EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020 (propunerea privind CFM)[1] stabilește cadrul bugetar și principalele orientări ale politicii agricole comune (PAC). Pe această bază, Comisia prezintă un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum și o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluția politicii.

Actualele propuneri de reformă se bazează pe Comunicarea privind PAC în perspectiva anului 2020[2] care a evidențiat opțiunile de politică generale destinate să răspundă provocărilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura și zonele rurale și să îndeplinească obiectivele stabilite pentru PAC, și anume 1) producția alimentară fiabilă; 2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice; și 3) dezvoltarea teritorială echilibrată. Orientările reformei prezentate în comunicare s-au bucurat până în prezent de un sprijin amplu atât în cadrul dezbaterilor interinstituționale[3], cât și în cadrul consultărilor cu părțile interesate, desfășurate în contextul evaluării impactului.

O temă comună, recurentă pe parcursul întregului proces, s-a dovedit a fi necesitatea de a promova utilizarea eficientă a resurselor, în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și zonele rurale din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, menținând structura PAC în jurul a doi piloni care utilizează instrumente complementare pentru atingerea acelorași obiective. Pilonul I acoperă plățile directe și măsurile de piață, oferind fermierilor din UE un ajutor anual pentru venitul de bază și sprijin în caz de perturbări specifice ale pieței, în timp ce pilonul II acoperă dezvoltarea rurală, oferind statelor membre un cadru comun pentru elaborarea și cofinanțarea unor programe multianuale[4].

Prin reforme succesive, PAC a accentuat orientarea spre piață a agriculturii, asigurându-le totodată producătorilor un ajutor pentru venit, a ameliorat integrarea cerințelor de mediu și a consolidat sprijinul pentru dezvoltare rurală ca politică integrată pentru dezvoltarea zonelor rurale din întreaga UE. Acest proces de reformă a dat însă naștere unor exigențe cu privire la o mai bună distribuire a sprijinului între statele membre și în interiorul acestora, precum și la o mai bună orientare a măsurilor destinate să abordeze provocările legate de mediu și să combată mai bine volatilitatea ridicată a pieței.

În trecut, reformele răspundeau în principal unor provocări endogene, de la crize provocate de surplusuri enorme la crize legate de siguranța alimentară, și s-au dovedit a fi utile pentru UE atât pe plan intern, cât și la nivel internațional. Însă majoritatea provocărilor actuale sunt cauzate de factori exteriori agriculturii, necesitând astfel o reacție mai complexă la nivel de politici.

Se preconizează că veniturile agricole vor rămâne în continuare sub presiune, întrucât fermierii se confruntă cu mai multe riscuri, cu încetinirea ritmului de creștere a productivității și cu o reducere a marjei de profit din cauza creșterii costurilor de producție; prin urmare, este necesar să se mențină ajutorul pentru venit și să se consolideze instrumentele existente în vederea unei mai bune gestionări a riscurilor și a unei reacții mai eficiente la situațiile de criză. O agricultură puternică este vitală pentru industria alimentară din UE și pentru securitatea alimentară la nivel mondial.

În același timp, sectorul agricol și zonele rurale sunt invitate să își intensifice eforturile în scopul atingerii ambițioaselor obiective legate de schimbările climatice și de energie, precum și în vederea punerii în practică a strategiei în domeniul biodiversității, care fac parte din agenda Europa 2020. Fermierii, care, împreună cu silvicultorii, sunt principalii gestionari ai terenurilor, vor avea nevoie de sprijin pentru adoptarea și menținerea sistemelor și practicilor agricole care contribuie în mod deosebit la atingerea obiectivelor legate de mediu și de schimbările climatice, deoarece furnizarea acestor bunuri publice nu se reflectă în prețurile pieței. De asemenea, va fi esențial să se valorifice la maximum potențialul variat al zonelor rurale, contribuind astfel la creșterea favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii.

În consecință, viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. În aceasta constă valoarea adăugată, specifică UE, a unei politici cu adevărat comune care utilizează în modul cel mai eficient resursele bugetare limitate cu scopul de a menține o agricultură sustenabilă pe întregul teritoriu al UE, de a aborda aspecte transfrontaliere importante, precum schimbările climatice, și de a consolida solidaritatea între statele membre, permițând totodată procesului de implementare să rămână flexibil pentru a răspunde necesităților la nivel local.

În conformitate cu cadrul prevăzut de propunerea privind CFM, PAC trebuie să-și mențină structura bazată pe doi piloni, în care bugetul alocat fiecărui pilon va fi menținut în termeni nominali la nivelul din 2013, iar accentul se va pune în mod clar pe obținerea de rezultate în privința priorităților-cheie ale UE. Plățile directe trebuie să promoveze o producție durabilă prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar către măsuri obligatorii în favoarea climei și a mediului. Nivelurile plăților trebuie să devină treptat convergente, iar plățile către marii beneficiari să facă obiectul unei plafonări progresive. Dezvoltarea rurală trebuie inclusă într‑un cadru strategic comun împreună cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE, cu o abordare consolidată orientată spre rezultate și sub rezerva îndeplinirii unor condiții ex-ante mai bune și mai clare. În sfârșit, în ceea ce privește măsurile de piață, finanțarea PAC trebuie consolidată cu două instrumente din afara CFM: 1) o rezervă de urgență pentru a face față situațiilor de criză și 2) extinderea domeniului de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare.

Pe această bază, principalele elemente ale cadrului legislativ al PAC pentru perioada 2014‑2020 sunt stabilite în următoarele regulamente:

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune („Regulamentul privind plățile directe”);

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică) („Regulamentul privind OCP unică”);

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) („Regulamentul privind dezvoltarea rurală”);

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune („Regulamentul orizontal”);

– Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri în anul 2013;

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul schemei de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor.

Regulamentul privind dezvoltarea rurală se bazează pe o propunere prezentată de Comisie la 6 octombrie 2011 care stabilește norme comune pentru toate fondurile care operează într-un cadru strategic comun[5]. Va urma un regulament privind schema de ajutoare pentru persoanele cele mai defavorizate, finanțată în prezent în cadrul unei alte rubrici a CFM.

În plus, pentru a găsi modalitatea optimă de reconciliere a principiul transparenței cu dreptul beneficiarilor la protecția datelor cu caracter personal, sunt în curs de elaborare și norme noi privind publicarea informațiilor referitoare la beneficiari, care țin seama de obiecțiile exprimate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Pe baza evaluării actualului cadru de politică și a unei analize a provocărilor și necesităților viitoare, evaluarea impactului analizează și compară efectele a trei scenarii alternative. Aceasta este rezultatul unui lung proces, inițiat în aprilie 2010 și condus de un grup interservicii care a reunit analize calitative și cantitative aprofundate, stabilind inclusiv un scenariu de bază sub formă de proiecții pe termen mediu privind piețele și veniturile agricole până în 2020 și modelând impactul diferitelor scenarii de politică asupra economiei sectorului.

Cele trei scenarii elaborate în cadrul evaluării impactului sunt: 1) un scenariu de ajustare care menține cadrul actual de politică, soluționând însă cele mai importante deficiențe ale acestuia, precum distribuirea plăților directe; 2) un scenariu de integrare care implică schimbări majore la nivel de politică, care constau într-o mai bună orientare și o ecologizare a plăților directe și într-o consolidare a orientării strategice a politicii de dezvoltare rurală în condițiile unei mai bune coordonări cu alte politici ale UE, precum și într-o extindere a temeiului juridic pentru a crea posibilități mai ample de cooperare între producători; și 3) un scenariu de redirecționare care reorientează politica exclusiv către mediu, eliminând progresiv plățile directe, și care se bazează pe ipoteza că pentru a menține capacitatea de producție nu este nevoie de sprijin și că necesitățile socio-economice ale zonelor rurale pot fi satisfăcute prin alte politici.

În contextul crizei economice și al presiunii exercitate asupra finanțelor publice, la care UE a reacționat prin strategia Europa 2020 și prin propunerea privind CFM, toate cele trei scenarii acordă un grad diferit de importanță fiecăruia dintre cele trei obiective strategice ale viitoarei PAC, care urmărește crearea unei agriculturi mai competitive și mai durabile în zone rurale dinamice. În vederea unei mai bune alinieri la strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, o importanță tot mai mare o va dobândi creșterea productivității agricole prin cercetare, prin transfer de cunoștințe și prin promovarea cooperării și a inovării (inclusiv prin intermediul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii). Deși politica agricolă a UE nu mai funcționează într-un mediu strategic care denaturează comerțul, se așteaptă ca sectorul să fie supus unei presiuni suplimentare din cauza unei mai mari liberalizări, mai ales în cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) sau al acordului de liber schimb cu Mercosur.

Cele trei scenarii de politică au fost elaborate luând în considerare preferințele exprimate cu ocazia consultării desfășurate în contextul evaluării impactului. Părțile interesate au fost invitate să-și prezinte contribuțiile în perioada 23.11.2010 ‑ 25.1.2011, iar la 12.1.2011 a fost instituit un comitet consultativ. Principalele concluzii sunt sintetizate mai jos[6]:

În general, părțile interesate sunt de acord că este nevoie de o PAC puternică, bazată pe o structură cu doi piloni, pentru abordarea provocărilor legate de securitatea alimentară, de gestionarea durabilă a resurselor naturale și de dezvoltarea teritorială.

Majoritatea respondenților consideră că PAC ar trebui să joace un rol în stabilizarea piețelor și a prețurilor.

Părțile interesate au opinii divergente în ceea ce privește direcționarea sprijinului (în special redistribuirea ajutoarelor directe și plafonarea plăților).

S-a căzut de acord asupra faptului că ambii piloni pot juca un rol important în intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice și în creșterea performanței de mediu, în beneficiul societății UE. Deși mulți fermieri consideră că acest lucru are deja loc, publicul mai larg argumentează că plățile din cadrul pilonului I ar putea fi utilizate mai eficient.

Respondenții doresc ca toate zonele din UE, inclusiv cele mai defavorizate, să fie incluse în procesul viitor de creștere și dezvoltare.

Mulți respondenți au pus accentul pe integrarea PAC cu alte politici, precum cele din domeniul mediului, al sănătății, al comerțului și al dezvoltării.

Se consideră că inovarea, dezvoltarea întreprinderilor competitive și furnizarea de bunuri publice cetățenilor din UE reprezintă căi de aliniere a PAC la strategia Europa 2020.

În evaluarea impactului se face așadar o comparație între cele trei scenarii alternative de politică:

Scenariul de redirecționare ar accelera ajustarea structurală în sectorul agricol, reorientând producția spre domeniile cele mai rentabile și spre sectoarele cele mai profitabile. Deși fondurile pentru mediu ar crește considerabil, sectorul ar urma să fie expus unor riscuri mai mari din cauza domeniului de aplicare limitat al măsurilor de intervenție pe piață. În plus, costurile sociale și de mediu aferente ar urma să fie considerabile, întrucât zonele mai puțin competitive s-ar confrunta cu mari pierderi de venituri și cu degradarea semnificativă a mediului înconjurător, ca urmare a faptului că politica ar pierde efectul de levier al plăților directe cuplate cu cerințele de ecocondiționalitate.

La extrema cealaltă, scenariul de ajustare ar fi cel mai potrivit din punctul de vedere al continuității politicii, aducând îmbunătățiri limitate, dar vizibile, în ceea ce privește atât competitivitatea sectorului agricol, cât și performanța de mediu. Totuși, nu este deloc sigur că acest scenariu ar putea aborda în mod adecvat marile provocări viitoare în materie de schimbări climatice și de mediu, care stau și la baza durabilității pe termen lung a agriculturii.

Scenariul de integrare deschide noi posibilități prin îmbunătățirea direcționării și ecologizarea plăților directe. Analiza arată că ecologizarea poate fi realizată cu costuri rezonabile din partea fermierilor, deși nu se poate evita o oarecare sarcină administrativă. În mod similar, este posibil ca dezvoltarea rurală să ia un nou avânt, cu condiția ca statele membre și regiunile să utilizeze eficient noile posibilități, iar cadrul strategic comun cu alte fonduri ale UE să nu elimine sinergiile cu pilonul I și să nu reducă atuurile dezvoltării rurale. Dacă s-ar ajunge la echilibrul necesar, acest scenariu ar fi cel mai potrivit pentru realizarea durabilității pe termen lung a agriculturii și a zonelor rurale.

Pornind de la această bază, evaluarea impactului concluzionează că scenariul de integrare este cel mai echilibrat din punctul de vedere al alinierii progresive a PAC la obiectivele strategice ale UE, iar acest echilibru poate fi regăsit și în implementarea diferitelor elemente în cadrul propunerilor legislative. De asemenea, va fi esențială elaborarea unui cadru de evaluare pentru măsurarea performanței PAC, care să cuprindă un set comun de indicatori legați de obiectivele de politică.

Pe parcursul întregului proces, una dintre principalele preocupări a fost nevoia de simplificare; aceasta ar trebui realizată prin diverse metode, de exemplu, prin raționalizarea ecocondiționalității și a instrumentelor de piață sau prin elaborarea unei scheme de ajutoare destinate micilor fermieri. În plus, ecologizarea plăților directe ar trebui astfel concepută încât să reducă la minimum sarcina administrativă, inclusiv costurile controalelor.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Se propune menținerea structurii actuale cu doi piloni a PAC, în care măsurile obligatorii anuale cu aplicare generală din cadrul pilonului I sunt completate cu măsuri voluntare mai bine adaptate particularităților naționale și regionale în contextul unei abordări programatice multianuale în cadrul pilonului II. Cu toate acestea, noua configurare a plăților directe urmărește o mai bună valorificare a sinergiilor cu pilonul II care, la rândul său, este inclus într-un cadru strategic comun în vederea unei mai bune coordonării cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE.

Pe această bază, se menține și structura actuală alcătuită din patru instrumente juridice de bază, deși domeniul de aplicare al regulamentului privind finanțarea a fost extins pentru a reuni dispoziții comune în cadrul regulamentului cunoscut astăzi sub denumirea de regulament orizontal.

Propunerile respectă principiul subsidiarității. PAC este o politică cu adevărat comună: este un domeniu de competențe partajate între UE și statele membre, gestionat la nivelul UE în vederea menținerii unei agriculturi durabile și diversificate în întreaga UE și a abordării unor aspecte transfrontaliere importante, precum combaterea schimbărilor climatice și întărirea solidarității între statele membre. Având în vedere importanța provocărilor viitoare pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial, PAC rămâne o politică de importanță strategică, al cărei scop este să asigure cea mai eficace reacție la provocările din domeniul politicilor și cea mai eficientă utilizare a resurselor bugetare. În plus, se propune menținerea structurării actuale a instrumentelor în cei doi piloni, ceea ce lasă statelor membre o marjă de manevră mai mare pentru a adapta soluțiile la particularitățile lor locale și pentru a cofinanța pilonul II. Noul parteneriat european pentru inovare și setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor sunt incluse tot în pilonul II. În același timp, politica va fi mai bine aliniată la strategia Europa 2020 (incluzând un cadru comun cu alte fonduri UE) și ar fi introduse o serie de îmbunătățiri și simplificări. În fine, analiza efectuată în cadrul evaluării impactului ilustrează în mod clar costul statu‑quoului din punctul de vedere al consecințelor economice, de mediu și sociale negative.

Pe lângă dispozițiile referitoare la finanțare, regulamentul orizontal îmbină norme relevante pentru toate instrumentele, de exemplu dispoziții privind ecocondiționalitatea, controalele și penalitățile. Prin urmare, regulamentul stabilește acum norme privind finanțarea, sistemul de consiliere agricolă, sistemele de gestionare și control, ecocondiționalitatea și verificarea și închiderea conturilor.

Scopul este acela de a ajusta normele privind finanțarea pe baza experienței de până în prezent, de a raționaliza și îmbunătăți ecocondiționalitatea și de a consolida sistemul de consiliere agricolă.

În special în ceea ce privește ecocondiționalitatea, normele actuale au fost revizuite în vederea simplificării, a consolidării dimensiunii referitoare la schimbările climatice din cadrul GAEC și a asigurării coerenței cu dispozițiile referitoare la ecologizare și la măsurile relevante din punctul de vedere al mediului prevăzute în cadrul dezvoltării rurale.

În sfârșit, regulamentul oferă baza unui cadru comun de monitorizare și evaluare pentru măsurarea performanței politicii agricole comune în perioada următoare.

Prezentul regulament include diverse elemente de simplificare. În primul rând, regrupează într-un singur act legislativ toate normele referitoare la ecocondiționalitate, îmbunătățind inteligibilitatea acestora.

În plus, prevede reducerea numărului de agenții de plăți și consolidarea rolului organismului de coordonare. Astfel, sistemul va deveni mai transparent și mai puțin împovărător atât pentru administrațiile naționale, cât și pentru serviciile Comisiei. Vor fi necesare mai puține acreditări și declarații de asigurare la nivelul statului membru, iar numărul auditurilor Comisiei va putea fi redus.

Vor fi aliniate, cât se poate de mult, normele privind gestiunea și controalele pentru cei doi piloni ai PAC, astfel încât să existe mai multă claritate juridică și proceduri armonizate. Mai mult decât atât, regulamentul prevede delegarea de competențe către Comisie, astfel încât aceasta să permită reducerea numărului de controale la fața locului în cazul statelor membre care au sisteme de control ce funcționează în mod corespunzător și care au rate de eroare scăzute. S-ar putea reduce astfel sarcinile administrative atât în cazul fermierilor, cât și în cel al administrațiilor naționale.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

În conformitate cu propunerea privind CFM, o parte semnificativă a bugetului UE trebuie să rămână în continuare dedicată agriculturii, care reprezintă o politică comună de importanță strategică. Astfel, în contextul prețurilor actuale, se propune alocarea a 317,2 miliarde EUR pentru pilonul I și a 101,2 miliarde EUR pentru pilonul II, în perioada 2014-2020, în vederea desfășurării principalelor activități din cadrul PAC.

Fondurile alocate pilonului I și pilonului II sunt completate cu fonduri suplimentare de 17,1 miliarde EUR, din care 5,1 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, 2,5 miliarde EUR pentru siguranța alimentară și 2,8 miliarde EUR pentru ajutoarele alimentare acordate persoanelor celor mai defavorizate, în cadrul altor rubrici din CFM; de asemenea, se va constitui o nouă rezervă de 3,9 miliarde EUR pentru situații de criză în sectorul agricol, iar 2,8 miliarde EUR vor fi alocați Fondului european de ajustare la globalizare, care nu face parte din CFM, ceea ce face ca bugetul total să se ridice la 435,6 miliarde EUR în perioada 2014-2020.

În ceea ce privește distribuția sprijinului între statele membre, propunerea prevede ca toate statele membre în care valoarea plăților directe este mai mică de 90 % din media UE să poată recupera o treime din acest decalaj. Plafoanele naționale prevăzute de regulamentul privind plățile directe se calculează pe baza acestei propuneri.

Distribuirea sprijinului pentru dezvoltare rurală se bazează pe criterii obiective legate de obiectivele de politică, ținând seama de distribuția actuală. Așa cum se întâmplă în prezent, regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să beneficieze în continuare de rate de cofinanțare mai ridicate, care se vor aplica și anumitor măsuri precum cele privind transferul de cunoștințe, grupurile de producători, cooperarea și axa Leader.

Se prevede un anumit grad de flexibilitate a transferurilor între piloni (până la 5 % din plățile directe): din pilonul I în pilonul II pentru a permite statelor membre să își consolideze politica de dezvoltare rurală și din pilonul II în pilonul I pentru statele membre în care nivelul plăților directe rămâne mai mic de 90 % din media UE.

Informații detaliate cu privire la impactul financiar al propunerilor de reformă a PAC sunt prezentate în fișa financiară care însoțește propunerile.

2011/0288 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene[7],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[8],

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor[9],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”[10] a prezentat potențialele provocări, obiective și orientări ale politicii agricole comune (PAC) după 2013. Din perspectiva dezbaterilor privind comunicarea menționată, PAC trebuie reformată cu efect de la 1 ianuarie 2014. Respectiva reformă trebuie să cuprindă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune[11], astfel cum a fost modificat de Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului [COM(2010)…(alinierea la Tratatul de la Lisabona)][12]. Experiența dobândită în urma implementării regulamentului menționat arată că anumite elemente ale mecanismului de finanțare și monitorizare trebuie ajustate. Având în vedere amploarea reformei, este oportun ca Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 să fie abrogat și înlocuit cu un text nou. De asemenea, reforma trebuie să armonizeze, să raționalizeze și să simplifice dispozițiile, atât cât este posibil.

(2) Deoarece, având în vedere legăturile dintre prezentul regulament și celelalte instrumente ale PAC și resursele financiare limitate ale statelor membre într-o Uniune extinsă, obiectivele prezentului regulament nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii cu ajutorul garanției multianuale a finanțării din partea Uniunii și prin concentrarea asupra priorităților sale, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, stabilit la articolul 5 alineatul (4) din tratatul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului.

(3) În vederea suplimentării sau modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat, în ceea ce privește acreditarea agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare, conținutul sistemului de consiliere agricolă, măsurile care urmează a fi finanțate din bugetul Uniunii în cadrul intervenției publice și evaluarea operațiunilor legate de intervenția publică, reducerea și suspendarea rambursărilor către statele membre, compensarea între cheltuieli și venituri în cadrul fondurilor, recuperarea datoriilor, penalitățile aplicate beneficiarilor în cazul neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate, în ceea ce privește normele referitoare la garanții, funcționarea sistemului integrat de administrare și control, măsurile excluse din controlul tranzacțiilor, penalitățile aplicate în cadrul ecocondiționalității, normele referitoare la întreținerea pajiștilor permanente, normele referitoare la faptul generator și la cursul de schimb pe care trebuie să îl utilizeze statele membre care nu folosesc moneda euro, precum și în ceea ce privește conținutul cadrului comun de evaluare a măsurilor adoptate în cadrul PAC. Este deosebit de important ca, pe durata activităților pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(4) PAC constă într-o serie de măsuri, unele dintre acestea vizând dezvoltarea rurală. Este important să se prevadă finanțarea acelor măsuri, pentru a se contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC. Deoarece măsurile au anumite elemente în comun și totodată diferă în privința anumitor aspecte, finanțarea lor trebuie reunită în cadrul unui unic set de dispoziții care să permită, după caz, o abordare diferită. Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 a instituit două fonduri europene pentru agricultură, mai exact Fondul european de garantare agricolă (denumit în continuare „FEGA”) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (denumit în continuare „FEADR”). Aceste două fonduri trebuie menținute.

(5) Regulamentul (UE) nr. [FR]/xxx al Parlamentului European și al Consiliului din [...] privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii[13] și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia trebuie să se aplice măsurilor stabilite de prezentul regulament. Mai exact, regulamentul stabilește dispoziții referitoare la gestiunea partajată cu statele membre pe baza principiilor bunei gestiuni financiare, transparenței și nediscriminării, precum și dispoziții privind funcționarea organismelor acreditate, principiile bugetare, iar toate acestea trebuie respectate în cadrul prezentului regulament.

(6) Bugetul Uniunii trebuie să finanțeze cheltuielile PAC, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării rurale, prin ambele fonduri, fie direct, fie în contextul gestiunii partajate cu statele membre. Trebuie specificate tipurile de măsuri care pot fi finanțate prin intermediul acestor fonduri.

(7) Trebuie prevăzute dispoziții în ceea ce privește acreditarea agențiilor de plăți de către statele membre, stabilirea procedurilor de obținere a declarațiilor de asigurare de gestiune necesare și certificarea sistemelor de gestiune si monitorizare, precum și certificarea conturilor anuale de către organisme independente. În plus, pentru a se asigura transparența controalelor naționale, în special în ceea ce privește procedurile de autorizare, validare și plată, precum și pentru a se reduce sarcina administrativă și de audit pentru serviciile Comisiei și pentru statele membre în cazurile în care este necesară acreditarea fiecărei agenții de plăți în parte, trebuie restrâns numărul autorităților și organismelor cărora le sunt delegate respectivele responsabilități, ținând cont de sistemul constituțional al fiecărui stat membru.

(8) În cazul în care un stat membru acreditează mai mult de o agenție de plăți, este important să se desemneze un singur organism de coordonare care să asigure consecvența în privința gestionării fondurilor, să stabilească o legătură între Comisie și diversele agenții de plăți acreditate și să se asigure că informațiile solicitate de Comisie referitoare la operațiunile mai multor agenții de plăți sunt puse foarte repede la dispoziția Comisiei. De asemenea, organismul de coordonare trebuie să aibă responsabilitatea de a se asigura că sunt întreprinse acțiuni corective și că Comisia este informată în legătură cu măsurile subsecvente și, totodată, trebuie să asigure aplicarea omogenă a normelor și standardelor comune.

