mărime reprezentativă a mediei aritmetice a valorii ordinelor executate pe piață pentru acțiunile aparținând fiecărei categorii de acțiuni.

Pentru fiecare acțiune, piața se compune din toate ordinele executate în Uniunea Europeană pentru această acțiune, cu excepția celor care se referă la o mărime ridicată în raport cu mărimea normală a pieței pentru această acțiune.

ê 2010/78/UE Art. 6.10

(2) Pentru fiecare acțiune, autoritatea competentă a pieței celei mai relevante în ceea ce privește lichiditatea, menționată la articolul 25, stabilește, cel puțin anual, pe baza mediei aritmetice a valorii ordinelor executate pe piața acestei acțiuni, categoria de acțiuni căreia îi aparține. Informațiile respective sunt puse la dispoziția tuturor participanților de pe piață și sunt transmise AEVMP, care le publică pe site-ul său internet.

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.11(a)

3. Internalizatorii sistematici își fac publice prețurile în mod regulat și continuu în timpul orelor normale de tranzacționare. Aceștia au dreptul să își actualizeze prețurile în orice moment. De asemenea, aceștia sunt autorizați, în condiții de piață excepționale, să le retragă.

Prețul este făcut public astfel încât să fie ușor accesibil altor participanți de pe piață în condiții comerciale rezonabile.

Internalizatorii sistematici execută la prețurile afișate în momentul primirii ordinului, în conformitate cu dispozițiile articolului 21, ordinele pe care le primesc de la clienții lor obișnuiți referitoare la acțiunile pentru care sunt internalizatori sistematici.

Internalizatorii sistematici execută la prețul afișat în momentul primirii ordinului ordinele pe care le primesc de la clienții lor profesionali referitoare la acțiunile pentru care sunt internalizatori sistematici. Cu toate acestea, aceștia pot executa aceste ordine la un preț mai bun în cazul în care acest lucru este justificat, cu condiția ca acest preț să se înscrie într-un interval făcut public și apropiat condițiilor de piață și ca aceste ordine să aibă o mărime superioară celei solicitate în mod normal de un investitor obișnuit.

În plus, internalizatorii sistematici pot executa ordinele pe care le primesc de la clienții lor profesionali la prețuri diferite de prețurile lor, fără să trebuiască să îndeplinească cerințele enumerate la al patrulea paragraf pentru tranzacțiile a căror executare privind mai multe valori mobiliare reprezintă doar o singură tranzacție și pentru ordinele care se supun altor condiții decât prețul de piață în vigoare.

În cazul în care un internalizator sistematic care nu stabilește un preț decât pentru o singură mărime sau a cărui cotație cea mai ridicată este mai mică decât mărimea normală a pieței primește de la un client un ordin de o mărime mai mare decât mărimea pentru care este stabilit prețul, dar mai mică decât mărimea normală a pieței, el poate decide să execute partea de ordin care depășește mărimea pentru care este stabilit prețul, în măsura în care o execută la prețul fixat, cu excepțiile prevăzute la cele două paragrafe anterioare. În cazurile în care internalizatorul sistematic stabilește un preț pentru diferite mărimi și primește un ordin care se situează între aceste mărimi, pe care se decide să îl execute, îl execută la unul din prețurile stabilite, în conformitate cu dispozițiile articolului 22, cu excepțiile prevăzute la cele două paragrafe anterioare.

4. Autoritățile competente verifică:

              (a) actualizarea în mod regulat de către întreprinderile de investiții a prețurilor de vânzare și cumpărare publicate în conformitate cu alineatul (1) și menținerea unor prețuri care să corespundă condițiilor predominante de pe piață;

              (b) respectarea de către întreprinderile de investiții a condițiilor prevăzute la alineatul (3) al patrulea paragraf pentru acordarea unui preț mai bun.

5. Internalizatorii sistematici sunt autorizați să selecteze, în funcție de politica lor comercială și în mod obiectiv și nediscriminatoriu, investitorii cărora le permit accesul la prețurile lor. Aceștia dispun în acest scop de norme clare care reglementează accesul la prețurile lor. Internalizatorii sistematici pot refuza stabilirea unei relații comerciale sau pot înceta această relație cu investitorii pe baza unor considerații de ordin comercial precum solvabilitatea investitorului, riscul de contrapartidă și regularizarea definitivă a tranzacției.

6. Pentru a limita riscul de a fi expuși unor tranzacții multiple din partea aceluiași client, internalizatorii sistematici sunt autorizați să restrângă în mod nediscriminatoriu numărul de tranzacții ale aceluiași client pe care se angajează să le încheie în condițiile publicate. De asemenea, aceștia sunt autorizați să restrângă, în mod nediscriminatoriu și în conformitate cu dispozițiile articolului 22, numărul total de tranzacții simultane ale diferiților clienți, însă doar în măsura în care numărul și volumul ordinelor depuse de clienți depășește semnificativ norma.

7. Pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1)-(6), astfel încât să permită evaluarea eficientă a acțiunilor și optimizarea posibilității pe care o au întreprinderile de investiții de a obține cea mai bună tranzacție pentru clienții lor, Comisia adoptă è1 --- ç măsuri de punere în aplicare care:

              (a) precizează criteriile de aplicare a alineatelor (1) și (2);

              (b) precizează criteriile care servesc la a determina dacă un preț este publicat în mod regulat și continuu și este ușor accesibil, precum și mijloacele prin care întreprinderile de investiții pot respecta obligația de a-și face publice prețurile, în special:

            (i) prin intermediul infrastructurilor oricărei piețe reglementate care a admis instrumentul în cauză la tranzacționare;

            (ii) prin apelarea la serviciile unei terțe părți;

            (iii) prin intermediul dispozitivelor adecvate;

              (c) precizează criteriile generale care servesc la a determina tranzacțiile a căror executare privind mai multe valori mobiliare nu reprezintă decât o singură tranzacție sau ordinele care se supun altor condiții decât prețul de piață în vigoare;

              (d) precizează criteriile generale care servesc la a determina condițiile de piață excepționale în care prețurile pot fi retrase, precum și condițiile în care prețurile pot fi actualizate;

              (e) precizează criteriile care servesc la a determina care este mărimea solicitată în mod normal de un investitor obișnuit;

              (f) precizează criteriile care servesc la a determina ce reprezintă o depășire considerabilă a normei prevăzute la alineatul (6);

              (g) precizează criteriile care servesc la a determina dacă prețurile se înscriu într-un interval făcut public și apropiat de condițiile de piață.

ê 2008/10/CE Art. 1.11(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.12(a)

Articolul 28

Transparența asigurată de întreprinderile de investiții după tranzacționare

1. Statele membre solicită cel puțin întreprinderilor de investiții care încheie tranzacții cu acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată, fie în cont propriu, fie în numele clienților, în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF să facă publice volumul, prețul și momentul încheierii acestor tranzacții. Aceste informații sunt făcute publice, în măsura posibilului, în timp real, în condiții comerciale rezonabile și într-o formă ușor accesibilă celorlalți participanți de pe piață.

2. Statele membre solicită ca informațiile publicate în conformitate cu alineatul (1) și termenele acestei publicări să satisfacă cerințele stabilite în conformitate cu articolul 45. În cazul în care măsurile adoptate în conformitate cu articolul 45 prevăd declararea decalată a anumitor categorii de tranzacții cu acțiuni, această posibilitate se aplică mutatis mutandis acelorași tranzacții în cazul în care sunt încheiate în afara unei piețe reglementate sau a unui MTF.

3. Pentru a asigura funcționarea transparentă și ordonată a piețelor și aplicarea uniformă a alineatului (1), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care:

              (a) precizează mijloacele prin care întreprinderile de investiții pot respecta obligațiile prevăzute la alineatul (1), în special:

            (i) prin intermediul infrastructurilor oricărei piețe reglementate care a admis instrumentul în cauză la tranzacționare;

            (ii) prin apelarea la serviciile unei terțe părți;

            (iii) prin intermediul dispozitivelor adecvate;

              (b) precizează modalitățile de aplicare a obligațiilor prevăzute la alineatul (1) în cazul tranzacțiilor care implică utilizarea de acțiuni în scopul garantării, împrumutării sau în alte scopuri, în cazul în care schimbul de astfel de acțiuni este determinat de alți factori decât o evaluare a prețului lor de piață.

ê 2008/10/CE Art. 1.12(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.13(a)

Articolul 29

Cerințe de transparență aplicabile în cazul MTF înainte de tranzacționare

1. Statele membre solicită cel puțin întreprinderilor de investiții și operatorilor care exploatează un MTF să facă publice prețurile curente de cumpărare și de vânzare și profunzimea pieței la aceste prețuri, afișate de sistemele lor pentru acțiunile admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Statele membre prevăd că aceste informații sunt făcute publice în condiții comerciale rezonabile și în mod continuu, în timpul programului normal de tranzacționare.

2. Statele membre abilitează autoritățile competente să exonereze întreprinderile de investiții sau operatorii care exploatează un MTF de obligația de a face publice informațiile menționate la alineatul (1) în funcție de modelul de piață sau de tipul și mărimea ordinelor în cazurile definite în conformitate cu alineatul (3). Autoritățile competente au în special competența de a renunța la această obligație în cazul în care tranzacțiile se referă la o mărime ridicată în raport cu mărimea normală a pieței pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni respective.

3. Pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care precizează:

              (a) intervalul prețurilor de cumpărare și de vânzare propuse de formatorii de piață desemnați, precum și importanța pozițiilor de tranzacționare exprimate la aceste prețuri, care trebuie făcute publice;

              (b) mărimea sau tipul de ordine care pot fi exceptate de la obligația de publicitate înainte de tranzacționare, în temeiul alineatului (2);

              (c) modelele de piață pentru care exonerarea de la obligația de publicitate înainte de tranzacționare poate fi acordată în temeiul alineatului (2), în special aplicabilitatea obligației în cazul metodelor de tranzacționare utilizate de un MTF care încheie tranzacții în conformitate cu normele sale, în raport cu prețuri stabilite în afara sistemelor din MTF sau prin licitații periodice.

Cu excepția unor situații perfect justificate de natura specifică a MTF, conținutul măsurilor de punere în aplicare respective este identic cu cel al măsurilor de punere în aplicare prevăzute la articolul 44 pentru piețele reglementate.

ê 2008/10/CE Art. 1.13(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.14(a)

Articolul 30

Cerințe de transparență aplicabile în cazul MTF după tranzacționare

1. Statele membre solicită, cel puțin, întreprinderilor de investiții și operatorilor care exploatează un MTF să facă publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în cadrul sistemelor lor și referitoare la acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Statele membre solicită ca detaliile tuturor tranzacțiilor să fie făcute publice în condiții comerciale rezonabile și, în măsura posibilului, în timp real. Această cerință nu se aplică detaliilor tranzacțiilor efectuate pe un MTF care sunt făcute publice în cadrul sistemelor unei piețe reglementate.

2. Statele membre își abilitează autoritățile competente să permită întreprinderilor de investiții sau operatorilor care exploatează un MTF să decaleze publicarea caracteristicilor tranzacțiilor menționate anterior în funcție de tipul și de mărimea lor. Autoritățile competente pot autoriza, în special, publicarea decalată în cazul tranzacțiilor privind mărimi ridicate în raport cu mărimea normală a pieței pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni tranzacționate. Statele membre solicită MTF să obțină autorizarea prealabilă a autorităților competente privind dispozițiile propuse pentru organizarea acestei publicități decalate și solicită ca aceste dispoziții să fie comunicate în mod clar participanților de pe piață și investitorilor în general.

3. Pentru a asigura funcționarea eficientă și ordonată a piețelor financiare, precum și aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare privind:

              (a) amploarea și conținutul informațiilor care trebuie puse la dispoziția publicului;

              (b) condițiile în care întreprinderile de investiții sau operatorii care exploatează un MTF pot prevedea publicarea decalată a tranzacțiilor, precum și criteriile care trebuie aplicate pentru a desemna tranzacțiile pentru care, în funcție de mărimea lor și de categoria de acțiuni respective, această publicare decalată este autorizată.

Cu excepția unor situații perfect justificate de natura specifică a MTF, conținutul măsurilor de punere în aplicare respective este asemănător cu cel al măsurilor de punere în aplicare prevăzute la articolul 45 pentru piețele reglementate.

ê 2008/10/CE Art. 1.14(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ò nou

Secțiunea 4

Piețe pentru IMM-uri

Articolul 35

Piețe de creștere pentru IMM-uri

(1)        Statele membre prevăd că operatorul unui MTF poate depune o cerere pe lângă autoritatea competentă din statul său membru de origine pentru a înregistra MTF-ul ca piață de creștere pentru IMM-uri.

(2)        Statele membre prevăd că autoritatea competentă din statul membru de origine poate înregistra MTF-ul ca piață de creștere pentru IMM-uri dacă autoritatea competentă primește cererea menționată la alineatul (1) și se asigură că cerințele de la alineatul (3) sunt îndeplinite în ceea ce privește MTF-ul.

(3)        MTF-ul face obiectul unor reguli, sisteme și proceduri eficace care asigură îndeplinirea următoarelor cerințe:

(a) majoritatea emitenților ale căror instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe piață sunt întreprinderi mici și mijlocii;

(b) sunt stabilite criterii corespunzătoare pentru admiterea inițială și menținerea instrumentelor financiare ale emitenților la tranzacționare pe piață;

(c) la admiterea inițială la tranzacționare pe piață a instrumentelor financiare există suficiente informații publicate care permit investitorilor să decidă în cunoștință de cauză dacă să investească sau nu în instrumentele respective, fie sub forma unui document de admitere corespunzător, fie sub forma unui prospect în cazul în care sunt aplicabile cerințele din [Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului] în ceea ce privește realizarea unei oferte publice în legătură cu admiterea la tranzacționare;

(d) se realizează o raportare financiară corespunzătoare continuă, în mod periodic, fie de către un emitent pe piață, fie în numele acestuia, de exemplu prin rapoarte anuale auditate;

(e) emitenții pe piață și persoanele care au responsabilități de conducere în cadrul emitenților, precum și persoanele asociate îndeaproape cu aceștia respectă cerințele care li se aplică în temeiul Regulamentului privind abuzurile pe piață;

(f) stocarea și diseminarea către public a informațiilor referitoare la emitenții pe piață impuse de reglementări;

(g) există sisteme și controale eficace pentru prevenirea și detectarea abuzurilor pe piața respectivă, conform cerințelor Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul privind abuzurile de piață].

(4) Criteriile de la alineatul (3) nu aduc atingere respectării de către operatorul MTF‑ului a altor obligații care îi revin în temeiul prezentei directive, pertinente pentru exploatarea MTF‑urilor. De asemenea, ele nu împiedică operatorul MTF-ului să își impună propriile cerințe suplimentare față de cele menționate la alineatul respectiv.

(5) Statele membre prevăd că autoritatea competentă din statul membru de origine poate radia un MTF din lista piețelor de creștere pentru IMM-uri în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) operatorul pieței solicită radierea din listă a acesteia;

(b) cerințele de la alineatul (3) nu mai sunt îndeplinite în ceea ce privește MTF-ul.

(6)        Statele membre impun ca, dacă o autoritate competentă din statul de origine înregistrează sau radiază un MTF ca piață de creștere pentru IMM-uri în temeiul prezentului articol, aceasta să notifice cât mai curând posibil AEVMP cu privire la înregistrarea respectivă. AEVMP publică o listă a piețelor de creștere pentru IMM-uri pe site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia.

(7)        Statele membre impun ca, în cazul în care un instrument financiar al unui emitent este admis la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri, instrumentul financiar respectiv să poată fi tranzacționat și pe altă piață de creștere pentru IMM-uri fără consimțământul emitentului. Într-un asemenea caz, însă, emitentul nu este supus niciunei obligații legate de guvernanța corporativă sau de informarea inițială, periodică sau specifică în ceea ce privește cealaltă piață pentru IMM-uri.

(8)        Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, pentru a detalia cerințele de la alineatul (3). Măsurile trebuie să țină seama de necesitatea ca cerințele să mențină un nivel ridicat de protecție a investitorilor, pentru a promova încrederea investitorilor în piețele respective, reducând în același timp la minimum sarcinile administrative pentru emitenții pe piață.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

CAPITOLUL III

DREPTURILE SOCIETĂȚILORÎNTREPRINDERILOR DE INVESTIȚII

Articolul 3631

Libertatea de a presta servicii și de a exercita activități de investiții

(1) Statele membre veghează ca oricefiecare societateîntreprindere de investiții autorizată și supravegheată de autoritățile competente ale unui alt stat Ö membru Õ în conformitate cu prezenta directivă, și, cu Directiva 2000/12/CE în cazul instituțiilor de credit, Ö cu Directiva 2006/48/CE, Õ să poată furniza în mod liber servicii de investiții și servicii auxiliare și să Ö poată exercita Õ exercite Ö liber Õ activități de investiții pe teritoriul lor, cu condiția ca aceste servicii și activități să fie reglementate de autorizație Ö autorizația acesteia Õ . Serviciile auxiliare pot fi furnizate doar împreună cu un serviciu de investiții și/sau o activitate de investiții.

Statele membre nu impun obligații suplimentare acestor societățiîntreprinderi Ö de investiții sau Õ și instituții de credit pentru aspectele reglementate de prezenta directivă.

(2) Orice societateîntreprindere de investiții care dorește să furnizeze servicii sau să exercite activități pe teritoriul unui alt stat membru pentru prima dată sau care dorește să modifice gama de servicii furnizate sau de activități exercitate comunică următoarele informații autorităților competente ale statului său membru de origine:

(a) statul membru în care intenționează să opereze;

(b) un program de activitate care menționează, în special, serviciile și/sau activitățile de investiții, precum și serviciile auxiliare pe care intenționează să le furnizeze sau să le exercite și care Ö dacă Õ prevede apelarea la agenți afiliați pe teritoriul statelor membrestatului membru în care intenționează să furnizeze servicii. ðÎn cazul în care o societate de investiții intenționează să apeleze la agenți afiliați, societatea de investiții comunică autorității competente din statul său membru de origine identitatea agenților afiliați respectivi. ï

ê 2010/78/UE Art. 6.11(a)

ð nou

În cazul în care societatea de investiții intenționează să apeleze la agenți afiliați, autoritatea competentă a statului membru de origine al societății de investiții comunică ð autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 83 alineatul (1), în termen de o lună de la primirea informațiilor, ï la cererea autorității competente a statului membru gazdă și într-un termen rezonabil, identitatea agenților afiliați la care societatea de investiții intenționează să apeleze ð pentru a furniza servicii ï în acest stat membru. Statul membru gazdă poate face publică acesteaceastă informațiie. AEVMP poate solicita acces la informațiile respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și în condițiile prevăzute la articolul respectiv.

ê 2004/39/CE

(3) În termen de o lună de la primirea acestor informații, autoritatea competentă a statului membru de origine le transmite autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 8356 alineatul (1). SocietateaÎntreprinderea de investiții poate apoi să înceapă să furnizeze serviciul sau serviciile de investiții respective în statul membru gazdă.

(4) În caz de modificare a uneiaunei informații oarecare dintre informațiilecele comunicate în conformitate cu alineatul (2), societateaîntreprinderea de investiții anunță în scris autoritatea competentă a statului său membru de origine, cu cel puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritatea competentă a statului membru de origine informează autoritatea competentă a statului membru gazdă în legătură cu această modificare.

ò nou

(5) Orice instituție de credit care dorește să furnizeze servicii de investiții și servicii auxiliare sau să exercite activități de investiții conform alineatului (1) prin intermediul unor agenți afiliați comunică autorității competente a statului său membru de origine identitatea agenților afiliați respectivi.

În cazul în care instituția de credit intenționează să apeleze la agenți afiliați, autoritatea competentă a statului membru de origine al instituției de credit comunică autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 83 alineatul (1), în termen de o lună de la primirea informațiilor, identitatea agenților afiliați la care instituția de credit intenționează să apeleze pentru a furniza servicii în acest stat membru. Statul membru gazdă publică aceste informații.

ê 2004/39/CE

ð nou

(6)5. Fără alte cerințe juridice sau administrative, fiecare stat membru autorizează societățileîntreprinderile de investiții și operatorii de piață care exploatează MTF-uri ð și OTF-uri ï din alte state membre să furnizeze facilitățile adecvate pe teritoriul său, pentru a permite utilizatorilor și participanților stabiliți în acest stat membru să aibă acces la sistemele lor și să le utilizeze de la distanță.

(7)6. SocietateaÎntreprinderea de investiții sau operatorul de piață care exploatează un MTF comunică autorității competente a statului său membru de origine numele statului membru în care intenționează să furnizeze aceste facilități. În termen de o lună, autoritatea competentă a statului membru de origine al MTF-ului comunică această informație statului membru în care MTF-ul intenționează să furnizeze asemenea facilități.

La cererea autorității competente a statului membru gazdă al MTF-ului și într-un termen rezonabil, autoritatea competentă a statului membru de origine al MTF-ului comunică identitatea membrilor sau participanților la MTF stabiliți în acest stat membru.

ê 2010/78/UE Art. 6.11(b) (adaptat)

ð nou

(8)7. În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile care trebuie notificate în conformitate cu alineatele (2), (4) și (76).

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu Ö procedura prevăzută la Õ articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ð (9) ï În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabilielabora formulare standard, modele și proceduri pentru transmiterea informațiilor, în conformitate cu alineatele (3), (4) și (76).

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primulal treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 3732

ÎnființareaStabilirea unei sucursale

(1) Statele membre se asigură că serviciile și/sau activitățile de investiții și serviciile auxiliare pot fi furnizate pe teritoriul lor în conformitate cu prezenta directivă și cu Directiva 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ prin înființareastabilirea unei sucursale, cu condiția ca aceste servicii și activități să fie reglementate de autorizația acordată acestei societățiiîntreprinderi de investiții sau instituției de credit în statul membru de origine. Serviciile auxiliare pot fi furnizate doar împreună cu un serviciu de investiții și/sau o activitate de investiții.

Statele membre nu impun obligații suplimentare, în afara celor autorizate în temeiul alineatului (87), în ceea ce privește organizarea și funcționarea sucursalei pentru aspectele reglementate de prezenta directivă.

(2) Statele membre impun solicită ca orice societateîntreprindere de investiții care dorește să își înființezestabilească o sucursală pe teritoriul unui alt stat membru să informeze în prealabil autoritatea competentă a statului său membru de origine și să îi comunice acesteia informațiile următoare:

(a) statul membru pe teritoriul căruia intenționează să își înființezestabilească o sucursală;

(b) un program de activitate care precizează, printre altele, în special serviciile și/sau activitățile de investiții și serviciile auxiliare pe care le va furniza sau exercita sucursala, precum și structura organizatorică a acesteia și dacă sucursala prevede apelarea la agenți afiliați Ö , precum și identitatea acestor agenți afiliați Õ ;

(c) adresa de la care pot fi Ö obținute Õ solicitate documente în statul membru gazdă;

(d) numele persoanelor însărcinate cu administrareagestionarea sucursalei.

În cazul în care o societateîntreprindere de investiții apelează la un agent afiliat stabilit într-un alt stat membru decât statul său membru de origine, acest agent afiliat este asimilat unei sucursale și este supus dispozițiilor prezentei directive referitoare la sucursale.

(3) În afara cazurilor în care are motive să se îndoiască de caracterul adecvat al structurii administrative sau de situația financiară a unei societățiîntreprinderii de investiții, ținând seama de activitățile avute în vedere, autoritatea competentă a statului membru de origine comunică toate aceste informații, în termen de trei3 luni de la primirea lor, autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 8356 alineatul (1) și informează societateaîntreprinderea de investiții respectivă cu privire la aceasta.

(4) Pe lângă informațiile menționate la alineatul (2), autoritatea competentă a statului membru de origine comunică autorității competente a statului membru gazdă informații detaliate privind sistemul acreditat de compensare pentru investitori la care societateaîntreprinderea de investiții este afiliată în conformitate cu Directiva 97/9/CE. În caz de modificare a acestor informații, autoritatea competentă a statului membru de origine informeazăavizează autoritatea competentă a statului membru gazdă în legătură cu aceasta.

(5) În cazul în care refuză comunicarea informațiilor către autoritatea competentăautorității competente a statului membru gazdă, autoritatea competentă a statului membru de origine precizează motivele refuzului său societățiiîntreprinderii de investiții respective, în termen de trei3 luni de la primirea tuturor informațiilor.

(6) La primirea unei comunicări din parteaa autorității competente a statului membru gazdă sau, în absența unei astfel de comunicări, în termen de maxim două2 luni de la data transmiterii comunicării de către autoritatea competentă a statului membru de origine, sucursala poate fi înființatăstabilită și își poate începe activitatea.

ò nou

(7) Orice instituție de credit care dorește să apeleze la un agent afiliat stabilit în alt stat membru decât statul său membru de origine pentru a furniza servicii și/sau activități de investiții și servicii auxiliare în conformitate cu prezenta directivă notifică autoritatea competentă a statului său membru de origine.

În afara cazurilor în care are motive să se îndoiască de caracterul adecvat al structurii administrative sau de situația financiară a unei instituții de credit, autoritatea competentă a statului membru de origine comunică toate aceste informații, în termen de trei luni de la primirea lor, autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) și informează instituția de credit respectivă cu privire la aceasta.

În cazul în care refuză comunicarea informațiilor către autoritatea competentă a statului membru gazdă, autoritatea competentă a statului membru de origine precizează motivele refuzului său instituției de credit respective, în termen de trei luni de la primirea tuturor informațiilor.

La primirea unei comunicări din partea autorității competente a statului membru gazdă sau, în absența unei astfel de comunicări, în termen de maxim două luni de la data transmiterii comunicării de către autoritatea competentă a statului membru de origine, agentul afiliat își poate începe activitatea. Un asemenea agent afiliat este supus dispozițiilor prezentei directive referitoare la sucursale.

ê 2004/39/CE (adaptat)

(8)7. Autorității competente a statului membru în care se găsește sucursala îi revine sarcina de a se asigura că serviciile furnizate de sucursală pe teritoriul său respectă obligațiile prevăzute la articolele 2419, Ö 25, Õ 2721, 2822, 25, 27 și 28 Ö din prezenta directivă și la articolele 13-23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], precum Õ și de măsurile adoptate în conformitate cu aceste dispoziții.

Autoritatea competentă a statului membru în care se găsește sucursala este abilitată să examineze măsurile instituite de sucursalăfacilitățile create de sucursală și să solicite modificarea lor, în cazul în care o asemenea modificare este strict necesară pentru a-i permite autorității competente să aplice obligațiile prevăzute la articolele 2419, Ö 25, Õ 2721, 2822, 25, 27 și 28 Ö din prezenta directivă și la articolele 13-23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], precum Õ și de măsurile adoptate în conformitate cu aceste dispoziții, în ceea ce privește serviciile furnizate și/sau activitățile exercitate de sucursală pe teritoriul său.

(9)8. Fiecare stat membru prevede că, în cazul în care o societateîntreprindere de investiții autorizată într-un alt stat membru și-a înființatstabilit o sucursală pe teritoriul său, autoritatea competentă a statului membru de origine a acestei societățiîntreprinderi de investiții poate proceda, în exercitarea responsabilităților sale și după ce a informat autoritatea competentă a statului membru gazdă cu privire la aceasta, la verificări la fața locului laîn această sucursală.

(10)9. În caz de modificare a uneia dintre informațiile comunicate în conformitate cu alineatul (2), societateaîntreprinderea de investiții anunțăavizează în scris autoritatea competentă a statului membru de origine, cu cel puțin cu o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritatea competentă a statului membru de origine informează autoritatea competentă a statului membru gazdă în legătură cu această modificare.

