Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței /* COM/2011/0654 final - 2011/0297 (COD) */
EXPUNERE
DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
Adoptată la începutul anului 2003, Directiva 2003/6/CE
privind abuzul de piață (Market Abuse Directive - MAD) a introdus un
cadru general privind combaterea practicilor de utilizare abuzivă a
informațiilor privilegiate și de manipulare a pieței, denumite
împreună „abuz de piață“. Directiva are ca scop creșterea
încrederii investitorilor și a integrității pieței,
împiedicând persoanele care dețin informații privilegiate să
efectueze tranzacții cu instrumente financiare conexe și împiedicând
manipularea piețelor prin practici precum lansarea de informații sau
zvonuri false și efectuarea unor tranzacții prin care prețurile
sunt fixate la nivele anormale. Pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei 2003/6/CE,
statelor membre li se solicită să se asigure că, în conformitate
cu legislația națională, atunci când nu se respectă
prevederile adoptate pentru punerea în aplicare a directivei, se pot lua
măsurile administrative și se pot aplica sancțiunile
administrative corespunzătoare împotriva persoanelor responsabile.
Această dispoziție nu aduce atingere dreptului statelor membre de a
impune sancțiuni penale. Conform recomandărilor din raportul grupului
la nivel înalt pentru supraveghere financiară în UE[1], „un cadru prudențial
și de conduită profesională solid pentru sectorul financiar
trebuie să se bazeze pe sisteme robuste de supraveghere și de
sancțiuni“. În acest scop, grupul consideră că
autoritățile de control ar trebui să aibă la
dispoziție mijloace suficiente pentru a acționa și să fie
în măsură să se bazeze pe „sisteme de sancțiuni uniforme,
robuste și disuasive împotriva tuturor infracțiunilor financiare,
sancțiuni care ar trebui aplicate ferm“. O aplicare efectivă necesită ca, în
conformitate cu articolul 14 din Directiva 2003/6/CE, autoritățile
competente să dispună de sancțiuni „efective, proporționale
și cu efect de descurajare“. În plus, o aplicare efectivă este
condiționată și de resursele autorităților competente,
de competențele și de bunăvoința de care dispun pentru a
detecta și a investiga abuzurile. Cu toate acestea, grupul la nivel înalt
consideră că „niciuna din aceste cerințe nu este
funcțională în prezent“, iar regimurile de sancțiuni ale
statelor membre sunt evaluate ca fiind în general slabe și neomogene. În acest scop, Comisia a publicat o comunicare[2] privind regimurile de
sancțiuni din sectorul financiar. În comunicare se susține că
sancțiunile penale, mai ales pedeapsa cu închisoarea, sunt considerate în
general purtătoare ale unui mesaj puternic dezaprobator care ar putea
îmbunătății caracterul disuasiv al sancțiunilor, cu
condiția ca acestea să fie aplicate în mod corespunzător de
sistemul de justiție penală. Cu toate acestea, se poate ca sancțiunile
penale să nu fie potrivite pentru toate tipurile de încălcări
și în toate cazurile. Concluzia comunicării menționează o
evaluare ce va fi efectuată de Comisie pentru a stabili dacă și
în ce domenii se dovedește esențială introducerea de sancțiuni
penale și elaborarea unor norme minime de definire a infracțiunilor
și a sancțiunilor penale, în vederea asigurării aplicării
efective a legislației UE din domeniul serviciilor financiare. Propunerea se bazează pe abordarea
prezentată în comunicarea din 20 septembrie 2011,
intitulată „Către o politică a UE în materie penală:
asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor UE prin intermediul
dreptului penal”[3].