(9) Numai agențiile de plăți acreditate de statele membre oferă o garanție satisfăcătoare privind efectuarea controalelor necesare înainte ca ajutoarele din partea Uniunii să le fie acordate beneficiarilor. Prin urmare, trebuie să se prevadă în mod explicit că din bugetul Uniunii pot fi rambursate doar cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate.

(10) Pentru a ajuta beneficiarii să conștientizeze în mai mare măsură legătura dintre practicile agricole și gestionarea fermelor, pe de o parte, și standardele legate de mediu, schimbările climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor, siguranța alimentară, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor, pe de altă parte, este necesar ca statele membre să instituie un sistem cuprinzător de consiliere agricolă care să ofere consiliere beneficiarilor. Acest sistem de consiliere agricolă nu trebuie în niciun caz sa afecteze obligația și responsabilitatea beneficiarilor de a respecta standardele respective. De asemenea, statele membre trebuie să asigure o separare clară între consiliere și controale.

(11) Sistemul de consiliere agricolă trebuie să cuprindă cel puțin cerințele și standardele care formează domeniul de aplicare al ecocondiționalității. De asemenea, sistemul trebuie să cuprindă cerințele care trebuie respectate în privința practicilor agricole benefice pentru climă și mediu în vederea acordării plăților directe, precum și în privința întreținerii suprafeței agricole în temeiul Regulamentului (UE) nr. DP/xxx al Parlamentului European și al Consiliului din xxx de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin din cadrul politicii agricole comune[14]. În sfârșit, sistemul trebuie să cuprindă anumite elemente legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitate, protecția apelor, notificarea bolilor animalelor și plantelor și inovare, precum și de dezvoltarea durabilă a activității economice a fermelor mici.

(12) Intrarea beneficiarilor în sistemul de consiliere agricolă trebuie să fie facultativă. Trebuie să li se permită tuturor beneficiarilor să participe la sistem, chiar dacă nu primesc sprijin în cadrul PAC. Totuși, statele membre pot stabili criterii de prioritate. Având în vedere natura sistemului, este oportun ca informațiile obținute în cursul activității de consiliere să fie tratate în mod confidențial, cu excepția cazurilor de încălcare gravă a dreptului Uniunii sau a celui național. Pentru a se asigura eficiența sistemului, consilierii trebuie să fie calificați în mod corespunzător și să beneficieze de formare periodică.

(13) Resursele financiare necesare pentru a acoperi cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate în ceea ce privește FEGA trebuie puse de Comisie la dispoziția statelor membre sub forma unor rambursări pentru cheltuielile contabilizate efectuate de agențiile respective. Până la momentul plății acestor rambursări, sub forma unor plăți lunare, resursele financiare trebuie mobilizate de statele membre în conformitate cu nevoile agențiilor de plăți acreditate. Costurile cu personalul și costurile administrative ale statelor membre și ale beneficiarilor implicați în executarea PAC trebuie suportate de către aceștia.

(14) Utilizarea sistemului agrometeorologic, precum și achiziționarea și îmbunătățirea imaginilor satelitare trebuie să ofere Comisiei o modalitate de a gestiona piețele agricole și de a facilita monitorizarea cheltuielilor agricole.

(15) În contextul respectării disciplinei bugetare, este necesară definirea plafonului anual al cheltuielilor finanțate de FEGA, ținând cont de cuantumurile maxime stabilite pentru fondul respectiv în cadrul financiar multianual prevăzut de Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx al Consiliului din [...] de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[15] [CFM].

(16) De asemenea, disciplina bugetară impune respectarea plafonului anual al cheltuielilor finanțate de FEGA în toate situațiile și în toate etapele procedurii bugetare și ale execuției bugetului. Acest lucru impune ca plafonul național pentru plățile directe per stat membru stabilit de Regulamentul (CE) nr. xxx/xxx[DP] să fie considerat plafonul financiar pentru plăți directe în cazul statului membru respectiv și ca rambursarea plăților respective să respecte acest plafon financiar. Mai mult, disciplina bugetară impune ca toate actele propuse de Comisie sau adoptate de organul legislativ sau de Comisie în temeiul PAC și finanțate de FEGA să se încadreze în plafonul anual pentru cheltuielile finanțate din acest fond.

(17) Pentru a se garanta încadrarea în plafoanele anuale a cuantumurilor alocate finanțării PAC, trebuie menținut mecanismul financiar menționat în Regulamentul (CE) nr. 73/2009 din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003[16], prin care se ajustează nivelul sprijinului direct. În același context, este necesar ca Comisia să fie autorizată să stabilească respectivele ajustări în cazul în care Consiliul nu le fixează până la data de 30 iunie a anului calendaristic pentru care se aplică.

(18) Măsurile luate pentru a determina contribuția financiară din FEGA și FEADR în ceea ce privește calcularea plafoanelor financiare nu aduc atingere competențelor autorității bugetare desemnate prin tratat. Prin urmare, măsurile respective trebuie să se bazeze pe cuantumurile de referință fixate în conformitate cu Acordul Interinstituțional din […] dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[17]] și cu Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [CFM].

(19) Disciplina bugetară impune, de asemenea, o examinare permanentă a situației bugetare pe termen mediu. Prin urmare, atunci când prezintă proiectul de buget pentru un anumit an, Comisia trebuie să își prezinte previziunile și analizele în fața Parlamentului European și a Consiliului și să propună organului legislativ, dacă este necesar, măsurile potrivite. În plus, Comisia trebuie în permanență să facă uz deplin de competențele sale de gestionare pentru a asigura respectarea plafonului anual și, dacă este necesar, să propună fie Parlamentului European și Consiliului, fie Consiliului măsurile potrivite pentru redresarea situației bugetare. Dacă, la sfârșitul unui exercițiu bugetar, plafonul anual nu poate fi respectat din cauza rambursărilor solicitate de statele membre, Comisia trebuie să poată să ia masuri care să permită atât distribuirea provizorie a bugetului disponibil între statele membre, proporțional cu solicitările lor de rambursări încă neplătite, cât și respectarea plafonului stabilit pentru anul respectiv. Plățile pentru anul respectiv trebuie incluse în exercițiul bugetar următor, iar cuantumul total al finanțării din partea Uniunii per stat membru trebuie stabilit definitiv, aceeași procedură fiind aplicată și în privința compensării între statele membre pentru a se respecta cuantumul stabilit.

(20) Pe parcursul execuției bugetare, Comisia trebuie să opereze un sistem lunar de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește plățile pentru agricultură, astfel încât, dacă există riscul depășirii plafonului anual, Comisia să poată lua cât mai repede măsurile adecvate, în temeiul competențelor de gestionare de care dispune și, dacă măsurile respective se dovedesc a fi insuficiente, să propună alte măsuri. Un raport periodic al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu trebuie să compare evoluția cheltuielilor efectuate în raport cu estimările până la momentul respectiv și să ofere o evaluare, conform previziunilor, a execuției bugetare pentru restul exercițiului bugetar.

(21) Rata de schimb folosită de Comisie în elaborarea documentelor bugetare trebuie să reflecte cele mai recente informații disponibile, ținând seama de diferența de timp dintre momentul redactării și cel al depunerii documentelor.

(22) Regulamentul (UE) nr. CR/xxx al Parlamentului European și al Consiliului din [...] de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006[18] prevede norme aplicabile sprijinului financiar din fondurile la care se referă regulamentul menționat, inclusiv FEADR. De asemenea, dispozițiile respective includ anumite norme privind eligibilitatea cheltuielilor, privind gestiunea financiară, precum și privind sistemele de gestionare și control. În ceea ce privește gestiunea financiară a FEADR, din motive de claritate juridică și de coerență între fondurile agricole, trebuie să se facă referire la dispozițiile relevante privind angajamentele bugetare, termenele de plată și dezangajarea prevăzute de Regulamentul (UE) nr. CR/xxx.

(23) Programele de dezvoltare rurală sunt finanțate din bugetul Uniunii pe baza angajamentelor, în tranșe anuale. Statele membre trebuie să poată utiliza fondurile Uniunii de îndată ce demarează programele. Prin urmare, este necesar un sistem de prefinanțare restricționat în mod adecvat care să asigure un flux constant al fondurilor, astfel încât plățile către beneficiarii din cadrul programelor să fie efectuate la momentul potrivit.

(24) Lăsând prefinanțarea la o parte, trebuie să se facă distincția între plățile efectuate de Comisie agențiilor de plăți acreditate. Trebuie stabilite plățile interimare și plata soldurilor, precum și normele referitoare la efectuarea acestor plăți. Regula dezangajării automate trebuie să contribuie la accelerarea derulării programelor și la o bună gestionare financiară.

(25) Ajutoarele din partea Uniunii trebuie plătite la timp către beneficiari, astfel încât aceștia să le poată folosi eficient. Nerespectarea de către statele membre a termenelor limită de efectuare a plăților stabilite în legislația Uniunii ar putea crea dificultăți serioase pentru beneficiari și periclita anualitatea bugetului Uniunii. Prin urmare, cheltuielile efectuate fără respectarea termenelor de plată trebuie excluse de la finanțarea din partea Uniunii. Pentru a respecta principiul proporționalității, Comisia trebuie să poată prevedea excepții de la această regulă generală. Acest principiu, prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 trebuie menținut și aplicat atât în cazul FEGA, cât și în cazul FEADR. Dacă plătesc cu întârziere, statele membre trebuie să adauge, pe cheltuiala lor, dobânzi la cuantumul principal, pentru a compensa beneficiarii. O astfel de dispoziție ar putea crea un stimulent pentru ca statele membre să respecte în mai mare măsură termenele de plată, iar beneficiarii ar putea fi mai siguri că vor fi plătiți la timp sau, cel puțin, că vor primi compensații în cazul unor plăți întârziate.

(26) Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 prevede reduceri și suspendări ale plăților lunare sau interimare în ceea ce privește FEGA și FEADR. În pofida formulării destul de generale a dispozițiilor respective, s-a observat că, în practică, acestea sunt utilizate mai ales în scopul reducerii plăților din cauza nerespectării termenelor de plată și a plafoanelor, precum și din cauza „problemelor contabile” similare care pot fi constatate cu ușurință în declarațiile de cheltuieli. De asemenea, dispozițiile respective permit aplicarea unor reduceri și suspendări în cazul unor deficiențe grave și persistente ale sistemelor de control naționale, dar includ condiții de fond destul de restrictive în acest sens și prevăd o procedură specială, în două etape, care trebuie urmată. Autoritatea bugetară a solicitat în mod repetat Comisiei suspendarea plăților către statele membre care nu respectă normele. Având în vederea toate acestea, sunt necesare clarificarea sistemului prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 și fuzionarea într-un articol unic a normelor privind reducerile și suspendările, în ceea ce privește atât FEGA, cât și FEADR. Sistemul reducerilor generate de „problemele contabile” trebuie menținut, cu o formulare mai clară, coerentă cu practica administrativă existentă. Posibilitatea de reducere sau suspendare a plăților în cazul unor deficiențe semnificative și persistente ale sistemelor de control naționale trebuie extinsă prin includerea neglijenței în recuperarea plăților neconforme cu reglementările, însă cu menținerea procedurii în două etape care trebuie urmată în cazul acestor reduceri sau suspendări.

(27) Legislația sectorială agricolă impune statelor membre să transmită informații privind numărul controalelor efectuate și rezultatul acestora, până la termenele specificate. Respectivele statistici privind controalele sunt utilizate pentru a stabili nivelul de eroare la nivelul statelor membre și, mai general, pentru verificarea gestionării FEGA și FEADR. Aceste statistici constituie o modalitate importantă prin care Comisia se asigură de gestionarea corectă a fondurilor și, totodată, un element esențial pentru declarația anuală de asigurare. Având în vedere caracterul esențial al acestor informații statistice și în scopul garantării faptului că statele membre își îndeplinesc obligația de a le transmite la timp, este necesară prevederea unei dispoziții care să descurajeze furnizarea cu întârziere a datelor necesare, într-un mod proporțional cu gravitatea deficitului de date. Prin urmare, trebuie stabilite dispoziții care să permită Comisiei să suspende o parte a plăților lunare sau interimare în cazul cărora nu au fost trimise la timp informațiile statistice relevante.

(28) Pentru a permite reutilizarea fondurilor FEGA și FEADR, sunt necesare norme privind alocarea unor sume specifice. Lista conținută în Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 trebuie completată cu sumele aferente plăților întârziate și verificării și închiderii conturilor în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA. De asemenea, Regulamentul (CEE) nr. 352/78 al Consiliului din 20 februarie 1978 privind atribuirea cauțiunilor sau garanțiilor constituite în cadrul politicii agricole comune și nerestituite[19] stabilește norme privind destinațiile sumelor rezultate din garanțiile nerestituite. Dispozițiile respective trebuie armonizate și fuzionate cu dispozițiile existente referitoare la veniturile alocate. Regulamentul (CEE) nr. 352/78 trebuie, prin urmare, abrogat.

(29) Regulamentul (CE) nr. 814/2000 al Consiliului din 17 aprilie 2000 privind acțiunile de informare cu privire la politica agricolă comună[20] și normele de punere în aplicare a acestuia definesc acțiunile de informare cu privire la PAC care pot fi finanțate în temeiul articolului 5 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Regulamentul (CE) nr. 814/2000 conține o listă a respectivelor acțiuni și a obiectivelor acestora și stabilește normele privind finanțarea lor și punerea în aplicare a proiectelor care le corespund. După adoptarea regulamentului menționat, prin Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[FR] au fost adoptate norme în ceea ce privește granturile și achizițiile publice. Normele respective trebuie să se aplice și acțiunilor de informare din cadrul PAC. Din motive de simplificare și coerență, Regulamentul (CE) nr. 814/2000 trebuie abrogat, însă trebuie menținute dispozițiile specifice referitoare la obiectivele și tipurile de acțiuni care trebuie finanțate. De asemenea, acțiunile respective trebuie să țină cont de nevoia de a asigura o eficiență sporită în comunicarea cu publicul larg și sinergii mai puternice între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei și de a garanta că prioritățile politice ale Uniunii sunt transmise cu eficacitate. Prin urmare, acțiunile respective trebuie să cuprindă și măsurile de informare relevante pentru PAC în cadrul comunicării instituționale menționate în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un buget pentru Europa 2020 – Partea a II-a: Fișe de politică[21].

(30) Finanțarea măsurilor și operațiunilor în cadrul PAC va implica, în parte, o gestiune partajată. Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt gestionate corect, Comisia trebuie să desfășoare controale privind gestionarea fondurilor de către autoritățile statelor membre responsabile cu efectuarea plăților. Este oportun să se definească natura controalelor care trebuie efectuate de Comisie, să se specifice limitele responsabilității acesteia în ceea ce privește execuția bugetară și să se clarifice obligațiile statelor membre referitoare la cooperare.

(31) Pentru a permite Comisiei să își îndeplinească obligația de a controla existența și buna funcționare a sistemelor de gestionare și inspecție pentru cheltuielile Uniunii în statele membre, trebuie să se prevadă, fără a se ține seama de inspecțiile efectuate de statele membre, controale efectuate de persoane delegate de Comisie, care trebuie să poată solicita asistență din partea statelor membre în activitatea lor.

(32) Tehnologia informației trebuie să fie utilizată cât mai mult posibil pentru producerea informațiilor ce urmează să fie trimise Comisiei. Atunci când efectuează controale, Comisia trebuie sa aibă acces imediat și deplin la informațiile referitoare la cheltuieli înregistrate atât pe hârtie, cât și în format electronic.

(33) În vederea stabilirii relației financiare dintre agențiile de plăți acreditate și bugetul Uniunii, Comisia trebuie să verifice și să închidă anual conturile agențiilor de plăți. Decizia de verificare și închidere a conturilor trebuie să vizeze caracterul complet, acuratețea și veridicitatea conturilor, dar nu conformitatea cheltuielilor cu legislația Uniunii.

(34) Comisia, care este responsabilă cu aplicarea corectă a dreptului Uniunii în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie să decidă dacă cheltuielile efectuate de statele membre sunt în conformitate cu legislația Uniunii. Statelor membre trebuie să li se acorde dreptul de a-și justifica deciziile de efectuare a plăților și de a recurge la conciliere în cazul în care intră în dezacord cu Comisia. Pentru a oferi statelor membre garanții juridice și financiare în ceea ce privește cheltuielile efectuate în trecut, trebuie stabilită o perioadă maximă în care Comisia să decidă consecințele financiare care trebuie să derive din nerespectarea normelor. În ceea ce privește FEADR, procedura de verificare și închidere a conturilor trebuie aliniată la dispozițiile privind corecțiile financiare aplicate de Comisie, dispoziții prevăzute în partea a 2-a a Regulamentului (UE) nr. CR/xxx.

(35) În ceea privește FEGA, sumele recuperate trebuie restituite fondului în cazul în care cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu legislația Uniunii și sunt neîntemeiate. Trebuie prevăzut un sistem de răspundere financiară în caz de nereguli, dacă sumele nu se recuperează în întregime. În această privință, trebuie stabilită o procedură care să permită Comisiei să apere interesele bugetului Uniunii, luând decizia de a imputa statului membru în cauză sumele care au fost pierdute ca urmare a neregulilor și nu au fost recuperate în intervale de timp rezonabile. Normele trebuie să se aplice tuturor sumelor care nu au fost încă recuperate la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament. De asemenea, în anumite cazuri de neglijență din partea statului membru, este justificat ca întreaga sumă să fie imputată statului membru respectiv. Aceleași norme trebuie să se aplice în cazul FEADR, însă trebuie păstrată caracteristica specifică a acestui fond, conform căreia sumele recuperate sau anulate ca urmare a neregulilor trebuie să rămână disponibile pentru programele de dezvoltare rurală aprobate ale statului membru respectiv, deoarece sumele în cauză au fost alocate statului membru respectiv. De asemenea, trebuie stabilite dispoziții privind obligațiile de raportare ale statelor membre.

(36) Procedurile de recuperare utilizate de statele membre pot avea ca efect întârzierea recuperării cu mai mulți ani, neexistând garanții că rezultatul va fi cel dorit. De asemenea, costul punerii în aplicare a acestor proceduri poate fi nejustificat de mare față de sumele care sunt sau ar putea fi recuperate. În consecință, statelor membre trebuie să li se permită să stopeze procedurile de recuperare în anumite cazuri.

(37) Pentru a proteja interesele financiare ale bugetului Uniunii, statele membre trebuie să ia măsuri prin care să se asigure că tranzacțiile finanțate din FEGA și FEADR sunt realizate efectiv și executate corect. De asemenea, statele membre trebuie să prevină, să constate și să trateze eficient orice neregulă sau neîndeplinire a obligațiilor comisă de beneficiari. În acest scop, trebuie să se aplice Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene[22].

(38) Există diverse reglementări sectoriale agricole care conțin dispoziții legate de principiile generale privind controalele, retragerile, reducerile sau excluderile de la plăți și privind impunerea de penalități. Dispozițiile respective trebuie reunite într-un singur cadru juridic la nivel orizontal. Acestea trebuie să se refere la obligațiile statelor membre referitoare la controalele administrative și la fața locului și la normele privind recuperarea și reducerea ajutoarelor și excluderea de la ajutoare. De asemenea, trebuie stabilite norme referitoare la controalele privind îndeplinirea obligațiilor care nu sunt neapărat legate de plata unui ajutor.

(39) Legislația sectorială agricolă conține diverse dispoziții care impun depunerea unei garanții pentru a se asigura plata sumei datorate în cazul neîndeplinirii unei obligații. În cazul tuturor acelor dispoziții, trebuie să se aplice o singură normă orizontală, astfel încât să fie consolidat cadrul pentru garanții.

(40) Statele membre trebuie să opereze un sistem integrat de administrare și control pentru anumite plăți prevăzute de Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [DP] și de Regulamentul (UE) nr. RD/xxx al Parlamentului European și al Consiliului din Xxx privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)[23]. Pentru a îmbunătăți eficacitatea și monitorizarea sprijinului acordat de Uniune, statele membre trebuie să fie autorizate să utilizeze, de asemenea, sistemul integrat menționat și pentru alte sisteme de sprijin ale Uniunii.

(41) Trebuie menținute elementele principale ale sistemului integrat respectiv și, în special, dispozițiile privind o bază de date electronică, un sistem de identificare a parcelelor agricole, cererile de ajutor sau de plată și un sistem pentru identificarea și înregistrarea drepturilor la plată.

(42) Autoritățile naționale competente trebuie să efectueze integral plățile către beneficiari prevăzute în cadrul schemelor de sprijin din partea Uniunii cuprinse în sistemul integrat, sub rezerva reducerilor prevăzute de prezentul regulament și în perioadele stabilite. În scopul creșterii flexibilității gestionării plăților directe, statelor membre trebuie să li se permită să efectueze plăți cuprinse în sistemul integrat în până la două tranșe pe an.

(43) Controlul documentelor comerciale ale întreprinderilor care primesc sau efectuează plăți poate constitui un mijloc foarte eficace de supraveghere a tranzacțiilor care fac parte din sistemul de finanțare din FEGA. Dispozițiile privind controlul documentelor comerciale sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 485/2008 al Consiliului din 26 mai 2008 privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul european de garantare agricolă[24]. Respectivul control completează alte controale efectuate deja de statele membre. În plus, controlul respectiv nu aduce atingere dispozițiilor naționale referitoare la control care sunt mai cuprinzătoare decât cele prevăzute în regulamentul menționat.

(44) În temeiul Regulamentului (CE) nr. 485/2008, statele membre trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura protejarea cu eficacitate a intereselor financiare ale bugetului Uniunii și mai ales pentru a verifica dacă operațiunile finanțate din FEGA sunt veritabile și conforme. În scopuri de claritate și raționalitate, dispozițiile relevante trebuie integrate în același act. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 485/2008 trebuie abrogat.

(45) Documentele pe baza cărora se efectuează controlul în cauză trebuie să fie determinate în așa fel încât să permită un control complet. Este necesar ca întreprinderile care urmează a fi controlate să fie selectate pe baza caracterului tranzacțiilor desfășurate sub responsabilitatea lor, precum și pe baza repartizării per sector a întreprinderilor care primesc sau efectuează plăți în funcție de importanța lor financiară în cadrul sistemului de finanțare din FEGA.

(46) Trebuie să se definească atribuțiile funcționarilor însărcinați cu controalele, precum și obligația întreprinderilor de a pune documentele comerciale la dispoziția respectivilor funcționari, pe o perioadă determinată, și de a le furniza acestora informațiile solicitate. Trebuie prevăzută o dispoziție care să permită confiscarea documentelor comerciale în anumite cazuri.

(47) Având în vedere structura internațională a comerțului agricol și în interesul funcționării pieței interne, este necesară organizarea cooperării între statele membre. De asemenea, este necesar să se instituie, la nivelul Uniunii, un sistem centralizat de documentare cu privire la întreprinderile care primesc sau efectuează plăți stabilite în țări terțe.

(48) Statele membre au responsabilitatea de a-și adopta programele de control, dar este necesar ca programele respective să fie comunicate Comisiei, astfel încât aceasta să poată să-și asume rolul de supraveghere și de coordonare, pentru a se asigura că programele sunt adoptate pe baza criteriilor corespunzătoare și a garanta concentrarea controlului asupra sectoarelor sau întreprinderilor care prezintă un risc de fraudă ridicat.

(49) Este esențial ca fiecare stat membru să aibă un departament special responsabil cu monitorizarea controlului documentelor comerciale prevăzută de prezentul regulament sau cu coordonarea controlului. Respectivele departamente speciale trebuie organizate independent de departamentele care desfășoară controlul înaintea efectuării plății. Informațiile colectate în timpul controlului respectiv trebuie protejate de secretul profesional.

(50) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001[25], care a fost înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009, a stabilit principiul conform căruia plata integrală către beneficiari a unor ajutoare în cadrul PAC trebuie să fie legată de respectarea normelor referitoare la gestionarea terenurilor, producția agricolă și activitatea agricolă. Principiul respectiv a fost cuprins ulterior în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[26] și în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)[27]. În temeiul acestui așa-zis sistem de „ecocondiționalitate”, statele membre trebuie să impună penalități sub forma unor reduceri ale sprijinului primit în cadrul PAC sau excluderi de la acesta, în întregime sau parțial.

(51) Sistemul de ecocondiționalitate încorporează în PAC standarde de bază pentru mediu, schimbările climatice, bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Scopul acestei legături este de a contribui la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, printr-o sensibilizare mai puternică a beneficiarilor în legătură cu necesitatea respectării standardelor de bază. De asemenea, vizează să ofere o contribuție pentru ca PAC să devină mai compatibilă cu așteptările societății, printr-o coerență sporită între politica agricolă comună și politicile privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor.