ê 2010/78/UE Art. 6.12 (adaptat)

ð nou

(11)10. În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile care trebuie notificate în conformitate cu alineatele (2), (4) și (109).

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu Ö procedura prevăzută la Õ articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, ð (12) ï AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabilielabora formulare standard, modele și proceduri pentru transmiterea informațiilor, în conformitate cu alineatele (3) și (109).

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primulal treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 3833

Accesul la piețele reglementate

(1) Statele membre impun ca solicită societățileîntreprinderilor de investiții din alteale altor state membre care sunt autorizate pentru executarea ordinelor clienților sau tranzacționarea în cont propriu să aibă dreptul de a deveni membre ale piețelor reglementate stabilite pe teritoriul lor sau să aibă acces la aceste piețe, în conformitate cu una dintre următoarele modalități:

              (a) direct, prin înființareastabilirea deunei sucursale în stateleul membreu gazdă;

              (b) devenind membre la distanță ale unei piețe reglementate sau având acces la distanță la această piață, fără a fi nevoie să fie stabilite în statul membru de origine al acestei piețe reglementate, în cazul în care procedurile și sistemele de tranzacționare ale pieței respectiveacesteia nu necesită o prezență fizică pentru încheierea tranzacțiilor pe piață.

(2) Statele membre nu impun societățilorîntreprinderilor de investiții care exercită dreptul prevăzut la alineatul (1) nicio cerință de reglementare sau administrativă suplimentară privind aspectele reglementate de prezenta directivă.

Articolul 3934

Accesul la sistemele de contrapartecontrapartidă centrală, de compensare și de decontareregularizare și dreptul de a desemna un sistem de decontareregularizare

(1) Statele membre impun ca solicită societățileîntreprinderilor de investiții din alteale altor state membre să aibă dreptul de a avea acces la sistemele de contrapartecontrapartidă centrală, de compensare și de decontareregularizare existente pe teritoriul lor în scopul finalizării sau al organizării finalizării tranzacțiilor cu instrumente financiare.

De asemenea, statele membre impun solicită ca accesul societățilorîntreprinderilor de investiții respective la aceste sisteme să se supună acelorași criterii nediscriminatorii, transparente și obiective care se aplică participanților localinaționali. Statele membre nu limitează utilizarea sistemelor respective lapentru compensarea și decontarearegularizarea tranzacțiilor cu instrumente financiare efectuate pe o piață reglementată sau în cadrul unuiîntr-un MTF ð sau OTF ï stabilit de pe teritoriul lor.

(2) Statele membre impun solicită ca piețelefiecare piață reglementateă stabilite de pe teritoriul lor să ofere tuturor membrilor săi sau tuturor participanților lorsăi dreptul de a desemna sistemul de decontareregularizare a tranzacțiilor cu instrumente financiare efectuate pe piața reglementată respectivă, cu condiția Ö sub rezerva respectării următoarelor condiții Õ :

(a) existențaaplicării unor facilități și legături între sistemul de decontareregularizare desemnat și orice alt sistem sau infrastructură necesare pentru a asigura decontarearegularizarea eficientă și economică a tranzacțieiilor respective; și

(b) confirmareaconfirmării, de către autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea pieței reglementate, a faptului că toate condițiile tehnice de decontareregularizare a tranzacțiilor încheiate pe această piață reglementată prin intermediul unui alt sistem de decontareregularizare decât cel pe care l-a desemnat de piața reglementată sunt de natură să permită funcționarea armonioasă și ordonată a piețelor financiare.

Această apreciere a autorității competente în privința pieței reglementate nu aduce atingere competențelor băncilor centrale naționale în rolul lor de supervizare a sistemelor de compensare sau competențelora altor autorități însărcinate cu supravegherea acestor sisteme. Autoritatea competentă ține seama de supervizarea și supravegherea deja efectuate de aceste instituții pentru a evita repetarea nejustificată a controalelor.

3. Drepturile conferite întreprinderilor de investiții în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dreptului operatorilor de sisteme de contrapartidă centrală, de compensare sau de regularizare a valorilor mobiliare de a refuza accesul la serviciile lor din motive comerciale legitime.

Articolul 4035

Dispoziții privind mecanismele de contrapartecontrapartidă centrală, de compensare și de decontareregularizare în ceea ce privește MTF-urile

(1) Statele membre nu împiedică societățileîntreprinderile de investiții și operatorii de piață care exploatează un MTF să convină cu o contrapartecontrapartidă centrală, un organism de compensare sau un sistem de decontareregularizare din alt stat membru mecanisme adecvate pentru organizarea compensării și/sau decontăriieregularizării tuturor sau a unei părți din tranzacțiile încheiate de participanții la piațălor în cadrul sistemelor lor.

(2) Autoritatea competentă a societățilorîntreprinderilor de investiții și a operatorilor de piață care exploatează un MTF nu poate interzice apelarea la o contrapartecontrapartidă centrală, la o casăun organism de compensare și/sau la un sistem de decontareregularizare din alt stat membru, decât în cazul în care poate dovedi că această interdicție este necesară pentru a menține funcționarea ordonată a MTF-ului respectiv și ținând seama de condițiile impuse sistemelor de decontareregularizare la articolul 3934 alineatul (2).

Pentru a evita repetarea nejustificată a controalelor, autoritatea competentă ține seama de supervizarea și supravegherea sistemului de compensare și de decontareregularizare deja efectuate de către băncile centrale naționale în calitate de supervizori ai sistemelor de compensare și de decontareregularizare sau de către alte autorități de supraveghere competente în ceea ce privește aceste sisteme.

ò nou

CAPITOLUL IV

Furnizarea de servicii de către societăți din țări terțe

Secțiunea 1

Furnizarea de servicii prin înființarea unei sucursale

Articolul 41

Înființarea unei sucursale

(1) Statele membre impun ca o societate dintr-o țară terță care intenționează să furnizeze pe teritoriul lor servicii sau să exercite activități de investiții, împreună cu orice fel de servicii auxiliare, prin înființarea unei sucursale să obțină în prealabil o autorizație din partea autorităților competente ale statelor membre respective, în conformitate cu următoarele dispoziții:

(a) Comisia a adoptat o decizie în conformitate cu alineatul (3);

(b) furnizarea de servicii pentru care societatea dintr-o țară terță solicită autorizația este supusă autorizării și supravegherii în țara terță în care este stabilită societatea, iar societatea care depune cererea este autorizată în mod corespunzător. Țara terță în care este stabilită societatea dintr-o țară terță nu este inclusă în categoria de țări și teritorii necooperante de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională de luptă împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului;

(c) între autoritățile competente din statul membru în cauză și autoritățile de supraveghere competente din țara terță unde este stabilită societatea există acorduri de cooperare care includ dispoziții ce reglementează schimbul de informații în scopul menținerii integrității pieței și protejării investitorilor;

(d) sucursala dispune liber de suficient capital inițial;

(e) sunt numite una sau mai multe persoane responsabile cu administrarea sucursalei, care respectă cerințele stabilite la articolul 9 alineatul (1);

(f) țara terță în care este stabilită societatea dintr-o țară terță a semnat un acord cu statul membru în care ar urma să fie înființată sucursala, care respectă pe deplin standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model a OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital și asigură un schimb de informații eficace în domeniul fiscal, inclusiv, dacă există, acorduri fiscale multilaterale;

(g) societatea a solicitat calitatea de membru a unui sistem de compensare a investitorilor autorizat sau recunoscut în conformitate cu Directiva 97/9/CE a Parlamentului și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori.

(2) Statele membre impun ca o societate dintr-o țară terță care intenționează să furnizeze sau să exercite servicii sau activități de investiții împreună cu orice activități auxiliare pentru clienți de detail de pe teritoriul statelor membre respective să înființeze o sucursală în Uniune.

(3) Comisia poate adopta o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul 95, în legătură cu o țară terță, dacă măsurile legale și de supraveghere ale țării terțe respective asigură faptul că firmele autorizate în acea țară terță respectă cerințele obligatorii din punct de vedere juridic care au un efect echivalent cu cerințele stabilite în prezenta directivă, în Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] și în Directiva 2006/49/CE [Directiva privind adecvarea capitalului] și măsurile de punere în aplicare a acestora, precum și faptul că țara terță în cauză prevede recunoașterea reciprocă echivalentă a cadrului prudențial aplicabil societăților de investiții autorizate în conformitate cu prezenta directivă.

Cadrul prudențial al unei țări terțe poate fi considerat echivalent dacă îndeplinește toate condițiile de mai jos:

(a) societățile care furnizează și exercită servicii și activități de investiții în țara terță respectivă fac în mod permanent obiectul autorizării și al unei supervizări și asigurări eficace a aplicării legii;

(b) societățile care furnizează și exercită servicii și activități de investiții în țara terță respectivă fac obiectul unor cerințe privind suficiența capitalului și al unor cerințe corespunzătoare privind acționarii și membrii organului lor de conducere;

(c) societățile care furnizează și exercită servicii și activități de investiții fac obiectul unor cerințe organizatorice adecvate în domeniul funcțiilor de control intern;

(d) asigură transparența și integritatea pieței prin prevenirea abuzurilor de piață care iau forma utilizării abuzive a informațiilor confidențiale și a manipulării pieței.

(4) Societatea dintr-o țară terță menționată la alineatul (1) depune cererea la autoritatea competentă a statului membru în care intenționează să înființeze o sucursală după adoptarea de către Comisie a deciziei prin care se stabilește echivalența cu cerințele descrise la alineatul (3) a cadrului legal și de supraveghere din țara terță în care societatea dintr-o țară terță este autorizată.

Articolul 42

Obligația de a furniza informații

O societate dintr-o țară terță care intenționează să obțină autorizația pentru furnizarea sau exercitarea oricăror servicii sau activități de investiții împreună cu orice servicii auxiliare pe teritoriul unui stat membru pune la dispoziția autorității competente a statului membru respectiv următoarele:

(a) numele autorității responsabile cu supravegherea sa în țara terță în cauză. Atunci când pentru supraveghere sunt responsabile mai multe autorități, se furnizează detalii privind domeniile respective de competență;

(b) toate detaliile pertinente privind societatea (denumire, formă juridică, sediu social și adresă, membrii organului de conducere, acționari importanți) și un program de activitate care stabilește serviciile și/sau activitățile de investiții, precum și serviciile auxiliare care urmează să fie furnizate sau exercitate și structura organizatorică a sucursalei, inclusiv descrierea tuturor externalizărilor către terți a unor funcții operaționale esențiale;

(c) numele persoanelor responsabile cu administrarea sucursalei și documentele relevante care atestă respectarea cerințelor stabilite la articolul 9 alineatul (1);

(d) informații privind capitalul inițial de care dispune liber sucursala.

Articolul 43

Acordarea autorizației

(1) Autoritatea competentă a statului membru în care societatea dintr-o țară terță intenționează să își înființeze sucursala acordă autorizația numai atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) autoritatea competentă se asigură că sunt îndeplinite condițiile de la articolul 41;

(b) autoritatea competentă se asigură că sucursala societății dintr-o țară terță va putea să respecte dispozițiile de la alineatul (3).

Societatea dintr-o țară terță este informată în termen de șase luni de la depunerea unei cereri complete dacă autorizația îi este acordată sau nu.

(2) Sucursala societății dintr-o țară terță autorizate în conformitate cu alineatul (1) respectă obligațiile stabilite la articolele 16, 17, 23, 24, 25, 27, 28 alineatul (1) și 30 din prezenta directivă și la articolele 13-23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], precum și măsurile adoptate în conformitate cu aceste dispoziții și face obiectul supravegherii de către autoritatea competentă din statul membru unde a fost acordată autorizația.

Statele membre nu impun obligații suplimentare în ceea ce privește organizarea și funcționarea sucursalei pentru aspectele reglementate de prezenta directivă.

Articolul 44

Furnizarea de servicii în alte state membre

(1) O societate dintr-o țară terță autorizată în conformitate cu articolul 43 poate furniza sau exercita serviciile și activitățile care fac obiectul autorizației în alte state membre ale Uniunii fără a fi necesară înființarea de noi sucursale. În acest scop, ea comunică următoarele informații autorității competente a statului membru în care este înființată sucursala:

(a) statul membru în care intenționează să opereze;

(b) un program de activitate care menționează, în special, serviciile sau activitățile de investiții, precum și serviciile auxiliare pe care intenționează să le furnizeze sau să le exercite în acel stat membru.

În termen de o lună de la primirea acestor informații, autoritatea competentă a statului membru în care este înființată sucursala le transmite autorității competente a statului membru gazdă desemnate ca punct de contact în conformitate cu articolul 83 alineatul (1). Societatea dintr-o țară terță poate începe apoi să furnizeze serviciul sau serviciile respective în statele membre gazdă.

În caz de modificare a uneia dintre informațiile comunicate în conformitate cu primul paragraf, societatea dintr-o țară terță anunță în scris autoritatea competentă a statului membru în care este înființată sucursala, cu cel puțin o lună înainte de implementarea modificării respective. Autoritatea competentă a statului membru în care este înființată sucursala informează autoritatea competentă a statului membru gazdă în legătură cu această modificare.

Societatea rămâne sub supravegherea statului membru în care este înființată sucursala în conformitate cu articolul 43.

(2) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili:

(a) conținutul minim al acordurilor de cooperare menționate la articolul 41 alineatul (1) litera (c), pentru a se asigura că autoritățile competente ale statului membru care acordă o autorizație unei societăți dintr-o țară terță își pot exercita toate competențele de supraveghere care le revin în temeiul prezentei directive;

(b) conținutul detaliat al programului de activitate care trebuie prezentat conform articolului 42 litera (b);

(c) conținutul documentelor referitoare la conducerea sucursalei, conform cerinței de la articolul 42 litera (c);

(d) conținutul detaliat al informațiilor privind capitalul inițial de care dispune liber sucursala, care trebuie prezentate conform articolului 42 litera (d).

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [XXX].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(3) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare standard, modele și proceduri pentru furnizarea de informații și pentru notificarea prevăzute la alineatele de mai sus.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri de definire a condițiilor pentru evaluarea suficienței capitalului inițial de care dispune liber sucursala, ținând seama de serviciile sau activitățile de investiții furnizate sau exercitate de sucursală și de tipul de clienți vizați.

Secțiunea 2

Înregistrare și retragerea autorizațiilor

Articolul 45

Înregistrare

Statele membre înregistrează societățile autorizate în conformitate cu articolul 41. Registrul este accesibil publicului și conține informații privind serviciile sau activitățile pe care societățile din țări terțe sunt autorizate să le furnizeze sau să le exercite. Acest registru se actualizează în mod regulat. Fiecare autorizație se notifică AEVMP.

AEVMP întocmește o listă a tuturor societăților din țări terțe autorizate să furnizeze sau să exercite servicii și activități în Uniune. Lista conține informații privind serviciile sau activitățile pentru care este autorizată societatea dintr-o țară terță și se actualizează în mod regulat. AEVMP publică lista respectivă pe site-ul său internet și o actualizează.

Articolul 46

Retragerea autorizațiilor

Autoritatea competentă care a acordat o autorizație în temeiul articolului 43 poate retrage autorizația eliberată unei societăți dintr-o țară terță în cazul în care această societate:

(a) nu utilizează autorizația în termen de 12 luni, renunță în mod expres la autorizație, nu a furnizat niciun serviciu de investiții sau nu a exercitat nicio activitate de investiții în ultimele șase luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea autorizației în asemenea situații;

(b) a obținut autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă;

(c) nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a fost acordată autorizația;

(d) a încălcat grav și sistematic dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive în ceea ce privește condițiile de funcționare pentru societățile de investiții aplicabile societăților dintr-o țară terță;

(e) se încadrează în oricare dintre cazurile în care dreptul intern prevede retragerea autorizației pentru aspecte care ies din sfera de aplicare a prezentei directive.

Orice retragere a unei autorizații se notifică AEVMP.

Retragerea se publică în lista menționată la articolul 45 timp de cinci ani.

ê 2004/39/CE

TITLUL III

PIEȚELE REGLEMENTATE

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 4736

Autorizarea și legea aplicabilă

(1) Statele membre rezervă autorizarea ca piață reglementată pentru sistemele care respectă dispozițiile prezentului titlu.

Autorizația de piață reglementată nu se acordăeliberează decât în cazul în care autoritatea competentă s-a asigurat că operatorul și sistemele pieței reglementate satisfac cel puțin cerințele prevăzute de prezentul titlu.

În cazul în care o piață reglementată este o persoană juridică și este administratăgestionată sau exploatată de un alt operator de piață decât piața reglementată însăși, statele membre stabilesc modalitățile prin care diferitele obligații impuse operatorului de piață în temeiul prezentei directive trebuie repartizate între piața reglementată și operatorul de piață.

Operatorul pieței reglementate furnizează toate informațiile, inclusiv un program de activitate care prezintă, printre altele,în special tipurile de operațiuni avute în vedere și structura organizatorică, necesare pentru a permite autorității competente să se asigure că piața reglementată a instituit, cu ocazia autorizării inițiale, toate măsurilefacilitățile necesare pentru respectarea obligațiilor care îi sunt impuse de dispozițiile prezentului titlu.

(2) Statele membre impun solicită operatorului pieței reglementate să desfășoare activitățile aferente organizării și exploatării pieței reglementate sub supravegherea autorității competente. Statele membreAcestea se asigură căacționează astfel încât autoritățile competente verificăsă se asigure în mod regulat că piețele reglementate respectă dispozițiile prezentului titlu. De asemenea, statele membre veghează ca autoritățile competente să verifice dacă piețele reglementate îndeplinesc în orice moment condițiile impuse pentru autorizarea inițială, stabilite de prezentul titlu.

(3) Statele membre se asigură căacționează astfel încât operatorul de piață își asumăsă aibă responsabilitatea de a veghea ca piața reglementată pe care o administreazăgestionează să respecte toate cerințele prevăzute de prezentul titlu.

De asemenea, statele membreacestea se asigură că operatorul de piață este abilitat să exercite drepturile corespunzătoare pieței reglementate pe care o administreazăgestionează în temeiul prezentei directive.

(4) Fără a aduce atingere oricărei dispoziții aplicabile alea Directivei 2003/6/CE, dreptul public care reglementează tranzacționările efectuate în cadrul sistemelor piețeiunei piețe reglementate este cel al statului membru de origine al pieței reglementate respective.

(5) Autoritatea competentă poate retrage autorizația eliberată unei piețe reglementate în cazul în care aceasta:

(a) nu o utilizează autorizația în termen de 12 luni, renunță la aceasta în mod expres la autorizație sau nu a funcționat în ultimele șase6 luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea acestei autorizației în asemenea cazuri;

(b) a obținut-o autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă;

(c) nu mai îndeplinește condițiile în care temeiul cărora a fost acordată autorizația;

(d) a încălcat grav și sistematic dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive;

(e) se încadrează în oricare dintre cazurile în care dreptul intern prevede retragerea autorizației.

ê 2010/78/UE Art. 6.13

(6) Orice retragere a unei autorizații se notifică AEVMP.

ê 2004/39/CE

Articolul 4837

Cerințe aplicabile administrăriigestionării unei piețe reglementate

1. Statele membre solicită oricărei persoane care conduce în mod efectiv activitățile și exploatarea unei piețe reglementate să aibă o bună reputație și o experiență suficientă pentru a garanta gestionarea și funcționarea corecte și prudente ale pieței reglementate respective. De asemenea, statele membre impun operatorului pieței reglementate să informeze autoritatea competentă în legătură cu identitatea persoanelor care conduc efectiv activitățile și operațiunile pieței reglementate și în legătură cu orice schimbare ulterioară a acestor persoane.

Autoritatea competentă refuză aprobarea oricărei propuneri de modificare în cazul în care există motive obiective și demonstrabile de a estima că schimbarea propusă ar risca să compromită semnificativ gestionarea și funcționarea corecte și prudente ale pieței reglementate respective.

2. Statele membre se asigură că, în procesul de autorizare a pieței reglementate, persoana sau persoanele care conduc efectiv activitățile și operațiunile unei piețe reglementate deja autorizate în conformitate cu condițiile prevăzute de prezenta directivă sunt considerate ca respectând cerințele menționate la alineatul (1).

ò nou

(1) Statele membre impun ca toți membrii organului de conducere al oricărui operator de piață să aibă în orice moment o reputație suficient de bună, să posede suficiente cunoștințe, competențe și experiență și să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Statele membre se asigură că membrii organului de conducere îndeplinesc în special următoarele condiții:

(a) dedică suficient timp pentru îndeplinirea funcțiilor lor.

Ei nu pot combina simultan mai multe dintre funcțiile de mai jos:

(i) funcție de conducere executivă cu două funcții de conducere neexecutive;

(ii) patru funcții de conducere neexecutive.

Funcțiile de conducere executive sau neexecutive deținute în cadrul aceluiași grup sunt considerate ca fiind o singură funcție de conducere.

Autoritățile competente pot autoriza un membru al organului de conducere al unui operator de piață să combine mai multe funcții de conducere decât permite paragraful anterior, ținând seama de circumstanțele individuale și de caracterul, amploarea și complexitatea activităților societății de investiții;

(b) posedă, împreună, cunoștințele, competențele și experiența adecvate pentru a putea înțelege activitățile pieței reglementate, în special principalele riscuri pe care le implică aceste activități;

(c) acționează cu onestitate, integritate și independență de spirit pentru a aprecia și contesta în mod eficace deciziile conducerii superioare.

Statele membre impun operatorilor de piață să aloce resurse adecvate pentru integrarea și formarea membrilor organului de conducere.

(2) Statele membre impun operatorilor unei piețe reglementate să înființeze un comitet de numire care să evalueze respectarea dispozițiilor de la alineatul (1) și să formuleze recomandări, atunci când este necesar, pe baza evaluării realizate. Comitetul de numire este compus din membri ai organului de conducere care nu îndeplinesc nicio funcție executivă în cadrul operatorului de piață respectiv.

Autoritățile competente pot autoriza un operator de piață să nu înființeze un comitet de numire separat, ținând seama de natura, amploarea și complexitatea activităților operatorului de piață.

În cazul în care, conform legislației naționale, organul de conducere nu are nicio competență în ceea ce privește procesul numirii membrilor săi, prezentul alineat nu se aplică.

(3) Statele membre impun operatorilor de piață să ia în considerare diversitatea ca unul dintre criteriile de selectare a membrilor organului de conducere În special, ținând seama de componența numerică a organului lor de conducere, operatorii de piață instituie o politică de promovare a diversității de gen, de vârstă, educaționale, profesionale și geografice la nivelul organului de conducere.

(4) AEVMP elaborează proiecte de standarde de reglementare pentru a specifica următoarele:

(a) noțiunea de dedicare a unui timp suficient de către un membru al organului de conducere pentru îndeplinirea funcțiilor sale, în raport cu circumstanțele specifice și cu natura, amploarea și complexitatea activităților operatorului de piață, pe care autoritățile competente trebuie să le ia în considerare atunci când autorizează un membru al organului de conducere să combine mai multe funcții de conducere decât cele permise, menționată la alineatul (1) litera (a);

(b) noțiunea de deținere de către organul de conducere, în ansamblul său, de cunoștințe, competențe și experiență adecvate, menționată la alineatul (1) litera (b);

(c) noțiunile de onestitate, integritate și independență de spirit a unui membru al organului de conducere, menționate la alineatul (1) litera (c);

(d) noțiunea de alocare a unor resurse umane și financiare adecvate pentru integrarea și formarea membrilor organului de conducere;

(e) noțiunea de luare în considerare a diversității la selectarea membrilor organului de conducere.

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie 2014].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(5) Statele membre impun operatorului pieței reglementate să notifice autorității competente identitatea tuturor membrilor organului său de conducere și orice schimbare a componenței acestuia, împreună cu toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă societatea respectă alineatele (1), (2) și (3).

(6) Organul de conducere al unui operator de piață trebuie să poată asigura faptul că piața reglementată este administrată corect și prudent și într-un mod care promovează integritatea pieței.

Organul de conducere monitorizează și evaluează periodic eficacitatea organizării pieței reglementate și ia măsurile necesare pentru a soluționa eventualele deficiențe.

Membrii organului de conducere în exercițiul funcției de supraveghere au acces adecvat la informațiile și documentele necesare pentru supervizarea și monitorizarea procesului decizional al conducerii.

(7) Autoritatea competentă refuză autorizarea dacă nu este convinsă că persoanele care vor conduce efectiv activitatea pieței reglementate au o reputație suficient de bună sau o experiență suficientă sau dacă există motive obiective și demonstrabile de a crede că organul de conducere al societății ar risca să compromită administrarea corectă, prudentă și eficace a acesteia și luarea în seamă în mod corespunzător a integrității pieței.

Statele membre se asigură că, în procesul de autorizare a unei piețe reglementate, persoana sau persoanele care conduc efectiv activitățile și operațiunile unei piețe reglementate deja autorizate în conformitate cu dispozițiile prezentei directive sunt considerate ca respectând cerințele stabilite la alineatul (1).

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 4938

Cerințe aplicabile persoanelor care exercită o influență semnificativă asupra administrăriigestionării unei pieței reglementate

(1) Statele membre impun ca solicită persoaneleor care sunt în măsură să exercite, direct sau indirect, o influență semnificativă asupra administrăriigestionării unei pieței reglementate să aibă calitățile necesare.

(2) Statele membre solicită impun operatorului pieței reglementate:

(a) să furnizeze autorității competente și să facă publice informații privind proprietarii pieței reglementate respective și/sau operatorul de piață, în special identitatea persoanelor care sunt în măsură să exercite o influență semnificativă asupra administrăriigestionării, precum și valoarea intereselor deținute de aceste persoane;

(b) să semnaleze autorității competente și să facă public orice transfer de proprietate care antrenează o schimbare a identității persoanelor care exercită o influență semnificativă asupra Ö funcționării Õ gestionării pieței reglementate.

(3) Autoritatea competentă refuză să aprobe propunerile de modificare a intereselor deținute de persoanele care controlează o piațaă reglementată și/sau de operatorul de piață în cazul în care există motive obiective și demonstrabile de a estima că schimbarea propusă ar risca să compromită administrareagestionarea corectă și prudentă a pieței reglementate respective.

Articolul 5039

Cerințe organizatorice

Statele membre impun solicită piețeilor reglementate:

(a) să adopte măsuridispoziții pentru a detecta în mod clar și a gestiona efectele potențial dăunătoare, pentru funcționarea pieței reglementatelor sau pentru participanții la aceastalor, ale oricărui conflict de interese apărut între interesele pieței reglementate, ale proprietarilor sau operatorului său și funcționarea corectă a pieței reglementate cerințele funcționării lor corespunzătoare și propriile lor interese sau cele ale proprietarilor sau operatorilor lor, în special în cazul în care un astfel de conflict de interese riscă să compromită exercitarea oricărorunei funcții delegate pieței reglementate care le-a fost delegată de autoritatea competentă;

(b) să fie dotatăe în mod corespunzător pentru gestionarea riscurilor la care estesunt expusăe, să instituie măsurifacilități și sisteme adecvate pentru identificarea tuturor care să le permită să identifice toate riscurilore semnificative care îi pot compromite buna lor funcționarea și să aplice măsuri eficaceefective de diminuare a riscurilor respective;

(c) să instituie măsurifacilități care să garanteze administrarea corectăbuna gestionare a operațiunilor tehnice ale sistemuluielor, în special Ö inclusiv Õ măsuriproceduri de urgență eficaceeficiente pentru a face față eventualelor Ö riscuri de perturbare a sistemelor Õ situații de funcționare necorespunzătoare a sistemelor de tranzacționare;

(d) să adopte regulinorme și proceduri transparente și nediscreționare care să asigure o tranzacționare echitabilă și ordonată și care să fixeze criterii obiective în vederea executării eficiente a ordinelor;

(e) să instituie mecanisme vizând să faciliteze finalizarea eficientă și la timp a tranzacțiilor executate în cadrul sistemelor salelor;

(f) să dispună, în momentul autorizării și ulterior în orice moment, de resurse financiare suficiente pentru a facilita funcționarea salor ordonată, ținând seama de natura și de amploarea tranzacțiilor încheiate pe piață, precum și de gama și de nivelul riscurilor la care estesunt expusăe.