Ea include și o evaluare, bazată pe date concrete, a sistemelor
naționale de aplicare existente și a valorii adăugate pe care o
poate aduce un set de principii comune minime la nivelul UE în domeniul
dreptului penal, acționând în virtutea principiilor necesității,
proporționalității și subsidiarității. În conformitate cu Programul de la Stockholm
și cu concluziile Consiliului JAI din 22 aprilie 2010 referitoare la
prevenirea crizelor economice și stimularea activității
economice[4],
Comisia Europeană a evaluat modul de aplicare a reglementărilor
naționale de punere în aplicare a MAD și a identificat o serie de
probleme care au un impact negativ asupra integrității pieței
și a protecției investitorilor. Una dintre problemele identificate în
evaluarea impactului o reprezintă faptul că sancțiunile actuale
de combatere a infracțiunilor ce se încadrează la abuzul de
piață nu au efect, nu sunt suficient de disuasive și au drept
rezultat aplicarea ineficientă a Directivei. În plus, există
diferențe majore de la un stat membru la altul privind definirea
practicilor de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate și
de manipulare a pieței care constituie infracțiuni penale. De
exemplu, cinci state membre nu dispun de sancțiuni penale pentru
divulgarea de informații privilegiate de către un deținător
primar de informații privilegiate, iar opt state membre nu dispun de
astfel de sancțiuni pentru deținătorii secundari de
informații privilegiate. În plus, există un stat membru care nu
impune în prezent sancțiuni penale pentru utilizarea abuzivă a
informațiilor privilegiate de către un deținător primar de
informații privilegiate și patru state membre care nu impun astfel de
sancțiuni pentru manipularea pieței. Deoarece abuzurile de
piață se pot înfăptui și transfrontalier, aceste
discrepanțe slăbesc piața internă și le permit
autorilor abuzurilor de piață să deruleze astfel de
activități în jurisdicțiile care nu prevăd sancțiuni
penale pentru infracțiuni de acest tip. Normele minime de reglementare a
infracțiunilor penale și a sancțiunilor penale pentru abuzurile
de piață, care ar fi transpuse în legislația penală
națională și aplicate de sistemele de justiție penală
ale statelor membre, pot contribui la asigurarea eficacității acestei
politici a Uniunii, exprimând o dezaprobare socială de natură
diferită din punct de vedere calitativ în comparație cu
sancțiunile administrative sau cu mecanismele de compensare întemeiate pe
dreptul civil. Condamnările penale pentru infracțiuni de abuz de
piață, care de obicei sunt mult dezbătute în mijloacele de
comunicare în masă, ajută la sporirea caracterului descurajant,
deoarece demonstrează potențialilor infractori că
autoritățile aplică măsuri reale care pot avea drept
rezultat pedeapsa cu închisoarea, alte sancțiuni penale sau un cazier
penal. Existența unor principiile comune minime în definirea
infracțiunilor penale pentru majoritatea infracțiunilor de abuz de
piață ar simplifica cooperarea dintre autoritățile de
aplicare a legii din Uniune, mai ales dacă se ține cont de faptul
că majoritatea infracțiunilor sunt comise transfrontalier. Cu toate că la nivelul Uniunii sunt în
vigoare reglementări de prevenire și de combatere a infracțiunilor
de abuz de piață încă din 2003, experiența a arătat
că sistemul actual nu a obținut efectul dorit, acela de a contribui
efectiv la protejarea piețelor financiare. Alături de propunerea de
Regulament (UE) nr. … al Parlamentului European și al Consiliului
privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și
manipulările pieței, care încearcă la rândul său să
remedieze alte probleme majore ale sistemului existent și prevede
modalități de întărire și de asigurare a coerenței
sancțiunilor administrative, prezenta propunere prevede obligația
statelor membre de a formula principii minime de definire a celor mai grave
infracțiuni de abuz de piață și a nivelurilor minime pentru
sancțiunile penale aferente acestora.
2.
REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE
ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
Prezenta inițiativă este rezultatul
consultărilor cu toți principalii factori interesați, inclusiv
autorități publice (administrații și autorități
de reglementare a piețelor valorilor mobiliare), emitenți, intermediari
și investitori. Ea ține cont de raportul publicat de
Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor
valorilor mobiliare (CESR) privind măsurile și sancțiunile
administrative, precum și sancțiunile penale existente în statele
membre în temeiul directivei privind abuzul de piață (MAD)[5]. Sunt luate, de asemenea, în
calcul rezultatele consultărilor lansate de Comisie în comunicarea sa
privind consolidarea regimurilor de sancțiuni din sectorul financiar. În data de 12 noiembrie 2008, Comisia Europeană
a organizat o conferință publică privind revizuirea sistemului
de combatere a abuzului de piață[6].
În 20 aprilie 2009, Comisia Europeană a lansat un apel pentru furnizarea
de informații în vederea revizuirii directivei privind abuzul de
piață. Serviciile Comisiei au primit 85 de contribuții.