(52) Sistemul de ecocondiționalitate este parte integrantă a PAC și, prin urmare, trebuie menținut. Totuși, domeniul său de aplicare, care constă deocamdată în liste separate cu cerințe de reglementare în materie de gestionare și standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, trebuie simplificat, astfel încât să devină mai coerent și mai vizibil. În acest scop, cerințele și standardele trebuie organizate într-o singură listă și grupate în funcție de domenii și aspecte. De asemenea, experiența a demonstrat că unele dintre cerințele din domeniul de aplicare al ecocondiționalității nu sunt suficient de pertinente pentru activitatea agricolă sau pentru suprafața exploatației sau vizează mai degrabă autoritățile naționale decât beneficiarii. Prin urmare, este oportună ajustarea domeniului de aplicare al ecocondiționalității în acest sens. Mai mult, trebuie să se prevadă o dispoziție referitoare la întreținerea pajiștilor permanente în 2014 și 2015.

(53) Pentru a deveni operaționale la nivelul fermei și a asigura tratamentul egal necesar între fermieri, cerințele de reglementare în materie de gestionare trebuie aplicate integral de statele membre.

(54) În ceea ce privește Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[28], dispozițiile vor deveni operaționale în cadrul ecocondiționalității doar după implementarea lor deplină de către toate statele membre, în special cu prevederea unor obligații clare pentru fermieri. Conform directivei, cerințele la nivelul fermelor vor fi aplicate cel târziu începând cu 1 ianuarie 2013.

(55) În ceea ce privește Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor[29], dispozițiile vor deveni operaționale în cadrul ecocondiționalității doar după implementarea lor deplină de către toate statele membre, în special cu prevederea unor obligații clare pentru fermieri. Conform directivei, cerințele la nivelul fermelor vor fi aplicate treptat, cu respectarea unui calendar și, mai exact, principiile generale ale combaterii integrate a dăunătorilor vor fi aplicate cel târziu începând cu 1 ianuarie 2014.

(56) În conformitate cu articolul 22 din Directiva 2000/60/CE, Directiva 80/68/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1979 privind protecția apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase[30] se abrogă la 23 decembrie 2013. Pentru păstrarea normelor referitoare la protecția apelor subterane din cadrul ecocondiționalității, în așteptarea includerii în ecocondiționalitate a Directivei 2000/60/CE, este oportun să se ajusteze domeniul de aplicare al ecocondiționalității și să se definească un standard de bune condiții agricole și de mediu care să cuprindă cerințele prevăzute la articolele 4 și 5 din Directiva 80/68/CEE.

(57) Sistemul de ecocondiționalitate implică anumite constrângeri administrative atât pentru beneficiari, cât și pentru administrațiile naționale, deoarece trebuie asigurată evidența, trebuie desfășurate controale și trebuie aplicate penalități atunci când este necesar. Respectivele penalități trebuie să fie proporționale, eficace și disuasive. Aceste penalități nu trebuie să aducă atingere altor penalități stabilite în temeiul altor dispoziții cuprinse în dreptul național sau în cel al Uniunii. Din motive de coerență, este oportună fuzionarea dispozițiilor relevante ale Uniunii într-un singur instrument juridic. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri menționată în titlul V din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP] ar putea considera că eforturile care trebuie depuse în temeiul sistemului de ecocondiționalitate depășesc beneficiul menținerii fermierilor în cadrul sistemului respectiv. Prin urmare, din motive de simplificare, fermierii respectivi trebuie scutiți de participarea la sistemul de ecocondiționalitate și mai ales la sistemul de control al ecocondiționalității și scutiți de riscul penalităților aferente ecocondiționalității. Totuși, această scutire nu trebuie să aducă atingere nici obligației de respectare a dispozițiilor aplicabile din legislația sectorială, nici posibilității de a face obiectul unor controale și penalizări în temeiul legislației respective.

(58) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a instituit un cadru de standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, în care statele membre trebuie să adopte standarde naționale ținând seama de caracteristicile specifice ale zonelor în cauză, inclusiv de condițiile climatice și ale solurilor, de sistemele agricole existente (utilizarea terenurilor, rotația culturilor, practicile agricole) și de structurile fermelor. Scopul respectivelor standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor este de a contribui la prevenirea eroziunii solurilor, la menținerea materiei organice din sol și a structurii solului, la asigurarea unui nivel minim de întreținere, la evitarea deteriorării habitatelor, precum și la protecția și gestionarea apelor. Prin urmare, domeniul de aplicare mai amplu al sistemului de ecocondiționalitate stabilit de prezentul regulament trebuie sa includă un cadru în care statele membre trebuie să adopte standarde naționale privind bunele condiții agricole și de mediu. De asemenea, cadrul Uniunii trebuie să includă atât norme care să abordeze mai bine aspectele legate de apă, sol, stocurile de carbon, biodiversitate și peisaj, cât și nivelul minim de întreținere a terenurilor.

(59) Beneficiarii trebuie să știe clar ce anume trebuie să respecte în legătură cu normele privind ecocondiționalitatea. În acest scop, statele membre trebuie să comunice în mod cuprinzător, inteligibil și explicativ, inclusiv, dacă este posibil, prin mijloace electronice, toate cerințele și standardele care fac parte din normele respective.

(60) Implementarea cu eficacitate a ecocondiționalității impune verificarea îndeplinirii obligațiilor la nivelul beneficiarilor. În cazul în care un stat membru decide să folosească opțiunea de a nu aplica o reducere sau o excludere dacă suma în cauză este mai mică de 100 EUR, autoritatea de control competentă trebuie să verifice, pentru un eșantion de beneficiari, în anul următor, dacă situațiile de nerespectare constatate au fost remediate.

(61) Pentru a se asigura o colaborare armonioasă între Comisie și statele membre în privința finanțării cheltuielilor PAC și, în special, pentru a permite Comisiei să monitorizeze gestionarea financiară realizată de statele membre, precum și să verifice și să închidă conturile agențiilor de plăți acreditate, anumite informații trebuie transmise Comisiei de către statele membre sau trebuie să fie ținute la dispoziția Comisiei.

(62) În scopul compilării datelor care trebuie transmise Comisei și pentru a permite Comisiei să aibă acces total și imediat la datele privind cheltuielile atât în format tipărit, cât și în format electronic, trebuie stabilite norme corespunzătoare privind prezentarea și transmiterea datelor, inclusiv norme privind termenele limită.

(63) Deoarece este posibil ca în aplicarea sistemelor naționale de control și a verificării conformității să fie implicate date personale sau secrete comerciale, statele membre și Comisia trebuie să garanteze confidențialitatea informațiilor primite în acel context.

(64) În interesul unei bune gestionări financiare a bugetului Uniunii și în scopul imparțialității tratamentului atât la nivel de stat membru, cât și la nivel de beneficiar, trebuie stabilite norme privind folosirea monedei euro.

(65) Cursul de schimb al monedei euro în raport cu moneda națională poate fluctua pe perioada desfășurării unei operațiuni. Prin urmare, cursul aplicabil cuantumurilor în cauză trebuie stabilit ținând cont de factorul generator prin care este îndeplinit obiectivul economic al operațiunii. Cursul de schimb aplicat trebuie să fie cel valabil la data la care a survenit acest factor generator. Este necesar să se specifice acest fapt generator sau să se renunțe la aplicarea sa, cu respectarea anumitor criterii și, în special, a rapidității repercusiunilor mișcărilor monetare. Normele respective sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2799/98 al Consiliului din 15 decembrie 1998 de stabilire a sistemului agromonetar pentru moneda euro[31] și completează dispozițiile similare din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. În scopuri de claritate și raționalitate, dispozițiile relevante trebuie integrate în același act. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2799/98 trebuie abrogat.

(66) Trebuie să se stabilească norme speciale care să permită luarea de măsuri în cazul unor situații monetare excepționale care apar fie în Uniunea Europeană, fie pe piața mondială și care impun o reacție imediată, pentru a se asigura buna funcționare a mecanismelor stabilite în cadrul PAC.

(67) Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, trebuie să existe opțiunea de a efectua plăți în euro, mai degrabă decât în moneda națională, în cazul cheltuielilor rezultate din legislația PAC. Sunt necesare norme specifice pentru a se garanta că această opțiune nu creează avantaje nejustificate pentru părțile care efectuează sau primesc plăți.

(68) Fiecare măsură din cadrul PAC trebuie să fie suspusă monitorizării și evaluării în vederea îmbunătățirii calității și pentru demonstrarea rezultatelor obținute. În acest context, Comisia trebuie să stabilească o listă a indicatorilor și să evalueze impactul PAC în raport cu obiectivele de politică. Comisia trebuie să instituie un cadru pentru o monitorizare și o evaluare comune, cadru care să garanteze, printre altele, disponibilitatea la timp a datelor relevante, inclusiv a informațiilor primite de la statele membre. Totodată, Comisia trebuie să țină cont de nevoile de date și de sinergiile dintre potențialele surse de date. Mai mult decât atât, în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Un buget pentru Europa 2020” – Partea a II-a se precizează că cheltuielile legate de politicile climatice trebuie să crească până la o pondere minimă de 20 % din bugetul general al Uniunii, cu contribuția diverselor politici. Prin urmare, Comisia trebuie să poată evalua impactul sprijinului oferit de Uniune în cadrul PAC în privința îndeplinirii obiectivelor legate de climă.

(69) Este aplicabiă legislația Uniunii referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[32] și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[33].

(70) În hotărârea sa în cauzele conexate C-92/09 și 93/09[34], Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat invalide dispozițiile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 referitoare la obligația statelor membre de a publica informații privind persoanele fizice care beneficiază de fondurile europene pentru agricultură. Deoarece este în interesul persoanelor fizice ca datele lor cu caracter personal să fie protejate, și în vederea reconcilierii diferitelor obiective care au stat la baza obligației de a publica informații privind beneficiarii fondurilor, prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 259/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[35], regulamentul menționat a fost modificat astfel încât să prevadă în mod explicit că obligația respectivă nu se aplică persoanelor fizice. Adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a unor noi norme care să țină cont de obiecțiile exprimate de Curtea de Justiție trebuie să fie precedată de o analiză și de o evaluare aprofundate pentru a găsi cea mai bună modalitate de conciliere a dreptului la protecția datelor cu caracter personal ale beneficiarilor cu nevoia de transparență. Până la efectuarea analizei și a evaluării menționate, trebuie menținute dispozițiile actuale referitoare la publicarea informațiilor privind beneficiarii fondurilor europene pentru agricultură.

(71) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei trebuie să-i fie acordate competențe de executare. Aceste competențe trebuie să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[36].

(72) Pentru adoptarea anumitor acte de punere în aplicare trebuie utilizată procedura de consultare. În ceea ce privește actele de punere în aplicare ce presupun calcularea unor cuantumuri de către Comisie, procedura de consultare permite Comisiei să își asume întreaga responsabilitate pentru gestionarea bugetului și vizează o eficiență, o previzibilitate și o rapiditate sporite, ținând cont de limitele temporale și de procedurile bugetare. În ceea ce privește actele de punere în aplicare în cadrul plăților efectuate către statele membre și funcționarea procedurii de verificare și închidere a conturilor, procedura de consultare permite Comisiei să își asume întreaga responsabilitate pentru gestionarea bugetului și verificarea conturilor anuale ale agențiilor de plăți naționale în vederea acceptării acestor conturi sau, în cazul cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, în vederea excluderii cheltuielilor respective de la finanțarea din partea Uniunii. În alte cazuri, pentru adoptarea actelor de punere în aplicare trebuie utilizată procedura de examinare.

(73) De asemenea, trebuie să se delege Comisiei competența de a îndeplini anumite sarcini administrative sau de gestionare, mai ales în ceea ce privește stabilirea soldului net disponibil pentru cheltuielile FEGA. Regulamentul (UE) nr. 182/2011 nu trebuie să se aplice în cazul acestor delegări de competențe.

(74) Tranziția de la dispozițiile regulamentelor abrogate de prezentul regulament la dispozițiile prezentului regulament ar putea genera dificultăți practice și specifice. În vederea rezolvării respectivelor posibile dificultăți, trebuie să se prevadă că Comisia adoptă măsurile necesare și bine justificate.

(75) Deoarece perioada de programare pentru programele de dezvoltare rurală finanțate pe baza prezentului regulament începe la 1 ianuarie 2014, prezentul Regulament trebuie să se aplice de la acea dată. Totuși, anumite dispoziții, în special cele referitoare la gestionarea financiară a fondurilor, trebuie să se aplice de la o dată anterioară care să corespundă cu începutul exercițiului financiar,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

EXPUNERE DE MOTIVE.......................................................................................................... 2

1........... CONTEXTUL PROPUNERII....................................................................................... 2

2........... REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI...................................................................................................................................... 4

3........... ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII........................................................... 6

4........... IMPLICAȚIILE BUGETARE....................................................................................... 8

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune........................................................................................... 9

TITLUL I DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII............................................................. 28

TITLUL II DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND FONDURILE AGRICOLE........................... 29

Capitolul I Fonduri agricole......................................................................................................... 29

Capitolul II Agenții de plăți și alte organisme........................................................................... 31

TITLUL III SISTEMUL DE CONSILIERE AGRICOLĂ.......................................................... 34

TITLUL IV GESTIONAREA FINANCIARĂ A FONDURILOR............................................. 36

Capitolul I FEGA........................................................................................................................ 36

Secțiunea 1 Finanțarea cheltuielilor.......................................................................................... 36

Secțiunea 2 Disciplina bugetară................................................................................................. 38

Capitolul II FEADR.................................................................................................................... 41

Secțiunea 1 Dispoziții generale privind FEADR........................................................................ 41

Secțiunea 2 Finanțarea programelor de dezvoltare rurală.......................................................... 42

Secțiunea 3 Contribuția financiară la programele de dezvoltare rurală........................................ 42

Secțiunea 4 Finanțarea premiului pentru cooperare locală inovatoare........................................ 46

Capitolul III Dispoziții comune................................................................................................... 47

Capitolul IV Verificarea și închiderea conturilor.......................................................................... 52

Secțiunea I Dispoziții generale................................................................................................. 52

Secțiunea II Verificarea și închiderea........................................................................................ 54

Secțiunea III Nereguli............................................................................................................... 56

TITLUL V SISTEME DE CONTROL ȘI PENALITĂȚI.......................................................... 58

Capitolul I Norme generale......................................................................................................... 58

Capitolul II Sistemul Integrat de Administrare și Control............................................................. 63

Capitolul III Controlul tranzacțiilor............................................................................................. 69

Capitolul IV Alte dispoziții privind controalele............................................................................ 75

TITLUL VI ECOCONDIȚIONALITATE................................................................................. 77

Capitolul I Domeniul de aplicare.................................................................................................. 77

Capitolul II Sistemul de control și penalitățile legate de ecocondiționalitate............................... 79

TITLUL VII DISPOZIȚII COMUNE....................................................................................... 83

Capitolul I Comunicare............................................................................................................... 83

CAPITOLUL II Utilizarea monedei euro..................................................................................... 85

CAPITOLUL III Raport și evaluare.......................................................................................... 87

TITLUL VIII DISPOZIȚII FINALE.......................................................................................... 89

ANEXA I................................................................................................................................... 91

ANEXA II................................................................................................................................. 94

ANEXA III................................................................................................................................ 97

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ.................................................................................... 102

TITLUL I DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1 Domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme referitoare la:

(a)          finanțarea cheltuielilor în cadrul politicii agricole comune, inclusiv a cheltuielilor pentru dezvoltare rurală;

(b)          sistemul de consiliere agricolă;

(c)          sistemele de gestionare și control care trebuie instituite de statele membre;

(d)          sistemul de ecocondiționalitate;

(e)          verificarea și închiderea conturilor.

Articolul 2 Termeni utilizați în prezentul regulament

1.           În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile termenilor „fermier”, „activitate agricolă”, „suprafață agricolă” și „exploatație” stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP], cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede dispoziții contrare.

În sensul prezentului regulament, se aplică termenul „plăți directe” menționat la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP].

2.           Forța majoră și circumstanțele excepționale, astfel cum sunt utilizate în prezentul regulament în raport cu Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP], cu Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO] și cu Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD], pot fi recunoscute mai ales în cazuri precum:

(a)     decesul beneficiarului;

(b)     incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;

(c)     o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;

(d)     distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatație;

(e)     o epizootie care afectează parțial sau integral șeptelul beneficiarului;

(f)      exproprierea unei mari părți a exploatației, dacă nu ar fi putut fi anticipată la momentul depunerii cererii.

TITLUL II DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND FONDURILE AGRICOLE

Capitolul I Fonduri agricole

Articolul 3 Fonduri pentru finanțarea cheltuielilor din agricultură

1.           În vederea îndeplinirii obiectivelor politicii agricole comune definite de tratat, finanțarea diverselor măsuri care intră sub incidența acestei politici, inclusiv dezvoltarea rurală, se realizează din:

(a)     Fondul european de garantare agricolă, denumit în continuare „FEGA”;

(b)     Fondul european agricol de dezvoltare rurală, denumit în continuare „FEADR”.

2.           FEGA și FEADR fac parte din bugetul general al Uniunii Europene.

Articolul 4 Cheltuieli din FEGA

1.           FEGA se implementează prin gestiune partajată între statele membre și Uniune și finanțează următoarele cheltuieli, care trebuie efectuate în conformitate cu legislația Uniunii:

(a)     măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole;

(b)     plățile directe către fermieri în cadrul politicii agricole comune;

(c)   contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Uniunii și în țările terțe, întreprinse de statele membre pe baza altor programe decât cele menționate la articolul 5 și selectate de Comisie;

(d)     contribuția financiară a Uniunii la Programul de încurajare a consumului de fructe în școli și la măsurile legate de bolile animalelor și de pierderea încrederii consumatorilor, menționate la articolele 21 și, respectiv, 155 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO].

2.           În mod direct și în conformitate cu legislația Uniunii, FEGA finanțează următoarele cheltuieli:

(a)     promovarea produselor agricole, fie direct de către Comisie, fie prin intermediul unor organizații internaționale;

(b)     măsurile întreprinse în conformitate cu legislația Uniunii pentru a se asigura conservarea, caracterizarea, colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultură;

(c)     înființarea și întreținerea sistemelor de informații contabile agricole;

(d)     sistemele de investigare agricolă, inclusiv investigațiile privind structura exploatațiilor agricole.

Articolul 5 Cheltuieli din FEADR

FEADR implementează prin gestiune partajată între statele membre și Uniune și finanțează contribuția financiară a Uniunii la programele de dezvoltare rurală implementate în conformitate cu legislația Uniunii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, precum și cheltuielile legate de Premiul pentru cooperare locală inovatoare menționat în titlul III capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. RD/xxx.

Articolul 6 Alte cheltuieli, inclusiv asistență tehnică

FEGA și FEADR pot finanța fiecare, în mod direct, la inițiativa Comisiei și/sau în numele acesteia, sprijinul pentru pregătire și monitorizare, sprijinul administrativ și tehnic, precum și măsurile de evaluare, de audit și de inspecție necesare punerii în aplicare a politicii agricole comune. Măsurile respective includ în special:

(a) măsurile necesare pentru analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informații și punerea în aplicare a politicii agricole comune, precum și măsurile referitoare la punerea în aplicare a sistemelor de control și la asistența tehnică și administrativă;

(b) achiziționarea de către Comisie a imaginilor satelitare necesare pentru controale în conformitate cu articolul 21;

(c) măsurile luate de Comisie prin intermediul aplicațiilor de teledetecție utilizate pentru monitorizarea resurselor agricole în conformitate cu articolul 22;

(d) măsurile necesare pentru menținerea și dezvoltarea metodelor și a mijloacelor tehnice de informare, interconectare, monitorizare și control al gestionării financiare a fondurilor utilizate pentru finanțarea politicii agricole comune;

(e) furnizarea de informații privind politica agricolă comună, în conformitate cu articolul 47;

(f) studiile privind politica agricolă comună și evaluarea măsurilor finanțate de FEGA și FEADR, inclusiv îmbunătățirea metodelor de evaluare și schimburile de informații privind practicile din domeniu;

(g) dacă este cazul, agențiile executive instituite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului[37], agenții care acționează în legătură cu politica agricolă comună;

(h) măsurile legate de diseminarea informațiilor, sensibilizare, promovarea cooperării și schimburile de experiență la nivelul Uniunii, întreprinse în contextul dezvoltării rurale, inclusiv constituirea de rețele ale părților implicate;

(i) măsurile necesare pentru dezvoltarea, înregistrarea și protejarea logourilor în cadrul politicilor de calitate ale Uniunii și pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală legate de acestea, precum și progresele necesare ale tehnologiei informației (IT).

Capitolul II Agenții de plăți și alte organisme

Articolul 7 Acreditarea și retragerea acreditării agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare

1.           Agențiile de plăți sunt departamente sau organisme speciale ale statelor membre, responsabile cu gestionarea și controlul cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5.

Cu excepția plăților, executarea sarcinilor respective poate fi delegată.

2.           Statele membre acreditează ca agenții de plăți departamente sau organisme care îndeplinesc criteriile de acreditare care urmează a fi stabilite de Comisie în temeiul articolului 8 litera (a).

Ținând cont de propriile dispoziții constituționale, fiecare stat membru restricționează numărul propriilor agenții de plăți acreditate la una per stat membru sau una per regiune, după caz. Totuși, în cazul în care se instituie agenții de plăți la nivel regional, statele membre acreditează, de asemenea, o agenție de plăți la nivel național pentru schemele de ajutoare care, dată fiind natura lor, trebuie gestionate la nivel național.

3.           Până la data de [1 februarie] a anului care urmează exercițiului financiar în cauză, persoana care conduce agenția de plăți acreditată întocmește:

(a)     conturile anuale pentru cheltuielile efectuate în cursul îndeplinirii sarcinilor care revin respectivei agenții de plăți acreditate, însoțite de informațiile necesare pentru verificarea și închiderea conturilor respective în conformitate cu articolul 53;

(b)     o declarație de asigurare de gestiune privind exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și respectarea principiului bunei gestiuni financiare;

(c)     un rezumat al rezultatelor tuturor auditurilor și controalelor realizate și disponibile, inclusiv o analiză a deficiențelor sistematice sau recurente, precum și a acțiunilor corective întreprinse sau planificate.

4.           În cazul în care sunt acreditate mai multe agenții de plăți, statul membru desemnează un organism, denumit în continuare „organismul de coordonare”, căruia îi atribuie următoarele sarcini:

(a)     să culeagă informațiile care urmează a fi puse la dispoziția Comisiei și să trimită Comisiei informațiile respective;

(b)     să elaboreze un raport de sinteză care să ofere o imagine de ansamblu la nivel național asupra tuturor declarațiilor de asigurare de gestiune menționate la alineatul (3) litera (b) și asupra avizelor de audit referitoare la acestea, menționate la articolul (9);

(c)     să se asigure că se întreprind acțiuni corective în legătură cu orice deficiență de tip obișnuit și că Comisia este informată în privința acțiunilor subsecvente;

(d)     să promoveze și să asigure aplicarea armonizată a normelor Uniunii.

Organismul de coordonare face obiectul unei acreditări specifice de către statele membre în ceea ce privește prelucrarea informațiilor financiare menționate la primul paragraf litera (a).

5.           Atunci când o agenție de plăți acreditată nu întrunește sau nu mai întrunește unul sau mai multe dintre criteriile de acreditare menționate la alineatul (2), statul membru retrage acreditarea dacă agenția de plăți nu realizează schimbările necesare într-o perioadă de timp care urmează a fi determinată în funcție de gravitatea problemei.

6.           Agențiile de plăți gestionează și asigură controlul operațiunilor legate de intervenția publică de care răspund și își mențin responsabilitatea generală în domeniul respectiv.

Articolul 8 Competențele Comisiei

1.           Pentru a se asigura buna funcționare a sistemului prevăzut la articolul 7, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește:

(a)     condițiile minime pentru acreditarea agențiilor de plăți în ceea ce privește mediul intern, activitățile de control desfășurate, informarea și comunicarea, monitorizarea, precum și normele privind procedura de acordare și de retragere a acreditării;

(b)     normele legate de supraveghere și procedura de revizuire a acreditării agențiilor de plăți;

(c)     condițiile minime pentru acreditarea organismelor de coordonare, precum și normele privind procedura de acordare și de retragere a acreditării.

2            Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește norme referitoare la:

(a)     obligațiile agențiilor de plăți privind intervenția publică, precum și privind conținutul responsabilităților lor de gestionare și control.

(b)     funcționarea organismului de coordonare și notificarea către Comisie a informațiilor menționate la articolul 7 alineatul (4).

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Articolul 9 Organisme de certificare

1.           Organismul de certificare este un organism de audit public sau privat desemnat de statul membru, care furnizează un aviz privind declarația de asigurare de gestiune, referindu-se la exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale ale agenției de plăți, la buna funcționare a sistemului de control intern al acesteia, la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, precum și la respectarea principiului bunei gestiuni financiare.