ò nou

Articolul 51

Reziliența sistemelor, mecanisme de întrerupere a tranzacționării și tranzacționarea electronică

(1)        Statele membre impun ca o piață reglementată să aibă instituite sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a asigura faptul că sistemele sale sunt reziliente, că au suficientă capacitate pentru a face față volumului maxim de ordine și de mesaje, că pot asigura o tranzacționare ordonată în condiții de tensiune pe piață, că sunt pe deplin testate pentru a asigura întrunirea acestor condiții și că fac obiectul unor măsuri eficace de continuitate a activității, pentru a asigura continuitatea serviciilor în cazul în care survine o defecțiune neprevăzută a sistemelor sale de tranzacționare.

(2) Statele membre impun ca o piață reglementată să aibă instituite sisteme, proceduri și mecanisme efiace pentru a refuza ordinele care depășesc pragurile prestabilite de volum și de preț sau care sunt clar eronate și pentru a putea să întrerupă temporar tranzacționarea dacă există o evoluție semnificativă a prețurilor la un instrument financiar pe piața respectivă sau pe o piață conexă în decursul unei perioade scurte și pentru a putea, în cazuri excepționale, să anuleze, să varieze sau să corecteze orice tranzacție.

(3)        Statele membre impun ca o piață reglementată să aibă instituite sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a asigura că sistemele de tranzacționare algoritmică nu pot crea sau contribui la condiții de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței, inclusiv sisteme de limitare a raportului ordinelor neexecutate față de tranzacțiile care pot fi introduse în sistem de un membru sau de un participant, pentru a putea încetini fluxul ordinelor dacă există riscul de atingere a capacității maxime a sistemului său și pentru a limita pasul de cotare minim care poate fi executat pe piață.

(4)        Statele membre impun ca o piață reglementată care permite accesul electronic direct să aibă instituite sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru a se asigura că membrii sau participanții sunt autorizați să furnizeze asemenea servicii doar dacă sunt societăți de investiții autorizate în temeiul prezentei directive, că sunt stabilite și aplicate criterii corespunzătoare privind caracterul adecvat al persoanelor cărora le poate fi furnizat un asemenea acces și că membrul sau participantul își asumă responsabilitatea pentru ordinele și tranzacțiile executate prin intermediul acestui serviciu.

De asemenea, statele membre impun ca piața reglementată să stabilească standarde corespunzătoare pentru controlul riscurilor și pragurile de tranzacționare printr-un astfel de acces și să poată identifica și, dacă este necesar, sista ordinele sau tranzacțiile unei persoane care utilizează accesul electronic direct separat de ordinele sau tranzacțiile membrului sau participantului.

(5)        Statele membre impun ca o piață reglementată să se asigure că regulile sale cu privire la serviciile de colocare și structurile de taxe sunt transparente, echitabile și nediscriminatorii.

(6)        Statele membre impun ca, la cererea autorității competente responsabile pentru o piață reglementată, piața reglementată respectivă să pună la dispoziția autorității competente date privind registrul de ordine sau să acorde autorității competente acces la registrul de ordine astfel încât aceasta să poată monitoriza tranzacțiile.

(7)        Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, cu privire la cerințele stabilite în prezentul articol, în special:

(a) pentru a asigura faptul că sistemele de tranzacționare ale piețelor reglementate sunt reziliente și au o capacitate adecvată;

(b) pentru a stabili condițiile în care tranzacționarea ar trebui întreruptă atunci când există o evoluție semnificativă a prețului la un instrument financiar pe piața respectivă sau pe o piață conexă în decursul unei perioade scurte;

(c) pentru a stabili raportul maxim și minim al ordinelor neexecutate față de tranzacții care poate fi adoptat de piețele reglementate și pasurile de cotare minime care ar trebui adoptate;

(d) pentru a stabili controale privind accesul electronic direct;

(e) pentru a asigura faptul că serviciile de colocare și structurile de taxe sunt echitabile și nediscriminatorii.

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 Corrigendum, JO L 045, 16.2.2005, p. 18

è2 2008/10/CE Art. 1.15(a)

ð nou

Articolul 5240

Admiterea instrumentelor financiare la tranzacționare

(1) Statele membre impun ca piețele solicită piețelor reglementate să stabilească regulinorme clare și transparente privind admiterea instrumentelor financiare la tranzacționareări.

Aceste regulinorme garantează că orice instrument financiar admis la tranzacționare pe o piață reglementată poate face obiectul unei tranzacționări echitabile, ordonate și eficiente și, în cazul valorilor mobiliare, poate fi negociat tranzacționat în mod liber.

(2) În ceea ce privește instrumentele derivate, aceste regulinorme asigură, în special, ca particularitățile contractului derivat să permită o cotație ordonată, precum și o decontareregularizare eficientă.

(3) Pe lângă obligațiile prevăzute la alineatele (1) și (2), statele membre impun solicită piețelor reglementate să instituie și să mențină mecanismefacilități eficiente care să le permită să verificea verifica dacă emitenții valorilor mobiliare care sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată respectă prevederile dreptului comunitar Ö Uniunii Õ privind obligațiile în materie de informare inițială, periodică și specifică care le revin.

Statele membre se asigură că piațapiețele reglementatăe instituie măsurifacilități care să facilitezepermită accesul membrilor sau participanților săilor la informațiileinformarea făcuteă publiceă în temeiul dreptului comunitar Ö Uniunii Õ .

(4) Statele membre se asigură că piețele reglementate au adoptatadoptă măsurile necesare pentru a controla în mod regulat respectarea condițiilor de admitere a instrumentelor financiare pe care le-au admis la tranzacționare.

(5) O valoare mobiliară care a fost admisă la tranzacționare pe o piață reglementată poate fi admisă ulterior la tranzacționare pe alte piețe reglementate, chiar și fără consimțământul emitentului și cu respectarea dispozițiilor pertinente din Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului dinè1 4 noiembrie 2003 ç privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de ofertă de valori mobiliare adresată publicului sau pentru admiterea în vederea admiterii valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE[55]. Această a doua piață reglementată informează emitentul că valoarea mobiliară respectivă este tranzacționată pe această piață. EmitentulUn emitent nu este obligat să furnizeze direct informațiilea solicitateă în temeiul alineatului (3) unei piețe reglementate care a admis valorile sale mobiliare la tranzacționare fără consimțământul său.

(6) Pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1)-(5), Comisia adoptăè2 --- ç ð Comisia adoptă, prin acte delegate în conformitate cu articolul 94, ï măsuri de punere în aplicare care precizează:

(a) Ö precizează, Õ pentru diferitele categorii de instrumente, caracteristicile care trebuie luate în considerare de o piață reglementată pentru a stabili dacă un instrument a fost emis în conformitate cu condițiile prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf în vederea admiterii sale la tranzacționare pe diferitele segmente de piață pe care le exploatează;

(b) Ö clarifică Õ măsurile pe care o piață reglementată trebuie să le aplice pentru a se considera că și-a îndeplinit obligația de a verifica respectarea de către emitentul unei valori mobiliare a dispozițiilor dreptului comunitar Ö Uniunii Õ privind obligațiile în materie de informare inițială, periodică sau specifică care îi revin;

(c) Ö clarifică Õ măsurile pe care trebuie să le adopte piața reglementată în conformitate cu alineatul (3) în vederea facilitării accesului membrilor sau participanților săi la informațiile care au fost făcute publice în condițiile stabilite de dreptul comunitar Ö Uniunii Õ.

ê 2008/10/CE Art. 1.15(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 5341

Suspendarea și retragerea instrumentelor de la tranzacționare

(1) Fără a aduce atingere dreptului autoritățiilor competente de a solicita suspendarea sau retragerea unui instrument de la tranzacționare în conformitate cu articolul 7250 alineatul (12) literele (dj) și (ek), operatorul piețeide piață reglementateă poate suspenda sau retrage de la tranzacționare orice instrument financiar care nu mai respectă regulilenormele pieței reglementate, în afara cazurilor în care o astfel de măsură ar puteapoate afecta în mod semnificativ interesele investitorilor sau compromite funcționarea ordonată a pieței.

Fără a aduce atingere posibilității de care dispun operatorii piețelor reglementate de a informa direct operatorii altor piețe reglementate, Sstatele membre impun solicită ca un operator al unei pieței reglementate care suspendă sau retrage un instrument financiar de la tranzacționare să își facă publică decizia ð , să o comunice altor piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri care tranzacționează același instrument financiar ï și să comunice informațiile relevante autorității competente. Autoritatea competentăAceasta este obligată să informeze informează autoritățile competente ale celorlalte state membre Ö în această privință Õ.ð Statele membre impun ca alte piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri care tranzacționează același instrument financiar să suspende sau să retragă de asemenea instrumentul financiar respectiv de la tranzacționare, în cazul în care suspendarea sau retragerea se datorează necomunicării de informații despre emitent sau despre instrumentul financiar, cu excepția cazurilor în care acest lucru ar putea afecta în mod semnificativ interesele investitorilor sau compromite funcționarea ordonată a pieței. Statele membre impun ca celelalte piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri să comunice deciziile lor autorității competente proprii și tuturor piețelor reglementate, MTF-urilor și OTF-urilor care tranzacționează același instrument financiar, incluzând o explicație dacă decizia a fost să nu se suspende sau să nu se retragă instrumentul financiar de la tranzacționare. ï

ê 2010/78/UE Art. 6.14

ð nou

(2) Autoritatea competentă care solicită suspendarea sau retragerea unui instrument financiar de la tranzacționare pe una sau mai multe piețe reglementate ð , MTF-uri sau OTF-uri ï comunică de îndată decizia sa publicului, AEVMP și autorităților competente ale celorlalte state membre. Cu excepția situațiilor în care interesele investitorilor sau funcționarea ordonată a pieței interne ar putea fi afectate în mod semnificativ, autoritățile competente ale celorlalte state membre solicită suspendarea sau retragerea instrumentului financiar respectiv de la tranzacționare pe piețele reglementate, și MTF-urile ð și OTF-urile ï care funcționează sub supravegherea lor.

ò nou

(3) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în scopul stabilirii formatului și termenelor pentru comunicările și publicările menționate la alineatele (1) și (2).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [XXX].

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94 pentru a specifica lista circumstanțelor specifice în care interesele investitorilor sunt afectate în mod semnificativ și funcționarea ordonată a pieței interne este compromisă, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2), și pentru a stabili aspecte legate de necomunicarea de informații despre emitent sau despre instrumentul financiar, astfel cum se menționează la alineatul (1).

Articolul 54

Cooperare și schimb de informații pentru piețele reglementate

(1) Statele membre impun ca, în legătură cu un instrument financiar, un operator al unei piețe reglementate să informeze imediat operatorii altor piețe reglementate, MTF-uri și OTF-uri cu privire la:

(a) condiții de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței;

(b) conduite care pot indica un comportament abuziv care intră sub incidența [a se adăuga trimiterea la MAR]; și

(c) perturbări ale sistemului.

(2) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în scopul stabilirii circumstanțelor specifice care impun necesitatea informării conform alineatului (1).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 5542

Accesul la piațapiețele reglementatăe

(1) Statele membre impun ca solicită piațapiețelor reglementatăe să instituie și să mențină regulinorme transparente și nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective, care să reglementeze accesul sau aderarea membrilor la piața reglementatăaceste piețe.

(2) Aceste regulinorme stabilesc toate obligațiile care revin membrilor sau participanților în temeiul:

(a) actelor de constituire și de administrare a pieței reglementate în cauză;

(b) regulilordispozițiilor privind tranzacțiile decare sunt încheiate pe această piațăaceste piețe;

(c) standardelornormelor profesionale impuse personalului societățilorîntreprinderilor de investiții sau al instituțiilor de credit care operează pe piață;

(d) condițiilor prevăzute la alineatul (3) pentru alți membri sau participanți decât societățileîntreprinderile de investiții și instituțiile de credit;

(e) regulilornormelor și procedurilor referitoare la compensarea și decontarearegularizarea tranzacțiilor care sunt încheiate pe piațaă reglementată.

(3) Piețele reglementate pot admite ca membri sau participanți societățileîntreprinderile de investiții și instituțiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2000/12/CE Ö 2006/48/CE Õ , precum și alte persoane care:

(a) au o reputație suficient de bunăprezintă calități de bună reputație și de competență;

(b) prezintă un nivel suficient de aptitudine, și de competență Ö și de experiență Õ pentru tranzacționare;

(c) dispun, după caz, de o organizare adecvată;

(d) dețin resurse suficiente pentru rolul pe care trebuie să și-l asume, ținând seama de diferitele mecanisme financiare pe care piața reglementată le-ar putea aveafi putut stabili pentru a garanta decontarearegularizarea adecvată a tranzacțiilor.

(4) Statele membre se asigură că membrii și participanții nu sunt obligați să își impună reciproc obligațiile prevăzute la articolele 2419, Ö 25, Õ 2721 și 2822 în ceea ce privește tranzacțiile încheiate pe o piață reglementată. Cu toate acestea, membrii sau participanții pieței reglementate aplică obligațiile prevăzute la articolele 2419, Ö 25, Õ 2721 și 2822 în ceea ce privește clienții lor în cazul în care, acționând în contul clienților lor, execută ordinele acestora pe o piață reglementată.

(5) Statele membre se asigură că regulilenormele piețeilor reglementate privindcare reglementează accesul sau aderarea membrilor la această piațăaceste piețe prevăd participarea directă sau de la distanță a societățilorîntreprinderilor de investiții și a instituțiilor de credit.

(6) Fiecare stat membru autorizează, fără nicio altă cerință juridică sau administrativă, piețele reglementate din alte state membre să adopte, pe teritoriul său, dispozițiile necesare pentru a permite membrilor și participanților care s-au stabilit pe teritoriul său să aibă acces la distanță la aceste piețe și să tranzacționeze pe acestea.

ê 2010/78/UE Art. 6.15

Piața reglementată comunică autorității competente a statului său membru de origine numele statului membru în care intenționează să ofere astfel de facilități. În termen de o lună, autoritatea competentă a statului membru de origine comunică această informație statului membru în care piața reglementată intenționează să ofere astfel de facilități. AEVMP poate solicita acces la informațiile respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și în condițiile prevăzute la articolul respectiv.

ê 2004/39/CE (adaptat)

è1 2008/10/CE Art. 1.16(a)

La cererea autorității competente a statului membru gazdă și într-un termen rezonabil, autoritatea competentă a statului membru de origine al pieței reglementate comunică identitatea membrilor sau participanților pieței reglementate stabiliți în acest stat membru.

(7) Statele membre impun solicită operatorilor pieței reglementate să comunice în mod regulat lista membrilor și participanților pieței lor reglementate autorității competente a acesteia.

Articolul 5643

MonitorizareaControlul respectării regulilornormelor piețeilor reglementate și a altor obligații legale

(1) Statele membre impun solicită piețelor reglementate să instituie și să mențină măsuri și proceduri eficiente pentru monitorizareacontrolul regulată al respectării regulilornormelor lor de către membrii sau participanții lor. Piețele reglementate monitorizeazăsupraveghează tranzacțiile Ö și ordinele Õ realizateefectuate de membrii sau participanții lor în cadrul sistemelor lor, în vederea identificării oricărei încălcări a regulilornormelor respective, a oricărei condiții de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței sau a oricărui comportament care poate sugera un abuz de piață.

(2) Statele membre impun solicită operatorilor piețelor reglementate să semnaleze autorității competente a pieței reglementate orice încălcare semnificativă a regulilornormelor lor sau orice condiție de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței și Ö sau comportament Õ care poate Ö sugera Õ antrena un abuz de piață. De asemenea, statele membre impun solicită operatoruluiilor piețeilor reglementate să furnizeze fără întârziere informațiile pertinente autorității competente în materie de investigații și urmăriri în justiție privind abuzurile de piață pe piețele reglementate și să acorde acesteia întregul sprijin necesar pentru investigarea și urmărirea în justiție a abuzurilor de piață comise în sistemele pieței reglementate sau prin intermediul acestora.

Articolul 44

Cerințe de transparență înainte de tranzacționare aplicabile piețelor reglementate

1. Statele membre solicită piețelor reglementate, cel puțin, să facă publice prețurile de cumpărare și de vânzare, precum și importanța pozițiilor de tranzacționare exprimate la aceste prețuri, afișate de sistemele lor pentru acțiunile admise la tranzacționare. Statele membre solicită ca aceste informații să fie puse la dispoziția publicului în condiții comerciale rezonabile și în mod continuu, în cadrul programului normal de tranzacționare.

Piețele reglementate pot acorda întreprinderilor de investiții care sunt obligate să își publice prețurile pentru acțiuni în temeiul articolului 27 accesul, în condiții comerciale rezonabile și pe o bază nediscriminatorie, la facilitățile pe care le utilizează pentru a face publice informațiile menționate la primul paragraf.

2. Statele membre abilitează autoritățile competente să exonereze piețele reglementate de obligația de a face publice informațiile menționate la alineatul (1), în funcție de modelul de piață sau de tipul și mărimea ordinelor în cazurile definite în conformitate cu alineatul (3). Autoritățile competente au în special dreptul de a renunța la această obligație în ceea ce privește tranzacțiile a căror mărime este neobișnuit de mare în raport cu mărimea normală a pieței pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni tranzacționate.

3. Pentru a asigura aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare care precizează:

              (a) intervalul prețurilor de cumpărare și de vânzare propuse de formatorii de piață desemnați, precum și profunzimea pieței la aceste prețuri, care trebuie făcute publice;

              (b) mărimea sau tipul ordinelor care pot fi exceptate de la obligația de publicitate înainte de tranzacționare, în temeiul alineatului (2);

              (c) modelele de piață pentru care exonerarea de la obligația de publicitate înainte de tranzacționare poate fi acordată în temeiul alineatului (2), în special aplicabilitatea obligației în cazul metodelor de tranzacționare utilizate de piețele reglementate care încheie tranzacții în conformitate cu normele lor, în raport cu prețuri stabilite în afara piețelor reglementate sau prin licitații periodice.

ê 2008/10/CE Art. 1.16(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.17(a)

Articolul 45

Cerințe de transparență după tranzacționare aplicabile piețelor reglementate

1. Statele membre solicită piețelor reglementate cel puțin să facă publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în ceea ce privește acțiuni admise la tranzacționare. Statele membre solicită ca detaliile tuturor acestor tranzacții să fie făcute publice în condiții comerciale rezonabile și, în măsura posibilului, în timp real.

Piețele reglementate pot acorda întreprinderilor de investiții care sunt obligate să publice detaliile tranzacțiilor lor cu acțiuni în conformitate cu articolul 28, în condiții comerciale rezonabile și pe o bază nediscriminatorie, accesul la facilitățile pe care le utilizează pentru a face publice informațiile menționate la primul paragraf.

2. Statele membre își abilitează autoritățile competente să permită piețelor reglementate să decaleze publicarea informațiilor detaliate menționate anterior în funcție de tipul și de mărimea lor. Autoritățile competente pot autoriza, în special, publicarea decalată în cazul tranzacțiilor privind mărimi ridicate în raport cu mărimea normală a pieței pentru acțiunile sau categoriile de acțiuni tranzacționate. Statele membre solicită piețelor reglementate să obțină autorizarea prealabilă a autorităților competente privind dispozițiile propuse pentru organizarea acestei publicități decalate și solicită ca aceste dispoziții să fie comunicate în mod clar participanților de pe aceste piețe și investitorilor în general.

3. Pentru a asigura funcționarea eficientă și ordonată a piețelor financiare, precum și aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2), Comisia adoptăè1 --- ç măsuri de punere în aplicare privind:

              (a) amploarea și conținutul informațiilor care trebuie puse la dispoziția publicului;

              (b) condițiile în care o piață reglementată poate prevedea publicarea decalată a tranzacțiilor, precum și criteriile care trebuie aplicate pentru a desemna tranzacțiile pentru care, în funcție de mărimea lor și de categoria de acțiuni respective, această publicare decalată este autorizată.

ê 2008/10/CE Art. 1.17(b)

Măsurile menționate la primul paragraf, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2).

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 5746

Dispoziții privind mecanismele de contrapartecontrapartidă centrală, de compensare și de decontareregularizare

(1) Statele membre nu împiedică piețele reglementate să convină cu o contrapartecontrapartidă centrală, o casăun organism de compensare sau un sistem de decontareregularizare din alt stat membru mecanisme adecvate pentru organizarea compensării și Ö și/sau Õ decontăriiregularizării tuturor sau a unei părți din tranzacțiile încheiate de participanții Ö pe piață Õ lor în cadrul sistemelor lor.

(2) Autoritatea competentă a unei piețe reglementate nu poate interzice apelarea la o contrapartecontrapartidă centrală, la o casăun organism de compensare și Ö și/sau Õ la un sistem de decontareregularizare din alt stat membru, decât în cazul în care poate dovedi că această interdicție este necesară pentru a menține funcționarea ordonată a pieței reglementate respective și ținând seama de condițiile impuse sistemelor de decontareregularizare la articolul 3934 alineatul (2).

Pentru a evita repetarea nejustificată a controalelor, autoritatea competentă ține seama de supervizarea și supravegherea sistemului de compensare și de decontareregularizare deja efectuate de către băncile centrale naționaleinterne în calitate de supervizori ai sistemelor de compensare și de decontareregularizare sau de către alte autorități de supraveghere competente în ceea ce privește aceste sisteme.

ê 2010/78/UE Art. 6.16

Articolul 5847

Lista piețelor reglementate

Fiecare stat membru întocmește o listă a piețelorcu piețele reglementate pentru care este stat membru de origine și înainteazăcomunică această listă celorlalte state membre și AEVMP. Fiecare modificare a acestei liste presupune o comunicare similară. AEVMP publică o listă a tuturor piețelor reglementate pe site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia.

ò nou

TITLUL IV

LIMITELE POZIȚIILOR ȘI RAPORTARE

Articolul 59

Limitele pozițiilor

(1) Statele membre se asigură că piețele reglementate și operatorii de MTF-uri și OTF-uri care admit la tranzacționare sau tranzacționează instrumente financiare derivate pe mărfuri aplică limite cu privire la numărul contractelor pe care orice membru sau participant al piețelor îl poate încheia într-o anumită perioadă de timp sau măsuri alternative cu efect echivalent, precum administrarea pozițiilor cu praguri automate de control, care să fie impuse pentru:

(a) a menține lichiditatea;

(b) a preveni abuzul de piață;

(c) a sprijini condițiile de decontare și de cotație ordonată.

Limitele sau măsurile sunt transparente și nediscriminatorii, specificând persoanele cărora li se aplică și eventualele excepții și ținând seama de natura și componența participanților la piață, precum și de modul în care aceștia utilizează contractele admise la tranzacționare. Acestea trebuie să specifice praguri cantitative clare, precum numărul maxim de contracte pe care le poate încheia o persoană, ținând seama de caracteristicile pieței de mărfuri subiacente, inclusiv modele de producție, de consum și de transport către piață.

(2) Piețele reglementate, MTF-urile și OTF-urile își informează autoritatea competentă cu privire la detaliile limitelor sau măsurilor. Autoritatea competentă comunică aceste informații AEVMP, care publică și menține pe site-ul său internet o bază de date care prezintă pe scurt limitele sau măsurile în vigoare.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94 pentru a stabili limitele sau măsurile alternative referitoare la numărul de contracte pe care o persoană le poate încheia într‑o anumită perioadă de timp și efectele echivalente pe care trebuie să le aibă măsurile alternative stabilite în conformitate cu alineatul (1), precum și condițiile de exceptare. Limitele sau măsurile alternative țin seama de condițiile menționate la alineatul (1) și de limitele care au fost stabilite de piețele reglementate, de MTF-uri și de OTF-uri. Limitele sau măsurile alternative stabilite în actele delegate prevalează, de asemenea, asupra oricăror măsuri impuse de autoritățile competente în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (g) din prezenta directivă.

(4) Autoritățile competente nu impun limite sau măsuri alternative mai restrictive decât cele adoptate în conformitate cu alineatul (3), decât în cazuri excepționale în care acestea sunt justificate în mod obiectiv și proporționate ținând seama de lichiditatea pieței specifice și de funcționarea ordonată a pieței. Restricțiile sunt valabile o perioadă inițială care nu depășește șase luni de la data publicării lor pe site-ul internet al autorității competente pertinente. O asemenea restricție poate fi reînnoită pentru perioade suplimentare care nu depășesc șase luni fiecare, dacă motivele cărora li se datorează restricția se mențin în continuare. Dacă restricția nu este reînnoită după perioada de șase luni, expiră automat.

Atunci când adoptă măsuri mai restrictive decât cele adoptate în conformitate cu alineatul (3), autoritățile competente notifică AEVMP. Notificarea include o justificare a măsurilor mai restrictive. În termen de 24 de ore, AEVMP emite un aviz în care precizează dacă, în opinia sa, măsura este necesară în cazul excepțional respectiv. Avizul se publică pe site-ul internet al AEVMP.

În cazul în care o autoritate competentă ia măsuri contrare unui aviz al AEVMP, autoritatea respectivă publică imediat pe site-ul său internet o notificare prin care explică în amănunt motivele care stau la baza deciziei sale.

Articolul 60

Raportarea poziției pe categorii de traderi

(1) Statele membre se asigură că piețele reglementate, MTF-urile și OTF-urile care admit la tranzacționare sau tranzacționează instrumente derivate pe mărfuri sau certificate de emisii ori instrumente derivate pe acestea:

(a) fac public un raport săptămânal cu pozițiile agregate deținute de diferitele categorii de traderi pentru diferitele instrumente financiare tranzacționate pe platformele lor în conformitate cu alineatul (3);

(b) pun la dispoziția autorității competente, la cerere, o clasificare completă a pozițiilor oricărui sau tuturor membrilor sau participanților la piață, inclusiv orice poziții deținute în contul clienților lor.

Obligațiile stabilite la litera (a) se aplică doar atunci când atât numărul traderilor, cât și pozițiile lor deschise pentru un anumit instrument financiar depășesc pragurile minime.

(2) Pentru a permite publicarea menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre impun ca membrii și participanții piețelor reglementate, MTF-urilor și OTF-urilor să raporteze locului de tranzacționare respectiv detaliile pozițiilor lor în timp real, inclusiv orice poziții deținute în contul clienților lor.

(3) Membrii, participanții și clienții lor sunt clasificați ca traderi de piața reglementată, MTF sau OTF în funcție de natura activității lor principale, ținând seama de orice autorizații aplicabile, ca fiind una dintre următoarele:

(a) societăți de investiții, conform definiției din Directiva 2004/39/CE, fie instituții de credit, conform definiției din Directiva 2006/48/CE;

(b) fonduri de investiții, fie un organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), conform definiției din Directiva 2009/65/CE, fie un administrator de fond de investiții alternativ, conform definiției din Directiva 2011/61/CE;

(c) alte instituții financiare, inclusiv întreprinderi de asigurare și întreprinderi de reasigurare, conform definiției din Directiva 2009/138/CE, și instituții pentru furnizarea de pensii ocupaționale, conform definiției din Directiva 2003/41/CE;

(d) întreprinderi comerciale;

(e) în cazul certificatelor de emisii sau al instrumentelor derivate ale acestora, operatori cărora le revin obligații de conformitate în temeiul Directivei 2003/87/CE.