Contribuțiile care nu au caracter confidențial se pot consulta pe
site-ul internet al Comisiei[7]. În 28 iunie 2010, Comisia a lansat o consultare
publică privind revizuirea directivei care s-a încheiat în 23 iulie 2010[8]. Serviciile Comisiei au primit 96
de contribuții. Contribuțiile care nu au caracter confidențial
se pot consulta pe site-ul internet al Comisiei[9].
O sinteză se regăsește în Anexa 2 din raportul de evaluare a
impactului[10].
În 2 iulie 2010, Comisia a organizat o altă conferință
publică privind revizuirea directivei[11]. În conformitate cu politica pentru o mai bună
reglementare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului alternativelor
strategice. În cadrul acestor lucrări pregătitoare au fost luate în
considerare opțiunile de politică privind sancțiunile penale.
Referitor la acest subiect, în evaluarea impactului s-a concluzionat că
obligația statelor membre de a introduce sancțiuni penale pentru cele
mai grave infracțiuni de abuz de piață este esențială
pentru a asigura aplicarea efectivă a politicii Uniunii privind abuzul de
piață. În combinație cu opțiunile de politică
preferate dezbătute în propunerea de Regulament (UE) nr. … al
Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările abuzive
ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței,
această cerință va avea un impact pozitiv asupra încrederii
investitorilor și, mai mult, va contribui la stabilitatea financiară
a piețelor.
3.
ELEMETE JURIDICE ALE PROPRUNERII
3.1.
Temei juridic
Propunerea se întemeiază pe articolul 82
alineatul (2) din TFUE.
3.2.
Subsidiaritate și proporționalitate
Conform principiului subsidiarității
[articolul 5 alineatul (3) din TUE], se vor lua măsuri la nivelul UE numai
dacă obiectivele stabilite nu pot fi îndeplinite în mod suficient de
statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele
preconizate ale măsurilor propuse, obiectivele pot fi îndeplinite mai bine
la nivelul UE. Abuzul de piață poate avea o dimensiune
transfrontalieră și periclitează integritatea piețelor
financiare, care au un caracter tot mai integrat pe teritoriul Uniunii.
Abordările divergente ale statelor membre privind impunerea de
sancțiuni penale pentru infracțiunile de abuz de piață
creează o nișă pentru infractori, care deseori profită de
un sistem de sancțiuni mai puțin sever. Astfel, atât efectul disuasiv
al fiecărui regim național de sancțiuni, cât și
eficacitatea aplicării cadrului legislativ al Uniunii privind abuzurile de
piață sunt diminuate. Un set de norme minime la nivelul UE de
stabilire a formelor de abuz de piață care constituie comportament
infracțional contribuie la soluționarea acestei probleme. În acest context, acțiunea UE pare
adecvată în ceea ce privește principiul subsidiarității. Principiul proporționalității
prevede ca fiecare intervenție să vizeze un obiectiv și să
nu depășească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea sa.
Procesul s-a ghidat după acest principiu începând cu identificarea și
evaluarea opțiunilor de politici alternative și până la
elaborarea prezentei propuneri.
3.3.
Explicarea detaliată a propunerii
3.3.1.
Infracțiuni penale
Articolul 3, coroborat cu articolul 2 din
propunere, definește infracțiunile de abuz de piață care ar
trebui considerate de statele membre drept infracțiuni penale și prin
urmare ar trebui să fie supuse unor sancțiuni penale. Două forme
de comportament abuziv de piață, mai precis utilizarea
abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței,
ar trebui considerate infracțiuni penale, dacă sunt comise intenționat. Tentativa de a desfășura
activități de utilizare abuzivă a informațiilor
privilegiate sau de manipulare a pieței ar trebui să fie
pedepsită, de asemenea, ca infracțiune penală. Delictul aferent informațiilor privilegiate
ar trebui să se aplice persoanelor care dețin informații
privilegiate și sunt conștiente de natura privilegiată a
acestora. Delictul aferent manipulării pieței se poate aplica oricui.
3.3.2.