Organismul de certificare este independent din punct de vedere operațional atât de agenția de plăți în cauză, cât și de autoritatea care a acreditat respectiva agenție.

2.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește norme privind statutul organismelor de certificare, sarcinile specifice ale acestora, inclusiv controalele pe care trebuie să le efectueze acestea, precum și privind certificatele și rapoartele, împreună cu documentele însoțitoare, care trebuie întocmite de organismele respective. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Articolul 10 Admisibilitatea plăților efectuate de agențiile de plăți

Cheltuielile menționate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 pot fi acoperite prin finanțare din partea Uniunii numai dacă au fost efectuate de agențiile de plăți acreditate.

Articolul 11 Plata integrală către beneficiari

Cu excepția cazului în care legislația Uniunii prevede explicit dispoziții contrare, plățile legate de finanțarea prevăzută în prezentul regulament sunt efectuate integral către beneficiari.

TITLUL III SISTEMUL DE CONSILIERE AGRICOLĂ

Articolul 12 Principiu și domeniu de aplicare

1.           Statele membre instituie un sistem de consiliere a beneficiarilor în domeniul gestionării terenurilor și fermelor (denumit în continuare „sistemul de consiliere agricolă”), operat de unul sau mai multe organisme desemnate. Organismele desemnate pot fi publice sau private.

2.           Sistemul de consiliere agricolă se referă cel puțin la:

(a)     cerințele de reglementare în materie de gestionare și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite în titlul VI capitolul I;

(b)     practicile agricole benefice pentru climă și mediu stabilite în titlul III capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [DP] și întreținerea suprafeței agricole menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [DP];

(c)     cerințele sau acțiunile legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, de biodiversitate, de protecția apelor, de notificarea bolilor animalelor și plantelor și de inovare, cel puțin astfel cum sunt stabilite în anexa I la prezentul regulament;

(d)     dezvoltarea durabilă a activității economice a fermelor mici, astfel cum sunt definite de statele membre, și cel puțin a fermelor care participă la schema pentru micii fermieri menționată în titlul V din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP].

3.           De asemenea, sistemul de consiliere agricolă poate să se refere mai ales la:

(a)     dezvoltarea durabilă a activității economice a exploatațiilor, altele decât cele menționate la alineatul (2) litera (d);

(b)     cerințele minime stabilite de legislația națională menționate la articolul 29 alineatul (3) și la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [RD].

Articolul 13 Cerințe specifice legate de sistemul de consiliere agricolă

1.           Statele membre se asigură că, în cadrul sistemului de consiliere agricolă, consilierii sunt calificați în mod corespunzător și formați periodic.

2.           Statele membre asigură separarea dintre consiliere și control. În acest sens și fără a aduce atingere legislației naționale privind accesul public la documente, statele membre se asigură că organismele desemnate menționate la articolul 12 nu dezvăluie informații și date cu caracter personal sau individual pe care le obțin în cadrul activității de consiliere altor persoane decât beneficiarul care administrează ferma în cauză, cu excepția cazului în care constată, în cadrul activității lor, o neregulă sau o încălcare a normelor vizată de o obligație prevăzută de legislația Uniunii sau națională de a informa o autoritate publică, în special în cazul infracțiunilor.

3.           Autoritatea națională competentă furnizează beneficiarului lista organismelor desemnate, prin mijloace electronice atunci când este oportun acest lucru.

Articolul 14 Accesul la sistemul de consiliere agricolă

Indiferent dacă primesc sau nu sprijin în cadrul politicii agricole comune, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea rurală, beneficiarii pot utiliza în mod facultativ sistemul de consiliere agricolă.

Totuși, statele membre pot stabili, în conformitate cu criterii obiective, categoriile de beneficiari care au acces prioritar la sistemul de consiliere agricolă. Cu toate acestea, statele membre se asigură că se acordă prioritate fermierilor al căror acces la un serviciu de consiliere diferit de sistemul de consiliere agricolă este cel mai limitat.

Sistemul de consiliere agricolă garantează că beneficiarii au acces la consiliere care reflectă situația specifică a exploatației lor.

Articolul 15 Competențele Comisiei

1.           Pentru a se garanta funcționarea adecvată a sistemului de consiliere agricolă, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 privind dispoziții pentru operaționalizarea deplină a sistemului respectiv. Dispozițiile respective se pot referi, printre altele, la criteriile de accesibilitate pentru fermieri.

2.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate să adopte norme privind punerea în aplicare uniformă a sistemului de consiliere agricolă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

TITLUL IV GESTIONAREA FINANCIARĂ A FONDURILOR

Capitolul I FEGA

Secțiunea 1 Finanțarea cheltuielilor

Articolul 16 Plafonul bugetar

1.           Plafonul anual pentru cheltuielile FEGA este constituit din cuantumurile maxime stabilite pentru acestea în cadrul Regulamentului (UE) nr. xxx/xxx [CFM].

2.           În cazul în care legislația Uniunii prevede reducerea sumelor față de cuantumul menționat la alineatul (1), Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, soldul net disponibil pentru cheltuielile FEGA pe baza datelor menționate în legislația respectivă.

Articolul 17 Plățile lunare

1.                Comisia pune la dispoziția statelor membre alocările necesare pentru finanțarea cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (1), sub forma unor plăți lunare, pe baza cheltuielilor efectuate de agențiile de plăți acreditate într-o perioadă de referință.

2.           Până la transferarea plăților lunare de către Comisie, resursele necesare pentru a face față cheltuielilor se mobilizează de către statele membre în funcție de necesitățile agențiilor lor de plăți acreditate.

Articolul 18 Procedură privind plățile lunare

1.           Comisia efectuează plățile lunare, fără a aduce atingere actelor de punere în aplicare menționate la articolele 53 și 54, pentru cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate în cursul unei luni de referință.

2.           Plățile lunare se efectuează către fiecare stat membru cel târziu în a treia zi lucrătoare din a doua lună care urmează celei în care s-au efectuat cheltuielile.

Cheltuielile efectuate de statele membre în perioada 1-15 octombrie se înregistrează ca fiind efectuate în luna octombrie. Cheltuielile efectuate în perioada 16-31 octombrie se înregistrează ca fiind efectuate în luna noiembrie.

3.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește plățile lunare pe care le efectuează, pe baza unei declarații de cheltuieli a statului membru și a informațiilor furnizate în conformitate cu articolul 102 alineatul (1), ținând seama de reducerea sau suspendarea plăților în conformitate cu articolul 43 sau de orice alte corecții. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

4.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate hotărî să efectueze plăți suplimentare sau deduceri. În asemenea situații, comitetul menționat la articolul 112 alineatul (1) trebuie să fie informat la următoarea reuniune.

Articolul 19 Costuri administrative și de personal

Nu sunt suportate din fond cheltuielile aferente costurilor administrative și de personal efectuate de statele membre și de beneficiarii ajutoarelor finanțate din FEGA.

Articolul 20 Cheltuielile aferente intervenției publice

1.           Dacă, în cadrul organizării comune a piețelor, nu se stabilește o sumă unitară în ceea ce privește o intervenție publică, FEGA finanțează măsura în cauză pe baza sumelor forfetare uniforme pentru Uniune, în special în cazul fondurilor originare din statele membre utilizate pentru achiziționarea de produse, în cazul operațiunilor materiale generate de depozitare și, eventual, în cazul prelucrării produselor de intervenție.

2.           Pentru a se asigura finanțarea din FEGA a cheltuielilor aferente intervenției publice, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește:

(a)     tipul de măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii și condițiile de rambursare;

(b)     condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți, pe baza sumelor forfetare stabilite de Comisie sau pe baza sumelor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația sectorială agricolă.

3.           Cuantumurile menționate la alineatul (1) sunt stabilite de Comisie prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

Articolul 21 Achiziționarea imaginilor satelitare

Comisia și statele membre stabilesc de comun acord, în conformitate cu specificațiile pregătite de fiecare stat membru, lista imaginilor satelitare necesare pentru controale.

Comisia furnizează respectivele imagini satelitare în mod gratuit organismelor de control sau furnizorilor de servicii autorizați de respectivele organisme pentru a le reprezenta.

Comisia rămâne proprietara imaginilor și le va recupera după încheierea activității. De asemenea, Comisia poate prevedea desfășurarea unor activități în vederea îmbunătățirii tehnicilor și a metodelor de lucru legate de inspectarea suprafețelor agricole cu ajutorul teledetecției.

Articolul 22 Monitorizarea resurselor agricole

Scopul măsurilor finanțate în temeiul articolului 6 litera (c) este de a oferi Comisiei mijloacele necesare pentru gestionarea piețelor agricole ale Uniunii într-un context global, de a asigura monitorizarea agroeconomică a terenurilor agricole și a stării culturilor, astfel încât să poată fi făcute estimări, mai ales în ceea ce privește randamentul și producția agricolă, de a permite accesul partajat la aceste estimări în context internațional, de exemplu în cadrul inițiativelor coordonate de organizațiile Națiunilor Unite sau de alte agenții internaționale, de a contribui la transparența piețelor mondiale și de a asigura monitorizarea tehnologică a sistemului agrometeorologic.

Măsurile finanțate în temeiul articolului 6 litera (c) vizează colectarea sau achiziționarea datelor necesare pentru punerea în aplicare și monitorizarea politicii agricole comune, inclusiv a datelor obținute prin satelit și a datelor meteorologice, crearea unei infrastructuri de date spațiale și a unui site web, realizarea unor studii specifice referitoare la condițiile climatice și actualizarea modelelor agrometeorologice și econometrice. Dacă este nevoie, măsurile respective sunt realizate în colaborare cu laboratoarele și organismele naționale.

Articolul 23 Competențe de executare

Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate adopta norme legate de finanțare în temeiul articolului 6 literele (b) și (c), de procedura în temeiul căreia se realizează măsurile menționate la articolele 21 și 22, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite, de cadrul prin care se reglementează achiziționarea, îmbunătățirea și utilizarea imaginilor satelitare și a datelor meteorologice, precum și de termenele limită aplicabile. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Secțiunea 2 Disciplina bugetară

Articolul 24 Respectarea plafonului

1.           Pe durata procedurii bugetare și a execuției bugetare, alocările referitoare la cheltuielile FEGA nu trebuie să depășească suma menționată la articolul 16.

Toate instrumentele legislative propuse de Comisie și adoptate de Parlamentul European și de Consiliu, de Consiliu sau de Comisie și având o influență asupra bugetului FEGA trebuie să respecte cuantumul menționat la articolul 16.

2.           În cazul în care legislația Uniunii prevede un plafon financiar în euro pentru cheltuielile din agricultură pentru un stat membru, aceste cheltuieli se rambursează în limita plafonului respectiv stabilit în euro, iar dacă se aplică articolul 43, se fac ajustările necesare.

3.           Plafoanele naționale pentru plățile directe menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP], corectate prin ajustările stabilite la articolul 25 din prezentul regulament, sunt considerate plafoane financiare în euro.

Articolul 25 Disciplina financiară

1.           Pentru a se asigura respectarea plafoanelor anuale stabilite de Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [CFM] pentru finanțarea cheltuielilor legate de piață și a plăților directe, se stabilește o rată de ajustare a plăților directe atunci când previziunile privind finanțarea măsurilor finanțate în cadrul subplafonului în cauză pentru un anumit exercițiu financiar arată că vor fi depășite plafoanele anuale aplicabile.

2.           Pe baza unei propuneri prezentate de Comisie cel târziu la data de 31 martie a anului calendaristic pentru care se aplică ajustarea menționată la alineatul (1), Consiliul stabilește ajustarea cel târziu la data de 30 iunie a aceluiași an calendaristic.

3.           Dacă rata de ajustare nu a fost stabilită până la data de 30 iunie a unui an, Comisia o stabilește printr-un act de punere în aplicare și informează imediat Consiliul. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

4.           Până la 1 decembrie, la propunerea Comisiei, pe baza noilor informații pe care le deține, Consiliul poate adapta rata de ajustare pentru plățile directe stabilită în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

5.           Printr-un act de punere în aplicare, Comisia poate adopta termenii și condițiile aplicabile creditelor reportate în conformitate cu articolul [149 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) nr. FR/xxx, în vederea finanțării cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

6.           Înaintea aplicării prezentului articol, trebuie să se țină cont în primul rând de cuantumul autorizat de autoritatea bugetară pentru rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol menționată la punctul 14 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.

Articolul 26 Procedura de disciplină bugetară

1.           Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, simultan cu proiectul de buget pentru exercițiul financiar N, previziunile pentru exercițiile financiare N - 1, N și N + 1.

2.           În cazul în care, la întocmirea proiectului de buget pentru exercițiul financiar N, se pare că există riscul ca suma menționată la articolul 16 pentru exercițiul financiar N să fie depășită, Comisia propune Parlamentului European și Consiliului sau Consiliului măsurile necesare pentru a se asigura respectarea cuantumului respectiv.

3.           În orice moment, în cazul în care consideră că există riscul ca suma menționată la articolul 16 să fie depășită și că nu poate lua măsuri adecvate pentru a remedia situația prin competențele sale, Comisia propune alte măsuri în vederea asigurării respectării cuantumului respectiv. Respectivele măsuri se adoptă de către Consiliu pe baza articolului 43 alineatul (3) din tratat sau de către Parlamentul European și Consiliu pe baza articolului 43 alineatul (2) din tratat.

4.           În cazul în care, la sfârșitul exercițiului financiar N, cererile de rambursare din partea statelor membre depășesc sau este probabil că vor depăși cuantumul menționat la articolul 16, Comisia:

(a)     evaluează pro rata și în limita bugetului disponibil cererile prezentate de statele membre și, prin acte de punere în aplicare, stabilește provizoriu cuantumul plăților pentru luna în cauză;

(b)     stabilește, pentru toate statele membre, cel târziu la data de 28 februarie a anului următor, situația acestora în ceea ce privește finanțarea din partea Uniunii pentru exercițiul financiar precedent;

(c)     fixează, printr-un act de punere în aplicare, cuantumul total al finanțării din partea Uniunii defalcat per stat membru, pe baza unei rate unice de finanțare din partea Uniunii, în limita bugetului care a fost disponibil pentru plățile lunare;

(d)     efectuează orice compensare care trebuie efectuată în ceea ce privește statele membre, cel târziu până la data efectuării plăților lunare pentru luna martie a anului N + 1.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf literele (a) și (c) se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

Articolul 27 Sistem de avertizare timpurie

Pentru a se asigura că plafonul bugetar menționat la articolul 16 nu va fi depășit, Comisia aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare lunar în ceea ce privește cheltuielile FEGA.

Înainte de începutul fiecărui exercițiu financiar, Comisia determină în acest scop profilul lunar al cheltuielilor bazat, după caz, pe o medie a cheltuielilor lunare în timpul ultimilor trei ani.

Comisia prezintă periodic Parlamentului European și Consiliului un raport care examinează evoluția cheltuielilor efectuate în raport cu profilurile și care conține o evaluare a implementării previzibile pentru exercițiul financiar în curs.

Articolul 28 Cursurile de schimb de referință

1.           Atunci când adoptă proiectul de buget sau o scrisoare rectificativă la proiectul de buget care privește cheltuielile agricole, Comisia utilizează pentru estimările bugetare FEGA media cursului de schimb euro/dolar SUA înregistrat pe piață în cursul ultimului trimestru încheiat cu cel puțin 20 de zile înaintea adoptării de către Comisie a documentului bugetar.

2.           Atunci când adoptă proiectul de buget rectificativ și suplimentar sau o scrisoare rectificativă la acesta, în măsura în care documentele respective vizează creditele aferente măsurilor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a), Comisia utilizează:

(a)     în primul rând, media cursului de schimb euro/dolar SUA înregistrat efectiv pe piață de la data de 1 august a exercițiului financiar precedent până la sfârșitul ultimului trimestru încheiat cu cel puțin 20 de zile înainte de adoptarea de către Comisie a documentului bugetar și până cel târziu la data de 31 iulie a exercițiului financiar în curs și

(b)     în al doilea rând, ca estimare pentru restul exercițiului financiar, media cursului de schimb înregistrat efectiv în cursul ultimului trimestru încheiat cu cel puțin 20 de zile înainte de adoptarea de către Comisie a documentului bugetar.

Capitolul II FEADR

Secțiunea 1 Dispoziții generale privind FEADR

Articolul 29 Excluderea dublei finanțări

Fără a se aduce atingere eligibilității pentru sprijin în temeiul articolului 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. RD/xxx, cheltuielile finanțate în cadrul FEADR nu fac obiectul niciunei alte finanțări din bugetul UE.

Articolul 30 Dispoziții care se aplică tuturor plăților

1.           În conformitate cu articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx, plățile de către Comisie ale contribuției FEADR menționate la articolul 5 nu depășesc angajamentele bugetare.

Plățile respective se repartizează primului angajament bugetar deschis.

2.           Se aplică articolul [81] din Regulamentul (UE) nr. FR/xxx.

Secțiunea 2 Finanțarea programelor de dezvoltare rurală

Articolul 31 Contribuțiile financiare din FEADR

Contribuția financiară din FEADR la cheltuielile din cadrul programelor de dezvoltare rurală trebuie stabilită pentru fiecare program, cu respectarea plafoanelor stabilite de legislația Uniunii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din FEADR.

Articolul 32 Angajamente bugetare

În ceea ce privește angajamentele bugetare ale Uniunii pentru programele de dezvoltare rurală, se aplică articolul 66 din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx.

Secțiunea 3 Contribuția financiară la programele de dezvoltare rurală

Articolul 33 Dispoziții aplicabile plăților pentru programele de dezvoltare rurală

1.           Creditele necesare pentru finanțarea cheltuielilor menționate la articolul 5 trebuie puse la dispoziția statelor membre sub forma prefinanțării, a plăților interimare și a plății unui sold, conform descrierii din prezenta secțiune.

2.           Totalul combinat al prefinanțării și al plăților interimare nu trebuie să depășească 95 % din contribuția FEADR pentru fiecare program de dezvoltare rurală.

În conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx, când se atinge plafonul de 95 %, statele membre continuă să transmită Comisiei cereri de plată.

Articolul 34 Norme privind prefinanțarea

1.           În urma deciziei sale de aprobare a programului, Comisia plătește un cuantum inițial de prefinanțare pentru întreaga perioadă de programare. Acest cuantum inițial de prefinanțare reprezintă 4 % din contribuția FEADR la programul respectiv. Suma poate fi împărțită în maximum trei tranșe, în funcție de disponibilitatea bugetară. Prima tranșă reprezintă 2 % din contribuția FEADR la programul în cauză.

2.           Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în 24 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu sunt efectuate cheltuieli sau nu este trimisă nicio declarație de cheltuieli pentru programul de dezvoltare rurală.

3.           Dobânda generată de prefinanțare se alocă programului de dezvoltare rurală în cauză și se deduce din suma cheltuielilor publice indicată în declarația de cheltuieli finală.

4.           Suma totală acordată ca prefinanțare este validată în conformitate cu procedura menționată la articolul 53 înaintea încheierii programului de dezvoltare rurală.

Articolul 35 Plăți interimare

1.           Se efectuează plăți interimare pentru fiecare program de dezvoltare rurală. Acestea se calculează prin aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare măsură la cheltuielile publice efectuate care țin de aceasta.

2.           În funcție de disponibilitatea resurselor, Comisia efectuează plăți interimare cu scopul de a rambursa cheltuielile suportate de agențiile de plăți acreditate pentru punerea în aplicare a programelor.

3.           Fiecare plată interimară se efectuează sub rezerva îndeplinirii următoarelor cerințe:

(a)     transmiterea către Comisie a unei declarații de cheltuieli semnată de agenția de plăți acreditată, în conformitate cu articolul 102 alineatul (1) litera (c);

(b)     respectarea contribuției totale a FEADR la fiecare măsură pe toată durata acoperită de programul respectiv;

(c)     transmiterea către Comisie a ultimului raport intermediar anual privind punerea în aplicare a programului de dezvoltare rurală.

4.           Dacă vreuna dintre cerințele prevăzute la alineatul (3) nu este îndeplinită, Comisia informează imediat cu privire la aceasta agenția de plăți acreditată sau organismul coordonator, în cazul în care acesta a fost desemnat. Dacă una dintre cerințele stabilite la alineatul (3) litera (a) sau (c) nu este îndeplinită, declarația de cheltuieli nu este admisibilă.

5.           Comisia efectuează plăți interimare în termen de 45 de zile de la data înregistrării unei declarații de cheltuieli care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol, fără a aduce atingere articolului 39 și actelor de punere în aplicare menționate la articolele 53 și 54.

6.           În perioadele stabilite de Comisie prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3), agențiile de plăți acreditate întocmesc și transmit Comisiei declarații intermediare de cheltuieli aferente programelor de dezvoltare rurală, fie direct, fie prin intermediul organismului de coordonare, dacă a fost desemnat un astfel de organism.

Declarațiile de cheltuieli cuprind cheltuielile suportate de agențiile de plăți în fiecare dintre perioadele în cauză. Totuși, în cazurile în care nu pot fi declarate Comisiei în perioada respectivă din cauză că modificarea programului este în curs de aprobare de către Comisie, cheltuielile menționate la articolul 55 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx pot fi declarate în perioadele următoare.

Declarațiile intermediare de cheltuieli aferente cheltuielilor efectuate începând cu data de 16 octombrie sunt înscrise în bugetul anului următor.

7.           Se aplică articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx.

Articolul 36 Plata soldului și încheierea programului

1.           După primirea ultimului raport intermediar anual privind aplicarea unui program de dezvoltare rurală, Comisia efectuează plata soldului, în funcție de disponibilitatea resurselor, pe baza planului de finanțare în vigoare, a conturilor anuale pentru ultimul an de execuție a programului de dezvoltare rurală în cauză și a deciziei de verificare și închidere aferente. Respectivele conturi trebuie prezentate Comisiei în cel mult șase luni de la data finală de eligibilitate a cheltuielilor menționată la articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[CR] și trebuie să cuprindă cheltuielile suportate de agenția de plăți până la ultima dată de eligibilitate a cheltuielilor.

2.           Plata soldului se face în termen de șase luni de la data la care Comisia consideră că informațiile și documentele menționate la alineatul (1) din prezentul articol pot fi primite, iar ultimul cont anual a fost verificat și închis. Sumele care mai sunt angajate după data plății soldului se dezangajează de către Comisie în termen de șase luni, fără a aduce atingere articolului 37 alineatul (5).

3.           Dacă până la termenul limită stabilit la alineatul (1) nu au fost trimise către Comisie ultimul raport intermediar anual și documentele necesare pentru verificarea și închiderea conturilor aferente ultimului an de execuție al programului, soldul se dezangajează automat în conformitate cu articolul 37.

Articolul 37 Dezangajarea automată în cazul programelor de dezvoltare rurală

1.           Comisia dezangajează automat orice parte a unui angajament bugetar pentru un program de dezvoltare rurală care nu a fost folosită în scopul prefinanțării sau al plăților interimare sau pentru care nu i-a fost prezentată nicio declarație de cheltuieli care să îndeplinească cerințele stabilite la articolul 35 alineatul (3) în privința cheltuielilor suportate până la data de 31 decembrie a celui de al doilea an care urmează celui în care s-a făcut angajamentul.

2.           Se dezangajează automat orice parte a angajamentelor bugetare rămasă deschisă la ultima dată de eligibilitate a cheltuielilor menționată la articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[CR] pentru care nu a fost făcută o declarație de cheltuieli în termen de șase luni de la data respectivă.

3.           În cazul unei proceduri judiciare sau al unui recurs administrativ cu efect de suspendare, perioada de dezangajare automată menționată la alineatul (1) sau la alineatul (2) se întrerupe pentru suma aferentă operațiunilor respective pe durata procedurilor judiciare sau a recursului administrativ, cu condiția ca Comisia să primească o notificare motivată de la statul membru până la data de 31 decembrie a anului N + 2.

4.           Nu se iau în considerare la calcularea dezangajării automate cele ce urmează:

(a)     partea angajamentelor bugetare care a făcut obiectul unei declarații de cheltuieli, dar a cărei rambursare a fost redusă sau suspendată de către Comisie la data de 31 decembrie a anului N + 2;

(b)     partea angajamentelor bugetare pe care o agenție de plăți nu a putut să o deconteze din motive de forță majoră care afectează grav punerea în aplicare a programului de dezvoltare rurală. Autoritățile naționale care invocă forța majoră trebuie să demonstreze consecințele directe asupra punerii în aplicare a întregului program sau a unei părți a acestuia.

Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la primul paragraf, pentru cuantumul care trebuia declarat până la sfârșitul anului precedent.

5.           Comisia informează statele membre, în timp util, dacă există riscul dezangajării automate. Comisia informează statele membre cu privire la suma în cauză, care reiese din informațiile pe care le deține. Statele membre dispun de două luni de la data primirii acestor informații pentru a-și exprima acordul în privința sumei respective sau pentru a prezenta observații. Comisia efectuează dezangajarea automată în maximum nouă luni de la ultimul termen care reiese din aplicarea alineatelor (1)-(3).