Rapoartele menționate la alineatul (1) litera (a) trebuie să specifice numărul de poziții long și short pe categorii de traderi, modificările suferite de acestea de la raportul anterior, procentul reprezentat de fiecare categorie în cadrul totalului pozițiilor deschise și numărul de traderi din fiecare categorie.

(4) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formatul rapoartelor menționate la alineatul (1) litera (a) și conținutul informațiilor care trebuie prezentate în conformitate cu alineatul (2).

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [XXX].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura stabilită la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În cazul certificatelor de emisii sau al instrumentelor derivate pe acestea, raportarea nu aduce atingere obligațiilor privind conformitatea în temeiul Directivei 2003/87/CE (Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii).

(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri pentru specificarea pragurilor menționate la alineatul (1) ultimul paragraf și pentru rafinarea categoriilor de membri, participanți sau clienți menționate la alineatul (3).

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 95, privind măsuri care să impună ca toate rapoartele menționate la alineatul (1) litera (a) să fie trimise AEVMP la un anumit moment din săptămână, pentru a fi publicate în mod centralizat de aceasta din urmă.

ò nou

Titlul V

Servicii de raportare a datelor

Secțiunea 1

Proceduri de autorizare pentru furnizorii de servicii de raportare a datelor

Articolul 61

Cerința de autorizare

(1) Statele membre impun ca furnizarea de servicii de raportare a datelor descrisă în anexa I secțiunea D ca ocupație sau activitate obișnuită să facă obiectul autorizării prealabile în conformitate cu dispozițiile prezentei secțiuni. O astfel de autorizație este acordată de autoritatea competentă a statului membru de origine desemnată în conformitate cu articolul 69.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre permit oricărui operator de piață să exploateze serviciile de raportare a datelor ale unui APA, ale unui CTP și ale unui ARM, cu condiția să se fi verificat în prealabil că acești operatori respectă dispozițiile prezentului titlu. Aceste servicii se includ în autorizația lor.

(3) Statele membre înregistrează toți furnizorii de servicii de raportare a datelor. Registrul este accesibil publicului și conține informații privind serviciile pentru care este autorizat furnizorul de servicii de raportare a datelor. Acest registru se actualizează în mod regulat. Fiecare autorizație se notifică AEVMP.

AEVMP întocmește o listă a tuturor furnizorilor de servicii de raportare a datelor din Uniune. Lista conține informații privind serviciile pentru care este autorizat fiecare furnizor de servicii de raportare a datelor și se actualizează în mod regulat. AEVMP publică lista respectivă pe site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia.

În cazul în care o autoritate competentă a retras o autorizație în conformitate cu articolul 64, respectiva retragere se publică în listă timp de cinci ani.

Articolul 62

Sfera de aplicare a autorizației

(1) Statul membru de origine se asigură că autorizația precizează serviciul de raportare a datelor pe care furnizorul de servicii de raportare a datelor este autorizat să îl furnizeze. Un furnizor de servicii de raportare a datelor care dorește să își extindă activitatea la alte servicii de raportare a datelor depune o cerere de extindere a autorizației sale.

(2) Autorizația este valabilă în întreaga Uniune și permite unui furnizor de servicii de raportare a datelor să furnizeze în întreaga Uniune serviciile pentru care a fost autorizat.

Articolul 63

Proceduri de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare

(1) Autoritatea competentă nu acordă autorizația înainte de a se asigura pe deplin că solicitantul îndeplinește toate cerințele prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive.

(2) Furnizorul de servicii de raportare a datelor prezintă toate informațiile, inclusiv un program de activitate care precizează, printre altele, tipurile de servicii avute în vedere și structura organizatorică, necesare pentru a permite autorității competente să se asigure că furnizorul de servicii de raportare a datelor a instituit, cu ocazia autorizării inițiale, toate măsurile necesare pentru respectarea obligațiilor care îi revin în temeiul dispozițiilor prezentului titlu.

(3) Solicitantul este informat, în termen de șase luni de la prezentarea unei cereri complete, dacă autorizația îi este acordată sau nu.

(4) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili:

(a) informațiile care trebuie furnizate autorităților competente în temeiul alineatului (2), inclusiv programul de activitate;

(b) informațiile incluse în notificările realizate în temeiul articolului 65 alineatul (4).

AEVMP înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menționate la primul paragraf până la […].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(5) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare standard, modele și proceduri pentru notificarea sau furnizarea de informații prevăzute la alineatul (2) și la articolul 65 alineatul (4).

AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 64

Retragerea autorizațiilor

Autoritatea competentă poate retrage autorizația eliberată unui furnizor de servicii de raportare a datelor în cazul în care furnizorul:

(a) nu utilizează autorizația în termen de 12 luni, renunță în mod expres la autorizație sau nu a furnizat servicii de raportare a datelor în ultimele șase luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea autorizației în asemenea cazuri;

(b) a obținut autorizația prin declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă;

(c) nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a fost acordată autorizația;

(d) a încălcat grav și sistematic dispozițiile prezentei directive.

Articolul 65

Cerințe privind organul de conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor

(1) Statele membre impun ca toți membrii organului de conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor să aibă în orice moment o reputație suficient de bună, să posede suficiente cunoștințe, competențe și experiență și să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

Organul de conducere trebuie să posede, în ansamblul său, cunoștințele, competențele și experiența adecvate pentru a putea înțelege activitățile furnizorului de servicii de raportare a datelor. Statele membre se asigură că fiecare membru al organului de conducere acționează cu onestitate, integritate și independență de spirit pentru a evalua și contesta în mod eficace deciziile conducerii superioare.

În cazul în care un operator de piață dorește să obțină autorizația de exploatare a unei APA, a unui CTP sau a unui ARM, iar membrii organului de conducere al APA, CTP sau ARM sunt aceiași ca membrii organului de conducere al pieței reglmentate, se consideră că persoanele respective îndeplinesc cerința stabilită la primul paragraf.

(2) AEVMP elaborează orientări pentru evaluarea caracterului adecvat al membrilor organului de conducere descris la alineatul (1), ținând seama de diferitele roluri și funcții îndeplinite de aceștia.

(3) Statele membre impun furnizorului de servicii de raportare a datelor să notifice autorității competente toți membrii organului său de conducere și orice schimbare a componenței acestuia, împreună cu toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă entitatea respectă alineatul (1) al prezentului articol.

(4) Organul de conducere al unui furnizor de servicii de raportare a datelor trebuie să poată asigura faptul că entitatea este administrată corect și prudent și într-un mod care promovează integritatea pieței și interesele clienților săi.

(5) Autoritatea competentă refuză autorizarea dacă nu este convinsă că persoana sau persoanele care vor conduce efectiv activitatea furnizorului de servicii de raportare a datelor au o reputație suficient de bună sau dacă există motive obiective și demonstrabile de a crede că schimbările propuse privind organul de conducere al furnizorului ar risca să compromită administrarea corectă și prudentă a acestuia și luarea în seamă în mod corespunzător a intereselor clienților săi și a integrității pieței.

Secțiunea 2

Condiții pentru mecanismele de publicare aprobate (approved publication arrangements - APA)

Articolul 66

Cerințe organizatorice

(1) Statul membru de origine impune unui APA să aibă instituite politici și măsuri adecvate pentru a face publice informațiile necesare în temeiul articolelor 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real, în condiții comerciale rezonabile. Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea fiecărei tranzacții. Statul membru de origine impune ca APA să poată disemina în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informații și într-un format care să faciliteze consolidarea informațiilor cu date similare din alte surse.

(2) Statul membru de origine impune ca APA să aplice și să mențină măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi.

(3) Statul membru de origine impune ca APA să aibă instituite mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor, să reducă la minim riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații înainte de publicare. APA menține resurse adecvate și are instalate dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

(4) Statul membru de origine impune ca APA să aibă instituite sisteme care pot, în mod eficace, să verifice integralitatea rapoartelor de tranzacționare, să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite retransmiterea eventualelor rapoarte eronate.

(5) Pentru a asigura armonizarea consecventă a alineatului (1), AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili formate comune, standarde de date și măsuri tehnice care să faciliteze consolidarea informațiilor după cum se menționează la alineatul (1).

AEVMP înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menționate la primul paragraf până la […].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(6) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu publicarea informațiilor menționate la alineatul (1).

(7) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, care să specifice:

(a) mijloacele prin care un APA poate respecta obligația referitoare la informații menționată la alineatul (1);

(b) conținutul informațiilor publicate în temeiul alineatului (1).

Secțiunea 3

Condiții pentru furnizorii de sisteme centralizate de raportare (consolidated tape providers – CTP)

Articolul 67

Cerințe organizatorice

(1) Statul membru de origine impune unui CTP să aibă instituite politici și măsuri adecvate pentru a colecta informațiile făcute publice în conformitate cu articolele 5 și 19 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], pentru a le consolida într-un flux de date electronic continuu și pentru a pune informațiile la dispoziția publicului pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real, în condiții comerciale rezonabile, incluzând cel puțin următoarele detalii:

(a) identificatorul instrumentului financiar;

(b) prețul la care a fost încheiată tranzacția;

(c) volumul tranzacției;

(d) ora tranzacției;

(e) ora la care a fost raportată tranzacția;

(f) unitatea de preț a tranzacției;

(g) locul de tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, altfel, codul „OTC” (extrabursier);

(h) dacă este cazul, un indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor condiții specifice.

Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea fiecărei tranzacții. Statul membru de origine impune ca CTP-ul să poată disemina în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informații și în formate care să fie ușor accesibile și utilizabile de către participanții la piață.

(2) Statul membru de origine impune unui CTP să aibă instituite politici și măsuri adecvate pentru a colecta informațiile făcute publice în conformitate cu articolele 9 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], pentru a le consolida într-un flux de date electronic continuu și pentru a pune următoarele informații la dispoziția publicului pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real, în condiții comerciale rezonabile, incluzând cel puțin următoarele detalii:

(a) identificatorul sau caracteristicile de identificare ale instrumentului financiar;

(b) prețul la care a fost încheiată tranzacția;

(c) volumul tranzacției;

(d) ora tranzacției;

(e) ora la care a fost raportată tranzacția;

(f) unitatea de preț a tranzacției;

(g) locul de tranzacționare unde a fost executată tranzacția sau, altfel, codul „OTC” (extrabursier);

(h) dacă este cazul, un indicator care să arate că tranzacția a făcut obiectul unor condiții specifice.

Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicarea fiecărei tranzacții. Statul membru de origine impune ca CTP-ul să poată disemina în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informații și în formate general acceptate, interoperabile și ușor accesibile și utilizabile de către participanții la piață.

(3) Statul membru de origine impune ca CTP-ul să se asigure că datele furnizate sunt consolidate cel puțin de la piețele reglementate, MTF-uri, OTF-uri și APA-uri și pentru instrumentele financiare specificate prin actele delegate în temeiul alineatului (8) litera (c).

(4) Statul membru de origine impune ca CTP-ul să aplice și să mențină măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese. În special, un operator de piață sau un APA care exploatează de asemenea un sistem centralizat de raportare tratează toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

(5) Statul membru de origine impune ca CTP-ul să aibă instituite mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor și să reducă la minim riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat. Statul membru de origine impune ca CTP-ul să mențină resurse adecvate și să aibă instalate dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

(6) Pentru a asigura armonizarea consecventă a alineatelor (1) și (2), AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili formate și standarde de date pentru informațiile care trebuie publicate în conformitate cu articolele 5, 9, 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], incluzând identificatorul instrumentului, prețul, cantitatea, ora tranzacției, unitatea de preț, identificatorul locului de tranzacționare și indicatori pentru condițiile specifice la care a fost supusă tranzacția, precum și măsuri tehnice care promovează o diseminare eficientă și consecventă a informațiilor într-un mod care să asigure faptul că sunt ușor accesibile și utilizabile de către participanții la piață, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2), identificând inclusiv servicii suplimentare pe care CTP-ul le-ar putea realiza pentru a spori eficiența pieței.

AEVMP înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, până la […] în ceea ce privește informațiile publicate în conformitate cu articolele 5 și 19 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] și până la […] în ceea ce privește informațiile publicate în conformitate cu articolele 9 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR].

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(7) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu furnizarea accesului la fluxurile de date de la alineatele (1) și (2).

(8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind măsuri care specifică:

(a) mijloacele prin care CTP-ul poate respecta obligația referitoare la informații menționată la alineatele (1) și (2);

(b) conținutul informațiilor publicate în temeiul alineatelor (1) și (2);

(c) locațiile de tranzacționare și APA-urile, precum și instrumentele financiare ale căror date trebuie incluse în fluxul de date;

(d) alte mijloace pentru asigurarea faptului că datele publicate de diferiți CTP sunt consecvente și permit reprezentarea comprehensivă și trimiterea încrucișată la alte date similare din alte surse.

Secțiunea 4

Condiții pentru mecanismele de raportare aprobate (approved reportings mechanisms – ARM)

Cerințe organizatorice

Articolul 68

(1) Statul membru de origine impune unui ARM să aibă instituite politici și măsuri adecvate pentru a raporta informațiile necesare în temeiul articolului 23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR] cât mai rapid posibil și nu mai târziu de încheierea zilei lucrătoare următoare. Aceste informații se raportează în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR], în condiții comerciale rezonabile.

(2) Statul membru de origine impune ca ARM-ul să aplice și să mențină măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi.

(3) Statul membru de origine impune ca ARM-ul să aibă instituite mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor, să reducă la minim riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații înainte de publicare. Statul membru de origine impune ca ARM-ul să mențină resurse adecvate și să aibă instalate dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

(4) Statul membru de origine impune ca ARM-ul să aibă instituite sisteme care pot, în mod eficace, să verifice integralitatea rapoartelor de tranzacționare, să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite retransmiterea eventualelor rapoarte eronate.

(5) Comisia poate adopta, prin acte delegate în conformitate cu articolul 34, măsuri prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu raportarea informațiilor menționate la alineatul (1).

ê 2004/39/CE

TITLUL VIIV

AUTORITĂȚI COMPETENTE

CAPITOLUL I

DESEMNARE, COMPETENȚE ȘI PROCEDURI PRIVIND CĂILE DE ATAC

Articolul 6948

Desemnarea autorităților competente

ê 2010/78/UE Art. 6.17(a) (adaptat)

ð nou

(1) Fiecare stat membru desemnează autoritățile competente care trebuie să îndeplinească fiecare dintre atribuțiile prevăzute de prezenta directivăð în temeiul diferitelor dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) și ale prezentei directive ï. Statele membre comunică identitatea autorităților competente responsabile cu îndeplinirea atribuțiilor respective Comisiei, AEVMP și autorităților competente ale celorlalte state membre și le informează, de asemenea, în legătură cu orice repartizare a atribuțiilor menționate anterior.

ê 2004/39/CE (adaptat)

(2) Autoritățile competente menționate la alineatul (1) sunt autorități publice, fără a se aduce atingere unei eventuale delegări a sarcinilor lor către alte entități, în cazurile în care această posibilitate este prevăzută în mod expres la articolul 5 alineatul (5), articolul 16 alineatul (3), articolul 17 alineatul (2) și articolul 23 alineatul (4) din prezenta directivă.

Nicio delegare de sarcini către alte entități decât autoritățilecele menționate la alineatul (1) nu se poate referi la exercitarea autorității publice și nici la utilizarea de competențe discreționare de decizie. Statele membre impun solicită autorităților competente ca, înainte de a proceda la delegare, să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că delegatarii potențiali au capacitățile și resursele necesare pentru executarea efectivă a tuturor sarcinilormisiunilor lor și că delegarea se înscrie în mod imperativ într-un cadru clar definit și documentat, care reglementează exercitarea sarcinilor delegate și care enunță sarcinilemisiunile ce trebuie îndepliniteîntreprinse și condițiile în care acestea trebuie executate. Aceste condiții presupun o clauză care constrânge entitatea respectivă să acționeze și să se organizeze astfel încât să evite orice conflict de interese și să se asigure că informațiile obținute în exercitarea sarcinilor delegate nu sunt utilizate în mod neloial sau într-un mod care poate afecta concurența. În toate cazurile, Autorității sau autorităților competente desemnate în conformitate cu alineatul (1) le revine, în ultimă instanță, responsabilitateasarcina de a se asigura de respectarea prezentei directive și a măsurilor sale de aplicare.

ê 2010/78/UE Art. 6.17(b)

Statele membre informează Comisia, AEVMP și autoritățile competente ale celorlalte state membre în legătură cu orice acord încheiat în privința delegării de sarcini, inclusiv în legătură cu condițiile exacte care reglementează această delegare.

ê 2010/78/UE Art. 6.17(c)

(3) AEVMP publică o listă a autorităților competente menționate la alineatele (1) și (2) pe site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 7049

Cooperare între autoritățile din același stat membru

În cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorități competente pentru a aplica o dispoziție a prezentei directive, rolurile acestora sunt clar definite și acestea cooperează strâns.

Fiecare stat membru impune solicită ca aceeași cooperare să aibă loc între autoritățile competente în sensul prezentei directive și autoritățile competente însărcinate, în acest statul membru respectiv, cu supravegherea instituțiilor de credit și a altor instituții financiare, a fondurilor de pensii, a OPCVM, a intermediarilor de asigurări și reasigurări și a întreprinderilor de asigurări.

Statele membre impun solicită autorităților competente să facă schimb de orice informații esențiale sau pertinenteutile pentru exercitarea funcțiilor și sarcinilor lor.

Articolul 7150

Competențe pe care trebuie să le aibă autoritățile competente

(1) Autoritățile competente sunt îinvestite cu toate competențele de supraveghere și de investigare necesare pentru exercitarea funcțiilor lor. În limitele prevăzute de cadrul legislativ intern, acestea exercită aceste competențele respective:

(a) direct; sau

(b) în colaborare cu alte autorități; sau

(c) sub responsabilitatea lor prin delegare către entități cărora sarcinile le-au fost delegate în conformitate cu articolul 6948 alineatul (2); sau

(d) prin sesizarea autorităților judiciare competente.

(2) Competențele menționate la alineatul (1) sunt exercitate în conformitate cu dreptul intern și cuprind cel puțin următoarele drepturi:

(a) de a avea acces la orice document Ö care ar fi pertinent pentru executarea sarcinilor de supraveghere Õ , oricare ar fi forma lui, și de a primi o copie a acestuia;

(b) de a solicita informații de la orice persoană și, în cazul în care este necesar, de a convoca și audia orice persoană pentru a obține informații;

(c) de a proceda la inspecții la fața locului;

(d) de a solicita înregistrările telefonice și ale schimburilor informatice existente ð deținute de societățile de investiții, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că aceste înregistrări legate de obiectul inspecției ar putea fi relevante pentru a dovedi o încălcare de către societatea de investiții a obligațiilor care îi revin în temeiul prezentei directive; aceste înregistrări nu privesc însă conținutul comunicării de care sunt legate ï ;

(e)      de a solicita stoparea oricărei practici contrare dispozițiilor adoptate în temeiul prezentei directive;

(f)      de a solicita înghețarea și/sau punerea sub sechestru a activelor;

(e)(g) de a solicita interzicerea temporară a exercitării activității profesionale;

(f)(h)  de a cere auditorilor autorizați ai societățilorîntreprinderilor de investiții și ai piețelor reglementate să furnizeze informații;

(i)       de a adopta toate măsurile necesare pentru a asigura că întreprinderile de investiții și piețele reglementate continuă să respecte cerințele legale;

(j)      de a solicita suspendarea unui instrument financiar de la tranzacționare;

(k)     de a solicita retragerea unui instrument financiar de la tranzacționare, pe o piață reglementată sau pe orice altă infrastructură de tranzacționare;

(g)(l)  de a transmite un caz în vederea urmăririi penale;

(h)(m)            de a autoriza auditorii sau experții să efectueze verificări sau investigații.

(i)       de a cere informații oricărei persoane, inclusiv toată documentația relevantă, privind dimensiunea și scopul unei poziții sau ale unei expuneri generate prin intermediul unui instrument derivat și orice active sau pasive de pe piața subiacentă.

(3) Dacă o solicitare a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (2) litera (d) necesită o autorizație din partea unei autorități judiciare în conformitate cu normele naționale, se solicită această autorizație. O astfel de autorizație poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal colectate în decursul exercitării competențelor de supraveghere și investigare în temeiul prezentului articol se realizează în conformitate cu Directiva 95/46/CE.

ò nou

Articolul 72

Remedii la care trebuie să aibă acces autoritățile competente

(1) Autorităților competente li se pun la dispoziție toate remediile de supraveghere necesare pentru exercitarea funcțiilor lor. În limitele prevăzute de cadrul legislativ intern, acestea fac uz de următoarele remedii:

(a) impun stoparea oricărei practici sau a oricărui comportament contrar dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. …/… [MiFIR] și dispozițiilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive și abținerea de la repetarea practicii sau comportamentului respectiv;

(b) solicită înghețarea și/sau punerea sub sechestru a activelor;

(c) adoptă orice tip de măsură necesară pentru a se asigura că societățile de investiții și piețele reglementate continuă să respecte cerințele legale;

(d) impun suspendarea unui instrument financiar de la tranzacționare;

(e) impun retragerea unui instrument financiar de la tranzacționare, fie pe o piață reglementată, fie prin orice alt mecanism de tranzacționare;

(f) solicită oricărei persoane care a furnizat informații în conformitate cu articolul 71 alineatul (2) litera (i) să ia ulterior măsuri pentru a diminua poziția sau expunerea;

(g) limitează capacitatea oricărei persoane sau categorii de persoane de a încheia tranzacții cu contracte derivate pe mărfuri, inclusiv prin introducerea de limite nediscriminatorii privind pozițiile sau numărul de asemenea contracte derivate per activ suport pe care le poate tranzacționa o categorie de persoane în decursul unei anumite perioade de timp, atunci când este necesar pentru a se asigura integritatea și funcționarea ordonată a piețelor afectate;

(h) emit anunțuri publice.

ê 2004/39/CE

ð nou

Articolul 7351

Sancțiuni administrative

(1) Fără a aduce atingere procedurilor privind retragerea unei autorizații și dreptului lor de a aplica sancțiuni penale, Sstatele membre se asigură, în conformitate cu dreptul lor intern, că ð autoritățile lor competente pot adopta măsurile și sancțiunile ï pot fi adoptate măsurile adecvate sau că pot fi aplicate sancțiuni administrative adecvate împotriva persoanelor responsabile de o încălcare a dispozițiilor adoptate în temeiul prezentei directive ð în cazul în care dispozițiile Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) sau dispozițiile naționale adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive nu au fost respectate ï. ð și se asigură că aceste măsuri și sancțiuni sunt aplicate. ï Statele membreAcestea se asigură căacționează astfel încât aceste măsuri suntsă fie eficiente, proporționatle și cu efect de descurajare.

2. Statele membre stabilesc sancțiunile aplicabile în caz de eșecuri de cooperare în cadrul unei investigații reglementate de articolul 50.

ò nou

(2) Statele membre se asigură că, atunci când există obligații care se aplică societăților de investiții și operatorilor de piață, în caz de încălcare a acestora, membrilor organului de conducere al societăților de investiții și operatorilor de piață, precum și oricărei persoane fizice sau juridice care, conform dreptului național, este responsabilă pentru o încălcare, li se pot aplica măsuri și sancțiuni administrative.

ê 2004/39/CE

3. Statele membre abilitează autoritățile competente să facă publică orice măsură sau sancțiune aplicată în caz de încălcare a dispozițiilor adoptate în temeiul prezentei directive, în afara cazurilor în care această publicare riscă să perturbe în mod grav piețele financiare sau să aducă un prejudiciu disproporționat părților în cauză.

ê 2010/78/UE Art. 6.18

(3)(4) Statele membre furnizează anual AEVMP informații agregate cu privire la toate măsurile administrative și sancțiunile administrative aplicate în conformitate cu alineatele (1) și (2).

(4)(5) În cazul în care a făcut publică o măsură administrativă sau o sancțiune administrativă, autoritatea competentă raportează în același timpmoment acest lucru către AEVMP.

(5)(6) Dacă sancțiunea publicată se referă laare în vedere o societate de investiții autorizată în conformitate cu prezenta directivă, AEVMP adaugă o trimiterereferință la sancțiunea publicată în registrul societățilorcu firmele de investiții, înființat în temeiulbaza articolului 5 alineatul (3).

ò nou

Articolul 74

Publicarea sancțiunilor

Statele membre prevăd că autoritatea competentă publică fără întârziere orice sancțiune sau măsură aplicată pentru încălcarea dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) sau a dispozițiilor naționale adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive, inclusiv informații privind tipul și natura încălcării și identitatea persoanelor responsabile pentru aceasta, în afară de cazul în care această publicare ar pune în mod serios în pericol piețele financiare. În cazul în care publicarea ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate, autoritățile competente publică sancțiunile fără a indica identitatea persoanelor responsabile.

Articolul 75

Nerespectarea cerinței de autorizare și alte încălcări

(1) Prezentul articol se aplică în următoarele cazuri:

(a)          furnizarea sau exercitatea de servicii sau activități de investiții ca ocupație sau activitate obișnuită în mod profesional fără obținerea autorizației, în încălcarea articolului 5;

(b)          obținerea, direct sau indirect, a unei participații calificate într-o societate de investiții sau majorarea, direct sau indirect, a unei asemenea participații calificate într-o societate de investiții, având ca rezultat faptul că ponderea drepturilor de vot sau a capitalului deținut ar atinge sau depăși 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât societatea de investiții să devină filiala sa (denumită în continuare, „proiectul de achiziție”), fără a notifica în scris autoritățile competente ale societății de investiții în care achizitorul dorește să obțină sau să majoreze o participație calificată, în încălcarea articolului 11 alineatul (1) primul paragraf.

(c)          dispunerea, direct sau indirect, de o participație calificată într-o societate de investiții sau reducerea unei participații calificate astfel încât ponderea drepturilor de vot sau a capitalului deținut ar scădea sub 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât societatea de investiții ar înceta să mai fie o filială, fără a notifica în scris autoritățile competente, în încălcarea articolului 11 alineatul (1) al doilea paragraf;

(d)          o societate de investiții a obținut o autorizație prin declarații false sau prin orice altă modalitate incorectă, în încălcarea articolului 8 litera (b);

(e)          o societate de investiții nu respectă cerințele aplicabile organului de conducere conform articolului 9 alineatul (1);

(f)           organul de conducere al unei societăți de investiții nu își îndeplinește îndatoririle care îi revin conform articolului 9 alineatul (6);

(g)          o societate de investiții, atunci când află de orice achiziții sau cedări de participații la capitalul lor care fac ca participațiile să depășească sau să scadă sub unul dintre pragurile menționate la articolul 11 alineatul (1), nu informează autoritățile competente cu privire la respectivele achiziții sau cedări, în încălcarea articolului 11 alineatul (3) primul paragraf.

(h)          o societate de investiții nu transmite, cel puțin o dată pe an, autorității competente numele acționarilor și al membrilor care dețin participații calificate și dimensiunile acestor participații, în încălcarea articolului 11 alineatul (3) al doilea paragraf.