Instigare, complicitate și tentativă
Prin dispozițiile de la articolul 4 se
asigură că instigarea, precum și complicitatea la
infracțiunile penale definite sunt, de asemenea, pasibile de a fi
pedepsite în statele membre. Directiva reglementează, de asemenea,
tentativa de a comite unul dintre delictele definite la articolele 3 și 4,
cu excepția divulgării neadecvate a informațiilor privilegiate
și răspândirea de informații care transmit semnale false sau
înșelătoare, deoarece nu pare adecvat ca tentativa de a comite aceste
delicte să fie asimilată infracțiunilor penale.
3.3.3.
Sancțiuni penale
La articolul 5 se solicită statelor membre să
adopte măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile
penale definite la articolele 3 și 4 sunt supuse sancțiunilor penale.
Aceste sancțiuni ar trebui să fie efective, proporționale
și disuasive.
3.3.4.
Răspunderea persoanelor juridice
La articolul 6 se solicită statelor membre
să asigure cadrul în care persoanele juridice pot fi trase la
răspundere pentru infracțiuni penale, astfel cum sunt menționate
la articolele 3 și 4.
4.
IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea nu are nicio implicație pentru
bugetul Uniunii. 2011/0297 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI A CONSILIULUI privind sancțiunile penale pentru
utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și
manipulările pieței PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 83 alineatul (2), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului actului
legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European[12],
, hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1)
O piață financiară nu poate fi
integrată și eficientă în absența integrității.
Funcționarea fără probleme a piețelor valorilor mobiliare
și încrederea publică în piețe sunt condiții prealabile
pentru creștere economică și bunăstare. Abuzurile de
piață periclitează integritatea piețelor financiare și
încrederea publicului în valorile mobiliare și instrumentele financiare
derivate. (2)
Directiva 2003/6/CE[13] a Parlamentului European
și a Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor
confidențiale și manipulările pieței (abuzul de
piață), a solicitat statelor membre să se asigure că
autoritățile competente au atribuțiile necesare pentru a detecta
și a investiga abuzurile de piață. Fără a aduce
atingere dreptului statelor membre de a impune sancțiuni penale, Directiva
2003/6/CE a solicitat totodată statelor membre să se asigure se pot
adopta măsuri administrative sau se pot impune sancțiuni
administrative corespunzătoare împotriva persoanelor responsabile de
încălcarea reglementărilor naționale de punere în aplicare a
acestei directive. (3)
Conform recomandărilor din raportul grupului
la nivel înalt pentru supraveghere financiară în UE, un cadru
prudențial și de conduită profesională solid pentru
sectorul financiar trebuie să se bazeze pe sisteme robuste de supraveghere
și de sancțiuni. În acest scop, grupul a considerat că
autoritățile de control ar trebui să dispună de mijloace
suficiente pentru a acționa și ar trebui să existe, de asemenea,
sisteme de sancțiuni uniforme, severe și disuasive împotriva tuturor
infracțiunilor financiare, sancțiuni care ar trebui aplicate ferm.
Grupul a concluzionat că sistemele de sancțiuni ale statelor membre
sunt în general slabe și neomogene. (4)
Un cadru legislativ funcțional privind abuzul
de piață necesită o aplicare efectivă. Evaluarea sistemelor
naționale de sancțiuni administrative în conformitate cu Directiva 2003/6/CE
a arătat că nu toate autoritățile competente naționale
dispuneau de un set de competențe prin care să asigure sancțiuni
adecvate pentru abuzul de piață. Mai exact, nu toate statele membre
dispuneau de sancțiuni administrative pecuniare pentru utilizarea
abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței,
iar nivelul acestor sancțiuni varia considerabil între statele membre. (5)
S-a dovedit că adoptarea de sancțiuni
administrative de către statele membre nu era suficientă pentru a
asigura respectarea normelor de
prevenire și de combatere a abuzului de piață. (6)
Este esențial ca respectarea normelor să
fie susținută prin dispunerea de sancțiuni penale, care să
marcheze o dezaprobare socială de natură diferită din punct de
vedere calitativ în comparație cu sancțiunile administrative.