6.           În cazul dezangajării automate, contribuția din FEADR la programul de dezvoltare rurală în cauză se reduce, pentru anul respectiv, cu suma dezangajată automat. Statul membru întocmește un plan de finanțare revizuit, repartizând reducerea ajutorului între măsuri, în vederea aprobării de către Comisie. În caz contrar, Comisia reduce pro rata sumele alocate fiecărei măsuri.

Secțiunea 4 Finanțarea premiului pentru cooperare locală inovatoare

Articolul 38 Angajamente bugetare

Decizia Comisiei de adoptare a listei proiectelor cărora le este acordat premiul pentru cooperare locală inovatoare, menționată la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. RD/xxx, constituie o decizie de finanțare în sensul articolului [75 alineatul (2)] din Regulamentul (UE) nr. FR/xxx.

În urma adoptării deciziei menționate la primul paragraf, Comisia face un angajament bugetar per stat membru pentru suma totală a premiilor acordate proiectelor din statul membru respectiv în limita menționată la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr RD/xxx.

Articolul 39 Plăți către statele membre

1.           În cadrul plăților interimare menționate la articolul 35, Comisia efectuează plăți pentru a rambursa cheltuielile suportate de agențiile de plăți acreditate pentru acordarea premiilor menționate în prezenta secțiune, în limitele angajamentelor bugetare disponibile pentru statele membre în cauză.

2.           Fiecare plată face obiectul transmiterii către Comisie a unei declarații de cheltuieli semnată de agenția de plăți acreditată, în conformitate cu articolul 102 alineatul (1) litera (c).

3.           În perioadele stabilite de Comisie prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3), agențiile de plăți acreditate întocmesc și transmit Comisiei declarații de cheltuieli aferente Premiului pentru cooperare locală inovatoare, fie direct, fie prin intermediul organismului de coordonare, dacă a fost desemnat un astfel de organism.

Declarațiile de cheltuieli cuprind cheltuielile suportate de agențiile de plăți în fiecare dintre perioadele în cauză.

Articolul 40 Dezangajarea automată în cazul premiului pentru cooperare locală inovatoare

Comisia dezangajează automat sumele menționate la articolul 38 al doilea paragraf care nu au fost utilizate în scopul rambursării către statele membre în conformitate cu articolul 39 sau pentru care nu i-a fost prezentată nicio declarație de cheltuieli care să îndeplinească cerințele stabilite la articolul menționat în privința cheltuielilor suportate până la data de 31 decembrie a celui de al doilea an care urmează celui în care s-a făcut angajamentul bugetar.

Articolul 37 alineatele (3), (4) și (5) se aplică mutatis mutandis.

Capitolul III Dispoziții comune

Articolul 41 Exercițiul financiar agricol

Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale privind declarațiile de cheltuieli și venituri legate de intervenția publică stabilită de Comisie în temeiul articolului 48 alineatul (7) litera (a), exercițiul financiar agricol cuprinde toate cheltuielile efectuate și toate veniturile primite și înregistrate în contabilitatea bugetului FEGA și FEADR de agențiile de plăți pentru exercițiul financiar „N” care începe la data de 16 octombrie a anului „N-1” și se încheie la data de 15 octombrie a anului „N”.

Articolul 42 Respectarea termenelor de plată

1.           În cazul în care legislația Uniunii stabilește termene de plată, orice plată efectuată de agențiile de plăți către beneficiari înaintea primei date de plată posibile și după ultima dată de plată posibilă este ineligibilă pentru finanțare din partea Uniunii, cu excepția cazurilor, condițiilor și limitelor care urmează a fi stabilite ținând cont de principiul proporționalității.

Pentru ca impactul financiar să fie proporțional cu întârzierea constatată în ceea ce privește plata, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește normele referitoare la reducerea plăților în raport cu nerespectarea perioadei de plată.

2.           Când nu respectă ultima dată de plată posibilă, statele membre plătesc beneficiarilor dobânzi pentru întârziere, pe care le suportă din bugetul național.

Articolul 43 Reducerea și suspendarea plăților lunare și interimare

1.           În cazul în care declarațiile de cheltuieli sau informațiile menționate la articolul 102 permit Comisiei să constate că cheltuielile au fost efectuate de organisme care nu sunt agenții de plăți acreditate, că nu au fost respectate perioadele de plată sau plafoanele financiare stabilite de legislația Uniunii sau că cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia poate reduce sau suspenda plățile lunare sau interimare către statele membre în cauză, în temeiul deciziei privind plățile lunare menționate la articolul 18 alineatul (3) sau în cadrul plăților interimare menționate la articolul 35, după ce oferă statelor membre oportunitatea de a prezenta observații.

În cazul în care declarațiile de cheltuieli sau informațiile menționate la articolul 102 nu îi permit Comisiei să constate că cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia solicită statului membru în cauză să furnizeze informații suplimentare și să prezinte observații într-o perioadă de minimum 30 de zile. Dacă statul membru nu răspunde solicitării Comisiei în perioada stabilită sau dacă răspunsul este considerat nesatisfăcător sau demonstrează că cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia poate reduce sau suspenda plățile lunare sau interimare către statul membru în cauză, în temeiul deciziei privind plățile lunare menționate la articolul 18 alineatul (3) sau în cadrul plăților interimare menționate la articolul 35.

2.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate reduce sau suspenda plățile lunare sau interimare către un stat membru dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)     unul sau mai multe dintre elementele esențiale ale sistemului național de control în cauză nu există sau nu prezintă eficiență din cauza gravității sau persistenței deficiențelor constatate, sau nu se depun eforturile necesare pentru recuperarea plăților necorespunzătoare;

(b)     deficiențele menționate la litera (a) au caracter continuu și au stat la baza a cel puțin două acte de punere în aplicare în temeiul articolului 54, de excludere de la finanțarea din partea Uniunii a unor cheltuieli prezentate de statul membru în cauză; și

(c)     Comisia concluzionează că statul membru în cauză nu poate să pună în aplicare măsurile necesare pentru remedierea situației în viitorul apropiat.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

Reducerea sau suspendarea se aplică cheltuielilor relevante efectuate de agenția de plăți în cadrul căreia există deficiențe, pentru o perioadă care urmează a fi stabilită prin actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf și care nu poate depăși douăsprezece luni, dar care poate fi prelungită pentru perioade ulterioare care nu pot depăși douăsprezece luni, dacă sunt îndeplinite în continuare condițiile pentru reducere sau suspendare. Reducerea sau suspendarea nu continuă dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile respective.

Înainte de a adopta actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenția sa și solicită o reacție din partea acestuia într-o perioadă de minimum 30 de zile.

Deciziile referitoare la plățile lunare menționate la articolul 18 alineatul (3) sau la plățile interimare menționate la articolul 35 țin cont de actele de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului alineat.

3.           Reducerile și suspendările în temeiul prezentului articol se aplică în conformitate cu principiul proporționalității și nu aduc atingere actelor de punere în aplicare menționate la articolele 53 și 54.

4.           Reducerile și suspendările în temeiul prezentului articol nu aduc atingere articolelor 17, 20 și 21 din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx.

Suspendările menționate la articolele 17 și 20 din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx se aplică urmând procedura stabilită la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 44 Suspendarea plăților în cazul transmiterii întârziate

În cazul în care legislația sectorială agricolă impune statelor membre să transmită, într-un anumit interval de timp, informații privind numărul controalelor efectuate și rezultatul acestora, iar statele membre depășesc intervalul respectiv, Comisia poate suspenda plățile lunare menționate la articolul 18 sau plățile interimare menționate la articolul 35 în legătură cu care nu au fost trimise la timp informațiile statistice relevante.

Articolul 45 Alocarea veniturilor

1.           Următoarele se consideră venituri alocate în sensul articolului [18] din Regulamentul (UE) nr. FR/xxx:

(a)     sumele care, în temeiul articolului 42, articolului 53 în ceea ce privește cheltuielile în cadrul FEGA și articolelor 54 și 56, trebuie plătite bugetului Uniunii, inclusiv dobânzile aferente acestora;

(b)     sumele colectate sau recuperate în temeiul părții II titlul I capitolul III din Regulamentul (UE) nr. sCMO align/xxx al Parlamentului European și al Consiliului[38];

(c)     sumele colectate ca urmare a penalităților în conformitate cu normele specifice stabilite de legislația sectorială agricolă, cu excepția cazului în care legislația respectivă prevede în mod explicit că sumele respective pot fi reținute de statele membre;

(d)     sumele corespunzătoare penalităților aplicate în conformitate cu normele privind ecocondiționalitatea prevăzute în titlul VI capitolul II în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA;

(e)     orice cauțiune, depozit sau garanție care se furnizează în temeiul legislației Uniunii adoptate în cadrul politicii agricole comune, cu excepția dezvoltării rurale, și care se confiscă. Totuși, se rețin de către statele membre garanțiile confiscate care au fost depuse în contextul eliberării licențelor de export sau import sau în cadrul unei proceduri de ofertare cu unicul scop de a se asigura depunerea de către ofertanți a unor oferte veritabile.

2.         Sumele menționate la alineatul (1) se plătesc la bugetul Uniunii și, în caz de reutilizare, se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor FEGA sau FEADR.

3.           Prezentul regulament se aplică, mutatis mutandis, veniturilor alocate menționate la alineatul (1).

4.           În ceea ce privește FEGA, articolele [150 și 151] din Regulamentul (UE) nr. FR/xxx se aplică mutatis mutandis contabilizării veniturilor alocate menționate de prezentul regulament.

Articolul 46 Ținerea unor contabilități separate

Fiecare agenție de plăți trebuie să țină contabilități separate pentru creditele intrate în bugetul Uniunii pentru FEGA și FEADR.

Articolul 47 Finanțarea măsurilor privind informarea

1.           Furnizarea de informații, finanțată în temeiul articolului 6 litera (e), are mai ales scopul de a contribui la explicarea, implementarea și dezvoltarea politicii agricole comune și de a sensibiliza publicul în legătură cu conținutul și obiectivele politicii menționate, de a reda consumatorilor încrederea, în urma crizelor, prin campanii de informare, de a informa fermierii și alte părți interesate și care își desfășoară activitatea în zonele rurale și de a promova modelul european de agricultură, ajutând totodată oamenii să îl înțeleagă.

Trebuie furnizate informații coerente, obiective și cuprinzătoare atât în interiorul Uniunii cât și în afara ei, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra politicii menționate.

2.           Măsurile menționate la alineatul (1) pot fi:

(a)     programe anuale de lucru sau alte măsuri specifice prezentate de părți terțe;

(b)     activități puse în aplicare la inițiativa Comisiei.

Se exclud măsurile impuse de lege sau măsurile care primesc deja finanțare în temeiul unei alte acțiuni a Uniunii.

În vederea punerii în aplicare a activităților menționate la litera (b), Comisia poate fi asistată de experți externi.

Măsurile menționate la primul paragraf contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

3.           Până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia publică o cerere de propuneri, cu respectarea condițiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. FR/xxx.

4.           Comitetului menționat la articolul 112 alineatul (1) i se notifică măsurile preconizate și întreprinse în temeiul prezentului articol.

5.           O dată la doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentului articol.

Articolul 48 Competențele Comisiei

1.           Pentru a ține seama de veniturile colectate de agențiile de plăți în contul bugetului Uniunii, atunci când efectuează plăți pe baza declarațiilor de cheltuieli prezentate de statele membre, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește condițiile în care trebuie compensate anumite tipuri de cheltuieli și venituri în cadrul FEGA și FEADR.

2.           Pentru a se asigura gestionarea adecvată a creditelor înregistrate în bugetul Uniunii pentru FEGA și FEADR, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 care să conțină norme privind evaluarea operațiunilor în legătură cu intervenția publică și cu măsurile care trebuie luate în cazul pierderii sau deteriorării produselor care fac obiectul intervenției publice și privind stabilirea cuantumurilor care urmează a fi finanțate.

3.           Pentru a permite distribuirea echitabilă între statele membre a creditelor disponibile, dacă bugetul Uniunii nu a fost adoptat până la începutul exercițiului financiar sau dacă suma totală a angajamentelor programate depășește pragul stabilit la articolul [150 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) nr. FR/xxx, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 din prezentul regulament în ceea ce privește dispozițiile referitoare la metoda aplicabilă angajamentelor și plății cuantumurilor.

4.           În vederea verificării coerenței datelor notificate de statele membre în legătură cu cheltuielile sau a altor informații prevăzute de prezentul regulament și pentru a asigura respectarea obligației de notificare prevăzute la articolul 102, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește condițiile care reglementează reducerea și suspendarea plăților către statele membre, cu referire la cheltuielile din cadrul FEGA, respectiv FEADR.

5.           Pentru a se asigura respectarea principiului proporționalității în ceea ce privește aplicarea articolului 44, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111, referitor la norme privind:

(a)     lista măsurilor care intră sub incidența articolului 44;

(b)     rata și perioada de suspendare a plăților menționate la articolul respectiv;

(c)     condițiile de încetare a suspendării.

6.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate stabili detalii suplimentare privind obligația prevăzută la articolul 46, precum și condițiile specifice care se aplică informațiilor care trebuie înregistrate în contabilitățile ținute de agențiile de plăți. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

7.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate adopta norme privind:

(a)     normele referitoare la finanțarea și contabilizarea măsurilor de intervenție sub forma depozitării publice, precum și în ceea ce privește alte cheltuieli finanțate din FEGA și din FEADR;

(b)     termenii și condițiile de aplicare a procedurii de dezangajare automată;

(c)     normele referitoare la plata de către statele membre a dobânzilor pentru întârziere către beneficiari, menționată la articolul 42 alineatul (2).

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Capitolul IV Verificarea și închiderea conturilor

Secțiunea I Dispoziții generale

Articolul 49 Controale la fața locului desfășurate de Comisie

1.           Fără a aduce atingere controalelor efectuate de statele membre în temeiul legilor, reglementărilor și dispozițiilor administrative naționale sau al dispozițiilor articolului 287 din tratat sau vreunui control organizat în conformitate cu articolul 322 din tratat sau bazat pe Regulamentul (CE) nr. 2185/96 al Consiliului[39], Comisia poate organiza controale la fața locului în statele membre, pentru a verifica în special:

(a)     conformitatea practicilor administrative cu normele Uniunii;

(b)     existența documentelor justificative necesare și corelarea lor cu operațiunile finanțate din FEGA sau FEADR;

(c)     condițiile în care au fost efectuate și controlate operațiunile finanțate din FEGA sau FEADR.

Persoanele delegate de Comisie să efectueze controale la fața locului sau reprezentanții Comisiei care acționează în cadrul competențelor care le-au fost atribuite au acces la registre și la toate celelalte documente, inclusiv la documentele și metadatele întocmite sau primite și înregistrate pe suport electronic, referitoare la cheltuielile finanțate de FEGA sau FEADR.

Competențele de a efectua controale la fața locului nu afectează aplicarea dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte pentru agenții desemnați în mod special prin legislația internă. Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale Regulamentelor (CE) nr. 1073/1999[40] și (CE) nr. 2185/96, persoanele delegate de Comisie nu iau parte, inter alia, la vizitele la domiciliu și nici la interogarea formală a persoanelor pe baza legislației statului membru în cauză. Totuși, persoanele delegate de Comisie au acces la informațiile obținute în acest mod.

2.           Cu suficient timp înainte, Comisia notifică un control la fața locului statului membru în cauză sau statului membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare controlul. La aceste controale pot participa agenți ai statului membru în cauză.

La cererea Comisiei și cu acordul statului membru, organismele competente ale statului membru respectiv întreprind controale sau anchete suplimentare privind operațiunile cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. La aceste controale pot participa agenți ai Comisiei sau persoane delegate de Comisie.

În scopul eficientizării controalelor, cu acordul statelor membre în cauză, Comisia poate solicita ajutorul autorităților statelor membre respective pentru efectuarea anumitor controale sau anchete.

Articolul 50 Accesul la informații

1.           Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile necesare pentru buna funcționare a FEGA și FEADR și iau toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita controalele pe care Comisia le consideră adecvate în ceea ce privește gestionarea finanțării din partea Uniunii, inclusiv controalele la fața locului.

2.           Statele membre comunică Comisiei, la cerere, legile, reglementările și dispozițiile administrative pe care le-au adoptat în vederea punerii în aplicare a actelor Uniunii referitoare la politica agricolă comună, în cazul în care actele respective au un impact financiar asupra FEGA sau FEADR.

3.           Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile referitoare la neregulile și cazurile de presupusă fraudă constatate și la pașii făcuți în vederea recuperării plăților necuvenite legate de neregulile și fraudele respective, în temeiul secțiunii III din prezentul capitol.

Articolul 51 Accesul la documente

Agențiile de plăți acreditate păstrează documentele justificative referitoare la plățile efectuate și documentele referitoare la desfășurarea controalelor administrative și fizice impuse de legislația Uniunii și pun documentația și informațiile la dispoziția Comisiei.

În cazul în care documentele respective sunt păstrate de o altă autoritate care acționează pe baza unei delegări din partea unei agenții de plăți și este responsabilă cu autorizarea cheltuielilor, autoritatea respectivă trimite agenției de plăți acreditate rapoarte privind numărul controalelor efectuate, conținutul lor și măsurile luate ca urmare a rezultatelor controalelor.

Articolul 52 Competențe de executare

Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate stabili norme privind:

(a)          obligațiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească statele membre în legătură cu controalele prevăzute în prezentul capitol;

(b)          obligațiile de cooperare pe care trebuie să le îndeplinească statele membre în scopul aplicării articolelor 49 și 50;

(c)          modalitățile de îndeplinire a obligației de raportare menționate la articolul 50 alineatul (3).

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Secțiunea II Verificarea și închiderea

Articolul 53 Verificarea și închiderea conturilor

1.           Până la data de 30 aprilie a anului următor exercițiului bugetar în cauză și pe baza informațiilor transmise în conformitate cu articolul 102 alineatul (1) litera (c), Comisia decide, prin acte de punere în aplicare, în ceea ce privește verificarea și închiderea conturilor agențiilor de plăți acreditate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

2.           Decizia de verificare și închidere a conturilor menționată la alineatul (1) vizează exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate. Decizia se adoptă fără a aduce atingere deciziilor adoptate ulterior în temeiul articolului 54.

Articolul 54 Verificarea conformității

1.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia decide în privința cuantumurilor care trebuie excluse de la finanțarea din partea Uniunii atunci când constată că cheltuielile indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 nu au fost efectuate în conformitate cu legislația Uniunii și, în cazul FEADR, cu legislația Uniunii și cu cea națională aplicabile menționate la articolul 77 din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2).

2.           Comisia evaluează cuantumurile care trebuie excluse pe baza a gravității neconformității constatate. Comisia ține cont de natura și gravitatea încălcării, precum și de prejudiciul financiar cauzat Uniunii.

3.           Înaintea adoptării oricărei decizii de refuzare a finanțării, constatările în urma inspecției Comisiei și răspunsurile statului membru sunt notificate în scris, apoi cele două părți încearcă să ajungă la un acord asupra acțiunilor care trebuie întreprinse.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, statul membru poate să solicite deschiderea unei proceduri în vederea reconcilierii pozițiilor părților în termen de patru luni. Comisiei i se prezintă un raport privind rezultatul procedurii, iar Comisia examinează raportul înainte de a decide orice refuz de finanțare.

4.           Finanțarea nu poate fi refuzată pentru:

(a)     cheltuielile indicate la articolul 4 alineatul (1) efectuate cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției;

(b)     cheltuielile aferente măsurilor multianuale care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) sau a programelor indicate la articolul 5, în cazul în care ultima obligație impusă beneficiarului intervine cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției;

(c)     cheltuielile pentru măsurile din programe, indicate la articolul 5, altele decât cele menționate la litera (b) din prezentul alineat, pentru care plata sau, după caz, plata finală de către agenția de plăți se face cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției.

5.           Alineatul (4) nu se aplică în cazul:

(a)     neregulilor la care se referă secțiunea III din prezentul capitol;

(b)     ajutoarelor naționale sau încălcărilor pentru care a fost inițiată procedura stabilită la articolul 108 sau, respectiv, la articolul 258 din tratat;

(c)     nerespectării de către statele membre a obligațiilor prevăzute în titlul V capitolul III din prezentul regulament, cu condiția ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției în termen de 12 luni de la primirea raportului statului membru privind rezultatele controalelor sale referitoare la cheltuielile în cauză.

Articolul 55 Competențe de executare

Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește norme privind implementarea:

(a)          verificării și închiderii conturilor, prevăzute la articolul 53, în ceea ce privește măsurile care trebuie luate în legătură cu adoptarea deciziei și cu punerea în aplicare a acesteia, inclusiv schimbul de informații dintre Comisie și statele membre și termenele limită care trebuie respectate;

(b)          verificării conformității prevăzute la articolul 54 în ceea ce privește măsurile care trebuie luate în legătură cu adoptarea deciziei și cu punerea în aplicare a acesteia, inclusiv schimbul de informații dintre Comisie și statele membre și termenele limită care trebuie respectate, precum și procedura de conciliere prevăzută la articolul menționat, inclusiv instituirea, sarcinile, alcătuirea și modalitățile de lucru ale organismului de conciliere.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Secțiunea III Nereguli

Articolul 56 Dispoziții comune

1.           Pentru orice plată necuvenită în urma unei nereguli sau a unei neglijențe, statele membre solicită recuperarea de la beneficiar în termen de un an de la prima indicație privind apariția unei astfel de nereguli și înregistrează cuantumurile corespunzătoare în registrul debitorilor al agenției de plăți.

2.           Dacă recuperarea nu s-a produs în termen de patru ani de la data solicitării de recuperare sau în termen de opt ani de la inițierea unei acțiuni într-o instanță națională, consecințele financiare ale nerecuperării sunt suportate de statele membre în cauză, fără a se aduce atingere cerinței ca statul membru în cauză să continue în mod obligatoriu procedurile de recuperare în conformitate cu articolul 60.

În cazul în care, în contextul procedurii de recuperare, se constată, printr-un instrument administrativ sau juridic cu caracter definitiv, absența oricărei nereguli, statul membru în cauză declară drept cheltuială FEGA și FEADR sarcina financiară ce îi revine în temeiul primului paragraf.

3.           Pe baza unor motive justificate corespunzător, statele membre pot decide să nu continue procedurile de recuperare. O asemenea decizie poate fi luată numai în următoarele situații:

(a)     în cazul în care costurile deja suportate și cele estimate ale recuperării depășesc cuantumul care trebuie recuperat sau

(b)     în cazul în care recuperarea se dovedește imposibilă din cauza insolvenței, înregistrată și recunoscută prin legislația națională, a debitorului sau a persoanelor juridic responsabile pentru neregulă.

În cazul în care decizia menționată la primul paragraf al prezentului alineat este luată înainte ca suma restantă să facă obiectul normelor menționate la alineatul (2), consecința financiară a nerecuperării este suportată de bugetul Uniunii.

4.           Statele membre introduc în conturile anuale care trebuie trimise Comisiei în temeiul articolului 102 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sumele ce vor fi suportate de statele membre în temeiul alineatului (2) al prezentului articol. Comisia controlează dacă s-a făcut acest lucru și efectuează orice ajustare necesară ca parte a actului de punere în aplicare menționat la articolul 53 alineatul (1).

5.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate decide să excludă de la finanțarea din partea Uniunii sumele imputate bugetului Uniunii, în următoarele cazuri:

(a)     dacă statul membru nu a respectat termenele menționate la alineatul (1);

(b)     dacă consideră că decizia de a nu continua procedurile de recuperare luată de un stat membru în temeiul alineatului (3) nu este justificată;

(c)     dacă consideră că neregula sau nerecuperarea este rezultatul unei nereguli sau neglijențe imputabile autorităților administrative sau altui organism oficial al statului membru.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 112 alineatul (2). Înaintea adoptării unor astfel de acte de punere în aplicare, se aplică procedura stabilită la articolul 54 alineatul (3).

Articolul 57 Dispoziții specifice pentru FEGA

Sumele recuperate ca urmare a existenței unei nereguli sau neglijențe și dobânda aferentă acestora se varsă agenției de plăți și sunt înregistrate contabil de aceasta ca venit destinat FEGA în luna în care au fost încasați banii.

Atunci când bugetul Uniunii este creditat conform primului paragraf, statul membru poate reține 10 % din sumele corespunzătoare, cu titlu de rambursare forfetară a costurilor de recuperare, cu excepția cazurilor în care neregula sau neglijența este imputabilă autorităților administrative sau altor organisme oficiale ale statului membru.