(i)           o societate de investiții nu are instituită o cerință organizatorică impusă în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolelor 16 și 17;

(j)           o societate de investiții nu identifică, nu previne, nu gestionează și nu divulgă conflictele de interese în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 23;

(k)          un MTF sau un OTF nu stabilește reguli, proceduri și măsuri sau nu respectă instrucțiunile în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolelor 18, 19 și 20;

(l)           o societate de investiții încalcă, în mod repetat, obligația de a furniza informații sau rapoarte clienților și obligațiile privind evaluarea caracterului adecvat și corespunzător în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolelor 24 și 25;

(m)         o societate de investiții acceptă sau primește taxe, comisioane sau alte beneficii pecuniare, în încălcarea dispozițiilor naționale de punere în aplicare a articolului 19 alineatele (5) și (6);

(n)          o societate de investiții se află, în mod repetat, în situația de a nu obține cel mai bun rezultat posibil pentru clienți atunci când execută ordine și nu ia măsuri în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 27 și a articolului 28;

(o)          exploatarea unei piețe reglementate fără obținerea autorizației, în încălcarea articolului 47;

(p)          organul de conducere al unui operator de piață nu își îndeplinește îndatoririle care îi revin conform articolului 48 alineatul (6);

(q)          o piață reglementată sau un operator de piață nu are instituite măsuri, sisteme, reguli și proceduri și nu are suficiente resurse financiare în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 50;

(r)           o piață reglementată sau un operator de piață nu are instituite sisteme, proceduri, măsuri și reguli sau nu furnizează acces la date în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare a articolului 51;

(s)          o piață reglementată, un operator de piață sau o societate de investiții încalcă, în mod repetat, obligația de a publica informații conform articolului 3, 5, 7 sau 9 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(t)           o societate de investiții încalcă, în mod repetat, obligația de a publica informații conform articolelor 13, 17, 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(u)          o societate de investiții încalcă, în mod repetat, obligația de a raporta autorităților competente tranzacțiile în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(v)          o contraparte financiară și o contraparte nefinanciară nu tranzacționează instrumente derivate în cadrul unor locuri de tranzacționare în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(w)         o contraparte centrală nu acordă acces la serviciile sale de compensare în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(x)          o piață reglementată, un operator de piață sau o societate de investiții nu acordă acces la informațiile sale privind tranzacțiile în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(y)          o persoană cu drepturi de proprietate asupra unor valori de referință nu acordă acces la o valoare de referință în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(z)          o societate de investiții scoate pe piață, distribuie sau vinde instrumente financiare sau realizează un tip de activitate financiară sau adoptă o practică în încălcarea interdicțiilor sau restricțiilor impuse conform articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. …/… [MiFIR];

(2) Statele membre se asigură că, în cazurile menționate la alineatul (1), sancțiunile și măsurile administrative care pot fi aplicate includ cel puțin următoarele:

(a)          o declarație publică în care se indică persoana fizică sau juridică și natura încălcării;

(b)          un ordin prin care i se cere persoanei fizice sau juridice să înceteze comportamentul respectiv și să se abțină de la repetarea comportamentului respectiv;

(c)          în cazul unei societăți de investiții, retragerea autorizației instituției în conformitate cu articolul 8;

(d)          sancționarea oricărui membru al organului de conducere al societății de investiții sau a oricărei alte persoane fizice considerate responsabile prin interzicerea temporară a exercitării de funcții în societăți de investiții;

(e)          în cazul unei persoane juridice, sancțiuni administrative pecuniare de până la 10 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice în exercițiul financiar precedent; în cazul în care persoana juridică este o filială a unei întreprinderi-mamă, cifra de afaceri anuală totală aplicabilă este cifra de afaceri anuală totală rezultată din conturile consolidate ale întreprinderii-mamă principale din exercițiul financiar precedent;

(f)           în cazul unei persoane fizice, sancțiuni administrative pecuniare de până la 5 000 000 EUR sau, în statele membre în care euro nu este moneda oficială, echivalentul în moneda națională la data intrării în vigoare a prezentei directive;

(g)          sancțiuni administrative pecuniare egale cu de două ori valoarea beneficiului rezultat din încălcare, în cazul în care beneficiul poate fi determinat.

Dacă beneficiul rezultat din încălcare poate fi determinat, statele membre se asigură că nivelul maxim nu este mai mic decât de două ori valoarea beneficiului respectiv.

Articolul 76

Aplicarea efectivă a sancțiunilor

(1) Statele membre se asigură că, atunci când stabilesc tipul sancțiunilor sau măsurilor administrative și nivelul sancțiunilor administrative pecuniare, autoritățile competente iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv:

(a)          gravitatea și durata încălcării;

(b)          gradul de responsabilitate al persoanei fizice sau juridice responsabile;

(c)          capacitatea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual al persoanei fizice responsabile;

(d)          importanța profiturilor obținute sau a veniturilor rezultate din evitarea pierderilor de către persoana fizică sau juridică responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(e)          pierderile suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(f)           măsura în care persoana fizică sau juridică responsabilă cooperează cu autoritatea competentă;

(g)          încălcări anterioare comise de persoana fizică sau juridică responsabilă.

(2) AEVMP emite orientări adresate autorităților competente în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, cu privire la tipurile de măsuri și de sancțiuni administrative și la nivelul sancțiunilor administrative pecuniare.

Articolul 77

Raportarea încălcărilor

(1) Statele membre se asigură că autoritățile competente instituie mecanisme eficace pentru a încuraja raportarea către autoritățile competente a încălcărilor dispozițiilor Regulamentului …/… (MiFIR) și ale dispozițiilor naționale de punere în aplicare a prezentei directive.

Măsurile respective includ cel puțin:

(a)          proceduri specifice pentru primirea rapoartelor și urmărirea acestora;

(b)          protecție adecvată pentru angajații instituțiilor financiare care denunță încălcări comise în cadrul instituției financiare;

(c)          protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea, precum și ale persoanei juridice suspectate că este responsabilă de încălcare, în conformitate cu principiile stabilite în Directiva 95/46/CE.

(2) Statele membre impun instituțiilor financiare să dispună de proceduri adecvate pentru raportarea de către angajați a încălcărilor, la nivel intern, printr-un canal de comunicare specific.

Articolul 78

Transmiterea de informații privind sancțiunile către AEVMP

(1) Statele membre furnizează anual AEVMP informații agregate cu privire la toate măsurile și sancțiunile administrative aplicate în conformitate cu articolul 73. AEVMP publică aceste informații într-un raport anual.

(2) În cazul în care a făcut publică o măsură sau o sancțiune administrativă, autoritatea competentă raportează în același timp acest fapt către AEVMP. Dacă o măsură administrativă sau o sancțiune administrativă publicată se referă la o societate de investiții, AEVMP adaugă o trimitere la sancțiunea publicată în registrul societăților de investiții înființat în temeiul articolului 5 alineatul (3).

(3) AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare privind procedurile și formatele pentru transmiterea informațiile menționate în prezentul articol.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [XX].

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 7952

Dreptul la o cale de atac

(1) Statele membre se asigură că orice decizie luată ð în temeiul dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. …/… (MiFIR) sau ï în temeiul actelor cu putere de lege sauși al actelor administrative adoptate în conformitate cu prezenta directivă este justificată în mod corespunzător și poate face obiectul unui dreptului la o cale de atac Ö în fața unei instanțe judecătorești Õ jurisdicțională. Dreptul la o cale de atac Ö în fața unei instanțe judecătorești Õ jurisdicțională se aplică și în cazul în care nu s-a luat nicio hotărâre, în termen de 6 luni de la depunerea sa, în privința unei cereri de autorizare care cuprinde toate informațiile necesare, în termen de șase luni de la depunerea sa.

(2) Statele membre prevăd căca unul sau mai multe din organismele următoare, în conformitate cu dreptul intern, potsă poată Ö de asemenea Õ intenta, în interesul consumatorilor și în conformitate cu dreptul intern, o acțiune în fața instanțelor judecătoreștitribunalelor sau a autorităților administrative competente pentru a asigura aplicareaaplica ð Regulamentului (UE) nr. …/… [MiFIR] și ï a dispozițiilore interne dereferitoare la punerea în aplicare a prezentei directive:

(a) organismele publice sau reprezentanții lor;

(b) organizațiile de consumatori care au un interes legitim în protejarea consumatorilor;

(c) organizațiile profesionale care au un interes legitim să acționeze pentru protejarea membrilor lor.

Articolul 8053

Mecanismul extrajudiciar de soluționare a reclamațiilor investitorilor

(1) Statele membre încurajează ð asigură ï instituirea de proceduri eficiente și eficace privind reclamațiilea și căile de atac care să permită soluționarea extrajudiciară a litigiilor în materie de consum referitoare la serviciile de investiții și la serviciile auxiliare furnizate de societățileîntreprinderile de investiții, apelând, după caz, la organisme existente. ðStatele membre se asigură totodată că toate societățile de investiții aderă la unul sau mai multe organisme care aplică aceste proceduri de reclamație și căi de atac. ï

(2) Statele membre se asigură că nici un act cu putere de lege nu împiedică aceste organisme să coopereze efectiv la soluționarea litigiilor transfrontaliere ð cooperează activ cu organismele omoloage din alte state membre în vederea soluționării litigiilor transfrontaliere ï.

ê 2010/78/UE Art. 6.19

(3) Autoritățileatea competenteă informează AEVMP în legătură cu procedurile de reclamației și căile de atac menționate la alineatul (1), care există în cadrul jurisdicțiilorei lorsale.

AEVMP publică o listă a tuturor mecanismelor extrajudiciare pe site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 8154

Secretul profesional

(1) Statele membre se asigură că autoritățile competente, orice persoană care lucrează sau a lucrat pentru autoritățile competente sau pentru entitățile delegatare ale sarcinilor acestora în conformitate cu articolul 6948 alineatul (2), precum și auditorii sau experții mandatați de autoritățile competente respectă secretul profesional. ÖAceștia nu divulgă Õ nNicio informație confidențială pe care au primit-o de la aceste persoane în exercitarea funcțiilor lor nu poate fi divulgată nici unei persoane sau autorități, decât într-o formă rezumată sau agregată care împiedică identificarea individuală a societățilorîntreprinderilor de investiții, a operatorilor de piață, a piețelor reglementate sau a oricărei alte persoane în cauză, fără a se aduce atingere Ö cerințelor dreptului Õ cazurilor reglementate de dreptul penal Ö național Õ sau Ö celorlalte Õ de alte dispoziții ale prezentei directive.

(2) În cazul în care o societateîntreprindere de investiții, un operator de piață sau o piață reglementată a fost declarat(ă) în stare de faliment sau este lichidat(ă) forțat, informațiile confidențiale care nu privesc terțe părți pot fi divulgate în cadrul unor proceduri civile sau comerciale, cu condiția să fie necesare în derularea procedurii.

(3) Fără a aduce atingere Ö cerințelor dreptului Õ cazurilor reglementate de dreptul penal Ö național Õ , autoritățile competente, organismele sau persoanele fizice sau juridice altele decât autoritățile competente, care primesc informații confidențiale în temeiul prezentei directive, le pot utiliza doar în executarea sarcinilor lor și pentru exercitarea funcțiilor lor, în cazul autorităților competente, în cadrul sferei de aplicare a prezentei directive sau, în cazul altorcelorlalte autorități, organisme sau persoane fizice sau juridice, în scopurile pentru care aceste informații le-au fost comunicate Ö și/sau Õ și în cadrul procedurilor administrative și judiciare specific legate de exercitarea funcțiilor respectivelor. Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea competentă sau orice altă autoritate, organism sau persoană care comunică informația își exprimă consimțământul în acest sens, autoritatea care a primit informația o poate utiliza în alte scopuri.

(4) Orice informație confidențială primită, schimbată sau transmisă în temeiul prezentei directive este supusă cerințelor secretului profesional prevăzute de prezentul articol. Cu toate acestea, prezentul articol nu împiedică autoritățile competente să transmită sau să facă schimb de informații confidențiale în conformitate cu prezenta directivă Ö și Õ sau cu alte directive aplicabile în special societățilorîntreprinderilor de investiții, instituțiilor de credit, fondurilor de pensii, OPCVM-urilor, intermediarilor de asigurări și reasigurări, Ö întreprinderilor de asigurare, Õ piețelor reglementate sau operatorilor de piață, Ö sau altfel Õ cu acordul autorității competente, al unei alte autorități, al unui alt organism sau al unei alte persoane fizice sau juridice care a comunicat aceste informațiile respective.

(5) Prezentul articol nu împiedică autoritățile competente să transmită sau să facă schimb, în conformitate cu dreptul intern, de informații confidențiale pe care nu le-au primit de la o autoritate competentă a altui stat membru.

Articolul 8255

Relațiile cu auditorii

(1) Statele membre prevăd cel puțin că orice persoană autorizată în temeiul celei de-a opta Directive 84/253/CEE a Consiliului din 10 aprilie 1984 privind autorizarea persoanelor care răspundresponsabile de controlul legal al documentelor contabile[56], care îndeplinescse achită într-o societateîntreprindere de investiții de sarcinaemisiunile prevăzutăe la articolul 51 din a patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor formetipuri de societăți comercialeîntreprinderi[57], la articolul 37 din Directiva 83/349/CEE sau la articolul 7331 din Directiva 85/611/CEE Ö 2009/65/CE Õ sau de orice altă sarcinămisiune prevăzută de legelegală, este obligată să semnaleze fără întârziere autoritățilori competente orice fapt sau orice decizie privind întreprinderea de investiții respectivă, de care a luat cunoștință în exercitarea sarciniimisiunilor respective și care ar putea:

(a) constitui o încălcare gravă a actelor cu putere de lege sau a actelor administrative care stabilesc condițiile autorizării sau care reglementează în mod expres exercitarea activității societățilorîntreprinderilor de investiții;

(b) compromite continuitatea funcționării societățiiîntreprinderii de investiții respective;

(c) motiva un refuz de certificare a conturilor sau formularea de rezerve.

Persoana menționată anterior este obligată, de asemenea, să semnaleze orice fapt sau decizie de care a luat cunoștință în îndeplinirea uneia dintre sarcinilemisiunile menționate la primul paragraf într-o orice întreprindere care are o legăturiă strânseă cu societateaîntreprinderea de investiții în care se achită de această sarcinamisiune respectivă.

(2) Divulgarea cu bună credință autorităților competente, de către persoanele autorizate în sensul Directivei 84/253/CEE, a oricărui fapt sau a oricărei deciziifaptelor sau deciziilor menționate la alineatul (1) nu constituie o încălcare a clauzelor contractuale sau a dispozițiilor legale care restricționează comunicarea de informații și nu antrenează în niciun fel răspunderea acestor persoanelor.

CAPITOLUL II

ê 2010/78/UE Art. 6.20 (adaptat)

COOPERAREA DINTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE DIN STATELE MEMBRE ȘI Ö CU Õ AEVMP

ê 2004/39/CE

Articolul 8356

Obligația de cooperare

(1) Autoritățile competente din diferitemai multe state membre cooperează între ele de fiecare dată când acest lucru este necesar pentru îndeplinirearealizarea sarcinilor care le revin în temeiul prezentei directivemisiunilor prevăzute de prezenta directivă, utilizând competențele care le sunt conferite fie de prezenta directivă, fie de dreptul intern.

Autoritățile competenteOrice autoritate competentă acordă asistență autorităților competente ale celorlalte state membre. În special, autoritățile competente fac schimb de informații și cooperează în cadrul investigațiilor sau al activităților de supraveghere.

ê 2010/78/UE Art. 6.21(a)

Pentru a facilita și a accelera cooperarea și, în special, schimbul de informații, statele membre desemnează o autoritate competentă unică, pentru a servi ca punct de contact în sensul prezentei directive. Statele membre comunică Comisiei, AEVMP și celorlalte state membre numele autorităților însărcinate să primească cererile de schimb de informații sau de cooperare în temeiul prezentului alineat. AEVMP publică o listă a acestor autorități pe site-ul său internet și asigură actualizarea acesteia.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

(2) În cazul în care, ținând seama de situația piețelor valorilor mobiliare în statul membru gazdă, activitățile unei piețe reglementate ð , ale unui MTF sau ale unui OTF ï care a instituit măsurifacilități într-un stat membru gazdă au dobândit o importanță considerabilă pentru funcționarea piețelor valorilor mobiliare și protecția investitorilor Ö în statul membru gazdă respectiv Õ , autoritățile statelor membre de origine și gazdă competente în privința acestei piețe reglementate adoptă măsuri de cooperare proporționatle.

(3) Statele membre adoptă măsurile administrative și organizatorice necesare pentru a facilita asistența prevăzută la alineatul (1).

Autoritățile competente își pot exercita competențele în scopul cooperării, inclusiv în cazul în care practicile care fac obiectul unei investigații nu reprezintă o încălcare a unei norme în vigoare în statul lor membru Ö respectiv Õ .

ê 2010/78/UE Art. 6.21(b)

(4) În cazul în care autoritatea competentă are motive întemeiate să bănuiască faptul că anumite acte care încalcă dispozițiile prezentei directive sunt comise sau au fost comise pe teritoriul unui alt stat membru de către entități care nu sunt supuse supravegherii sale, ea informează autoritatea competentă a celuilalt stat membru și AEVMP într-un mod cât mai detaliat posibil. Autoritatea competentă notificată adoptă măsurile necesare. Ea comunică rezultatele intervenției sale autorității competente care a informat-o și AEVMP și, în măsura posibilului, le comunică evoluțiileelementele importante apărute între timp. Prezentul alineat nu aduce atingere competenței autorității competente notificatoare.

ò nou

(5) Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (4), autoritățile competente notifică AEVM și alte autorități competente detaliile:

(a) oricăror cereri diminuare a unei poziții sau expuneri în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (f);

(b) oricăror limite privind capacitatea persoanelor de a încheia tranzacții privind instrumente în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (g).

Notificarea include, acolo unde este relevant, detaliile cererii în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (f), inclusiv identitatea persoanei sau persoanelor cărora le era adresată și motivele aferente, precum și sfera de aplicare a limitelor introduse în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (g), inclusiv persoana sau categoriile de persoane vizate, instrumentele financiare aplicabile, orice măsuri cantitative sau praguri, precum numărul maxim de contracte pe care le pot încheia persoanele înaintea atingerii unei limite, orice exceptări de la acestea și motivele aferente.

Notificările trebuie făcute cu cel puțin 24 de ore înainte de intrarea în vigoare planificată a acțiunilor sau măsurilor. În situații excepționale, o autoritate competentă poate efectua notificarea cu mai puțin de 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurii, atunci când nu este posibilă acordarea unui preaviz de 24 de ore.

Autoritatea competentă a unui stat membru care primește notificări în temeiul prezentului alineat poate lua măsuri în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (f) sau (g) în cazul în care s-a asigurat că măsura este necesară pentru a îndeplini obiectivul celeilalte autorități competente. Autoritatea competentă notifică de asemenea în conformitate cu prezentul alineat atunci când propune luarea de măsuri.

Atunci când o acțiune în temeiul literei (a) sau (b) se referă la produse energetice en gros, autoritatea competentă notifică, de asemenea, Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energiei instituită în temeiul Regulamentului (CE) nr. 713/2009.

(6) În ceea ce privește certificatele de emisii, autoritățile competente trebuie să coopereze cu organismele publice responsabile cu supravegherea piețelor de licitații și spot și cu autoritățile competente, administratorii de registre și alte organisme publice însărcinate cu supravegherea conformității în temeiul Directivei 2003/87/CE, pentru a se asigura că pot obține o imagine de ansamblu consolidată asupra piețelor certificatelor de emisii.

ê 2004/39/CE

è1 2008/10/CE Art. 1.18(a)

è2 2008/10/CE Art. 1.18(b)

ð nou

(7)5. Pentru a garanta o aplicare uniformă a alineatului (2), è1 --- ç ð Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, privind ï poate adopta măsuri de punere în aplicare de stabilire a criteriilorpentru a stabili criteriile pe baza căroraîn funcție de care funcționarea unei piețe reglementate într-un stat membru gazdă ar putea fi considerată ca având o importanță considerabilă pentru funcționarea piețelor valorilor mobiliare și pentru protecția investitorilor în statul membru gazdă respectiv. è2 Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 64 alineatul (2). ç

ê 2010/78/UE Art. 6.21(c) (adaptat)

ð nou

(7)(6) În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabilielabora formulare standard, modele și proceduri pentru măsurilemodalitățile de cooperare menționate la alineatul (2).

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE

è1 2010/78/UE Art. 6.22(a)

Articolul 8457

è1 (1) ç Autoritatea competentă a unui stat membru poate solicita cooperarea autorității competente a unui alt stat membru în cadrul unei activități de supraveghere sau în scopul unei verificări la fața locului sau în cadrul unei investigații. În cazul societățilorîntreprinderilor de investiții care sunt membre la distanță ale unei piețe reglementate, autoritatea competentă a acestei piețe reglementate poate alege să li se adreseze direct lor, caz în care informează autoritatea competentă a statului membru de origine al membrului la distanță respectiv în legătură cu aceasta.

În cazul în care o autoritate competentă primește o cerere de verificare la fața locului sau de investigație, o onorează în cadrul competențelor sale:

(a) efectuând ea însăși verificarea sau investigația;

(b) permițând autorității solicitante să efectueze direct verificarea sau investigația;

(c) permițând auditorilor sau experților să efectueze verificarea sau investigația.

ê 2010/78/UE Art. 6.22(b) (adaptat)

ð nou

(2) În scopul realizării convergenței practicilor de supraveghere, AEVMP are posibilitatea de a participa la activitățile colegiilor de supraveghetori, inclusiv la verificări sau investigații la fața locului, efectuate în comun de două sau mai multe autorități competente, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(3) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a alineatului (1), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de reglementare, pentru a preciza informațiile pe care trebuie să le împărtășeascăfurnizate autoritățileor competente atunci când cooperează în cadrul activităților de supraveghere, al activităților de verificare la fața locului și al investigațiilor.

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se delegă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a alineatului (1), ð (4) ï AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare standard, modele și proceduri destinate autorităților competente pentru cooperarea dintre autoritățile competente în cadrul activităților de supraveghere, al activităților de verificare la fața locului și alde investigațiilor.

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primulal treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 8558

Schimbul de informații

(1) Autoritățile competente ale statelor membre care au fost desemnate ca puncte de contact în sensul prezentei directive, în conformitate cu articolul 8356 alineatul (1), își comunică reciproc fără întârziere informațiile necesare în scopul îndeplinirii misiunilor atribuite autorităților competente desemnate în conformitate cu articolul 6948 alineatul (1) și prevăzute de dispozițiile adoptate în temeiul prezentei directive.

Autoritățile competente care fac schimb de informații cu alte autorități competente în temeiul prezentei directive pot preciza, în momentul comunicării, că informațiile respective nu pot fi divulgate fără acordul lor expres, caz în care aceste informații pot fi schimbate doar în scopurile pentru care autoritățile respective și-au dat acordul.

(2) Autoritatea competentă desemnată ca punct de contact poate transmite informațiile primite în temeiul alineatului (1) și al articolelor 8255 și 9263 către autoritățile prevăzute la articolul 7449. Acestea transmit informațiile altor organisme sau persoane fizice sau juridice numai cu acordulconsimțământul expres al autorităților competente care le-au comunicat și doar în scopurile pentru care autoritățile competente și-au dat acordulconsimțământul, excepție făcând cazurile justificate în mod corespunzător. În aceste din urmă cazuri, punctul de contact informează de îndată omologul său care a trimis informațiile.

(3) Autoritățile menționate la articolul 7449 și celelalte organisme sau persoane fizice sau juridice care primesc informații confidențiale în temeiul alineatului (1) din prezentul articol sau al articolelor 8255 și 9263 le pot utiliza numai în exercitarea funcțiilor lor, în special:

(a) pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de acces la activitatea Ö de începere a activității Õ societățilorîntreprinderilor de investiții și pentru a facilita monitorizareacontrolul, individuală sau consolidată, al condițiilor de exercitare a acestei activități, în special în ceea ce privește cerințele de adecvare a capitalului propriu prevăzute de Directiva 93/6/CEE, organizarea administrativă și contabilă și mecanismele de control intern;

(b) pentru a se asigura demonitoriza funcționarea corespunzătoare a locurilorsistemelor de tranzacționare;

(c) pentru a aplica sancțiuni;

(d) în cadrul unei căi de atac administrative Ö unui recurs administrativ Õ împotriva unei decizii a autorităților competente;

(e) în procesele intentate în conformitate cu articolul 7952; sau

(f) în cadrul mecanismului extrajudiciar de soluționare a reclamațiilor investitorilor prevăzut la articolul 8053.

ê 2010/78/UE Art. 6.23(a) (adaptat)

ð nou

(4) În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a alineatelor (1) și (2), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea stabilirii de formulare standard, modele și proceduri pentru schimbul de informații.

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2010/78/UE Art. 6.23(b)

(5) Dispozițiile prezentului articol și dispozițiile articolelor 8154 și 9263 nu împiedică o autoritatea competentă să transmită AEVMP, Comitetului european pentru risc sistemic (denumit în continuare „CERS”), băncilor centrale, Sistemului eEuropean al bBăncilor cCentrale și Băncii Centrale Europene, care acționează în calitate de autorități monetare și, după caz, altor autorități publice însărcinate cu supervizarea sistemelor de plăți și de decontare informații confidențiale destinate îndeplinirii atribuțiilor acestora; de asemenea, nu li se interzice acestor autorități sau organisme să comunice autorităților competente orice informație de care acestea ar putea avea nevoie în scopul exercitării funcțiilor prevăzute în prezenta directivă.

ê 2010/78/UE Art. 6.24 (adaptat)

Articolul 8658a

Medierea cu caracter obligatoriu

Ö (1) Õ Autoritățile competente pot sesiza AEVMP cu privire la situațiile în care a fost respinsă sau nu a primit răspuns într-un termen rezonabil o solicitare:

(a) de efectuare a unei activități de supraveghere, a unei verificări la fața locului sau a unei investigații, astfel cum se prevede la articolul 8457; sau

(b) de schimb de informații conform prevederilor de la articolul 8558.

Ö (2) Õ În situațiile menționate la primul paragraf Ö alineatul (1) Õ , AEVMP poate acționa în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, fără a aduce atingere posibilităților privind refuzul de a răspunde unei cereri de informații, prevăzute la articolul 8759a și posibilității AEVMP de a acționa în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 8759

Refuzul de a coopera

O autoritate competentă invitată să coopereze la o investigație, la o verificare la fața locului sau la o activitate de supraveghere în conformitate cu articolul 8857 sau la un schimb de informații în conformitate cu articolul 8558 nu poate refuza să dea curs acestei solicitări decât în cazul în care:

(a)     această investigație, verificare la fața locului, activitate de supraveghere sau schimb de informații riscă să afecteze suveranitatea, securitatea sau ordinea publică a statului membru respectiv;

(ab)   a fost deja angajată o procedură judiciară pentru aceleași fapte Ö și Õ sau împotriva acelorași persoane la autoritățile statului membru respectiv;

(bc)   a fost deja adoptată o hotărâre definitivă pentru aceleași fapte Ö și Õ sau împotriva acelorași persoane în statul membru respectiv.

ê 2010/78/UE Art. 6.25

În caz de refuz întemeiat pe aceste motive, autoritatea competentă căreia i-a fost adresată invitația de cooperare informează autoritatea competentă care a adresat invitația și AEVMP într-un mod cât mai detaliat.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 8860

Consultarea între autoritățile competente înainte de acordarea unei autorizări

(1) Autoritatea competentă a unui Ö celuilalt Õ stat membru Ö implicat Õ este consultată înainte de acordarea unei autorizări unei societățiîntreprinderi de investiții care este Ö una dintre următoarele Õ :

(a) o filială a unei societățiîntreprinderi de investiții sau a unei instituții de credit autorizate în Ö alt stat Õ statul membru respectiv; sau

(b) o filială a întreprinderii‑mamă a unei societățiîntreprinderi de investiții sau a unei instituții de credit autorizate în Ö alt stat Õ statul membru respectiv; sau

(c) controlată de aceleași persoane fizice sau juridice care controlează o societateîntreprindere de investiții sau o instituție de credit autorizată în statul Ö alt stat Õ membru respectiv.