Definirea celor mai grave forme de abuz de piață drept
infracțiuni penale stabilește niște limite legislative clare
referitor la faptul că astfel de comportamente sunt considerate
inacceptabile și transmite publicului și potențialilor
infractori mesajul că autoritățile competente iau în serios
aceste practici. (7)
Nu toate statele membre au adoptat sancțiuni
penale pentru anumite tipuri de
încălcări grave ale legislației naționale de aplicare a
Directivei 2003/6/CE. Astfel de abordări divergente periclitează uniformitatea condițiilor
de funcționare a pieței interne și pot încuraja anumite persoane să se implice în abuzuri de
piață în statele membre care nu aplică sancțiuni
penale pentru astfel de delicte. Mai mult,
până în acest moment la nivelul UE nu a existat o înțelegere
privind comportamentele care constituie delicte de natură atât de
gravă. Prin urmare, ar trebui stabilite principii minime de definire a
infracțiunilor penale comise de persoane fizice sau juridice și
sancțiunile aferente acestora. Normele minime comune ar face posibilă
utilizarea unor metode de investigație mai eficace, precum și
cooperarea efectivă în interiorul și între statele membre.
Condamnările pentru delicte de abuz de piață pronunțate în
temeiul dreptului penal au deseori drept rezultat o dezbatere amplă în
mijloacele de comunicare în masă, fapt care ajută la descurajarea
potențialilor infractori, atrăgând atenția publicului asupra
angajamentului luat de autoritățile competente de a lupta împotriva abuzului
de piață. (8)
Introducerea sancțiunilor penale pentru cele
mai grave delicte de abuz de piață de către toate statele membre
este, prin urmare, esențială pentru asigurarea implementării
efective a politicii Uniunii de combatere a abuzului de piață, în conformitate
cu cerințele formulate în comunicarea intitulată „Către o
politică a UE în materie penală: asigurarea punerii în aplicare
eficace a politicilor UE prin intermediul dreptului penal”[14]. (9)
Pentru ca domeniul de aplicare al prezentei
directive să fie aliniat cu cel al Regulamentului (UE) nr. al
Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările abuzive
ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței,
tranzacțiile cu acțiuni proprii efectuate în cadrul programelor de
stabilizare și de răscumpărare și tranzacțiile,
ordinele sau comportamentele care se înscriu în cadrul activităților
de politică monetară și de administrare a datoriei publice,
precum și al activităților asociate certificatelor de emisii
desfășurate în cadrul politicii Uniunii în domeniul climatic ar
trebui excluse din sfera de aplicare a prezentei directive. (10)
Obligația de a aplica sancțiuni penale
pentru utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și
manipularea pieței în conformitate cu prezenta directivă ar trebui
să fie impusă statelor membre numai atunci când aceste acte sunt
comise intenționat. (11)
Din cauza efectelor negative pe care le
provoacă tentativele de utilizare abuzivă a informațiilor
privilegiate și tentativele de manipulare a pieței asupra
integrității piețelor financiare și a încrederii
investitorilor, aceste forme de comportament ar trebui de asemenea să fie
pasibile de a fi pedepsite drept infracțiuni penale. (12)
Prezenta directivă ar trebui să solicite
statelor membre să se asigure că și instigarea și complicitatea
la astfel de delicte penale sunt pasibile de a fi pedepsite. În acest context,
convingerea unei alte persoane, pe baza informațiilor privilegiate,
să dobândească sau să cedeze instrumente financiare care au
legătură cu aceste informații ar trebui considerată
instigare la utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate. (13)
Prezenta directivă ar trebui aplicată
ținându-se cont de cadrul legislativ stabilit prin Regulamentul (UE) nr.