Articolul 58 Dispoziții specifice pentru FEADR

Atunci când, în cadrul operațiunilor sau programelor de dezvoltare rurală, sunt depistate nereguli sau neglijențe, statele membre fac ajustări financiare prin anularea totală sau parțială a respectivei finanțări din partea Uniunii. Statele membre țin cont de natura și gravitatea neregulilor detectate, precum și de nivelul pierderii financiare pentru FEADR.

Cuantumurile finanțării din partea Uniunii în cadrul FEADR care sunt anulate și cele recuperate, precum și dobânda aferentă se realocă programelor în cauză. Totuși, fondurile Uniunii anulate sau recuperate pot fi reutilizate de statele membre numai pentru o operațiune din cadrul aceluiași program de dezvoltare rurală și cu condiția ca fondurile să nu fie realocate operațiunilor care au făcut obiectul unei ajustări financiare. După încheierea unui program de dezvoltare rurală, statul membru rambursează cuantumurile recuperate la bugetul Uniunii.

Articolul 59 Competențe delegate

În scopul de a garanta o aplicare corectă și eficientă a dispozițiilor referitoare la recuperare prevăzute în prezenta secțiune, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește obligațiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească statele membre.

TITLUL V SISTEME DE CONTROL ȘI PENALITĂȚI

Capitolul I Norme generale

Articolul 60 Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1.           În cadrul politicii agricole comune, statele membre adoptă toate dispozițiile legale, de reglementare și administrative și iau orice alte măsuri necesare pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii și mai ales pentru:

(a)     a controla legalitatea și regularitatea operațiunilor finanțate din FEGA și FEADR;

(b)     a preveni fraudele în mod eficace atât din punctul de vedere al costurilor și al beneficiilor, cât și din punctul de vedere al caracterului proporțional al măsurilor, prevenția vizând mai ales domeniile cu un nivel de risc mai ridicat și acționând totodată ca factor disuasiv;

(c)     a preveni, a depista și a corecta neregulile și frauda;

(d)     a impune penalități eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu legislația Uniunii sau, eventual, cu dreptul național și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie;

(e)     a recupera plățile necuvenite, plus dobânzile aferente, și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie.

2.           Statele membre instituie sisteme de gestionare și control eficiente pentru a asigura respectarea legislației care reglementează schemele de sprijin din partea Uniunii.

3.           Statele membre informează Comisia în legătură cu dispozițiile adoptate și cu măsurile luate în temeiul alineatelor (1) și (2).

Toate condițiile pe care le stabilesc statele membre pentru a completa condițiile stabilite de normele Uniunii pentru primirea de sprijin finanțat din FEGA sau FEADR trebuie să fie verificabile.

4.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate adopta norme care să vizeze aplicarea uniformă a alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Articolul 61 Principiile generale ale controalelor

1.           Sistemul instituit de statele membre în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) include, cu excepția cazului în care se prevede altfel, controlarea administrativă sistematică a tuturor cererilor de ajutor și este completat de controale la fața locului.

2.           În ceea ce privește controalele la fața locului, autoritatea responsabilă extrage un eșantion pentru control din întreaga populație de solicitanți, inclusiv, după caz, o parte selectată în mod aleatoriu și una aleasă pe baza riscurilor, pentru a obține o rată de eroare reprezentativă, vizând totodată depistarea celor mai mari erori.

3.           Autoritatea responsabilă întocmește un raport pentru fiecare control la fața locului.

4.           După caz, toate controalele la fața locului prevăzute de normele Uniunii referitoare la subvențiile pentru agricultură și la sprijinul pentru dezvoltare rurală se desfășoară în același timp.

Articolul 62 Clauza de eludare

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice, niciun avantaj prevăzut în cadrul legislației sectoriale agricole nu este acordat persoanelor fizice sau juridice în privința cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condițiile cerute în vederea obținerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislației respective.

Articolul 63 Compatibilitatea schemelor de sprijin în scopul controalelor

În scopul aplicării schemelor de sprijin în sectorul vitivinicol menționate în Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO], statele membre se asigură că procedurile de gestionare și control aplicate schemelor respective sunt compatibile cu sistemul integrat menționat în capitolul II din prezentul titlu în ceea ce privește următoarele elemente:

(a)          baza de date electronică;

(b)          sistemele de identificare a parcelelor agricole;

(c)          controalele administrative.

Procedurile trebuie să permită funcționarea în comun sau schimbul de date cu sistemul integrat.

Articolul 64 Competențele Comisiei în ceea ce privește controalele

1.           Pentru a asigura aplicarea corectă și eficientă a controalelor și pentru ca verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate să se desfășoare într-un mod eficient, coerent și nediscriminatoriu care să protejeze interesul financiar al Uniunii, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește situațiile în care beneficiarii sau reprezentanții acestora împiedică efectuarea controalelor.

2.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă normele necesare destinate să asigure aplicarea uniformă în Uniune a prezentului capitol. Respectivele norme pot viza în special următoarele aspecte:

(a)     normele privind controalele administrative și la fața locului care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește respectarea obligațiilor, angajamentelor și criteriilor de eligibilitate care decurg din aplicarea legislației Uniunii;

(b)     normele privind nivelul minim al controalelor la fața locului necesar pentru o gestionare eficace a riscurilor, precum și condițiile în care statele membre trebuie să crească numărul respectivelor controale sau în care îl pot reduce, dacă sistemele de gestionare și control funcționează corespunzător, iar ratele de eroare sunt la un nivel acceptabil;

(c)     normele și metodele de raportare a controalelor și verificărilor efectuate, precum și a rezultatelor lor;

(d)     autoritățile responsabile cu efectuarea controalelor de conformitate, conținutul și frecvența acestor controale și etapa de comercializare care urmează să facă obiectul controalelor respective;

(e)     dacă sunt necesare în mod specific în vederea bunei gestionări a sistemului, normele care introduc cerințe suplimentare în materie de proceduri vamale, în special în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[41];

(f)      în ceea ce privește cânepa, menționată la articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [DP], normele referitoare la măsurile specifice de control și la metodele de stabilire a nivelurilor de tetrahidrocanabinol;

(g)     în ceea ce privește bumbacul, menționat la articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [DP], un sistem de controale referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate;

(h)     în ceea ce privește vinul, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. sCMO/xxx, normele privind măsurarea suprafețelor, precum și în legătură cu controalele și normele care reglementează procedurile financiare specifice pentru eficientizarea controalelor;

(i)      testele și metodele care urmează a fi aplicate pentru stabilirea eligibilității produselor pentru intervenție publică și depozitare privată, precum și utilizarea procedurilor de ofertare atât pentru depozitarea privată, cât și pentru intervenția publică.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3) sau la articolul corespunzător din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP], din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD] sau, respectiv, din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO].

Articolul 65 Retragerea și reducerea ajutorului și excluderea de la ajutor

1.           Dacă se constată că un beneficiar nu îndeplinește criteriile de eligibilitate sau nu respectă angajamentele legate de condițiile pentru acordarea ajutorului prevăzute de legislația sectorială agricolă, ajutorul se retrage în întregime sau parțial.

2.           În cazurile în care dreptul Uniunii prevede acest lucru, statele membre impun, de asemenea, penalități sub forma reducerii plății sau a excluderii de la plată sau de la o parte a plății acordate sau care urmează a fi acordată, pentru care au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate sau angajamentele.

Cuantumul reducerii ajutorului este proporțional cu gravitatea, amploarea, durata și repetarea nerespectării constatate și poate merge până la excluderea totală de la una sau mai multe scheme de ajutor sau măsuri de sprijin, pentru unul sau mai mulți ani calendaristici.

3.           Cuantumurile vizate de retragerea menționată la alineatul (1) și de penalitățile menționate la alineatul (2) se recuperează în întregime.

Articolul 66 Competențele Comisiei în ceea ce privește penalitățile

1.           Pentru a se găsi un echilibru între un efect disuasiv al taxelor și penalităților aplicabile în caz de neîndeplinire a oricăreia dintre obligațiile care decurg din aplicarea legislației sectoriale agricole, pe de o parte, și o aplicare flexibilă a sistemului, pe de altă parte, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește normele și condițiile referitoare la următoarele aspecte:

(a)     suspendarea dreptului de a participa la o schemă de ajutoare, excluderea și suspendarea plății sau reducerea ratei ajutoarelor, plăților sau restituirilor, sau orice altă penalitate, în special dacă nu au fost respectate termenele limită, produsul, dacă dimensiunea sau cantitatea nu corespunde cererii sau dacă evaluarea unei scheme sau notificarea informațiilor nu a avut loc, este incorectă sau nu a fost notificată la timp;

(b)     reducerea plăților către statele membre pentru cheltuielile lor agricole în cazul în care nu au fost respectate termenele limită stabilite în vederea recuperării contribuției la plata taxei pe excedent sau suspendarea plăților lunare în cazul în care statele membre nu au transmis, au transmis cu întârziere sau au transmis informații incorecte Comisiei;

(c)     suma suplimentară, taxele adiționale sau rata dobânzii aplicabilă în caz de fraudă, în caz de nereguli, în caz de neprezentare a dovezii îndeplinirii unei obligații sau în caz de transmitere a declarațiilor după expirarea termenului limită;

(d)     condițiile pentru depunerea, eliberarea și confiscarea garanțiilor, precum și rata reducerii aplicabile la eliberarea garanțiilor pentru rambursări, licențe, oferte, licitații sau cereri specifice în cazul în care nu a fost îndeplinită, parțial sau total, o obligație acoperită de garanția respectivă;

(e)     reținerea de către statele membre a cuantumurilor recuperate ca penalități;

(f)      excluderea unui operator sau a unui solicitant de la intervenția publică și depozitarea privată, de la sistemul de cereri de licență sau de la sistemele de contingente tarifare în caz de fraudă sau de comunicare a unor informații incorecte;

(g)     retragerea sau suspendarea unei aprobări sau a unei recunoașteri, în special atunci când un operator, o organizație de producători, o asociație de organizații de producători, un grup de producători sau o organizație interprofesională nu respectă sau nu mai respectă condițiile necesare, inclusiv în cazul în care nu procedează la notificările care se impun;

(h)     aplicarea unor penalități naționale adecvate operatorilor a căror producție depășește cotele;

(i)      erorile evidente, forța majoră și circumstanțele excepționale.

2.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă:

(a)     procedurile și criteriile tehnice aferente măsurilor și penalităților menționate la alineatul (1) în cazul în care se constată neîndeplinirea oricăreia dintre obligațiile care decurg din aplicarea legislației relevante;

(b)     normele și procedurile referitoare la recuperarea sumelor plătite nejustificat care decurg din aplicarea legislației relevante.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3) sau la articolul corespunzător din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP], din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD] sau, respectiv, din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO].

Articolul 67 Garanții

1.           Când legislația sectorială agricolă prevede acest lucru, statele membre solicită depunerea unei garanții care să asigure îndeplinirea unei obligații în temeiul legislației sectoriale agricole.

2.           Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția este reținută total sau parțial dacă o anumită obligație nu este îndeplinită sau este îndeplinită doar parțial.

3.           Pentru a se asigura un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectul proporționalității în cazul depunerii unei garanții, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește norme referitoare la:

(a)     sensul termenilor în vederea aplicării primelor două alineate;

(b)     partea responsabilă în eventualitatea în care nu este îndeplinită o obligație;

(c)     situațiile specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere constituirea unei garanții;

(d)     condițiile aplicabile garanției care trebuie depusă și garantului;

(e)     condițiile specifice legate de garanția depusă în cadrul unor plăți în avans;

(f)      cerințele primare, secundare sau subordonate în legătură cu garanțiile, precum și consecințele încălcării cerințelor respective.

4.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate adopta norme privind:

(a)     forma garanției care trebuie depusă și procedura pentru depunerea garanției, pentru acceptarea acesteia și pentru înlocuirea garanției inițiale;

(b)     procedurile pentru eliberarea garanției;

(c)     notificările pe care trebuie să le transmită statele membre și Comisia.

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3) sau la articolul corespunzător din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP], din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD] sau, respectiv, din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO].

Capitolul II Sistemul Integrat de Administrare și Control

Articolul 68 Domeniul de aplicare

1.           Fiecare stat membru instituie și utilizează un sistem integrat de administrare și control (denumit în continuare „sistemul integrat”).

2.           Sistemul integrat se aplică schemelor de sprijin enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [DP] și sprijinului acordat în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) literele (a) și (b), articolele 29-32, 34 și 35 din Regulamentul xxx/xxx [RD], precum și, după caz, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. CR/xxx.

Totuși, prezentul capitol nu se aplică măsurilor menționate la articolul 29 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD], și nici măsurilor prevăzute la articolul 22 alineatul (1) literele (a) și (b) din regulamentul respectiv, cu privire la costul de instalare.

3.           În măsura în care este necesar, sistemul integrat se aplică și controlului privind ecocondiționalitatea prevăzut în titlul VI.

Articolul 69 Elementele sistemului integrat

1.           Sistemul integrat conține următoarele elemente:

(a)     o bază de date electronică;

(b)     un sistem de identificare a parcelelor agricole;

(c)     un sistem de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată;

(d)     cereri de ajutor;

(e)     un sistem integrat de control;

(f)      un sistem unic pentru înregistrarea identității fiecărui beneficiar al sprijinului menționat la articolul 68 alineatul (2), care depune o cerere de ajutor sau de plată.

2.           După caz, sistemul integrat cuprinde un sistem de identificare și de înregistrare a animalelor instituit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului[42] și cu Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului[43].

3.           Fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre privind punerea în aplicare și implementarea sistemului integrat, Comisia poate să facă apel la serviciile unor organisme sau persoane specializate, pentru a facilita instituirea, monitorizarea și utilizarea sistemului integrat, în special în scopul de a acorda, la cerere, consultanță tehnică autorităților competente ale statelor membre.

Articolul 70 Baza de date electronică

1.           Baza de date electronică înregistrează, pentru fiecare beneficiar al sprijinului menționat la articolul 68 alineatul (2), datele obținute din cererile de ajutor și de plată.

Baza de date permite în special consultarea, prin intermediul autorității competente a statului membru, a datelor privind anii calendaristici și/sau anii de comercializare începând din anul 2000. De asemenea, baza de date permite consultarea directă și imediată a datelor referitoare cel puțin la cei cinci ani calendaristici consecutivi anteriori.

2.           Statele membre pot crea baze de date descentralizate, cu condiția ca acestea și procedurile administrative privind înregistrarea și accesarea datelor să fie concepute în mod omogen pe întreg teritoriul statului membru și să fie compatibile între ele pentru a permite controale încrucișate.

Articolul 71 Sistemul de identificare a parcelelor agricole

Sistemul de identificare a parcelelor agricole se instituie pe baza hărților, a documentelor de registru cadastral sau a altor referințe cartografice. Se utilizează tehnici computerizate bazate pe sistemul de informații geografice, inclusiv ortofotoplanuri aeriene sau spațiale care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000.

Articolul 72 Sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată

1.           Sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată trebuie să permită verificarea drepturilor și controalele încrucișate privind cererile de ajutor și sistemul de identificare a parcelelor agricole.

2.           Sistemul menționat la alineatul (1) permite consultarea directă și imediată, prin intermediul autorității competente a statului membru, a datelor privind cel puțin cei patru ani calendaristici consecutivi anteriori.

Articolul 73 Cererile de ajutor și de plată

1.           În fiecare an, beneficiarul sprijinului menționat la articolul 68 alineatul (2) depune o cerere pentru plăți directe sau, respectiv, o cerere de plată pentru suprafața în cauză și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de animale, indicând, după caz:

(a)     toate parcelele agricole ale exploatației, precum și suprafața neagricolă pentru care se solicită sprijinul menționat la articolul 68 alineatul (2);

(b)     drepturile la plată declarate în vederea activării;

(c)     orice altă informație prevăzută în prezentul regulament sau necesară în vederea aplicării legislației sectoriale agricole relevante sau solicitată de statul membru în cauză.

În ceea ce privește plata pe suprafață, fiecare stat membru stabilește dimensiunea minimă a parcelelor agricole pentru care se pot depune cereri. Totuși, dimensiunea minimă nu poate depăși 0,3 hectare.

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), statele membre pot decide că fermierul care nu depune cerere pentru nicio plată directă pe suprafață nu are obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește un hectar. Totuși, fermierul respectiv indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea autorităților competente, indică localizarea acestora.

2.           Statele membre furnizează, printre altele prin mijloace electronice, formulare prestabilite, bazate pe suprafețele stabilite în anul precedent, precum și documente grafice pentru localizarea suprafețelor în cauză. Statul membru poate decide că cererea de ajutor trebuie să conțină doar modificările față de cererea de ajutor depusă în anul precedent. Totuși, în ceea ce privește schema pentru micii fermieri prevăzută în titlul V din Regulamentul (UE) nr. DP/xxx, această posibilitate trebuie oferită tuturor fermierilor în cauză.

3.           Statul membru poate decide că o singură cerere se referă la mai multe dintre sau la toate schemele de sprijin și măsurile menționate la articolul 68 sau la alte scheme de sprijin și măsuri.

Articolul 74 Sistemul de identificare a beneficiarilor

Sistemul unic de înregistrare a identității fiecărui beneficiar al sprijinului menționat la articolul 68 alineatul (2) garantează că toate cererile de ajutor și de plată depuse de același beneficiar pot fi identificate ca atare.

Articolul 75 Verificarea condițiilor de eligibilitate și reducerile

1.           În conformitate cu articolul 61, statele membre, prin intermediul agențiilor de plăți sau al organismelor pe care le deleagă, desfășoară controale administrative privind cererile de ajutor pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului. Controalele respective sunt completate de controale la fața locului.

2.           În scopul controalelor la fața locului, statele membre elaborează un plan de eșantionare a exploatațiilor agricole și/sau a beneficiarilor.

3.           Statele membre pot utiliza tehnici de teledetecție și sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) pentru efectuarea de controale la fața locului în privința parcelelor agricole.

4.           În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate, se aplică articolul 65.

Articolul 76 Plățile către beneficiari

1.           Plățile din cadrul schemelor de sprijin și al măsurilor menționate la articolul 68 alineatul (2) se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor.

Plățile se fac în maximum două tranșe, în perioada menționată.

Totuși, înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înaintea datei de 16 octombrie, statele membre pot plăti avansuri de până la 50 % în cazul plăților directe și de până la 75 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 68 alineatul (2).

2.           Plățile menționate la alineatul (1) nu se fac înainte de finalizarea verificării condițiilor de eligibilitate, care trebuie efectuată de statele membre în temeiul articolului 75.

Articolul 77 Competențe delegate

1.           Pentru a se garanta că sistemul integrat prevăzut în prezentul capitol este aplicat într-un mod eficient, coerent și nediscriminatoriu care protejează interesele financiare ale Uniunii, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește:

(a)     definițiile specifice necesare pentru a se asigura aplicarea armonizată a sistemului integrat;

(b)     normele referitoare la oricare alte măsuri pe care trebuie să le ia statele membre în scopul bunei aplicări a prezentului capitol, precum și dispoziții privind eventuala asistență reciprocă necesară între statele membre.

2.           Pentru a se asigura distribuirea corectă către beneficiarii care au dreptul a fondurilor rezultate în urma cererilor de ajutor prevăzute la articolul 73 și pentru a se permite verificarea îndeplinirii de către aceștia a obligațiilor aferente, Comisia, prin acte delegate în conformitate cu articolul 111, stabilește următoarele:

(a)     norme privind dimensiunea minimă a parcelelor agricole care trebuie declarate, pentru a se reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și autorități;

(b)     dispozițiile necesare în vederea stabilirii armonizate a bazei de calcul a ajutoarelor, inclusiv norme referitoare la metodele de tratare a cazurilor în care suprafețele eligibile prezintă anumite particularități peisagistice sau arbori;

(c)     o derogare de la Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului [din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor][44] pentru a proteja drepturile la plată ale beneficiarilor în cazul în care data finală pentru depunerea cererilor sau a modificărilor este o sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică;

(d)     în cazul depunerii cu întârziere a cererii de plată sau a cererii de alocare a drepturilor la plată, perioada maximă de întârziere și reducerile aplicate în caz de întârziere.

3.           Pentru a se garanta că refuzul, reducerile, excluderile și recuperările sunt calculate și aplicate conform principiului prevăzut la articolul 65 și în mod eficient, coerent și nediscriminatoriu, astfel încât să fie protejate interesele financiare ale Uniunii, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește:

(a) dispoziții referitoare la refuzul, reducerile și excluderile legate de corectitudinea și exhaustivitatea informațiilor din cerere, de exemplu supradeclarările de suprafețe sau animale sau lipsa declarării unor suprafețe, precum și în legătură cu neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate sau a angajamentelor referitoare la condițiile de acordare a ajutoarelor;

(b) dispoziții pentru asigurarea tratării armonizate și proporționale a neregulilor intenționate, a situațiilor de eroare minoră, a acumulării de reduceri și a aplicării simultane a diverselor reduceri;

(c) norme care prevăd neaplicarea refuzului, a reducerilor și a excluderilor în anumite cazuri, în vederea asigurării proporționalității în aplicarea reducerilor;

(d) norme privind recuperarea sumelor plătite ca ajutor în mod necuvenit și a drepturilor la plată alocate în mod necuvenit.

Articolul 78 Competențe de executare

Prin actele de punere în aplicare, Comisia stabilește:

(a)          caracteristicile de bază, definițiile și cerințele de calitate referitoare la baza de date electronică prevăzută la articolul 70;

(b)          caracteristicile de bază, definițiile și cerințele de calitate referitoare la sistemul de identificare a parcelelor agricole prevăzut la articolul 71 și la sistemul de identificare a beneficiarilor prevăzut la articolul 74;

(c)          caracteristicile de bază, definițiile și cerințele de calitate referitoare la sistemul de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată prevăzut la articolul 72;

(d)          norme privind cererile de ajutor și de plată prevăzute la articolul 73 și cererea de alocare a drepturilor la plată, inclusiv termenul limită de depunere a cererilor, cerințele referitoare la informațiile minime care trebuie furnizate în cereri, dispoziții privind modificarea sau retragerea cererilor de ajutor, scutirea de obligația de a depune o cerere de ajutor și dispoziții care permit statelor membre să aplice proceduri simplificate sau să corecteze erorile evidente;

(e)          norme privind efectuarea de controale pentru a se verifica îndeplinirea obligațiilor și corectitudinea și exhaustivitatea informațiilor furnizate în cererea de ajutor sau de plată;

(f)           definițiile tehnice necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului capitol;

(g)          norme privind situațiile de transfer al exploatațiilor însoțit de transferul oricărei obligații referitoare la eligibilitate pentru ajutorul în cauză care încă trebuie îndeplinită;

(h)          norme privind plata avansurilor menționate la articolul 76.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3) sau la articolul corespunzător din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP] sau din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD].

Capitolul III Controlul tranzacțiilor

Articolul 79 Domeniu de aplicare și definiții

1.           Prezentul capitol stabilește norme specifice privind controlul documentelor comerciale ale entităților care primesc sau efectuează plăți legate direct sau indirect de sistemul de finanțare din FEGA sau ale reprezentanților acestora, denumiți în continuare „întreprinderi”, pentru a se stabili dacă tranzacțiile care fac parte din sistemul de finanțare din FEGA au fost într-adevăr efectuate și dacă au fost efectuate corect.

2.           Prezentul capitol nu se aplică măsurilor cuprinse de sistemul integrat menționat în capitolul II al prezentului titlu.

3.           În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:

(a)     „documente comerciale” înseamnă totalitatea registrelor contabile, registrelor, dovezilor și documentelor justificative, contabilitatea, registrele de producție și de calitate și corespondența referitoare la activitatea profesională a întreprinderii, precum și datele comerciale, sub orice formă, inclusiv cele stocate în format electronic, cu condiția ca aceste documente sau date să fie legate direct sau indirect de tranzacțiile menționate la alineatul (1);

(b)     „terț” înseamnă orice persoană fizică sau juridică legată direct sau indirect de tranzacțiile efectuate în cadrul sistemului de finanțare din FEGA.

Articolul 80 Controale efectuate de statele membre

1.           Statele membre controlează în mod sistematic documentele comerciale ale întreprinderilor, ținând cont de caracterul tranzacțiilor care trebuie controlate. Statele membre se asigură că selectarea întreprinderilor care urmează a fi controlate permite garantarea în cel mai înalt grad a eficacității măsurilor de prevenire și detectare a neregulilor. Selecția ține cont, inter alia, de importanța financiară a întreprinderilor în sistem și de alți factori de risc.

2.           În cazurile corespunzătoare, controalele prevăzute la alineatul (1) sunt extinse la persoanele fizice și juridice cu care sunt asociate întreprinderile, precum și la alte persoane fizice sau juridice relevante pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 81.

3.           Controalele efectuate în temeiul prezentului capitol nu aduc atingere controalelor efectuate în temeiul articolelor 49 și 50.