(2) Autoritatea competentă a Ö statului Õ unui stat membru însărcinată cu supravegherea instituțiilor de credit sau a întreprinderilor de asigurări este consultată înainte de a se acorda o autorizațiere unei societățiîntreprinderi de investiții care este:

(a) o filială a unei instituții de credit sau a unei întreprinderi de asigurări autorizate în Comunitate Ö Uniune Õ ; sau

(b) o filială a întreprinderii-mamă a unei instituții de credit sau a unei întreprinderi de asigurări autorizate în Comunitate Ö Uniune Õ ; sau

(c) controlată de aceeași persoană fizică sau juridică ce controlează o instituție de credit sau o întreprindere de asigurări autorizată în Comunitate Ö Uniune Õ .

(3) Autoritățile competente menționate la alineatele (1) și (2) se consultă în special în scopul evaluării caracterului adecvat alcalității acționarilor sau al membrilorasociaților și a reputațieionorabilității și experienței persoanelor care conduc efectiv activitatea și care sunt implicateasociate în administrareagestionarea unei alte entități din același grup. Acestea își comunică reciproc orice informații care privesc calitatea caracterul adecvat al acționarilor sau al membrilor, precum și buna reputațiae și experiența persoanelor care conduc efectiv activitatea și care pot interesa celelalte autorități competente, în scopul eliberării unei autorizații sau al controlului permanent al respectării condițiilor de funcționareexercitare.

ê 2010/78/UE Art. 6.26 (adaptat)

ð nou

(4) În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a alineatelor (1) și (2), AEVMP poate elabora ð elaborează ï proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea stabiliriielaborării de formulare standard, modele și proceduri pentru consultarea altor autorități competente înainte de acordarea unei autorizații.

ðAEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [31 decembrie 2016]. ï

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Articolul 8961

Competențele statelor membre gazdă

(1) Statele membre gazdă ð prevăd că autoritatea competentă poate ï pot solicita, în scopuri statistice, ca toatefiecare societățileîntreprindere de investiții care auare o sucursaleă pe teritoriul lor să le transmită rapoarte periodice privind activitatea acestoracestei sucursale.

(2) În exercitarea responsabilităților conferite de prezenta directivă, orice statele membreu gazdă ð prevăd că autoritatea competentă ï poate solicita sucursalelor societățilorîntreprinderilor de investiții să furnizeze informațiile necesare pentru a verifica dacă respectămonitoriza conformitatea lor cu standardelenormele Ö stabilite de statul membru gazdă Õ care le sunt aplicabile pe teritoriul său, pentru cazurile prevăzute la articolul 3732 alineatul (87). Obligațiile astfel impuse acestor sucursale nu pot fi, cu toate acestea, mai stricte decât cele pe care Ö același Õ acest stat membru le impune societățilorîntreprinderilor stabilite pe teritoriul său pentru monitorizarea conformării acestora cula aceleași standarde.

Articolul 9062

Măsuri conservatoare Ö de precauție Õ care trebuie adoptate de statele membre gazdă

(1) În cazul în care autoritatea competentă a statului membru gazdă are motive clare și demonstrabile să estimeze că o societateîntreprindere de investiții care operează pe teritoriul său în temeiulcadrul regimului libertății de a presta servicii pe teritoriul său Ö încalcă obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor adoptate în conformitate cu prezenta directivă Õ sau Ö că o societate de investiții Õ care deține o sucursală pe teritoriul său încalcă obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor adoptate în conformitate cu prezenta directivă, care nu conferă prerogative autorității competente a statului membru gazdă, ea comunică aceste aspecte autorității competente a statului membru de origine.

ê 2010/78/UE Art. 6.27(a) (adaptat)

În cazul în care, în pofida măsurilor adoptate de autoritatea competentă a statului membru de origine sau din cauza faptului că aceste măsuri se dovedesc a fi inadecvate, societatea de investiții respectivă continuă să acționeze într-un mod care prejudiciazăaducând prejudicii în mod clar intereseleor investitorilor statului membru gazdă sau funcționareaării ordonatăe a piețelor, se aplică următoarele:

(a) după ce a informat autoritatea competentă a statului membru de origine, autoritatea competentă a statului membru gazdă ia toate măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii șisau pentru a menține buna funcționare a piețelor, ceea ce include posibilitatea de a împiedica societățile de investiții care încalcă normele să Ö inițieze Õ efectueze alte Ö tranzacții Õ operațiuni pe teritoriul său. Comisia și AEVMP sunt informate fără întârziere cu privire la aceste măsuri;

(b) în plus, autoritatea competentă a statului membru gazdă poate sesiza AEVMP cu privire la chestiune, care poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE (adaptat)

(2) În cazul în care autoritățile competente ale statului membru gazdă constată că o societateîntreprindere de investiții având o sucursală pe teritoriul său nu respectă actele cu putere de lege Ö sau actele administrative Õ adoptate în acest stat în temeiul dispozițiilor prezentei directive care conferă prerogative autorităților competente ale statului membru gazdă, acestea impun solicită acestei societățiiîntreprinderi respective să pună capăt acestei situații necorespunzătoare.

În cazul în care societateaîntreprinderea de investiții în cauză nu adoptă dispozițiile necesare, autoritățile competente ale statului membru gazdă iau toate măsurile adecvate pentru ca societatea de investiții respectivăaceasta să pună capăt acestei situații necorespunzătoare. Natura acestor măsuri este comunicată autorităților competente ale statului membru de origine.

ê 2010/78/UE Art. 6.27(b) (adaptat)

În cazul în care, în ciuda măsurilor luate de statul membru gazdă, societatea de investiții continuă să încalce actele cu putere de lege sau actele administrative menționate la primul paragraf care sunt în vigoare în statul membru gazdă, se aplică următoarele: Ö autoritatea competentă a statului membru gazdă, Õ (a) după ce a informat autoritatea competentă a statului membru de origine, autoritatea competentă a statului membru gazdă ia toate măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii Ö și Õ sau pentru a menține buna funcționare a piețelor. Comisia și AEVMP sunt informate fără întârziere cu privire la aceste măsuri.;

(b) În plus, autoritatea competentă a statului membru gazdă poate sesiza AEVMP cu privire la chestiune, care poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE

ð nou

(3) În cazul în care autoritatea competentă a statului membru gazdă a unei piețe reglementate, sau a unui MTF ð sau a unui OTF ï are motive clare și demonstrabile să estimeze că această piață reglementată, sau acest MTF ð sau acest OMF ï încalcă obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor adoptate în conformitate cu prezenta directivă, ea comunică acest lucru autorității competente a statului membru de origine al pieței reglementate respective sau a MTF-ului ð sau OTF-ului ï respectiv.

ê 2010/78/UE Art. 6.27(c) (adaptat)

În cazul în care, în pofida măsurilor adoptate de autoritatea competentă a statului membru de origine sau din cauza faptului că aceste măsuri se dovedesc a fi inadecvate, piața reglementată menționată sau MTF-ul continuă să acționeze într-un mod care prejudiciazăaducând prejudicii în mod clar intereseleor investitorilor statului membru gazdă sau funcționareaării ordonatăe a piețelor, se aplică următoarele: Ö autoritatea competentă a statului membru gazdă, Õ (a) după ce a informat autoritatea competentă a statului membru de origine, autoritatea competentă a statului membru gazdă ia toate măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii Ö și Õ sau pentru a menține buna funcționare a piețelor, ceea ce include posibilitatea de a împiedica piața reglementată menționată sau MTF-ul să își pună facilitățile la dispoziția participanților sau a membrilor la distanță sau a participanților stabiliți în statul membru gazdă. Comisia și AEVMP sunt informate fără întârziere cu privire la aceste măsuri.;

(b) În plus, autoritatea competentă a statului membru gazdă poate sesiza AEVMP cu privire la chestiune, care poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE

(4) Orice măsură luată în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3) și care presupune sancțiuni sau restricții pentru activitățile unei societățiîntreprinderi de investiții sau ale unei piețe reglementate estetrebuie să fie perfect justificată în mod corespunzător și comunicată societățiiîntreprinderii de investiții sau pieței reglementate respective.

ê 2010/78/UE Art. 6.28

Articolul 9162a

Cooperarea și schimbul de informații cu AEVMP

(1) Autoritățile competente cooperează cu AEVMP în sensul prezentei directive, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(2) Autoritățile competente furnizează fără întârziere AEVMP toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentei directive și în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ê 2004/39/CE

CAPITOLUL III

COOPERARE CU ȚĂRILE TERȚE

Articolul 9263

Schimbul de informații cu țările terțe

ê 2010/78/UE Art. 6.29 (adaptat)

ð nou

(1) Statele membre și, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, AEVMP pot încheia acorduri de cooperare care prevăd schimbul de informații cu autoritățile competente din țări terțe, cu condiția ca informațiile comunicate să beneficieze de garanții ale secretului profesional cel puțin echivalente cu cele Ö impuse Õ solicitate în temeiul articolului 8154. Acest schimb de informații trebuie să fie destinat îndeplinirii sarcinilor autorităților competente respective.

Statele membre și AEVMP pot transfera ð Transmiterea de ï date cu caracter personal unei țări terțe ð de către un stat membru se face ï în conformitate cu capitolul IV din Directiva 95/46/CE.

ðTransmiterea de date cu caracter personal unei țări terțe de către AEVMP se face în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 45/2001. ï

De asemenea, statele membre și AEVMP pot încheia acorduri de cooperare care prevăd schimbul de informații cu autorități, organisme și persoane fizice sau juridice din țări terțe, însărcinate cu una sau mai multe din atribuțiile următoare:

(a) supravegherea instituțiilor de credit, a altor instituții financiare și a întreprinderilor de asigurări și cu supravegherea piețelor financiare;

(b) procedurile de lichidare sau de faliment al societăților de investiții și cu orice alte proceduri similare;

(c) efectuarea auditului legal al societăților de investiții și al altor instituții financiare, al instituțiilor de credit și al întreprinderilor de asigurări, în cadrul exercitării funcțiilor lor de supraveghere sau al exercitării funcțiilor lor în cazul administrăriigestionarilor sistemelor de compensare;

(d) supravegherea organismelor care intervin în procedurile de lichidare Ö și Õ sau de faliment ale societăților de investiții Ö și Õ sau în orice alte proceduri similare;

(e) supravegherea persoanelor însărcinate cu auditul legal al conturilor întreprinderilor de asigurări, al instituțiilor de credit, al societăților de investiții și al altor instituții financiare;.

(f) supravegherea persoanelor care sunt active pe piețe de comercializare a certificatelor de emisii în scopul asigurării unei imagini de ansamblu consolidate asupra piețelor financiare și spot.

Acordurile de cooperare menționate la al treilea paragraf pot fi încheiate numai dacă informațiile comunicate beneficiază de garanții ale secretului profesional cel puțin echivalente cu cele Ö impuse Õ solicitate în temeiul articolului 8154. Acest schimb de informații este destinat îndeplinirii sarcinilor autorităților, organismelor sau persoanelor fizice sau juridice respective. ðÎn cazul în care un acord de cooperare implică transmiterea de date cu caracter personal de către un stat membru, acesta respectă capitolul IV din Directiva 95/46/CE și, în cazul în care AVEMP este implicată în transmiterea de date, Regulamentul (CE) nr. 45/2001. ï

ê 2004/39/CE

(2) În cazul în care provin de la alt stat membru, informațiile pot fi divulgate doar cu acordul expres al autorității competente care le-a comunicat și, după caz, doar în scopurile pentru care aceasta și-a dat acordul. Aceeași dispoziție se aplică informațiilor comunicate de autoritățile competente ale țărilor terțe.

TITLUL VIIV

ò nou

CAPITOLUL 1

ACTE DELEGATE

Articolul 93

Acte delegate

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94, în ceea ce privește articolul 2 alineatul (3), articolul 4 alineatele (1) și (2), articolul 13 alineatul (1), articolul 16 alineatul (12), articolul 17 alineatul (6), articolul 23 alineatul (3), articolul 24 alineatul (8), articolul 25 alineatul (6), articolul 27 alineatul (7), articolul 28 alineatul (3), articolul 30 alineatul (5), articolul 32 alineatul (3), articolul 35 alineatul (8), articolul 44 alineatul (4), articolul 51 alineatul (7), articolul 52 alineatul (6), articolul 53 alineatul (4), articolul 59 alineatul (3), articolul 60 alineatul (5), articolul 66 alineatele (6) și (7), articolul 67 alineatele (3), (7) și (8), articolul 68 alineatul (5), articolul 83 alineatul (7) și articolul 99 alineatul (2).

Articolul 94

Exercitarea delegării de competențe

1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

2. Delegarea de competențe menționată la articolul 93 este acordată pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 93 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Ea intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în aceasta. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunui act delegat aflat deja în vigoare.

4. Imediat după ce adoptă un act delegat, Comisia notifică acest lucru simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 93 intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecțiuni. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL 2

Acte de punere în aplicare

Articolul 95

Comitet

(1) Pentru adoptarea de acte de punere în aplicare în temeiul articolelor 41 și 60, Comisia este asistată de Comitetul european pentru valori mobiliare instituit prin Decizia 2001/528/CE a Comisiei[58]. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011[59].

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, ținându-se seama de dispozițiile articolului 8 din acesta.

CAPITOLUL 3

ê 2004/39/CE

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 64

Comitet

1. Comisia este sprijinită de Comitetul european pentru valori mobiliare instituit prin Decizia 2001/528/CE a Comisiei[60] (denumit în continuare „comitetul”).

ê 2008/10/CE Art. 1.20(a)

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

ê 2006/31/CE Art. 1.2(a)

2a. Niciuna dintre măsurile de punere în aplicare adoptate nu poate modifica dispozițiile esențiale ale prezentei directive.

ê 2008/10/CE Art. 1.20(b)

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

ê 2008/10/CE Art. 1.20(c)

(4) Până la 31 decembrie 2010 și, ulterior, cel puțin o dată la trei ani, Comisia reexaminează dispozițiile referitoare la competențele sale de executare și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la modul în care aceste competențe au fost exercitate. Raportul analizează, în special, necesitatea propunerii de modificări la prezenta directivă de către Comisie, pentru a asigura un domeniu de aplicare adecvat al competențelor de executare conferite Comisiei. Concluzia cu privire la faptul că sunt sau nu necesare modificări este însoțită de o expunere de motive detaliată. Raportul este însoțit, dacă este necesar, de o propunere legislativă de modificare a dispozițiilor prin care se conferă Comisiei competențe de executare.

ê 2010/78/UE Art. 6.30

Articolul 64a

Clauza privind încetarea de drept a efectelor juridice

Până la 1 decembrie 2011, Comisia reexaminează articolele 2, 4, 10b, 13, 15, 18, 19, 21, 22, 24 și 25, articolele 27-30 și articolele 40, 44, 45, 56 și 58 și prezintă orice propunere legislativă adecvată pentru a permite aplicarea deplină a actelor delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și a actelor de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE în ceea ce privește prezenta directivă. Fără a aduce atingere măsurilor de punere în aplicare deja adoptate, competențele conferite Comisiei la articolul 64 de adoptare a măsurilor de executare rămase după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, încetează să se mai aplice de la 1 decembrie 2012.

ê 2006/31/CE Art. 1.3

Articolul 9665

Rapoarte și revizuire

(1) Până la 31 octombrie 2007, pe baza consultării publice și având în vedere discuțiile cu autoritățile competente, Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului despre posibila extindere a domeniului de aplicare a dispozițiilor prezentei directive cu privire la obligațiile de transparență înainte și după tranzacționare ale tranzacțiilor din categoriile de instrumente financiare, altele decât acțiunile.

(2) Până la 31 octombrie 2008, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea articolului 27.

(3) Până la 30 aprilie 2008, pe baza consultărilor publice și având în vedere discuțiile cu autoritățile competente, Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la:

(a) oportunitatea de a menține exceptarea prevăzută la articolul 2 alineatul (1) litera (k), pentru întreprinderi a căror activitate principală este tranzacționarea pe cont propriu în domeniul instrumentelor derivate pentru materii prime;

(b) conținutul și forma cerințelor care ar trebui aplicate pentru autorizarea și supravegherea acestui tip de întreprinderi, ca întreprinderi de investiții în sensul prezentei directive;

(c) caracterul adecvat al normelor privind desemnarea agenților afiliați în executarea serviciilor și/sau activităților de investiții, în special în privința supravegherii acestora;

(d) oportunitatea de a menține exceptarea prevăzută la articolul 2 alineatul (1) litera (i).

(4) Până la 30 aprilie 2008, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind stadiul eliminării obstacolelor care ar putea împiedica consolidarea informației la nivel european pe care sistemele de tranzacționare sunt obligate să le publice.

(5) Pe baza rapoartelor menționate la alineatele (1) și (4), Comisia poate prezenta propuneri pentru modificări la prezenta directivă.

(6) Până la 31 octombrie 2006, având în vedere discuțiile cu autoritățile competente, Comisia reportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la oportunitatea de a menține solicitările pentru asigurarea de răspundere civilă profesională impusă asupra intermediarilor conform legislației comunitare.

ò nou

(1) Înainte de [2 ani de la aplicarea MiFID conform articolului 97] și în urma consultării AEVMP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la:

(a) funcționarea sistemelor organizate de tranzacționare, ținând seama de experiențele acumulate de autoritățile competente în urma activității de supraveghere, numărul OTF-urilor autorizate în UE și cota de piață a acestora;

(b) funcționarea regimului piețelor de creștere pentru IMM-uri, ținând seama de numărul MTF-urilor înregistrate ca piețe de creștere pentru IMM-uri, numărul de emitenți prezenți pe acestea și volumele de tranzacționare aferente;

(c) impactul cerințelor referitoare la tranzacționarea automatizată și de mare frecvență;

(d) experiența legată de mecanismul de interzicere a anumitor produse sau practici, ținând seama de câte ori au fost acționate aceste mecanisme și de efectele pe care le-au avut;

(e) impactul aplicării limitelor sau măsurilor alternative privind lichiditatea, abuzul de piață și condițiile de decontare și de cotație ordonată pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri;

(f) funcționarea sistemului centralizat de raportare instituit în conformitate cu titlul V, în special disponibilitatea informațiilor post-tranzacționare de înaltă calitate, într-o formă consolidată care să cuprindă întreaga piață, în conformitate cu standarde de utilizare ușoară și cu costuri rezonabile. Pentru a asigura calitatea și accesibilitatea informațiilor consolidate post-tranzacționare, Comisia prezintă raportul însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă privind înființarea unei entități unice care să exploateze sistemul centralizat de raportare.

ê 2004/39/EC

è1 Corrigendum, JO L 045, 16.2.2005, p. 18

Articolul 66

Modificarea Directivei 85/611/CEE

La articolul 5 din Directiva 85/611/CEE, alineatul (4) se înlocuiește cu următoarele:

„4. Articolul 2 alineatul (2) și articolele 12, 13 și 19 din è1 Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare ç[61] , se aplică prestării serviciilor menționate la alineatul (3) din prezentul articol de către întreprinderile de gestionare.”

Articolul 67

Modificarea Directivei 93/6/CEE

Directiva 93/6/CEE se modifică după cum urmează:

              1. La articolul 2, alineatul (2) se înlocuiește cu următoarele:

              „(2) «întreprindere de investiții» înseamnă orice instituție care respectă definiția prezentată la articolul 4 alineatul (1) din è1 Directiva 2004/39/CE a Parlamentului și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare ç [62], și care intră sub incidența cerințelor impuse de aceeași directivă, cu excepția:

            (a) instituțiilor de credit,

            (b) întreprinderilor locale prevăzute la punctul 20,

            (c) întreprinderilor care nu sunt autorizate să furnizeze decât serviciul de consiliere în investiții și se limitează la primirea și trimiterea ordinelor investitorilor fără a deține ele însele, în aceste două cazuri, fonduri sau titluri aparținând clienților lor și care, din acest motiv, nu riscă în nici un moment să fie debitoare față de aceștia.”

              2. La articolul 3, alineatul (4) se înlocuiește cu următoarele:

              „4. Întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b) au un capital inițial de 50000 euro în măsura în care beneficiază de libertatea de stabilire sau de a presta servicii în temeiul articolelor 31 sau 32 din Directiva 2004/39/CE.”

              3. La articolul 3, se inserează următoarele alineate:

              „(4a) Până la revizuirea Directivei 93/6/CEE, întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (c) îndeplinesc una din următoarele cerințe:

            (a) un capital inițial de 50000 euro; sau

            (b) o asigurare de răspundere civilă profesională care acoperă întreg teritoriul Comunității sau o altă garanție comparabilă împotriva angajării răspunderii sale pentru neglijență profesională, pentru o sumă minimă de 1000000 euro per eveniment asigurat și de 1500000 de euro pe an pentru valoarea totală a evenimentelor asigurate; sau

            (c) o combinație între capitalul inițial și asigurarea de răspundere civilă profesională care atinge un nivel de acoperire echivalent cu cele prevăzute la literele (a) sau (b).

              Valorile menționate de prezentul alineat sunt revizuite periodic de Comisie, pentru a ține seama de evoluția indicelui european al prețurilor de consum publicat de Eurostat, în conformitate și simultan cu modificările efectuate în temeiul articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări[63].

              (4b) În cazul în care o întreprindere de investiții menționată la articolul 2 alineatul (2) litera (c) este, de asemenea, înmatriculată în temeiul Directivei 2002/92/CE, aceasta trebuie să îndeplinească cerința stabilită la articolul 4 alineatul (3) din această directivă și trebuie, în plus, să îndeplinească una din cerințele următoare:

            (a) un capital inițial de 25000 euro; sau

            (b) o asigurare de răspundere civilă profesională care acoperă întreg teritoriul Comunității sau o altă garanție comparabilă împotriva angajării răspunderii sale pentru neglijență profesională, pentru o sumă minimă de 500000 euro per eveniment asigurat și de 750000 de euro pe an pentru valoarea totală a evenimentelor asigurate; sau

            (c) o combinație între capitalul inițial și asigurarea de răspundere civilă profesională care atinge un nivel de acoperire echivalent cu cele prevăzute la literele (a) sau (b).”

Articolul 68

Modificarea Directivei 2000/12/CE

Anexa I la Directiva 2000/12/CE se modifică după cum urmează:

La sfârșitul anexei I, se adaugă următoarea teză:

„Serviciile și activitățile prevăzute la secțiunile A și B din anexa I la è1 Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare ç[64] în cazul în care fac trimitere la instrumentele financiare menționate la secțiunea C din anexa I la această directivă, sunt subordonate recunoașterii reciproce în conformitate cu prezenta directivă.”

ê 2006/31/CE Art. 1.4

Articolul 69

Abrogarea Directivei 93/22/CEE

Directiva 93/22/CEE se abrogă cu efect de la 1 noiembrie 2007. Trimiterile la Directiva 93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Trimiterile la termeni definiți sau articole din Directiva 93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la termenul echivalent definit sau la articolul din prezenta directivă.

ê 2004/39/CE

Articolul 9770

Transpunere

ò nou

(1) Statele membre adoptă și publică, până la [….] cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. De asemenea, ele conțin o mențiune în sensul că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare, la directivele abrogate prin prezenta directivă se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune.

Statele membre aplică aceste măsuri de la […], cu excepția dispozițiilor de transpunere a articolului 67 alineatul (2), care se aplică de la [2 ani de la data aplicării restului directivei].

(2) Comisiei și AEVMP le sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

ê 2006/31/CE Art. 1.5

Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 ianuarie 2007. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Statele membre aplică aceste acte de la 1 noiembrie 2007.

ê 2004/39/CE

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 71

Dispoziții tranzitorii

ê 2006/31/CE Art. 1.6

(1) Întreprinderile de investiții deja autorizate în statul membru de origine pentru a furniza servicii de investiții înainte de 1 noiembrie 2007 se consideră a fi astfel autorizate în sensul prezentei directive în cazul în care legislația respectivului stat membru prevede că, pentru a se angaja în astfel de activități, acestea trebuie să îndeplinească condiții comparabile cu cele prevăzute la articolele 9-14.

(2) O piață reglementată sau un operator de piață deja autorizat în statul membru de origine înainte de 1 noiembrie 2007 se consideră a fi autorizat în sensul prezentei directive în cazul în care legislația respectivului stat membru prevede că piața reglementată sau, după caz, operatorul de piață, trebuie să îndeplinească condiții comparabile cu cele prevăzute la titlul III.

(3) Agenții afiliați deja înregistrați într-un registru public înainte de 1 noiembrie 2007 se consideră a fi înregistrați în sensul prezentei directive în cazul în care legislația statelor membre respective prevede că agenții afiliați trebuie să îndeplinească condiții comparabile cu cele prevăzute la articolul 23.

(4) Informațiile comunicate înainte de 1 noiembrie 2007 în sensul articolelor 17, 18 sau 30 din Directiva 93/22/CEE, se consideră a fi comunicate în sensul articolelor 31 și 32 din prezenta directivă.

(5) Orice sistem existent care intră sub incidența definiției unui MTF (sistem multilateral de tranzacționare) exploatat de un operator de piață dintr-o piață reglementată, se autorizează ca MTF la solicitarea operatorului de piață al pieței reglementate, cu condiția respectării unor norme echivalente cu cele impuse prin prezenta directivă pentru autorizarea și exploatarea unui MTF și cu condiția ca solicitarea în cauză să fie formulată în termen de optsprezece luni de la 1 noiembrie 2007.

ê 2004/39/CE

6. Întreprinderile de investiții sunt autorizate să continue să considere clienții profesionali existenți ca atare, cu condiția ca această clasificare să fi fost efectuată de întreprinderea de investiții pe baza unei evaluări adecvate a competenței, experienței și cunoștințelor clientului oferind o asigurare rezonabilă, în lumina naturii tranzacțiilor sau serviciilor considerate, că acesta este în măsură să ia decizii proprii în materie de investiții și înțelege riscurile implicate. Aceste întreprinderi de investiții își informează clienții în legătură cu condițiile prevăzute de directivă pentru clasificarea clienților.

ò nou

Articolul 98

Abrogare

Directiva 2004/39/CE, cu modificările sale ulterioare, se abrogă cu efect de la […]. Trimiterile la Directiva 2004/39/CE sau la Directiva 93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Trimiterile la termeni definiți sau articole din Directiva 2004/39/CE sau din Directiva 93/22/CEE se interpretează ca trimiteri la termenul echivalent definit în prezenta directivă sau la articolul din prezenta directivă.

Articolul 99

Dispoziții tranzitorii

(1) Societățile existente din țări terțe trebuie să poată continua furnizarea serviciilor și exercitarea activităților în statele membre, în conformitate cu regimurile naționale până la [4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 94 pentru a prelungi perioada de aplicare a dispozițiilor de la alineatul (1), ținând seama de deciziile de echivalență adoptate deja de Comisie în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) și de evoluțiile anticipate ale cadrului de reglementare și de supraveghere din țările terțe.

ê 2004/39/CE (adaptat)

Articolul 10072

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua publicării Ö a douăzecea zi de la data publicării Õ în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 10173

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA I

LISTA SERVICIILOR, ACTIVITĂȚILOR ȘI INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Secțiunea A

Servicii și activități de investiții

1. PrimireaRecepția și transmiterea de ordine privind unul sau mai multe instrumente financiare.

2. Executarea ordinelor în numele clienților.

3. Tranzacționarea în cont propriu.

4. AdministrareaGestionarea de portofolii.

5. Serviciile de consultanță de consiliere în investiții.

6. Ö Subscrierea Õ Achiziția fermă de instrumente financiare și/sau plasarea de instrumente financiare cu angajament ferm.