al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările
abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările
pieței și de măsurile de punere în aplicare a acestuia. (14)
Pentru a se asigura aplicarea efectivă a
politicii europene de garantare a integrității piețelor
financiare, stabilită în Regulamentul (UE) nr. al Parlamentului European
și al Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor
privilegiate și manipulările pieței, statele membre ar trebui
să extindă angajarea răspunderii pentru a include și
persoanele juridice, inclusiv, dacă este posibil, răspunderea penală
a persoanelor juridice. (15)
Dat fiind faptul
că prezenta directivă prevede norme minime, statele membre pot adopta
sau menține norme de drept penal mai severe pentru abuzul de
piață. (16)
Orice activități de prelucrare a datelor
cu caracter personal efectuate în cursul aplicării prezentei directive ar
trebui să fie conforme Directivei 95/46/CE a Parlamentului European
și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor
fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal
și libera circulație a acestor date[15]. (17)
Deoarece obiectivul prezentei directive, mai precis
asigurarea aplicării pe teritoriul Uniunii a sancțiunilor penale
pentru cele mai grave delicte de abuz de piață, nu poate fi
îndeplinit într-o măsură suficientă de statele membre și,
prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele prezentei directive,
poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta
măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel
cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul
proporționalității, astfel cum se prevede în acest articol,
prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru
atingerea obiectivului menționat. (18)
Prezenta directivă respectă drepturile
fundamentale și se conformează principiilor recunoscute în Carta
Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene consacrate de tratat. Mai precis,
directiva ar trebui aplicată cu respectarea corespunzătoare a
libertății de a desfășura o activitate comercială
(articolul 16), a dreptului la o cale de atac eficientă și la un
proces echitabil (articolul 47), a prezumției de nevinovăție
și dreptului la apărare (articolul 48), a principiilor
legalității și proporționalității
infracțiunilor și pedepselor (articolul 49) și a dreptului de a
nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași
infracțiune (articolul 50). (19)
Comisia ar trebui să evalueze implementarea
prezentei directive în statele membre având în vedere și posibilitatea ca
pe viitor să fie necesară introducerea unei armonizări minime a
tipurilor și nivelurilor de sancțiuni penale. (20)
[În conformitate cu articolele 1, 2, 3 și 4
din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei
în ceea ce privește spațiul de libertate, securitate și
justiție, anexat la tratat, Regatul Unit și-a exprimat dorința
de a participa la adoptarea și punerea în aplicare a prezentei directive]
SAU [Fără a aduce atingere articolului 4 din Protocolul (nr. 21)
privind poziția Regatului Unit în ceea ce privește spațiul de
libertate, securitate și justiție, anexat la tratat, Regatul Unit nu
va participa la adoptarea prezentei directive și, prin urmare, nu îi revin
obligații în virtutea acesteia și nici nu îi sunt aplicabile
dispozițiile sale. (21)
[În conformitate cu articolele 1, 2, 3 și 4
din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei
în ceea ce privește spațiul de libertate, securitate și
justiție, anexat la tratat, Irlanda și-a exprimat dorința de a
participa la adoptarea și punerea în aplicare a prezentei directive] SAU
[Fără a aduce atingere articolului 4 din Protocolul (nr. 21) privind
poziția Irlandei în ceea ce privește spațiul de libertate,
securitate și justiție, anexat la tratat, Irlanda nu va participa la
adoptarea prezentei directive și, prin urmare, nu îi revin obligații
în virtutea acesteia și nici nu îi sunt aplicabile dispozițiile sale.
(22)
În conformitate cu articolele 1 și 2 din
Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la tratat,
Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive și, prin
urmare, nu îi revin obligații în virtutea acesteia și nici nu îi sunt
aplicabile dispozițiile sale, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare 1.
Prezenta directivă stabilește norme
minime pentru sancțiuni penale aferente celor mai grave infracțiuni
de abuz de piață, mai precis utilizarea
abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței.
2.
Prezenta directivă nu se aplică pentru
operațiunile cu acțiuni proprii în programe de răscumpărare
sau pentru stabilizarea unui instrument financiar, atunci când astfel de
operațiuni se efectuează în conformitate cu articolul 3 din
Regulamentul (UE) nr. al Parlamentului European și al Consiliului privind
utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și
manipulările pieței, sau pentru tranzacții, ordine sau
comportamente efectuate în sensul activităților de politică
monetară și de administrare a datoriei publice și a
activităților privind certificatele de emisii de gaze cu efect de
seră în vederea aplicării politicii climatice a Uniunii, în conformitate
cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. al Parlamentului European și al
Consiliului privind utilizările abuzive ale informațiilor
privilegiate și manipulările pieței. 3.
Prezenta directivă se aplică și
comportamentelor sau tranzacțiilor, inclusiv oferte, legate de licitarea
certificatelor de emisii sau a altor produse scoase la licitație bazate pe
acestea, în temeiul Regulamentului nr. 1031/2010 al Comisiei. Orice
dispoziție din prezenta directivă referitoare la ordinele de
tranzacționare se aplică ofertelor depuse în contextul unei
licitații[16]. Articolul 2
Definiții În sensul prezentei Directive: 1.