Articolul 81 Obiectivele controalelor

1.           Exactitatea datelor primare supuse controlului se stabilește prin mai multe controale încrucișate, inclusiv, atunci când este cazul, cu documentele comerciale ale unor terți, în număr corespunzător nivelului de risc prezentat, verificările cuprinzând:

(a)     comparații cu documentele comerciale ale furnizorilor, clienților, transportatorilor și ale altor terți;

(b)     atunci când este cazul, controlul fizic al cantității și naturii stocurilor;

(c)     comparații cu înregistrările fluxurilor financiare care precedă sau urmează tranzacțiile efectuate în cadrul sistemului de finanțare din FEGA; și

(d)     controale, în ceea ce privește evidența contabilă sau înregistrările operațiunilor financiare, care reflectă, la data realizării controlului, acuratețea documentelor pe care le deține agenția de plăți ca dovadă a plății ajutorului către beneficiar.

2.           În cazurile în care întreprinderile sunt obligate să țină o contabilitate specifică a stocurilor în conformitate cu dispozițiile Uniunii sau cu cele naționale, controlul respectivei contabilități include, în cazurile corespunzătoare, confruntarea acesteia cu documentele comerciale și, dacă este cazul, cu cantitățile aflate efectiv în stoc.

3.           Pentru selectarea tranzacțiilor care trebuie controlate, se ține seama în totalitate de nivelul de risc prezentat.

Articolul 82 Accesul la documentele comerciale

1.           Responsabilii întreprinderii sau un terț se asigură că toate documentele comerciale și informațiile suplimentare sunt furnizate funcționarilor responsabili cu controlul sau persoanelor împuternicite în acest scop. Datele stocate în format electronic sunt furnizate pe un suport de date adecvat.

2.           Funcționarii responsabili cu controlul sau persoanele împuternicite în acest scop pot să solicite extrase sau copii ale documentelor menționate la alineatul (1).

3.           Atunci când, în cursul controlului efectuat în temeiul prezentului capitol, documentele comerciale păstrate de întreprindere sunt considerate necorespunzătoare pentru control, întreprinderii i se dau instrucțiuni să țină evidențele respective în conformitate cu cerințele statului membru responsabil cu controlul, fără a se aduce atingere obligațiilor stabilite în alte regulamente referitoare la sectorul în cauză.

Statele membre stabilesc data de la care trebuie instituite respectivele evidențe.

Dacă toate sau o parte din documentele comerciale care trebuie să facă obiectul unui control în temeiul prezentului capitol se află într-o întreprindere care aparține aceluiași grup comercial, aceluiași parteneriat sau aceleiași asociații de întreprinderi gestionate unitar căruia/căreia îi aparține și întreprinderea controlată, indiferent dacă se află pe teritoriul Uniunii sau în afara acestuia, întreprinderea trebuie să pună respectivele documente comerciale la dispoziția funcționarilor responsabili cu controlul, într-un loc și la o dată care trebuie stabilite de statele membre responsabile cu efectuarea controlului.

4.           Statele membre se asigură ca funcționarii responsabili cu controalele au dreptul să confiște documentele comerciale sau să impună confiscarea acestora. Acest drept se exercită cu respectarea dispozițiilor naționale relevante și nu afectează aplicarea normelor procedurale de drept penal cu privire la confiscarea documentelor.

Articolul 83 Asistență reciprocă

1.           Statele membre își acordă reciproc asistență pentru efectuarea controalelor prevăzute în prezentul capitol în următoarele cazuri:

(a)     dacă o întreprindere sau un terț s-a stabilit în alt stat membru decât cel în care a fost sau ar fi trebuit să fie efectuată sau primită plata sumei respective;

(b)     dacă o întreprindere sau un terț s-a stabilit în alt stat membru decât cel în care se află documentele și informațiile necesare pentru efectuarea controlului.

Comisia poate coordona acțiuni comune care implică asistență reciprocă între două sau mai multe state membre.

2.           În primele trei luni de la exercițiul financiar FEGA în cursul căruia s-a efectuat plata, statele membre trimit Comisiei o listă a întreprinderilor stabilite într-o țară terță în cazul cărora suma în cauză a fost sau ar fi trebuit să fie plătită sau primită în acel stat membru.

4.           În cazul în care se solicită informații suplimentare într-un alt stat membru în cadrul controlului unei întreprinderi în conformitate cu articolul 80, în special în cazul controalelor încrucișate în conformitate cu articolul 81, se pot înainta cereri specifice de control în care să se indice motivele unei astfel de solicitări. O prezentare generală a acestor solicitări specifice este transmisă Comisiei trimestrial, în termen de o lună de la încheierea fiecărui trimestru. Comisia poate solicita furnizarea unui exemplar al fiecărei solicitări în parte.

Cererii de control i se dă curs în cel mult șase luni de la primirea sa; rezultatele controlului sunt comunicate fără întârziere statului membru solicitant și Comisiei. Comunicarea către Comisie se realizează trimestrial în termen de o lună de la încheierea fiecărui trimestru.

Articolul 84 Programarea

1.           Statele membre elaborează programe de control care trebuie puse în aplicare, în conformitate cu articolul 80, pe parcursul perioadei de control următoare.

2.           În fiecare an, înainte de 15 aprilie, statele membre transmit Comisiei programele la care se face trimitere la alineatul (1), precizând:

(a)     numărul de întreprinderi care urmează să fie controlate și repartizarea acestora pe sectoare, în funcție de sumele aferente;

(b)     criteriile adoptate pentru elaborarea programului.

3.           Programele stabilite de statele membre și transmise Comisiei sunt puse în aplicare de statele membre, dacă, în termen de opt săptămâni, Comisia nu și-a făcut cunoscute observațiile.

4.           Alineatul (3) se aplică mutatis mutandis modificărilor aduse programelor de statele membre.

5.           În orice stadiu, Comisia poate solicita includerea în programul unui stat membru a unei anumite categorii de întreprinderi.

6.           Întreprinderile în cazul cărora suma încasărilor sau a plăților a fost mai mică de 40 000 EUR sunt controlate în conformitate cu prezentul capitol numai din motive specifice care trebuie indicate de statele membre în programele lor anuale menționate la alineatul (1) sau de Comisie în orice propunere de modificare a programului în cauză.

Articolul 85 Departamente speciale

1.           În fiecare stat membru, un departament special este responsabil cu monitorizarea aplicării prezentului capitol. Departamentele respective răspund mai ales:

(a)     de efectuarea controalelor prevăzute de prezentul capitol, de către funcționari angajați direct de respectivul departament special; sau

(b)     de coordonarea și supravegherea generală a controalelor efectuate de funcționari din alte departamente.

De asemenea, statele membre pot să prevadă ca aceste controale care trebuie efectuate în temeiul prezentului regulament să fie repartizate între departamentele speciale și alte departamente naționale, cu condiția ca primele să le coordoneze pe acestea din urmă.

2.           Departamentul sau departamentele responsabile cu aplicarea prezentului capitol trebuie să fie organizate în așa fel încât să fie independente de departamentele sau ramurile departamentelor responsabile cu plățile și cu controalele desfășurate înaintea efectuării plăților.

3.           Pentru a se asigura aplicarea adecvată a prezentului capitol, departamentul special menționat la alineatul (1) ia toate măsurile necesare, iar statul membru în cauză îi deleagă toate competențele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor menționate în prezentul capitol.

4.           Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a penaliza persoanele fizice sau juridice care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în prezentul capitol.

Articolul 86 Rapoarte

1.           Înainte de data de 1 ianuarie care urmează perioadei de control, statele membre transmit Comisiei un raport detaliat cu privire la aplicarea prezentului capitol.

2.           Statele membre și Comisia efectuează schimburi periodice de opinii cu privire la aplicarea prezentului capitol.

Articolul 87 Accesul Comisiei la informații și la controalele la fața locului

1.           În conformitate cu dispozițiile legislative naționale relevante, funcționarii Comisiei au acces la toate documentele elaborate în vederea sau ca urmare a controalelor organizate în temeiul prezentului capitol, precum și la datele deținute, inclusiv cele care sunt stocate în sistemele de prelucrare a datelor. Aceste date sunt furnizate, la cerere, pe un suport pentru date corespunzător.

2.           Controalele menționate la articolul 80 sunt efectuate de funcționarii statelor membre. Funcționarii Comisiei pot participa la controalele respective. Ei nu pot exercita ei înșiși competențele de control atribuite funcționarilor naționali; Totuși, funcționarii Comisiei au acces la aceleași spații și la aceleași documente ca și funcționarii statelor membre.

3.           În cazul controalelor desfășurate în temeiul articolului 83, la controalele efectuate în statul membru solicitat pot fi prezenți funcționari ai statului membru solicitant, cu acordul statului membru solicitat, și pot avea acces la aceleași spații și la aceleași documente ca și funcționarii statului membru respectiv.

Funcționarii statului membru solicitant prezenți la controalele efectuate în statul membru solicitat trebuie să-și poată dovedi, în orice moment, calitatea oficială. În orice moment, controalele sunt efectuate de funcționarii statului membru solicitat.

4.           Fără a se aduce atingere dispozițiilor Regulamentelor (CE) nr. 1073/99 și (CE) nr. 2185/96, în cazul în care dispozițiile naționale în domeniul procedurii penale rezervă anumite acțiuni funcționarilor special desemnați de dreptul național, nici funcționarii Comisiei, nici funcționarii statului membru menționați la alineatul (3) nu participă la aceste acțiuni. În orice caz, aceștia nu participă, în special, la vizitele la domiciliu sau la interogatoriul oficial al persoanelor în cadrul dreptului penal al statului membru. Aceștia au totuși acces la informațiile astfel obținute.

Articolul 88 Competențele Comisiei

1.           Pentru a exclude de la aplicarea prezentului capitol măsurile care, prin natura lor, sunt nepotrivite pentru controale ex-post prin controlul documentelor comerciale, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111, pentru a stabili o listă de alte măsuri cărora nu li se aplică prezentul capitol și pentru a modifica pragul de 40 000 de euro menționat la articolul 84 alineatul (6).

2.           Atunci când este necesar, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, dispoziții care vizează realizarea unei aplicări uniforme a prezentului regulament în Uniune, în special în legătură cu:

(a)     desfășurarea controalelor menționate la articolul 80 în ceea ce privește selectarea întreprinderilor, frecvența și calendarul controalelor;

(b)     păstrarea documentelor comerciale și tipurile de documente care trebuie păstrate sau de date care trebuie înregistrate;

(c)     desfășurarea și coordonarea acțiunilor comune menționate la articolul 83 alineatul (1);

(d)     detaliile și mențiunile privind conținutul, forma și modul de depunere a cererilor, conținutul, forma și modul de notificare și furnizarea și schimbul de informații care sunt necesare în cadrul prezentului capitol;

(e)     condițiile și modalitatea de publicare sau normele și condițiile specifice de difuzare sau punerea la dispoziție de către Comisie pentru autoritățile competente din statele membre a informațiilor care sunt necesare în cadrul prezentului regulament;

(f)      responsabilitățile departamentului special menționat la articolul 85;

(g)     conținutul rapoartelor menționate la articolul 86.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Capitolul IV Alte dispoziții privind controalele

Articolul 89 Alte controale legate de măsurile de piață

1.           Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că produsele menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [sCMO] care nu sunt etichetate în conformitate cu dispozițiile regulamentului menționat nu sunt comercializate sau sunt retrase de pe piață.

2.           Fără a aduce atingere vreunei dispoziții specifice care ar putea fi adoptată de Comisie, importul în Uniune al produselor indicate la articolul 129 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [sCMO]] face obiectul unor controale pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) din articolul menționat.

3.           Pe baza unei analize a riscurilor, statele membre efectuează controale pentru a verifica dacă produsele menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx [sCMO] sunt conforme cu normele stabilite în partea II titlul II capitolul I secțiunea I din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO] și, după caz, aplică penalități administrative.

4.           Pentru a proteja fondurile Uniunii și identitatea, proveniența și calitatea vinului produs în Uniune, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111, în ceea ce privește:

(a)     instituirea unei bănci de date analitice în care să fie introduse date izotopice, care să fie construită pe baza eșantioanelor colectate de statele membre și care va contribui la detectarea fraudelor, precum și în ceea ce privește norme referitoare la băncile de date ale statelor membre;

(b)     norme referitoare la organismele de control și la asistența pe care acestea și-o acordă reciproc;

(c)     norme referitoare la utilizarea în comun a constatărilor statelor membre;

(d)     norme referitoare la aplicarea de penalități în circumstanțe excepționale.

Articolul 90 Controale legate de denumirile de origine și de indicațiile geografice

1.           Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea ilicită a denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate menționate în Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO].

2.           Statele membre desemnează autoritatea competentă responsabilă cu controalele privind obligațiile stabilite în partea 2 titlul II capitolul I secțiunea II din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO] în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului[45] și se asigură că orice operator care îndeplinește obligațiile respective are dreptul să fie cuprins într-un sistem de controale.

3.           În interiorul Uniunii, verificarea anuală a respectării caietului de sarcini al produsului, în timpul producției și în timpul condiționării vinului sau ulterior, este asigurată de autoritatea competentă menționată la alineatul (2) sau de unul sau mai multe organe de control în sensul articolului 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, acționând în calitate de organ de certificare a produsului în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 5 din regulamentul menționat.

4.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă:

(a)     comunicările pe care statele membre trebuie să le transmită Comisiei;

(b)     norme privind autoritatea responsabilă cu verificarea respectării caietului de sarcini al produsului, inclusiv în cazul în care aria geografică se află într-o țară terță;

(c)     acțiunile care trebuie întreprinse de statele membre pentru a preveni utilizarea ilicită a denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate;

(d)     controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3) sau la articolul corespunzător din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO].

TITLUL VI ECOCONDIȚIONALITATE

Capitolul I Domeniul de aplicare

Articolul 91 Principiu general

1.           Când un beneficiar menționat la articolul 92 nu respectă, în cadrul exploatației, normele privind ecocondiționalitatea stabilite la articolul 93, beneficiarului respectiv i se aplică o penalitate.

2.           Penalitatea menționată la alineatul (1) se aplică doar în măsura în care:

(a)     nerespectarea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct beneficiarului în cauză;

(b)     nerespectarea este legată de activitatea agricolă a beneficiarului; și

(c)     este implicată suprafața exploatației beneficiarului.

Totuși, în ceea ce privește suprafețele de pădure, această penalitate nu se aplică dacă nu se cere sprijin pentru suprafața în cauză în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (a) și cu articolele 31 și 35 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD].

3.           În scopul prezentului titlu, „exploatație” înseamnă toate unitățile de producție și suprafețele gestionate de beneficiarul menționat la articolul 92 aflate pe teritoriul aceluiași stat membru.

Articolul 92 Beneficiarii în cauză

Articolul 91 se aplică beneficiarilor care primesc plăți directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. xxx/xxx[DP], plăți în temeiul articolelor 44 și 45 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[sCMO] și prime anuale în temeiul articolului 22 alineatul (1) literele (a) și (b), al articolelor 29-32, 34 și 35 din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[RD].

Totuși, articolul 91 nu se aplică beneficiarilor care participă la schema pentru micii fermieri menționată în titlul V din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxx[DP] și beneficiarilor care primesc ajutor în temeiul articolului 29 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. RD/xxx.

Articolul 93 Norme privind ecocondiționalitatea

Normele privind ecocondiționalitatea sunt cerințele de reglementare în materie de gestionare din cadrul legislației Uniunii și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite la nivel național, enumerate în anexa II, referitoare la următoarele domenii:

(a)          mediu, schimbări climatice și bunele condiții agricole ale terenurilor;

(b)          sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor;

(c)          bunăstarea animalelor.

Actele menționate în anexa II în legătură cu cerințele de reglementare în materie de gestionare se aplică în versiunea aflată în vigoare și, în cazul directivelor, în versiunea pusă în aplicare de statele membre.

Directiva 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei va fi considerată parte a anexei II după implementarea directivei de toate statele membre și după identificarea obligațiilor direct aplicabile fermierilor. Pentru a ține cont de elementele respective, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în scopul modificării anexei II în termen de 12 luni de la momentul în care ultimul stat membru notifică Comisiei implementarea directivei.

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor va fi considerată parte a anexei II după implementarea directivei de toate statele membre și după identificarea obligațiilor direct aplicabile fermierilor. Pentru a ține cont de elementele respective, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în scopul modificării anexei II în termen de 12 luni de la momentul în care ultimul stat membru notifică Comisiei implementarea directivei, inclusiv obligațiile legate de combaterea integrată a dăunătorilor.

În plus, în ceea ce privește anii 2014 și 2015, normele privind ecocondiționalitatea trebuie să cuprindă și întreținerea pajiștilor permanente. Statele membre care erau membre ale Uniunii la 1 ianuarie 2004 se asigură că terenurile care erau pajiști permanente la data prevăzută pentru cererile de ajutor pe suprafață pentru 2003 sunt întreținute ca pajiști permanente în limitele definite. Statele membre care au devenit membre ale Uniunii în 2004 se asigură că terenurile care erau pajiști permanente la 1 mai 2004 sunt întreținute ca pajiști permanente în limitele definite. Bulgaria și România se asigură că terenurile utilizate ca pajiști permanente la 1 ianuarie 2007 sunt întreținute ca pajiști permanente în limitele definite.

Paragraful precedent nu se aplică pajiștilor permanente care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea este compatibilă cu mediul și dacă sunt excluse plantările de brazi de Crăciun și de specii cu creștere rapidă cultivate pe termen scurt.

Pentru a se ține cont de elementele din cele două paragrafe precedente, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 care să conțină norme referitoare la întreținerea pajiștilor permanente, mai ales pentru a se asigura că sunt luate măsuri la nivelul fermierilor în vederea întreținerii pajiștilor permanente, inclusiv obligații individuale care să fie respectate, precum obligația de reconvertire a unor suprafețe în pajiști permanente atunci când se constată că scade proporția terenurilor cu pajiști permanente.

Mai mult decât atât, prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă metodele de determinare a raportului care trebuie menținut între pajiștile permanente și terenurile agricole. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Articolul 94 Obligațiile statelor membre în legătură cu bunele condiții agricole și de mediu

Statele membre se asigură că toate suprafețele agricole, inclusiv cele care nu mai sunt exploatate pentru producție, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre definesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru beneficiari în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, pe baza anexei II, ținând seama de caracteristicile specifice ale suprafețelor în cauză, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de sistemele agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structurile fermelor. Statele membre nu definesc cerințe minime care nu sunt stabilite în anexa II.

Articolul 95 Informații pentru beneficiari

Statele membre furnizează beneficiarilor în cauză, prin mijloace electronice atunci când este oportun, lista normelor privind ecocondiționalitatea care trebuie respectate și informații privind aceste norme.

Capitolul II Sistemul de control și penalitățile legate de ecocondiționalitate

Articolul 96 Controale privind ecocondiționalitatea

1.           După caz, statele membre utilizează sistemul integrat stabilit în titlul V capitolul II și mai ales elementele menționate la articolul 69 alineatul (1) literele (a), (b), (d), (e) și (f).

Statele membre își pot utiliza sistemele de administrare și control existente pentru a asigura respectarea normelor privind ecocondiționalitatea.

Sistemele respective, în special sistemul de identificare și de înregistrare a animalelor instituit în conformitate cu Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor[46] și cu Regulamentele (CE) nr. 1760/2000 și (CE) nr. 21/2004, trebuie să fie compatibile cu sistemul integrat menționat în titlul V capitolul II din prezentul regulament.

2.           În funcție de cerințele, standardele, actele sau domeniile ecocondiționalității în cauză, statele membre pot decide să efectueze controale administrative, în special controalele prevăzute deja în cadrul sistemelor de control aplicabile respectivei cerințe sau respectivului standard, act sau domeniu de ecocondiționalitate.

3.           Statele membre efectuează controale la fața locului pentru a verifica dacă un beneficiar respectă obligațiile stabilite în prezentul titlu.

4.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă norme privind efectuarea controalelor în vederea verificării respectării obligațiilor menționate în prezentul titlu.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Articolul 97 Aplicarea penalității

1.           Penalitatea prevăzută la articolul 91 se aplică atunci când nu sunt respectate normele privind ecocondiționalitatea, în orice moment în cursul unui an calendaristic (denumit în continuare „anul calendaristic în cauză”), și când neconformitatea în cauză îi poate fi imputată beneficiarului care a depus cererea de ajutor sau de plată în anul calendaristic în cauză.

Primul paragraf se aplică mutatis mutandis beneficiarilor în cazul cărora se constată că nu au respectat normele privind ecocondiționalitatea, în orice moment al perioadei de trei ani care începe la data de 1 ianuarie a anului care urmează anului calendaristic în care a fost acordată prima plată în temeiul programelor de sprijin pentru restructurare și conversie sau în orice moment al anului care începe la data de 1 ianuarie a anului care urmează anului calendaristic în care a fost acordată plata în temeiul programelor de sprijin pentru recoltarea înainte de coacere, menționate în Regulamentul (UE) nr. [sCMO] (denumiți în continuare „anii în cauză”).

2.           Dacă terenul este transferat în cursul anului calendaristic în cauză sau al anilor în cauză, alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul în care neconformitatea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct persoanei căreia sau de la care a fost transferat terenul agricol. Prin derogare, în cazul în care persoana căreia i se poate imputa direct acțiunea sau omisiunea a depus o cerere de ajutor sau de plată în anul calendaristic în cauză sau în anii în cauză, penalitatea se aplică pe baza sumelor totale ale plăților menționate la articolul 92 care au fost acordate sau urmează a fi acordate persoanei respective.

În sensul prezentului alineat, „transfer” înseamnă orice tip de tranzacție prin care terenul agricol încetează să mai fie la dispoziția cedentului.

3.           Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre pot decide să nu aplice o penalitate per beneficiar și per an calendaristic atunci când cuantumul penalității este de maximum 100 EUR, sub rezerva normelor care urmează a fi adoptate în temeiul articolului 101.

În cazul în care un stat membru decide să utilizeze opțiunea prevăzută la primul paragraf, autoritatea competentă întreprinde în anul următor, pentru un eșantion de beneficiari, acțiunile necesare pentru a se verifica dacă beneficiarul a remediat constatările de neconformitate în cauză. Constatările și obligația de a întreprinde o acțiune corectivă sunt notificate beneficiarului.

4.           Penalitatea nu afectează legalitatea și regularitatea plăților cărora li se aplică reducerea sau excluderea.

Articolul 98 Aplicarea penalității în Bulgaria și în România

În cazul Bulgariei și al României, penalitățile menționate la articolul 91 se aplică cel târziu de la 1 ianuarie 2016 în ceea ce privește cerințele de reglementare în materie de gestionare în domeniul bunăstării animalelor menționate în anexa II.

Articolul 99 Calcularea penalității

1.           Penalitatea prevăzută la articolul 91 se aplică prin reducerea plăților sau excluderea de la întreaga sumă a plăților menționate la articolul 92 care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului respectiv în legătură cu anul calendaristic în cauză sau cu anii în cauză.

Pentru calcularea reducerilor și a excluderilor respective, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența și repetarea neconformității constatate, precum și de criteriile stabilite la alineatele (2), (3) și (4).

2.           În caz de nerespectare datorată neglijenței, procentul reducerii este de maximum 5 %, iar în caz de neconformitate repetată, de maximum 15 %.

În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu aplice nicio reducere în cazul în care, având în vedere gravitatea, amploarea și durata, un caz de neconformitate trebuie considerat minor. Totuși, cazurile de neconformitate care constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor nu sunt considerate minore. Constatările și obligația de a întreprinde o acțiune corectivă sunt notificate beneficiarului.

3.           În cazul unei neconformități deliberate, în principiu, procentul reducerii este de minimum 20 % și se poate ajunge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor și se poate aplica pentru unul sau mai mulți ani calendaristici.

4.           În orice caz, cuantumul total al reducerilor și excluderilor pentru un an calendaristic nu depășește cuantumul total menționat la alineatul (1) primul paragraf.

Articolul 100 Cuantumuri rezultate din ecocondiționalitate

Statele membre pot reține 10% din cuantumurile rezultate din aplicarea reducerilor și excluderilor menționate la articolul 99.

Articolul 101 Competențe delegate

1.           În scopul asigurării unei distribuiri corecte a fondurilor către beneficiarii care au dreptul, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111, pentru a stabili o bază armonizată pentru calcularea penalităților rezultate din ecocondiționalitate, ținând cont de reducerile datorate disciplinei financiare.

2.           Pentru a se asigura aplicarea eficientă, coerentă și fără discriminări a ecocondiționalității, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește calcularea și aplicarea penalităților.