7. Plasarea de instrumente financiare fără angajament ferm.

8. Exploatarea de sistemeunui sistem multilaterale de tranzacționare (MTF-uri).

ò nou

9. Păstrarea și administrarea instrumentelor financiare în contul clienților, inclusiv custodia și serviciile conexe, precum administrarea de numerar/garanții.

10. Exploatarea de sisteme organizate de tranzacționare.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

Secțiunea B

Servicii auxiliare

(1) Conservarea și gestionarea instrumentelor financiare în contul clienților, inclusiv păstrarea și serviciile conexe, precum gestionarea de numerar/garanții.

12. Acordarea de crediteunei credit sau a unui împrumuturi unui investitor pentru a-i permite efectuarea unei tranzacții cu unul sau mai multe instrumente financiare, în care este implicatăintervine societateaîntreprinderea care acordă creditul sau împrumutul.

23. Serviciie de consultanțăconsiliere furnizate întreprinderilor în ceea ce privește structura capitalului, strategia industrială și aspectele conexe; consultanțaconsilierea și serviciile în materie de fuziuni și de achiziție de întreprinderi.

34. Serviciile de schimb valutar în cazul în care aceste servicii sunt legate de furnizarea serviciilor de investiții.

45. Cercetarea în domeniul investițiilorinvestiții și analiza financiară sau orice altă formă de recomandare generală privind tranzacțiile cu instrumente financiare.

56. Serviciile legate de Ö subscriere Õ achiziția fermă.

67. Serviciile și activitățile de investiții, precum și serviciile auxiliare de tipul inclus în secțiunea A sau B din anexa I privind piața subiacentă a instrumentelor derivate incluse în secțiunea C punctele 5, 6, 7 și 10, în cazul în care acestea sunt legate de prestarea serviciilor de investiții sau a serviciilor auxiliare.

Secțiunea C

Instrumente financiare

1. Valorile mobiliare.

2. Instrumentele pieței monetare.

3. Unitățile de ale organismelor de plasament colectiv.

4. Contractele de opțiuni, contractele la termen (futures), contractele swap, contractele la termen (forward) pe rata dobânzii și orice alte contracte derivate referitoare la valori mobiliare, monede, rate ale dobânzii sau ale randamentuluirentabilității ð , certificate de emisii ï sau alte instrumente derivate, indici financiari sau măsuri financiare care pot fi decontateregularizate prin livrare fizică sau în numerar.

5. Contractele de opțiuni, contractele la termen, contractele swap, contractele la termen pe rata dobânzii și orice alte contracte derivate referitoare la mărfurimaterii prime care trebuie decontateregularizate în numerar sau pot fi decontateregularizate în numerar la cererea uneia dintre părți, (altfel decât în caz de încălcare a obligațiilor sau de alt incident care conduce la reziliere).

6. Contractele de opțiuni, contractele la termen, contractele swap și orice alt contract derivat referitor la mărfurimaterii prime care pot fi decontateregularizate prin livrare fizică, cu condiția să fie tranzacționate pe o piață reglementată ð , un OTF ï și/sau un MTF.

7. Contractele de opțiuni, contractele la termen, contractele swap, contractele la termen fix („forwards”) și orice alte contracte derivate referitoare la mărfurimaterii prime care pot fi decontateregularizate prin livrare fizică, care nu au fost menționate în alt mod în secțiunea C punctul 6 și neavând scopuri comerciale, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate ținând seama dacă, în special, sunt compensate și decontateregularizate prin intermediul unor caseorganisme de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulatregulate.

8. Instrumentele derivate care servesc la transferul riscului de credit.

9. Contractele financiare pentru diferențe (financial contracts for differences).

10. Contractele de opțiuni, contractele la termen, contractele swap, contractele la termen pe rata dobânzii și orice alte contracte derivate referitoare la variabile climatice, la taxe de navlu, la autorizații de emisiuni la certificate de emisii sau la rate ale inflației sau alte statistici economice oficiale care trebuie decontateregularizate în numerar sau pot fi decontateregularizate în numerar la cererea uneia dintre părți, (altfel decât în caz de încălcare a obligațiilor sau de alt incident care conduce la reziliere), precum și orice alte contracte derivate privind active, drepturi, obligații, indici și măsuri care nu au fost menționate în alt mod în prezenta secțiune C, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate ținând seama dacă, în special, sunt tranzacționate pe o piață reglementată ð , un OTF ï sau un MTF, sunt compensate și decontateregularizate prin intermediul unor caseorganisme de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulatregulate.

ò nou

11. Certificatele de emisii care constau în orice unități recunoscute ca fiind conforme cu cerințele Directivei 2003/87/CE (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii).

Secțiunea D

Lista serviciilor de raportare a datelor

1. Exploatarea unui mecanism de publicare aprobat.

2. Exploatarea unui furnizor de sisteme centralizate de raportare.

3. Exploatarea unui mecanism de raportare aprobat.

ê 2004/39/CE (adaptat)

ð nou

ANEXA II

„CLIENȚI PROFESIONIȘTIALI” ÎN SENSUL PREZENTEI DIRECTIVE

Un client profesionistal este un client care are experiența, cunoștințele și competența necesare pentru a lua propriile decizii de investiții și a evalua corect riscurile implicate. Pentru a putea fi considerat client profesionistal, clientul trebuie să îndeplinească următoarele criterii:.

I. Categorii de clienți considerați clienți profesioniștiali

Sunt considerați ca profesioniștiali pentru toate serviciile și activitățile de investiții și instrumentele financiare în sensul prezentei directive:

(1) Entitățile care trebuie autorizate sau reglementate pentru a opera pe piețele financiare. Lista următoare se înțelege ca incluzând toate entitățile autorizate care exercită activități caracteristice entităților menționate, fie că sunt autorizate de un stat membru în temeiul unei directive, fie autorizate sau reglementate de un stat membru fără raportare la o directivă, fie autorizate sau reglementate de o țară terță:

(a) iInstituții de credit;

(b) societățiÎntreprinderi de investiții;

(c) aAlte instituții financiare autorizate sau reglementate;

(d) îÎntreprinderi de asigurări;

(e) oOrganisme de plasament colectiv și societățile care le administrează;întreprinderile lor de gestionare

(f) fFonduri de pensii și societățile care le administrează;întreprinderile lor de gestionare

(g) eEntități care efectuează tranzacții cu mărfurimaterii prime și instrumente derivate pe acestea;

(h) societățiÎntreprinderi locale;

(i) aAlți investitori instituționali;

(2) Marile întreprinderi care întrunesc două din următoarele criterii, la nivel individual:

– totalul bilanțului: || 20 000 000 EUR20 milioane euro,

– cifra de afaceri netă: || 40 000 000 EUR40 milioane euro,

– capitaluri proprii: || 2 000 000 EUR2 milioane euro;

(3) Guvernele naționale și regionale, Ö inclusiv Õ organismele publice care gestionează datoria publică Ö la nivel național sau regional Õ , băncile centrale, instituțiile internaționale și supranaționale, precum Banca Mondială, FMI, BCE, BEI și celelalte organizații internaționale similare.

(4) Alți investitori instituționali a căror activitate principală constă în investiții în instrumente financiare, în special Ö inclusiv Õ entitățile care se ocupă cu obținerea de capital prin valorificarea de valori mobiliare în active securitizarea activelor sau alte operațiuni de finanțare.

Entitățile menționate anterior sunt considerate clienți profesioniștiprofesionale. Cu toate acestea, eleacestea trebuie să poată solicita tratamentul rezervat clienților neprofesioniștientităților neprofesionale, iar societățileîntreprinderile de investiții pot accepta să le acorde un nivel de protecție mai ridicat. În cazul în care clientul unei societățiîntreprinderi de investiții este o întreprindere menționată mai susîn sensul dispozițiilor menționate anterior, societateaîntreprinderea de investiții trebuie să îl informeze, înainte de a-i furniza vreun serviciu, că este considerat, pe baza informațiilor de care dispune, client profesionistal și că va fi tratat ca atare, în afara cazurilor în care se societatea și clientul convine altfel. De asemenea, societateaîntreprinderea trebuie să informeze clientul că acesta poate solicita o modificare a termenilor acorduluicontractului, pentru a beneficia de o mai mare protecție.

Clientului considerat ca profesionistal îi revine responsabilitatea de a solicita această protecție mai ridicată, în cazul în care estimează că nu este în măsură să evalueze sau să gestioneze corect riscurile implicatecărora este amenințat să se expună.

Acest nivel mai ridicat de protecție este acordat în cazul în care un client considerat profesionistal încheie în scris, cu societateaîntreprinderea de investiții, un acord care prevede că nu trebuie să fie tratat ca și client profesionistal în sensul normelor de conduită profesională aplicabile. Acest acord ar trebui să specificeprecizează serviciile sau tranzacțiile sau tipurile de produse sau de tranzacții cărora li se aplică.

II. Clienți care pot fi considerați profesioniștiali la cererea lor

II.1. Criterii de identificare

Alți clienți decât cei menționați în secțiunea I, inclusiv organismele din sectorul public Ö , autoritățile publice locale, municipalitățile Õ și investitorii obișnuiți Ö privați Õ , pot fi, de asemenea, autorizați să renunțe la o parte din protecția conferită de normele de conduită profesională.

Prin urmare, societățileîntreprinderile de investiții trebuie să fie autorizate să trateze oricare dintre acești clienți ca și client profesionistal, cu condiția respectării criteriilor relevante și procedurii prezentate în continuare. Cu toate acestea, nu trebuie să se presupună că acești clienți posedă cunoștințe și o experiență de piață comparabile cu cele ale clienților menționați în secțiunea I.

Această renunțare la protecție permisădiminuare a protecției acordate de normele standard de conduită profesională nu este considerată valabilă decât cu condiția ca o evaluare adecvată, efectuată de societateaîntreprinderea de investiții, a competenței, experienței și cunoștințelor clientului să ofere o garanție rezonabilă, în lumina naturii tranzacțiilor sau serviciilor avute în vedere, că acesta este în măsură să ia decizii proprii de investiții și să înțeleagă riscurile la care poate fi expus.

Criteriile de aptitudine aplicate administratorilor și directorilor entitățilorîntreprinderilor autorizate în temeiul directivelor din domeniul financiar pot fi considerate ca un exempluunul dintre mijloacele de evaluare a competenței și a cunoștințelor clientului. În cazul unei entitățiîntreprinderi mici, evaluarea menționată anterior trebuie să se refere la persoana autorizată să efectueze tranzacții în numele acesteia.

În cadrul acestei evaluări, trebuie să fie reunite cel puțin două din următoarele criterii:

– clientul a efectuat în medie 10 tranzacții de o mărime semnificativă pe trimestru în ultimele 4 trimestre anterioare pe piața respectivă;

– valoarea portofoliului de instrumente financiare al clientului, definit ca fiind compus din depozitele bancare și instrumentele financiare, depășește 500 000 EUReuro;

– clientul activeazăocupă de cel puțin un an sau a activatocupat timp de cel puțin un an, în sectorul financiar, într-o poziție de profesionistală care necesită o cunoaștere a tranzacțiilor sau a serviciilor în cauză.

ðStatele membre pot adopta criterii specifice pentru evaluarea competenței și a cunoștințelor municipalităților și autorităților publice locale care solicită să fie considerate clienți profesioniști. Aceste criterii pot fi alternative sau suplimentare la cele enumerate în paragraful anterior. ï

II.2. Procedură

Clienții definiți anterior pot renunța la protecția acordată de normele de conduită numai în conformitate cu procedura următoare:

– clientul notifică în scris societățiiîntreprinderii de investiții dorința sa de a fi considerat un client profesionistal, fie în generalorice moment, fie pentru un anumit serviciu de investiții sau o anumită tranzacție, fie pentru un tip de tranzacții sau de produse;

– societateaîntreprinderea de investiții precizează clar și în scris protecțiile și drepturile legate de compensarea investitorilorla despăgubire pe care clientul riscă să le piardă;

– clientul declară în scris, într-un document separat de contract, că este conștient de consecințele renunțării sale la protecțiile menționate anterior.

Înainte de a decide acceptarea acestei renunțări, societățileîntreprinderii de investiții trebuie să i se solicite să ia obligatoriu toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că clientul care dorește să fie tratat ca un client profesionistal îndeplinește cerințele aplicabilecriteriile enunțate în secțiunea II.1.

În ceea ce privește clienții deja clasificați ca profesioniștiali conform unor criterii și proceduri similare celor prevăzute anterior, relațiile lor cu societățileîntreprinderile de investiții nu ar trebui să fiesunt, cu toate acestea, considerate a fi afectate de eventualele norme noi, adoptate în conformitate cu prezenta anexă.

SocietățileÎntreprinderile trebuie să pună în aplicare politici și proceduri interne adecvate, consemnate în scris, care să permită clasificarea clienților. Clienților profesioniștiali le revine responsabilitatea de a informa societateaîntreprinderea de investiții în legătură cu orice modificare ce le poate afecta clasificarea. Dacă societateaÎntreprinderea de investiții care constată că un client nu mai îndeplinește condițiile inițiale, pe baza cărora era considerat client profesionistal, societatea de investiții trebuie să ia măsurile adecvate.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

a se folosi pentru orice propunere sau inițiativă prezentată autorității legislative

(articolul 28 din Regulamentul financiar și articolul 22 din normele de punere în aplicare)

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Metoda sau metodele de gestionare preconizate

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Norme de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor        

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Titlul propunerii/inițiativei

Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/39/CE privind piețele instrumentelor financiare (MiFID)

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[65]

Piața internă - piețe financiare

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

x Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[66]

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4.        Obiective

1.4.1      Obiectivul sau obiectivele strategice multianuale ale Comisiei vizate de propunere/inițiativă:

Întărirea încrederii investitorilor; reducerea riscurilor de destabilizare a pieței; reducerea riscurilor sistemice; creșterea eficienței piețelor financiare și reducerea costurilor inutile pentru participanți.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea sau activitățile ABM/ABB vizate

Obiectivul specific nr..

În lumina obiectivelor generale expuse mai sus, următoarele obiective specifice prezintă pertinență:

- asigurarea unor condiții de concurență egale între participanții la piață;

- sporirea transparenței pieței pentru participanții la piață;

- sporirea transparenței și a competențelor pentru autoritățile de reglementare din domenii esențiale și sporirea coordonării la nivel european;

- creșterea protecției investitorilor;

- abordarea deficiențelor organizatorice și a cazurilor de asumare excesivă a unor riscuri sau de lipsă a controlului de către societățile de investiții și alți participanți la piață.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizate

1.4.3.     Rezultat(e) preconizat(e) și impact

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor/grupurilor vizate.

Propunerea urmărește:

- reglementarea corespunzătoare a tuturor locurilor de tranzacționare și a piețelor, ținând seama de nevoile participanților de mici dimensiuni, în special ale IMM-urilor;

- stabilirea unui cadru pertinent pentru noi practici de tranzacționare;

- ameliorarea transparenței tranzacțiilor pentru participanții la piață în ceea ce privește instrumentele de capitaluri proprii și creșterea acesteia pentru piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii;

- sporirea transparenței și a competențelor pentru autoritățile de reglementare;

- ameliorarea consecvenței în implementarea normelor și a coordonării în domeniul supravegherii de către autoritățile de reglementare naționale;

- ameliorarea transparenței și a supravegherii piețelor instrumentelor derivate pe mărfuri;

- întărirea reglementării privind produsele, serviciile și furnizorii de servicii atunci când este necesar;

- întărirea normelor de conduită profesională pentru societățile de investiții;

- formularea de cerințe organizatorice mai stricte pentru societățile de investiții.

1.4.4.     Indicatori ai rezultatelor și impact

A se preciza indicatorii pentru monitorizarea implementării propunerii/inițiativei.

•        un raport de evaluare a impactului asupra pieței pe care îl au noile sisteme organizate de tranzacționare și experiențele în domeniul supravegherii acumulate de autoritățile de reglementare; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul sistemelor organizate de tranzacționare autorizate în UE, volumul de tranzacționare generat de acestea per instrument financiar față de alte locuri de tranzacționare și în special față de tranzacțiile extrabursiere;

•        un raport referitor la progresul înregistrat în ceea ce privește transferarea la bursă sau pe platforme electronice de tranzacționare a tranzacțiilor cu instrumente derivate extrabursiere standardizate; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul sistemelor angajate în tranzacționarea de instrumente derivate extrabursiere și volumul de tranzacționare al burselor și platformelor pentru instrumentele derivate extrabursiere, față de volumul care rămâne extrabursier;

•        un raport privind funcționarea în practică a regimului special al piețelor pentru IMM‑uri; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul MTF-urilor înregistrate ca piețe de creștere pentru IMM-uri, de numărul emitenților care optează ca instrumentele lor financiare să fie tranzacționate pe noile piețe desemnate ca piețe de creștere pentru IMM-uri și creșterea volumului de tranzacționare al emitenților IMM-uri în urma implementării MiFID revizuite;

•        un raport privind impactul în practică al cerințelor nou-introduse cu privire la tranzacționarea automatizată și de mare frecvență; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul de societăți de acest gen nou-autorizate și numărul cazurilor de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței (dacă acestea există) care sunt percepute ca fiind legate de tranzacțiile de mare frecvență;

•        un raport privind impactul în practică al normelor de transparență nou-concepute pentru tranzacțiile cu instrumente de capitaluri proprii; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de procentul din volumul de tranzacționare care este executat pe bază de norme transparente pre-tranzacționare, față de ordinele opace și de evoluția volumului de tranzacționare și a nivelurilor de transparență în ceea ce privește instrumentele asimilabile instrumentelor de capitaluri proprii, în afara acțiunilor;

•        un raport privind impactul în practică al normelor de transparență nou-concepute pentru tranzacțiile cu obligațiuni, produse structurate și instrumente derivate; indicatorii de impact pentru aceste două rapoarte ar trebui să fie reprezentați de spread-urile pe care le oferă formatorii de piață desemnați, în urma implementării noilor norme de transparență și, asociată cu acestea, evoluția costurilor de tranzacționare pentru instrumente cu diverse niveluri de lichiditate în diferitele categorii de active;

•        un raport privind funcționarea în practică a sistemului centralizat de raportare; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul de furnizori care oferă acest sistem centralizat de raportare și de procentul din volumul de tranzacționare pe care îl acoperă, precum și de caracterul rezonabil al prețurilor pe care le percep;

•        un raport privind experiența legată de mecanismul de interzicere a anumitor produse sau practici; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de numărul de cazuri în care au fost utilizate mecanismele de interzicere și de eficacitatea în practică a acestor interdicții;

•        un raport privind impactul măsurilor propuse pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri; indicatorul de impact ar trebui să fie reprezentat de modificarea volatilității prețurilor pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri în urma implementării MiFID revizuite;

•        un raport privind experiența legată de regimul aplicabil țărilor terțe și un inventar al numărului și tipului de participanți din țări terțe care au primit acces; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de gradul de adoptare de către societățile din țări terțe a noului regim și de experiențele supravegherii în practică a acestor societăți; și

•        un raport privind experiențele legate de măsurile destinate să întărească protecția investitorilor; indicatorii de impact ar trebui să fie reprezentați de evoluția participării clienților de detail la tranzacționarea de instrumente financiare în urma implementării MiFID revizuite, precum și de numărul și gravitatea cazurilor în care investitorii, în general, și investitorii de detail, în special, au suferit piederi.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerință sau cerințe de îndeplinit pe termen lung sau scurt

Pe termen scurt, ca rezultat al implementării directivei/regulamentului în statele membre:

- toate locurile de tranzacționare și piețele, ținând seama de nevoile participanților de mici dimensiuni, în special ale IMM-urilor, ar fi reglementate în mod corespunzător;

- noile practici de tranzacționare, precum tranzacționarea de mare frecvență, ar fi reglementate în mod corespunzător;

- o transparență mai bună a tranzacțiilor pentru participanții la piață în ceea ce privește instrumentele de capitaluri proprii și o transparență mai mare pentru piața instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii;

- transparență și competențe consolidate pentru autoritățile de reglementare;

- o mai mare consecvență în implementarea normelor și a coordonării în domeniul supravegherii de către autoritățile de reglementare naționale;

- transparență și supraveghere îmbunătățite ale piețelor instrumentelor derivate pe mărfuri;

- o reglementare mai strictă privind produsele, serviciile și furnizorii de servicii atunci când este necesar;

- norme mai stricte de conduită profesională pentru societățile de investiții;

- cerințe organizatorice mai stricte pentru societățile de investiții.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Majoritatea aspectelor abordate în cadrul revizuirii sunt acoperite deja în prezent de acquis și de MiFID. Piețele financiare sunt transfrontaliere prin natura lor, iar această caracteristică se accentuează tot mai mult. Piețele internaționale au nevoie, în cea mai mare măsură posibilă, de norme internaționale. Condițiile în care societățile și operatorii pot concura în acest context, fie că sunt legate de regulile privind transparența pre- și post-tranzacționare, de protecția investitorilor sau de evaluarea și controlul riscurilor de către participanții la piață, trebuie să fie comune pentru toate statele membre și, de aceea, constituie în prezent elementul central al MiFID. Acum este nevoie să se acționeze la nivel european pentru a se modifica și actualiza cadrul de reglementare prevăzut de MiFID, luându-se în considerare evoluțiile survenite pe piețele financiare de la implementarea sa.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID), aplicată din noiembrie 2007, reprezintă un pilon principal al integrării piețelor financiare din UE. După trei ani și jumătate de la intrarea în vigoare, se constată o concurență mai intensă între locurile de tranzacționare a instrumentelor financiare și o gamă mai largă de opțiuni pentru investitori în ceea ce privește furnizorii de servicii și instrumentele financiare disponibile. Aceste progrese au fost amplificate și de evoluțiile tehnologice care au avut loc între timp.

Au apărut însă și anumite probleme. În primul rând, noul mediu, mai competitiv, a generat noi provocări. Avantajele rezultate din concurența sporită nu s-au distribuit egal între participanții la piață și nu au fost întotdeauna transferate investitorilor finali, fie ei de detail sau en gros (wholesale). Fragmentarea pieței generată de concurență a făcut ca mediul de tranzacționare să devină mai complex, mai ales în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la tranzacții. În al doilea rând, anumite dispoziții ale MiFID au fost depășite de evoluțiile tehnologice și de piață. Există riscul subminării interesului comun de a avea condiții de concurență transparente și egale pentru locurile de tranzacționare și societățile de investiții. În al treilea rând, criza financiară a scos la iveală deficiențele existente în ceea ce privește reglementarea altor instrumente decât acțiunile, tranzacționate mai ales între investitori profesioniști. Teoriile anterioare, conform cărora un grad minim de transparență, supraveghere și protecție a investitorilor în cadrul acestui tip de tranzacții este mai probabil să favorizeze eficiența pieței, nu mai sunt valabile. În cele din urmă, procesul rapid de inovare și gradul tot mai mare de complexitate a instrumentelor financiare subliniază importanța unui nivel ridicat și actualizat al protecției investitorilor. Cu toate că și-au dovedit din plin eficacitatea în contextul crizei financiare, normele cuprinzătoare prevăzute de MiFID necesită totuși îmbunătățiri concrete și ambițioase.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Obiectivele identificate sunt în concordanță cu obiectivele fundamentale ale UE de a promova dezvoltarea armonizată și sustenabilă a activităților economice, un nivel înalt de competitivitate și un nivel ridicat al protecției consumatorilor, care include interesele economice și legate de siguranță ale cetățenilor (Articolul 169 din TFUE).

Aceste obiective sunt, de asemenea, în concordanță cu programul de reformă propus de Comisia Europeană în comunicarea sa intitulată „Stimularea redresării economice europene”. Recent, în comunicarea sa din 2 iunie 2010 intitulată „Reglementarea serviciilor financiare în folosul creșterii sustenabile”, Comisia a indicat că urma să propună o revizuire adecvată a MiFID.

Pe lângă aceasta, în ceea ce privește sporirea transparenței și integrității pieței, precum și controlarea riscurilor de destabilizare a pieței și întărirea protecției investitorilor, revizuirea MiFID este completată de alte propuneri legislative care au fost deja adoptate sau care urmează să fie adoptate în curând de către Comisie. Propunerea de regulament privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe credit de risc include un regim de publicare a vânzărilor în lipsă care ar facilita detectarea de către autoritățile de reglementare a posibilelor cazuri de manipulare a pieței. Propunerea de regulament privind instrumentele derivate, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții va spori de asemenea, pentru autoritățile de reglementare, transparența pozițiilor importante privind instrumentele derivate și va reduce riscurile sistemice pentru participanții la piață. Revizuirea Directivei privind abuzul de piață (MAD), care ar trebui prezentată simultan cu revizuirea MiFID, va avea ca scop lărgirea domeniului de aplicare al directivei și sporirea eficienței acesteia și va contribui la dezvoltarea de piețe financiare mai bune și mai solide. Aspectele referitoare la cerințele de transparență specifice piețelor fizice ale energiei, precum și la raportarea tranzacțiilor pentru a se asigura integritatea piețelor energetice, fac subiectul propunerii Comisiei de regulament privind integritatea și transparența pieței energiei.

1.6.        Durata și impactul financiar

¨ Propunere/inițiativă cu durată limitată

1. ¨                    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL] AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

2. ¨                    Impact financiar din AAAA până în AAAA

x Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

1.7.        Tipul (tipurile) de gestionare preconizate[67]

x Gestionare directă centralizată de către Comisie

¨ Gestionare centralizată indirectă prin delegarea sarcinilor de implementare către:

3. ¨                    agenții executive

4. ¨                    organisme instituite de Comunități[68]

5. ¨                    organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public

6. ¨                    persoane cărora li se încredințează implementarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestionare în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

Articolul 81 din proiectul de regulament de înființare a Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe prevede evaluarea experienței dobândite în urma funcționării autorității, în termen de trei ani de la data la care aceasta și-a început efectiv activitatea. În acest scop, Comisia va publica un raport general care va fi înaintat Parlamentului European și Consiliului.

2.2.        Sistemul de gestionare și control

2.2.1.     Riscul sau riscurile identificate

S-a realizat o evaluare a impactului pentru propunerea de reformare a sistemului de supraveghere financiară în UE, care însoțește proiectele de regulamente de înființare a Autorității bancare europene, a Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale și a Autorității europene pentru valori mobiliare şi pieţe.

Resursele suplimentare pentru AEVMP prevăzute ca urmare a prezentei propuneri sunt necesare pentru ca AEVMP să își poată îndeplini competențele și mai ales rolul său în ceea ce privește:

- Asigurarea armonizării și coordonării normelor care se aplică locurilor de tranzacționare și sporirea transparenței piețelor de instrumente derivate prin specificarea categoriilor de instrumente derivate care ar trebui tranzacționate în cadrul locurilor organizate de tranzacționare.

- Asigurarea unui nivel armonizat și ameliorat de transparență atât pe piețele instrumentelor de capitaluri proprii, cât și pe piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii, prin asigurarea compatibilității și consecvenței exceptărilor de la cerințele de transparență pre-tranzacționare și prin specificarea de standarde pentru raportarea datelor, în scopul creșterii calității datelor și al facilitării consolidării datelor.

- Întărirea și asigurarea aplicării consecvente a competențelor autorităților de reglementare naționale, prin: asigurarea coordonării competențelor la nivel național legate de interzicerea anumitor produse și de administrarea pozițiilor pe piețele de instrumente derivate (în plus, AEVMP ar avea competențe directe în aceste domenii, pentru a contracara amenințările la adresa protecției investitorilor și/sau a funcționării ordonate a piețelor în situații de urgență); asigurarea unei minime armonizări a sancțiunilor administrative la nivelul UE prin emiterea unor orientări; asigurarea coordonării și armonizării condițiilor de acces acordate societăților din țări terțe.