„instrument financiar“ înseamnă orice
instrument în sensul articolului 2 alineatul (1) subpunctul (8) din
Regulamentul (UE) nr. … al Parlamentului European și al
Consiliului privind piețele instrumentelor financiare. 2.
„informații privilegiate“ înseamnă
informații în sensul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. …
al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările
abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările
pieței. Articolul 3
Utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate Statele membre adoptă măsurile
necesare pentru a se asigura că următoare comportamente constituie
infracțiuni penale, atunci când actele sunt comise intenționat: (a)
atunci când se află în posesia unor
informații privilegiate, utilizarea acestor informații pentru a
dobândi sau a ceda instrumente financiare la care se referă
informațiile respective, în nume propriu sau în numele unui terț.
Aici este inclusă și utilizarea informațiilor privilegiate
pentru a anula sau a modifica un ordin privind un instrument financiar la care
se referă informațiile respective, în cazul în care acel ordin a fost
emis înainte ca persoana să intre în posesia informațiilor
privilegiate; sau (b)
divulgarea de informații privilegiate
oricărei alte persoane, exceptând cazurile în care divulgarea se
efectuează în cursul normal al exercitării sarcinilor de serviciu sau
cu titlu profesional. Articolul 4
Manipularea pieței Statele membre adoptă măsurile
necesare pentru a se asigura că următoare comportamente constituie
infracțiuni penale, atunci când actele
sunt comise intenționat: (a)
furnizarea de indicații false sau
înșelătoare cu privire la oferta, cerea sau prețul unui
instrument financiar sau al unui contract spot pe mărfuri conex; (b)
fixarea prețului unuia sau mai multor
instrumente financiare sau al unui contract spot pe mărfuri conex la un
nivel anormal sau artificial; (c)
efectuarea unei tranzacții, emiterea unui
ordin sau orice altă activitate pe piețele financiare care
influențează prețul unuia sau mai multor instrumente financiare
sau al unui contract spot pe mărfuri conex, activitate care recurge la
procedee fictive sau orice altă formă de înșelătorie sau
artificiu; (d)
difuzarea de informații care oferă
semnale false sau înșelătoare referitoare la instrumente financiare
sau contracte spot pe mărfuri conexe, atunci când persoana respectivă
obține, pentru sine sau pentru altă persoană, foloase sau
beneficii ca urmare a difuzării informațiilor în cauză. Articolul 5
Instigare, complicitate și tentativă 1.
Statele membre adoptă măsurile necesare
pentru a se asigura că instigarea și complicitatea la
infracțiunile penale menționate la articolele 3 și 4 sunt
pasibile de a fi pedepsite drept infracțiuni penale. 2.
Statele membre adoptă măsurile necesare
pentru a se asigura că tentativa de a comite oricare dintre
infracțiunile menționate la articolul 3 litera (a) și la
articolul 4 literele (a), (b) și (c) sunt pasibile de a fi pedepsite drept
infracțiuni penale. Articolul 6
Sancțiuni penale Statele membre adoptă măsurile
necesare pentru a se asigura că infracțiunile penale menționate
la articolele 3-5 sunt pasibile de a fi supuse unor sancțiuni efective,
proporționale și disuasive. Articolul 7
Răspunderea persoanelor juridice 1.
Statele membre adoptă măsurile necesare
pentru a se asigura că persoanele juridice pot fi trase la răspundere
pentru infracțiuni precum cele menționate la articolele 3-5 atunci
când aceste infracțiuni au fost comise în beneficiul lor de către
orice persoană acționând în nume propriu sau în calitate de membru al
unui organism al persoanei juridice, care are o funcție de conducere în
cadrul persoanei juridice în cauză, pe baza: (a)
unei împuterniciri din partea persoanei juridice; (b)
unei atribuții de a lua decizii în numele
persoanei juridice respective; sau (c)
unei atribuții legate de exercitarea
controlului în cadrul persoanei juridice respective. 2.
Statele membre adoptă, de asemenea,
măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele juridice pot fi
considerate responsabile atunci când lipsa supravegherii sau a controlului din
partea unei persoane menționate la alineatul (1) a făcut
posibilă săvârșirea infracțiunilor menționate la
articolele 3-5 în beneficiul acelei persoane juridice de către o
persoană aflată sub autoritatea sa. 3.