- Asigurarea armonizării și coordonării normelor privind comunicarea pozițiilor per categorii de traderi pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri, ceea ce va ameliora supravegherea și transparența acestor piețe.

- Asigurarea armonizării și coordonării normelor care specifică datele privind executarea tranzacțiilor ce ar trebui să fie comunicate de către locurile de tranzacționare pentru a facilita realizarea optimă a sarcinilor de executare ale societăților de investiții.

- Întărirea cadrului de guvernanță corporativă prin specificarea sarcinilor comitetului de numire care este însărcinat cu numirea membrilor organului de conducere, precum și prin elaborarea de proiecte de orientări pentru evaluarea caracterului adecvat al membrilor organului de conducere.

În lipsa acestei resurse nu s-ar putea asigura o îndeplinire la timp și în mod eficient a rolului Autorității.

2.2.2.     Metoda sau metodele de control preconizate

Sistemele de management și control prevăzute în Regulamentul privind AEVMP se vor aplica și în cazul rolului care îi revine AEVMP în conformitate cu prezenta propunere.

Setul final al indicatorilor de evaluare a performanței Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe va fi decis de Comisie în momentul realizării primei evaluări obligatorii. În cadrul evaluării finale, rolul indicatorilor cantitativi va fi la fel de important ca și dovezile calitative acumulate în timpul consultărilor. Evaluarea va fi repetată o dată la trei ani.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

În scopul combaterii fraudei, corupției și a altor activități ilegale, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF) se aplică AEVMP fără nicio restricție.

Autoritatea aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și adoptă fără întârziere dispoziții corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților Autorității.

Deciziile de finanțare, acordurile și instrumentele de punere în aplicare rezultate din acestea stipulează clar că OLAF și Curtea de Conturi pot să desfășoare, dacă este necesar, verificări la fața locului în cazul beneficiarilor sumelor de bani plătite de către Autoritate, precum și în cazul personalului responsabil cu alocarea acestor sume de bani.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || CD/CND ([69]) || Țări AELS[70] || Țări candidate[71] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

|| [12.040401.01] AEVMP – Subvenție în temeiul titlurilor 1 și 2 (cheltuieli cu personalul și cheltuieli administrative) || CD || DA || NU || NU || NU

· Noi linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1A || Competitivitate pentru creștere și ocuparea forței de muncă

DG: <MARKT> || || || Anul 2013[72] || Anul 2014 || Anul 2015 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

12.0404.01 || Angajamente || (1) || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Plăți || (2) || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || || ||

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[73] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || 0 || 0 || 0 || || || || ||

TOTAL credite pentru DG < MARKT> || Angajamente || =1+1a +3 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Plăți || =2+2a +3 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 0 || 0 || 0 || || || || ||

Plăți || (5) || 0 || 0 || 0 || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0 || 0 || 0 || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII <1A> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Plăți || =5+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Observații:

(1) Sarcini legate de toate structurile de piață și de tranzacționare:

Locuri de tranzacționare

AEVMP va trebui să elaboreze proiectele a patru standarde tehnice obligatorii (STO) referitoare la procesul de notificare a autorităților competente de către locurile de tranzacționare, la circumstanțele în care tranzacționarea instrumentelor financiare trebuie suspendată și la publicarea aferentă, precum și la cooperarea și schimbul de informații între locurile de tranzacționare.

Tranzacționarea instrumentelor derivate

AEVMP va trebui să elaboreze proiectele a două STO-uri care precizează ce categorii de instrumente derivate sau ce subcategorie a acestora ar trebui tranzacționate doar în cadrul unor locuri organizate de tranzacționare, precum și criteriile pentru a stabili dacă o categorie de instrumente derivate sau o subcategorie a acesteia este considerată suficient de lichidă pentru a fi tranzacționată în cadrul locurilor organizate de tranzacționare.

(2) Transparența tranzacțiilor pe piețele instrumentelor de capitaluri proprii și pe piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii

Piețele instrumentelor de capitaluri proprii

AEVMP va trebui să publice un aviz referitor la evaluarea compatibilității fiecărei derogări privind transparența pre-tranzacționare cu cerințele de transparență pre-tranzacționare pentru piețe reglementate, OTF-uri și MTF-uri și să prezinte Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt utilizate în practică.

AEVMP va trebui să monitorizeze aplicarea acestor măsuri referitoare la publicarea decalată post-tranzacționare de către locurile de tranzacționare și să prezinte Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt utilizate în practică

Piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii.

AEVMP va trebui să publice un aviz referitor la evaluarea compatibilității fiecărei derogări privind transparența pre-tranzacționare cu cerințele de transparență pre-tranzacționare pentru piețe reglementate, OTF-uri și MTF-uri și să prezinte un raport anual Comisiei cu privire la modul în care acestea sunt utilizate în practică. De asemenea, AEVMP va trebui să monitorizeze obligațiile pre-tranzacționare aferente obligațiunilor, produselor financiare structurate și instrumentelor derivate eligibile pentru compensare pe care le au societățile atunci când efectuează tranzacții extrabursiere și să raporteze Comisiei în privința aplicării acestei obligații în termen de doi ani de la intrarea în vigoare.

AEVMP va trebui să monitorizeze aplicarea acestor măsuri referitoare la publicarea decalată post-tranzacționare de către locurile de tranzacționare și să prezinte Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt utilizate în practică

Servicii de raportare a datelor

AEVMP va trebui să elaboreze trei STO-uri care să specifice formatele și standardele de date care trebuie utilizate de locurile de tranzacționare, de societățile de investiții și de mecanismele de publicare aprobate (APA) pentru a facilita consolidarea informațiilor post-tranzacționare atât pentru piețele instrumentelor de capitaluri proprii, cât și pentru piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii, precum și informațiile care trebuie prezentate autorităților competente de către furnizorii de servicii de raportare a datelor care solicită autorizarea.

(3) Transparență și competențe consolidate pentru autoritățile de reglementare; o mai mare consecvență în implementarea normelor și a coordonării în domeniul supravegherii de către autoritățile de reglementare naționale.

Interdicțiile referitoare la produse

AEVMP va trebui să coordoneze măsurile luate de autoritățile competente naționale în vederea interzicerii definitive a unui produs sau a unei practici financiare. Pe lângă aceasta, AEVMP va avea competențe directe să interzică temporar produse sau servicii în situații de urgență.

Coordonarea de către AEVMP a măsurilor naționale de administrare a pozițiilor și a limitelor naționale ale pozițiilor

AEVMP va îndeplini un rol de facilitare și de coordonare în ceea ce privește competențele exercitate de autoritățile competente naționale în legătură cu administrarea pozițiilor și limitele pozițiilor. Pe lângă aceasta, AEVMP va avea competențe directe de a solicita informații de la orice persoană cu privire la pozițiile deținute la orice tip de instrument derivat, de a solicita oricărei persoane să diminueze o poziție deținută și de a limita capacitatea persoanelor de a încheia un contract derivat pe mărfuri.

Sancțiuni

AEVMP va trebui să emită orientări adresate autorităților competente în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 cu privire la tipurile de măsuri și de sancțiuni administrative și la nivelul sancțiunilor administrative pecuniare care trebuie aplicate în cazuri individuale din cadrul juridic național.

AEVMP va elabora un STO referitor la procedurile și formatele de transmitere către AEVMP a informațiilor privind sancțiunile și măsurile administrative, precum și sancțiunile pecuniare și penale de către autoritățile competente naționale.

Condiții de acces pentru societățile din țări terțe

AEVMP va avea un rol de înregistrare în legătură cu societățile din afara UE care intenționează să furnizeze sau să exercite servicii și activități în Uniune fără înființarea unei sucursale într-unul din statele membre. Pe lângă aceasta, AEVMP va trebui să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili informațiile pe care societatea din țara terță care depune cererea trebuie să le furnizeze AEVMP în cadrul cererii sale și va trebui să încheie acorduri de cooperare cu autoritatea competentă din țările terțe ale căror cadre juridice și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente celor din Uniune. 4) O transparență și supraveghere ameliorată a piețelor instrumentelor derivate pe mărfuri.

Raportarea poziției pe categorii de traderi

AEVMP trebuie să elaboreze un STO care să specifice pragurile dincolo de care trebuie făcute publice pozițiile per categorii de traderi, formatul rapoartelor săptămânale prin care se fac publice pozițiile deschise per categorii de traderi și conținutul informațiilor care trebuie furnizate de membrii și participanții la piețele reglementate, MTF-uri și OTF-uri.

(5) Norme mai stricte de conduită profesională pentru societățile de investiții

Executare optimă

AEVMP va trebui să elaboreze două STO-uri care să specifice conținutul, formatul și periodicitatea datelor legate de calitatea executării care trebuie publicate de către locurile de tranzacționare, precum și conținutul și formatul informațiilor care trebuie publicate de societățile de investiții în privința primelor cinci locuri de executare în cadrul cărora au executate ordine ale clienților.

AEVMP va trebui să emită orientări privind evaluarea instrumentelor financiare care au o structură ce face dificilă înțelegerea de către client a riscului aferent.

(6) Cerințe organizatorice mai stricte pentru societățile de investiții

Guvernanța corporativă

AEVMP asigură existența unor orientări pentru evaluarea caracterului adecvat al membrilor organului de conducere, ținând seama de diferitele roluri și funcții îndeplinite de aceștia.

AEVMP va trebui să elaboreze un STO care să specifice sarcinile comitetului de numire care este însărcinat cu numirea membrilor organului de conducere.

În cazul în care propunerea / inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Plăți || =5+ 6 || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2012 || Anul 2013 || Anul 2014 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

DG: <MARKT> ||

Ÿ Resurse umane || 0 || 0 || 0 || || || || ||

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0 || 0 || 0 || || || || ||

TOTAL DG <…….> || Credite || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0 || 0 || 0 || || || || ||

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2012[74] || Anul 2013 || Anul 2014 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

Plăți || 0,394 || 0,675 || 0,675 || || || || || 1,744

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

7. ¨                    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

8. x                   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Obiectivele specifice ale propunerii sunt prevăzute la punctul 1.4.2. Acestea vor fi atinse cu ajutorul măsurilor legislative propuse, care trebuie implementate la nivel național, și prin implicarea Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe.

În special, cu toate că nu este posibil să se atribuie rezultate numerice concrete fiecărui obiectiv operațional, implicarea AEVMP ar trebui să contribuie la ameliorarea încrederii investitorilor și a utilizatorilor piețelor de instrumente derivate, la o reducere substanțială a riscurilor sistemice și la o ameliorare semnificativă a eficienței piețelor. În primul rând, ameliorarea normelor de transparență privind instrumentele de capitaluri proprii și noile norme de transparență privind obligațiunile și instrumentele derivate, împreună cu noile obligații și sisteme de raportare, vor crește în mod semnificativ nivelul de transparență al piețelor financiare, inclusiv al piețelor de instrumente derivate, atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru participanții la piață. Împreună cu atribuirea unor noi competențe autorităților de reglementare, aceasta ar trebui să ducă la o funcționare mai ordonată a piețelor financiare în general. În al doilea rând, noile obligații impuse societăților de investiții în ceea ce privește organizarea, procesele și controlul riscurilor vor întări mult protecția investitorilor și, prin urmare, vor crește încrederea acestora. În al treilea rând, noul cadru și noile obligații de tranzacționare impuse anumitor participanți la piață vor scădea riscul sistemic și, concomitent, vor duce la o mai mare eficientizare a piețelor.

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

9. x                   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

10. ¨  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

11. x Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

12. ¨  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Observație:

În DG MARKT nu va fi necesară nicio resursă umană sau administrativă suplimentară ca urmare a propunerii. Resursele folosite în prezent pentru urmărirea Directivei 1997/9/CE vor continua să îndeplinească această sarcină.

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

13. ¨  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

14. x Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

Propunerea prevede îndeplinirea de către AEVMP a unor sarcini suplimentare. Acest fapt va necesita resurse suplimentare din cadrul liniei bugetare 12.0404.01

15. ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[75].

A se explica ce este necesar, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

16. ¨  Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

17. x Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2012 || Anul 2012 || Anul 2014 || || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea STATELE MEMBRE, prin intermediul autorităților naționale de supraveghere(*) || 0,591 || 1,013 || 1,013 || || || || || 2,617

TOTAL credite cofinanțate || 0,591 || 1,013 || 1,013 || || || || || 2,617

(*) Estimări bazate pe mecanismul de finanțare actual din proiectul de regulament privind AEVMP (statele membre 60 %, Comunitatea 40 %).

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

18. x Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

19. ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

20. ¨            asupra resurselor proprii

21. ¨            asupra veniturilor diverse

ANEXĂ

Anexă la fișa financiară legislativă pentru propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/39/CE privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) și de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind piețele instrumentelor financiare.

Metodologia aplicată și principalele ipoteze de bază

S-au estimat costurile pentru cheltuielile cu personalul (titlul 1) aferente sarcinilor care urmează să fie îndeplinite de AEVMP și care rezultă din cele două propuneri, în conformitate cu clasificarea costurilor în proiectul de buget al AEVMP pentru 2012 prezentat Comisiei.

Cele două propuneri ale Comisiei cuprind dispoziții care prevăd că AEVMP trebuie să elaboreze circa 14 seturi de noi standarde tehnice obligatorii (STO) care ar trebui să asigure implementarea consecventă la nivelul întregii UE a dispozițiilor cu caracter foarte tehnic. Conform propunerilor, se preconizează că AEVMP va prezenta circa 50 % din noile STO-uri în 2013. Pentru a îndeplini acest obiectiv este necesară, încă din 2013, o creștere a efectivelor de personal. În ceea ce privește natura pozițiilor, prezentarea la timp a unor noi STO-uri reușite va necesita, în special, funcționari suplimentari responsabili cu politicile, cu domeniul juridic și cu evaluările de impact.

Pe baza estimărilor serviciilor Comisiei și ale AEVMP, la evaluarea impactului în ceea ce privește numărul de ENI necesare pentru elaborarea STO-urilor aferente celor două propuneri s-au folosit următoarele ipoteze:

– un funcționar responsabil cu politicile elaborează două STO-uri de complexitate medie pe an; aceasta implică faptul că pentru 2013 sunt necesari patru funcționari responsabili cu politicile;

– un funcționar responsabil cu evaluările de impact este necesar pentru opt procese STO; aceasta implică faptul că pentru 2013 este necesar un funcționar responsabil cu evaluările de impact;

– un funcționar în domeniul juridic este necesar pentru elaborarea a cinci STO-uri; aceasta implică faptul că pentru 2013 este necesar un funcționar în domeniul juridic;

– este necesar un ENI de sprijin suplimentar pentru a oferi asistență pozițiilor de mai sus în activitatea de zi cu zi.

Prin urmare, pentru prezentarea STO-urilor care trebuie elaborate până în 2013 sunt necesare 7 ENI.

Pe lângă STO-uri, AEVMP ar trebui să elaboreze trei proiecte de seturi de orientări (sancțiuni, complexitatea instrumentelor financiare, guvernanță corporativă) și un raport cu privire la aplicarea obligațiilor pre-tranzacționare pentru instrumentele financiare care nu sunt instrumente de capitaluri proprii și care sunt tranzacționate extrabursier. Aceste sarcini ar necesita încă doi funcționari responsabili cu politicile.

În cele din urmă, AEVMP i-ar fi încredințate unele sarcini permanente în domeniul derogărilor de la transparența pre-tranzacționare, în cel al publicării decalate post-tranzacționare pentru piețele instrumentelor de capitaluri proprii și pentru piețele instrumentelor care nu sunt de capitaluri proprii, în cel al interdicțiilor referitoare la produse și în cel al administrării pozițiilor. Aceste sarcini ar necesita încă doi funcționari responsabili cu politicile.

În total, aceasta înseamnă că sunt necesare 11 ENI în plus.

Alte ipoteze:

– pe baza distribuției ENI în proiectul de buget pe 2012, se presupune că cele 11 ENI-uri suplimentare cuprind opt agenți temporari (74 %), doi experți naționali detașați (16 %) și un agent contractual (10 %);

– costurile medii anuale pentru salariile diferitelor categorii de personal se bazează pe orientările DG BUDG;

– coeficientul de ponderare a salariilor pentru Paris este de 1,27;

– costurile de formare sunt estimate la 1 000 EUR per ENI pe an;

– costurile pentru misiuni ar fi de 10 000 EUR, estimate pe baza proiectului de buget pe 2012 pentru misiuni, pe cap de angajat;

– costurile legate de recrutare (călătorii, cazare, controale medicale, indemnizația de instalare și alte indemnizații, costuri de mutare etc.) ar fi de 12 700 EUR, estimate pe baza proiectului de buget pe 2012 pentru recrutare, pe cap de nou angajat.

S-a presupus că volumul de muncă ce stă la baza creșterii de mai sus a numărului de ENI-uri se va menține și în 2014 și după aceea și este legat, pe de o parte, de modificarea STO-urilor deja elaborate și, pe de altă parte, de pregătirea celorlalte 50 % de STO-uri aferente celor două propuneri legislative.

Metoda de calculare a creșterii bugetului necesar pentru următorii trei ani este prezentată mai detaliat în tabelul de mai jos. Calculele reflectă faptul că bugetul Comunității finanțează 40 % din costuri.

Natura costului || Calcul || Suma (în mii)

2013 || 2014 || 2015 || Total

|| || || || ||

Titlul 1: Cheltuieli cu personalul || || || || ||

|| || || || ||

11 Salarii și indemnizații || || || || ||

- din care agenți temporari || =8*127*1,27 || 658 || 1.317 || 1.317 || 3.293

- din care END || =2*73*1,27 || 81 || 162 || 162 || 405

- din care agenți contractuali || =1*64*1,27 || 45 || 89 || 89 || 223

|| || || || ||

12 Cheltuieli legate de recrutare || || || || ||

|| =11*12,7 || 140 || || || 140

|| || || || ||

13 Cheltuieli pentru misiuni || || || || ||

|| =11*10 || 55 || 110 || 110 || 275

|| || || || ||

15 Formare || =11*1 || 6 || 11 || 11 || 28

|| || || || ||

Total titlul 1: Cheltuieli cu personalul || || 985 || 1.689 || 1.689 || 4.363

|| || || || ||

Din care contribuția Comunității (40 %) || || 394 || 676 || 676 || 1.746

Din care contribuția statelor membre (60 %) || || 591 || 1.013 || 1.013 || 2.617

Tabelul următor prezintă schema de personal pentru cele nouă posturi de agent temporar:

Grupa de funcție și gradul || Posturi temporare ||

AD 16 || ||

AD 15 || ||

AD 14 || ||

AD 13 || ||

AD 12 || ||

AD 11 || ||

AD 10 || ||

AD 9 || 2 ||

AD 8 || 3 ||

AD 7 || 3 ||

AD 6 || ||

AD 5 || ||

|| ||

AD total || 8 ||

[1]               Revizuirea MiFID se bazează pe „procesul Lamfalussy” (un demers legislativ structurat pe patru niveluri, recomandat de Comitetul de experți în domeniul reglementării piețelor europene ale valorilor mobiliare, prezidat de baronul Alexandre Lamfalussy și adoptat de Consiliul European de la Stockholm în martie 2001, având drept obiectiv creșterea eficacității reglementării piețelor valorilor mobiliare), dezvoltat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe). La nivelul 1, Parlamentul European și Consiliul adoptă în codecizie o directivă care enunță principiile-cadru și care abilitează Comisia, aceasta acționând la nivelul 2, să adopte acte delegate (articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene C 115/47) sau acte de punere în aplicare (articolul 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene C 115/47). În pregătirea actelor delegate, Comisia se va consulta cu experți desemnați de statele membre. La cererea Comisiei, AEVMP poate oferi consiliere în legătură cu detaliile tehnice care trebuie incluse în legislația de nivel 2. De asemenea, pe baza legislației de nivel 1, AEVMP poate fi abilitată să elaboreze standarde tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, în conformitate cu articolele 10 și 15 din regulamentul privind AEVMP, care pot fi ulterior adoptate de Comisie (sub rezerva dreptului Consiliului și al Parlamentului de a exprima obiecții în cazul standardelor tehnice de reglementare). La nivelul 3, AEVMP este din nou cea care formulează recomandări și instrucțiuni și compară practicile legislative prin intermediul evaluărilor inter pares, cu scopul de a asigura implementarea și aplicarea în mod consecvent a normelor adoptate la nivelurile 1 și 2. În fine, Comisia verifică respectarea legislației UE de către statele membre și poate iniția proceduri judiciare împotriva celor care nu se conformează.

[2]               Directiva 2004/39/CE (Directiva-cadru MiFID).

[3]               Directiva 2006/73/CE (Directiva de punere în aplicare a MiFID) de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE (Directiva-cadru MiFID).

[4]               Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 (Regulamentul de punere în aplicare a MiFID) de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE (Directiva-cadru MiFID) privind obligațiile întreprinderilor de investiții de păstrare a evidenței și înregistrărilor, raportarea tranzacțiilor, transparența pieței, admiterea de instrumente financiare în tranzacții și definiția termenilor în sensul directivei în cauză (JO L 241/1, 2.9.2006).

[5]               Monitoring Prices, Costs and Volumes of Trading and Post-trading Services, Oxera, 2011.

[6]               A se vedea [COM(2010) 301 final] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Banca Centrală Europeană: Reglementarea serviciilor financiare în folosul creșterii sustenabile, iunie 2010.

[7]               A se vedea declarația liderilor G20 din cadrul Summitului de la Pittsburgh, 24-25 septembrie 2009, http://www.pittsburghsummit.gov/mediacenter/129639.htm.

[8]               Ca urmare, Comisia a publicat Comunicarea [COM(2009) 563 final] „Asigurarea unor piețe eficiente, sigure și solide pentru instrumentele financiare derivate: acțiuni strategice viitoare”, 20 octombrie 2009.

[9]               A se vedea [COM(2010) 484] Propunere de regulament privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale și registrele centrale de tranzacții, septembrie 2010.

[10]             A se vedea Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind supravegherea financiară în UE, prezidat de Jacques de Larosière, februarie 2009, și concluziile Consiliului privind consolidarea supravegherii financiare în UE, 10862/09, iunie 2009.

[11]             A se vedea reacțiile la consultarea publică privind revizuirea MiFID: http://circa.europa.eu/Public/irc/markt/markt_consultations/library?l=/financial_services/mifid_instruments&vm=detailed&sb=Title, precum și rezumatul din anexa 13 a Raportului de evaluare a impactului.

[12]             Rezumatul este disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/internal_market/securities/docs/isd/10-09-21-hearing-summary_en.pdf.

[13]             A se vedea recomandările tehnice al CESR pentru Comisia Europeană în contextul revizuirii MiFID și răspunsurile la cererea Comisiei Europene de informații suplimentare, 29 iulie 2010, http://www.esma.europa.eu/popup2.php?id=7003 și al doilea set de recomandări tehnice din partea CESR pentru Comisia Europeană în contextul revizuirii MiFID și răspunsurile la cererea Comisiei Europene de informații suplimentare, 13 octombrie 2010, http://www.esma.europa.eu/popup2.php?id=7279.

[14]             Aceste studii au fost realizate de doi consultanți externi selectați conform procesului de selecție stabilit pe baza normelor și procedurilor Comisiei Europene. Aceste studii nu reflectă opiniile Comisiei Europene.

[15]             http://ec.europa.eu/internal_market/finservices-retail/investment_products_en.htm.

[16]             COM(2010)284.

[17]             Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, JO L 275, 25.10.2003, modificată ultima dată prin Directiva 2009/29/CE, JO L 140, 5.6.2009, p. 63.

[18]             JO C 71 E, 25.3.2003, p. 62.

[19]             JO C 220, 16.9.2003, p. 1.

[20]             JO C 144, 20.6.2003, p. 6.

[21]             Avizul Parlamentului European din 25 septembrie 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția Comună a Consiliului din 8 decembrie 2003 (JO C 60 E, 9.3.2004, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 30 martie 2004 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial), Decizia Consiliului din 7 aprilie 2004.

[22]             JO L 145, 30.4.2004, p. 1.

[23]             JO L 141, 11.6.1993, p. 27, directivă modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1).

[24]             JO 56, 4.4.1964, p. 878/64, directivă modificată de Actul de aderare din 1972.

[25]             JO L 228, 16.08.1973, p. 3, directivă modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE.

[26]             JO L 345, 19.12.2002, p. 1,

[27]             [a se introduce referința JO]

[28]             JO L Ö 177, 30.6.2006, p.1. Õ 126, 26.5.2000, p. 1. directivă modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE.

[29]             JO L 247, 21.9.2007, p. 1.

[30]             Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar (JO L 35, 11.2.2003, p. 1).

[31]             Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor de credit (reformare) (JO L 177, 30.6.2006, p. 201).

[32]             Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15).

[33]             JO L 141, 11.6.1993 Ö 177, 30.6.2006, p. 201 Õ , p. 1, directivă modificată ultima dată de Directiva 2002/87/CE.

[34]             JO L 9, 15.1.2003, p. 3.

[35]             JO L 168, 27.6.2002, p. 43.

[36]             JO L 168, 27.6.2002, p. 43.

[37]             JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

[38]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[39]             JO L 241, 2.9.2006, p. 26.

[40]             JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[41]             JO L 184, 6.7.2001, p. 1, directivă modificată ultima dată de Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 345, 31.12.2003, p. 64).

[42]             JO L 115, 17.4.1998, p. 31.

[43]             JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[44]             JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[45]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[46]             JO L 26, 31.1.1977, p. 1, directivă modificată ultima dată de Actul de aderare din 1994.

[47]             JO L 375, 31.12.1985, p. 3, Ö 302, 17.11.2009, p. 32, Õ directivă modificată ultima dată de Directiva 2001/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 41, 13.2.2002, p. 35).

[48]             JO L 193, 18.7.1983, p. 1, directivă modificată ultima dată de Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 178, 17.7.2003, p. 16).

[49]             JO L 331, 15.12.2010, p. 84,

[50]             Directiva 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind asigurarea generală directă (a treia directivă privind „asigurarea generală”) (JO L 228, 11.8.1992, p. 1). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 247, 21.9.2007, p. 1).

[51]             Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2005 privind reasigurarea (JO L 323, 9.12.2005, p. 1). Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/44/CE.

[52]             Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare) (JO L 177, 30.6.2006, p. 1)., Ddirectivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin de Directiva 2007/44/CE.

[53]             JO L 84, 26.3.1997, p. 22.

[54]             JO L 96, 12.4.2003, p. 16.

[55]             è1 JO L 345, 31.12.2003, p. 64. ç

[56]             JO L 126, 12.5.1984, p. 20.

[57]             JO L 222, 14.8.1978, p. 11. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului (OJ L 178, 17.7.2003, p. 16).

[58]             JO L 191, 13.7.2001, p. 45.

[59]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[60]             JO L 191, 13.7.2001, p. 45.

[61]             è1 OJ L 145, 30.4.2004, p. 1. ç

[62]             è1 OJ L 145, 30.4.2004, p. 1. ç

[63]             JO L 9, 15.1.2003, p. 3.

[64]             è1 OJ L 145, 30.4.2004, p. 1. ç

[65]             ABM: gestionare pe activități – ABB: stabilirea bugetului pe activități.

[66]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[67]             Explicațiile privind tipurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[68]             Astfel cum se menționează la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[69]             CD= credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[70]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[71]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[72]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[73]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire a punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[74]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[75]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.