Răspunderea persoanelor juridice în temeiul
alineatelor (1) și (2) nu exclude inițierea procedurilor penale
împotriva persoanelor fizice care sunt autori, instigatori sau complici la
infracțiunile menționate la articolele 3-5. Articolul 8
Sancțiuni pentru persoanele juridice Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura
că persoanele juridice considerate responsabile în temeiul articolului 7
fac obiectul unor sancțiuni efective, proporționale și
disuasive. Articolul 9
Raportarea În termen de [4 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și
Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentei directive și,
dacă este necesar, cu privire la necesitatea revizuirii ei, mai ales în
ceea ce privește oportunitatea introducerii unor norme minime comune
privind tipurile și nivelurile sancțiunilor penale. Comisia își prezintă raportul
însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă. Articolul 10
Transpunerea 1.
Statele membre adoptă și publică în
termen de [24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], actele
cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma
prezentei directive. Statele membre transmit imediat Comisiei textul
prevederilor respective, alături de tabelul de corespondență
între aceste prevederi și prezenta directivă. Acestea aplică prevederile respective în
termen de [24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și
sub rezerva și la data intrării în vigoare a Regulamentul (UE) nr. …
al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizările
abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările
pieței. Atunci când statele membre adoptă prevederile
respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt
însoțite de o astfel de trimitere în momentul publicării oficiale.
Statele membre decid modul în care se va introduce o astfel de trimitere. 2.
Statele membre transmit Comisiei textul
prevederilor principale din legislația națională adoptate în
domeniul care face obiectul prezentei directive și un tabel de
corespondență între aceste prevederi și prezenta directivă. Articolul 11
Intrarea în vigoare Prezenta directivă intră în vigoare
în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene. Articolul 12
Destinatarii Prezenta
directivă se adresează statelor membre, în conformitate cu tratatele. Adoptată la Bruxelles, Pentru Parlamentul European Pentru
Consiliu Președintele Președintele [1] Raportul grupului la nivel înalt pentru supraveghere
financiară în UE, Bruxelles, 25.2.2009, p.23 [2] Comisia Europeană, comunicarea „Consolidarea
regimurilor de sancțiuni în sectorul serviciilor financiare“, COM (2010)
716, 8 decembrie 2010. [3] COM (2011) 573 final. [4] În „Programul de la Stockholm - o Europă deschisă
și sigură în serviciul cetățenilor și pentru
protecția acestora“ din 2.12.2009, Consiliului European a subliniat
necesitatea reglementării piețelor financiare și a prevenirii
abuzurilor și a invitat statele membre și Comisia să
îmbunătățească măsurile de detectare a
comportamentelor abuzive pe piață și a deturnărilor de
fonduri. În concluziile Consiliului JAI referitoare la prevenirea crizelor
economice și stimularea activității economice s-a
evidențiat faptul că ar trebui să se analizeze dacă este posibil
sau, după caz, dacă este necesar, să se armonizeze normele
penale în ceea ce privește tratamentul aplicat manipulărilor grave
ale prețurilor la bursă și alte situații de abuz pe
piețele valorilor mobiliare. A se vedea documentele 8920/10 din 22.4.2010
și 7881/10 din 29.3.2010 [5] CESR/08-099, februarie 2008. [6] A se vedea
http://ec.europa.eu/internal_market/securities/abuse/12112008_conference_en.htm. [7] A se vedea
http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2009/market_abuse_en.htm [8] A se vedea http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2010/mad/consultation_paper.pdf [9] A se vedea
http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2010/mad_en.htm [10] Raportul de evaluare a impactului este disponibil la
următoarea adresă: http://ec.europa.eu/internal_market/securities/abuse/index_en.htm. [11] A se vedea Anexa 3 din raportul de evaluare a impactului
pentru o sinteză a discuțiilor. [12] OJ C , , p. . [13] JO L 16, 12.4.2003, p.16. [14] COM (2011) 573 final. [15] JO L 281, 23.11.1995, p. 31. [16] Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12
noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale
licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul
Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de
stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect
de seră în cadrul Comunității, JO L 302, 18.11.2010, p. 1.