TITLUL VII DISPOZIȚII COMUNE

Capitolul I Comunicare

Articolul 102 Comunicarea informațiilor

1.           Pe lângă dispozițiile stabilite de regulamentele sectoriale, statele membre transmit Comisiei următoarele informații, declarații și documente:

(a)     în ceea ce privește agențiile de plăți și organismele de coordonare acreditate:

(i)      documentul de acreditare a acestora;

(ii)      funcția lor (agenție de plăți acreditată sau organism de coordonare acreditat);

(iii)     după caz, retragerea acreditarii acestora;

(b)     în ceea ce privește organismele de certificare:

(i)      denumirea lor;

(ii)      detaliile de contact ale acestora;

(c)     în ceea ce privește măsurile legate de operațiunile finanțate din FEGA și FEADR:

(i)      declarațiile de cheltuieli, care au și rolul de cereri de plată, semnate de agenția de plăți acreditată sau de organismul de coordonare acreditat, și însoțite de informațiile solicitate;

(ii)      evaluarea cerințelor lor financiare în ceea ce privește FEGA și, în ceea ce privește FEADR, actualizarea estimărilor privind declarațiile de cheltuieli care vor fi prezentate în cursul anului și estimările privind declarațiile de cheltuieli pentru exercițiul financiar următor;

(iii)     până la data de 15 februarie a anului care urmează exercițiului financiar în cauză, dacă un stat membru a acreditat mai multe agenții de plăți, un raport de sinteză format dintr-o trecere în revistă la nivel național a tuturor declarațiilor de asigurare de gestiune și din avizele de audit referitoare la acestea emise de organismele de certificare;

(iv)     declarația de asigurare de gestiune și conturile anuale ale agențiilor de plăți acreditate;

(v)     un rezumat al rezultatelor tuturor auditurilor și controalelor realizate conform calendarului și disponibile și al dispozițiilor detaliate stabilite în normele specifice ale sectorului.

Conturile anuale ale agențiilor de plăți acreditate, aferente cheltuielilor FEADR, se comunică la nivelul fiecărui program.

2.           Statele membre informează în detaliu Comisia în ceea ce privește măsurile întreprinse în vederea obținerii bunelor condiții agricole și de mediu menționate la articolul 94 și detaliile sistemului de consiliere agricolă menționat în titlul III.

3.           Statele membre informează regulat Comisia în legătură cu aplicarea sistemului integrat menționat în titlul V capitolul II. Comisia organizează schimburi de opinii cu statele membre pe această temă.

Articolul 103 Confidențialitate

1.           Statele membre și Comisia iau toate măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității informațiilor comunicate sau obținute în urma măsurilor de inspecție și de verificare și închidere a conturilor puse în aplicare în temeiul prezentului regulament.

Normele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96[47] al Consiliului se aplică informațiilor menționate.

2.           Fără a aduce atingere dispozițiilor naționale referitoare la procedurile judiciare, informațiile colectate în cursul controalelor prevăzute în titlul V capitolul III trebuie protejate de secretul profesional. Aceste informații nu pot fi comunicate altor persoane decât cele care, prin funcțiile lor în statele membre sau în instituțiile Uniunii, trebuie să le cunoască pentru a-și putea îndeplini funcțiile.

Articolul 104 Competențele Comisiei

Prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă norme privind:

(a)          forma, conținutul, periodicitatea, termenele limită și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia:

(i)      a declarațiilor de cheltuieli și a estimărilor cheltuielilor, precum și a actualizărilor acestora, inclusiv a veniturilor alocate;

(ii)     a declarației de asigurare de gestiune și a conturilor anuale ale agențiilor de plăți, precum și a rezultatelor tuturor auditurilor și controalelor realizate și disponibile;

(iii)     a rapoartelor de certificare a conturilor;

(iv)    a numelor și datelor de identificare ale agențiilor de plăți acreditate, ale organismelor de coordonare acreditate și ale organismelor de certificare;

(v)     a modalităților de luare în calcul și de plată a cheltuielilor finanțate din FEGA și FEADR;

(vi)    a notificărilor ajustărilor financiare efectuate de statele membre în legătură cu operațiunile sau programele de dezvoltare rurală și a rapoartelor de sinteză privind procedurile de recuperare demarate de statele membre ca răspuns la nereguli;

(vii)    a informațiilor privind măsurile luate în temeiul articolului 60.

(b)          modalitățile de realizare a schimburilor de informații și de documente între Comisie și statele membre și instituirea unor sisteme de informare, precum și tipul, formatul și conținutul datelor care urmează a fi prelucrate de aceste sisteme și normele corespunzătoare privind păstrarea acestor date.

(c)          transmiterea de către statele membre către Comisie a informațiilor, documentelor, statisticilor și rapoartelor, precum și termenele limită și metodele aferente acestor notificări.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

CAPITOLUL II Utilizarea monedei euro

Articolul 105 Principii generale

1.           Sumele specificate în deciziile Comisiei de adoptare a programelor de dezvoltare rurală, sumele aferente angajamentelor și plăților efectuate de Comisie, sumele cheltuielilor atestate sau certificate și sumele din declarațiile de cheltuieli ale statelor membre se exprimă și se plătesc în euro.

2.           Prețurile și sumele stabilite în legislația sectorială agricolă se exprimă în euro.

Acestea se acordă sau se colectează în euro în statele membre care au adoptat moneda euro și în moneda națională în statele membre care nu au adoptat moneda euro.

Articolul 106 Cursul de schimb și faptul generator

1.           În statele membre care nu au adoptat moneda euro, prețurile și cuantumurile menționate la articolul 105 alineatul (2) trebuie convertite în moneda națională, prin utilizarea unui curs de schimb.

2.           Faptul generator al cursului de schimb este:

(a)     îndeplinirea formalităților vamale de import sau export, în cazul sumelor percepute sau acordate în cadrul schimburilor comerciale cu țări terțe;

(b)     faptul prin care este atins obiectivul economic al operațiunii, în toate celelalte cazuri.

3.           În cazul în care o plată directă prevăzută de Regulamentul (UE) nr. DP/xxx se face către un beneficiar în altă monedă decât euro, statele membre convertesc cuantumul ajutorului exprimat în euro în moneda națională pe baza celui mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înaintea datei de 1 octombrie a anului pentru care se acordă ajutorul.

4.           În ceea ce privește FEGA, când își întocmesc declarațiile de cheltuieli, statele membre care nu au adoptat euro aplică același curs de schimb pe care l-au utilizat pentru a efectua plăți către beneficiari sau pentru a primi venituri, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol.

5.           Pentru a specifica faptul generator menționat la alineatul (2) sau a-l stabili pentru motive specifice organizării pieței sau sumei în cauză, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 care să conțină norme privind respectivele fapte generatoare și cursul de schimb care trebuie utilizat. Faptul generator specific este determinat în funcție de următoarele criterii:

(a)     aplicabilitatea efectivă, în cel mai scurt timp posibil, a ajustărilor cursului de schimb;

(b)     similaritatea faptelor generatoare aferente unor operațiuni analoage, realizate în temeiul organizării pieței;

(c)     coerența faptelor generatoare pentru diversele prețuri și sume aferente organizării pieței;

(d)     practicabilitatea și eficacitatea controalelor privind aplicarea unor cursuri de schimb adecvate.

6.           Pentru a se evita aplicarea de către statele membre care nu au adoptat moneda euro a unor cursuri de schimb diferite, pe de o parte în cazul contabilizării veniturilor încasate sau a ajutoarelor plătite către beneficiari într-o altă monedă decât euro și, pe de altă parte, în cazul întocmirii declarației de cheltuieli de către agenția de plăți, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 care să conțină norme privind cursul de schimb aplicabil la întocmirea declarațiilor de cheltuieli și la înregistrarea operațiunilor de depozitare publică în contabilitatea agenției de plăți.

Articolul 107 Măsuri de salvgardare și derogări

1.           Prin acte de punere în aplicare, Comisia poate adopta măsuri pentru a salvgarda aplicarea legislației Uniunii dacă există posibilitatea ca această aplicare să fie periclitată de practici monetare excepționale legate de moneda națională. Dacă este necesar, măsurile respective pot constitui derogări de la normele existente.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

Măsurile menționate la primul paragraf sunt comunicate imediat Parlamentului European și Consiliului, precum și statelor membre.

2.           Dacă există posibilitatea ca practici monetare excepționale legate de o monedă națională să pericliteze aplicarea legislației Uniunii, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 care să prevadă derogări de la prezenta secțiune, în special în următoarele cazuri:

(a)     dacă o țară utilizează tehnici de schimb anormale, cum ar fi cursuri de schimb multiple, sau aplică acorduri de barter,

(b)     dacă țările în cauză au monede care nu sunt cotate pe piețele valutare oficiale sau dacă evoluția respectivelor monede poate denatura schimburile comerciale.

Articolul 108 Utilizarea monedei euro de state membre care nu fac parte din zona euro

1.           Dacă un stat membru care nu a adoptat moneda euro ia decizia de a plăti în euro, nu în moneda sa națională, cheltuielile care decurg din legislația sectorială agricolă, statul membru respectiv ia măsuri pentru a se asigura că folosirea monedei euro nu oferă un avantaj sistematic față de utilizarea monedei naționale.

2.           Statul membru notifică Comisiei măsurile planificate, înainte de intrarea acestora în vigoare. Măsurile nu pot produce efecte înainte ca Comisia să comunice că este de acord cu acestea.

CAPITOLUL III Raport și evaluare

Articolul 109 Raportul financiar anual

Până la sfârșitul lunii septembrie a fiecărui an următor exercițiului bugetar, Comisia întocmește un raport financiar privind administrarea FEGA și FEADR în timpul exercițiului financiar precedent și îl înaintează Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 110 Monitorizarea și evaluarea politicii agricole comune

1.           Se instituie un cadru comun de monitorizare și evaluare în vederea măsurării performanțelor politicii agricole comune. Acest cadru include toate instrumentele legate de monitorizarea și evaluarea măsurilor politicii agricole comune, mai ales a plăților directe prevăzute de Regulamentul (UE) nr. DP/xxx, a măsurilor de piață prevăzute de Regulamentul (UE) nr. CMO/xxx, a măsurilor de dezvoltare rurală prevăzute de Regulamentul (UE) nr. RD/xxx și a aplicării ecocondiționalității prevăzute de prezentul regulament.

Pentru a se asigura o măsurare eficace a performanțelor, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește conținutul și construcția cadrului menționat.

2.           Impactul măsurilor politicii agricole comune menționate la primul paragraf se măsoară în raport cu următoarele obiective:

(a)     producție alimentară fiabilă, cu accent pe venitul agricol, productivitatea agriculturii și stabilitatea prețurilor;

(b)     gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și acțiunile împotriva schimbărilor climatice, cu accent pe emisiile de gaze cu efect de seră, biodiversitate, sol și apă;

(c)     dezvoltare teritorială echilibrată, cu accent pe ocuparea forței de muncă în mediul rural, dezvoltare și sărăcia în zonele rurale.

Prin acte de punere în aplicare, Comisia definește un set de indicatori specific pentru obiectivele menționate la primul paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

3.           Statele membre furnizează Comisiei toate informațiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea măsurilor în cauză.

Comisia ține cont de nevoile de date și de sinergiile dintre potențialele surse de date, mai ales de utilizarea datelor în scopuri statistice, atunci când este cazul.

Prin acte de punere în aplicare, Comisia adoptă norme privind informațiile care trebuie trimise de statele membre, precum și privind nevoile de date și sinergiile dintre potențialele surse de date. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 112 alineatul (3).

4.           O dată la patru ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentului articol. Primul raport trebuie să fie prezentat cel târziu la 31 decembrie 2017.

TITLUL VIII DISPOZIȚII FINALE

Articolul 111 Exercitarea delegării de competențe

1.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

2.           Delegarea de competențe către Comisie menționată în prezentul regulament se face pentru o perioadă nedeterminată, începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.           Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia de revocare intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

4.           Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.           Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare doar dacă nu a fost exprimată nicio obiecție de către Parlamentul European sau de către Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Perioada menționată se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 112 Procedura comitetelor

1.           Comisia este asistată de un comitetul numit „Comitetul pentru fondurile agricole”. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 113 Abrogare

1.           Regulamentele (CEE) nr. 352/78, (CEE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 se abrogă.

Totuși, articolul 44a din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 se aplică în continuare.

2.           Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa III.

Articolul 114 Măsuri tranzitorii

Pentru a se asigura tranziția lină de la dispozițiile regulamentelor abrogate menționate la articolul 113 la cele ale prezentului regulament, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 111.

Articolul 115 Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Totuși, următoarele dispoziții se aplică de la 16 octombrie 2013:

(a)          articolele 7, 8 și 9;

(b)          articolele 18, 42, 43 și 45 în ceea ce privește cheltuielile efectuate de la 16 octombrie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

ANEXA I

Domeniul de aplicare minim al sistemului de consiliere agricolă în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea, protecția apelor, notificarea bolilor animalelor și plantelor și inovarea menționate la articolul 12 alineatul (2) litera (c)

Cerințe sau acțiuni și consiliere la nivelul beneficiarilor, definite de statele membre, după caz, în ceea ce privește:

Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea:

– informații privind impacturile preconizate ale schimbărilor climatice în regiunile în cauză, ale emisiilor de gaze cu efect de seră generate de practicile agricole în cauză și privind contribuția sectorului agricol la atenuare prin practici agricole și agroforestiere îmbunătățite și prin dezvoltarea unor proiecte referitoare la energia din surse regenerabile în cadrul fermelor și la îmbunătățirea eficienței energetice în cadrul fermelor.

– investiții în active fizice, conform articolului 18 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– refacerea potențialului de producție agricolă și introducerea unor măsuri de prevenire corespunzătoare, conform articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– împădurire și creare de suprafețe împădurite, conform articolului 22 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– instituirea unor sisteme agroforestiere, conform articolului 22 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– prevenirea și refacerea daunelor cauzate pădurilor de incendii și de dezastre naturale, conform articolului 22 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– investiții în ameliorarea rezilienței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere conform articolului 22 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– investiții în noi tehnologii forestiere și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere, conform articolului 22 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– operațiuni de agromediu care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, conform articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– agricultură ecologică ce vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, conform articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– servicii de silvomediu și de conservare a pădurilor, care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, conform articolului 35 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD].

Biodiversitate:

– Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice;

– Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;

– investiții în active fizice, conform articolului 18 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– instituirea unor sisteme agroforestiere, conform articolului 22 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– investiții în ameliorarea rezilienței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere conform articolului 22 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– operațiuni de agromediu care vizează biodiversitatea, conform articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– agricultură ecologică ce vizează biodiversitatea, conform articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– servicii de silvomediu și de conservare a pădurilor, care vizează biodiversitatea, conform articolului 35 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD].

Protecția apelor:

– articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;

– utilizarea corespunzătoare a produselor fitosanitare conform articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în special respectarea principiilor generale ale gestionării integrate a dăunătorilor menționată la articolul 14 din Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor;

– investiții în active fizice pentru gestionarea apelor, conform articolului 18 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– operațiuni de agromediu care vizează gestionarea apelor, conform articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– agricultură ecologică ce vizează gestionarea apelor, conform articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD].

Notificarea bolilor animalelor și plantelor:

– Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase;

– Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului;

– Directiva 2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispozițiilor specifice privind măsurile de combatere și de eradicare a febrei catarale ovine;

– Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate.

Inovare:

– informare privind acțiuni care vizează inovarea;

– diseminarea activităților în cadrul rețelei [Parteneriatului european pentru inovare] prevăzute la articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD];

– cooperare, conform articolului 36 din Regulamentul (UE) nr. xx/xxx [RD].

ANEXA II

Norme privind ecocondiționalitatea, în temeiul articolului 93

CRMG:   cerințe de reglementare în materie de gestionare

GAEC:    standarde pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor

Domeniu || Aspect principal || Cerințe și standarde

Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor || apă || CRMG 1 || Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.91, p. 1) || articolele 4 și 5

GAEC 1 || crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă[48] ||

GAEC 2 || în cazul în care utilizarea apei pentru irigații face obiectul autorizării, respectarea procedurilor de obținere a autorizațiilor ||

GAEC 3 || protecția apelor subterane împotriva poluării: interdicția deversării directe în apele subterane și măsurile de prevenire a poluării indirecte a apelor subterane prin descărcarea pe pământ și scurgerea prin sol a substanțelor periculoase enumerate în anexa la Directiva 80/68/CEE ||

sol și stoc de carbon || GAEC 4 || acoperirea minimă a solului ||

GAEC 5 || gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii ||

GAEC 6 || menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile ||

GAEC 7 || protejarea zonelor umede și a solurilor bogate în carbon, inclusiv interzicerea primului arat[49] ||

biodiversitate || CRMG 2 || Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7) || articolul 3 alineatul (1), articolul 3 alineatul (2) litera (b), articolul 4 alineatele (1), (2) și (4)

CRMG 3 || Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7) || articolul 6 alineatele (1) și (2)

peisaj, nivelul minim de întreținere || GAEC 8 || menținerea particularităților peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a gardurilor vii, a iazurilor, a șanțurilor și a pomilor în aliniament, în pâlc sau izolați, precum și a marginilor câmpurilor și a teraselor, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor, cu eventuale măsuri pentru evitarea speciilor invazive și a dăunătorilor ||

Sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor || siguranța alimentară || CRMG 4 || Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1) || articolele 14 și 15, articolul 17 alineatul (1)[50], articolele 18, 19 și 20

CRMG 5 || Directiva Consiliului 96/22/CE din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste (JO L 125, 23.5.1996, p. 3) || articolul 3 literele (a), (b), (d) și (e) și articolele 4, 5 și 7

identificarea și înregistrarea animalelor || CRMG 6 || Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor (JO L 213, 8.8.2005, p. 31) || articolele 3, 4 și 5

CRMG 7 || Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat (JO L 204, 11.8.2000, p. 1) || articolele 4 și 7

CRMG 8 || Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină (JO L 5, 9.1.2004, p. 8) || articolele 3, 4 și 5

bolile animalelor || CRMG 9 || Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1) || articolele 7, 11, 12, 13 și 15

produse de protecție a plantelor || CRMG 10 || Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009). || articolul 55 primele două teze

Bunăstarea animalelor || bunăstarea animalelor || CRMG 11 || Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 10, 15.1.2009, p. 7) || articolele 3 și 4

CRMG 12 || Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor (JO L 47, 18.2.2009, p. 5) || articolul 3 și articolul 4

CRMG 13 || Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23) || articolul 4

ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

1. Regulamentul (CEE) nr. 352/78

Regulamentul (CEE) nr. 352/78 || Prezentul regulament

articolul 1 || articolul 45 alineatul (1) litera (e)

articolul 2 || articolul 45 alineatul (2)

articolul 3 || articolul 48 alineatul (1)

articolul 4 || -

articolul 5 || -

articolul 6 || -

2. Regulamentul (CE) nr. 2799/98

Regulamentul (CE) nr. 2799/98 || Prezentul regulament

articolul 1 || -

articolul 2 || articolul 105 alineatul (2) și articolul 106

articolul 3 || articolul 106

articolul 4 || -

articolul 5 || -

articolul 6 || -

articolul 7 || articolul 107

articolul 8 || articolul 108

articolul 9 || -

articolul 10 || -

articolul 11 || -

3. Regulamentul (CE) nr. 814/2000

Regulamentul (CE) nr. 814/2000 || Prezentul regulament

articolul 1 || articolul 47 alineatul (1)

articolul 2 || articolul 47 alineatul (2)

articolul 3 || -

articolul 4 || -

articolul 5 || -

articolul 6 || -

articolul 7 || -

articolul 8 || articolul 47 alineatul (5)

articolul 9 || -

articolul 10 || articolul 47 alineatul (4) și articolul 112

articolul 11 || -

4. Regulamentul (CE) nr. 1290/2005

Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 || Prezentul regulament

articolul 1 || articolul 1

articolul 2 || articolul 3

articolul 3 || articolul 4

articolul 4 || articolul 5

articolul 5 || articolul 6

articolul 6 || articolul 7

articolul 7 || articolul 9

articolul 8 || articolul 102

articolul 9 || articolul 60

articolul 10 || articolul 10

articolul 11 || articolul 11

articolul 12 || articolul 16

articolul 13 || articolul 19

articolul 14 || articolul 17

articolul 15 || articolul 18

articolul 16 || articolul 42

articolul 17 || articolul 43 alineatul (1)

articolul 17a || articolul 43 alineatul (2)

articolul 18 || articolul 24

articolul 19 || articolul 26

articolul 20 || articolul 27

articolul 21 || articolul 28

articolul 22 || articolul 31

articolul 23 || articolul 32

articolul 24 || articolul 33

articolul 25 || articolul 34

articolul 26 || articolul 35

articolul 27 || articolul 43 alineatul (1)

articolul 27a || articolul 43 alineatul (2)

articolul 28 || articolul 36

articolul 29 || articolul 37

articolul 30 || articolul 53

articolul 31 || articolul 54

articolul 32 || articolele 56 și 57

articolul 33 || articolul 56 și 58

articolul 34 || articolul 45

articolul 35 || -

articolul 36 || articolul 50

articolul 37 || articolul 49

articolul 38 || -

articolul 39 || -

articolul 40 || -

articolul 41 || articolul 112

articolul 42 || -

articolul 43 || articolul 109

articolul 44 || articolul 103

articolul 44a || articolul 113 alineatul (1)

articolul 45 || articolul 105 alineatul (1) și articolul 106 alineatele (3) și (4)

articolul 46 || -

articolul 47 || articolul 113

articolul 48 || articolul 114

articolul 49 || articolul 115

5. Regulamentul (CE) nr. 485/2008

Regulamentul (CE) nr. 485/2008 || Prezentul regulament

articolul 1 || articolul 79

articolul 2 || articolul 80

articolul 3 || articolul 81

articolul 4 || -

articolul 5 || articolul 82 alineatele (1), (2) și (3)

articolul 6 || articolul 82 alineatul (4)

articolul 7 || articolul 83

articolul 8 || articolul 103 alineatul (2)

articolul 9 || articolul 86

articolul 10 || articolul 84

articolul 11 || articolul 85

articolul 12 || articolul 106 alineatul (3)

articolul 13 || -

articolul 14 || -

articolul 15 || articolul 87

articolul 16 || -

articolul 17 || -

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea plăţilor directe pentru fermieri în anul 2013;

-        Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte schema de plată unică şi sprijinul acordat viticultorilor.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[51]

Domeniul de politică: titlul 05 de la rubrica 2

1.3. Natura propunerii/inițiativei (cadrul legislativ pentru PAC după 2013)

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[52]

x Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și dezvoltarea rurală din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, obiectivele PAC sunt următoarele:

- producția alimentară viabilă;

- gestionarea durabilă a resurselor naturale și acţiunile de combatere a schimbărilor climatice;

- dezvoltarea teritorială echilibrată.

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice pentru domeniul de politică 05:

Obiectivul specific nr. 1:

furnizarea de bunuri publice de mediu

Obiectivul specific nr. 2:

compensarea dificultăţilor legate de producţia în zone cu constrângeri naturale specifice

Obiectivul specific nr. 3:

continuarea acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea

Obiectivul specific nr. 4:

gestionarea bugetului UE (PAC) în conformitate cu standarde ridicate de gestiune financiară

Obiectivul specific pentru ABB 05 02 – Intervenţii pe pieţele agricole:

Obiectivul specific nr. 5:

creșterea competitvității sectorului agricol și accentuarea valorii acestuia în cadrul lanţului alimentar

Obiectivul specific pentru ABB 05 03 – Ajutoare directe:

Obiectivul specific nr. 6:

contribuția la veniturile fermelor și limitarea variabilității acestora

Obiective specifice pentru ABB 05 04 – Dezvoltare rurală:

Obiectivul specific nr. 7

promovarea dezvoltării ecologice prin inovare

Obiectivul specific nr. 8:

susţinerea ocupării forței de muncă în mediul rural și menţinerea structurii sociale a zonelor rurale

Obiectivul specific nr. 9

ameliorarea economiei rurale și promovarea diversificării

Obiectivul specific nr. 10

facilitarea diversităţii structurale a sistemelor agricole

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Nu este posibilă fixarea unor ţinte cantitative pentru indicatorii de impact în acest stadiu. Deşi politica se poate îndrepta într-o anumită direcţie, rezultatele economice, de mediu și sociale ample, măsurate prin astfel de indicatori, ar depinde, în ultimă instanţă, şi de impactul creat de o serie de factori externi care, conform experienţei recente, au devenit semnificativi şi imprevizibili. Se află în curs o analiză suplimentară, care se estimează că va fi încheiată pentru perioada de după 2013.

În privinţa plăţilor directe, statele membre vor avea posibilitatea de a decide, într-o măsură limitată, cu privire la aplicarea anumitor componente ale schemelor de plăţi directe.

În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, rezultatele și impactul preconizate vor depinde de programele de dezvoltare rurală pe care le vor prezenta statele membre Comisiei. Se va solicita statelor membre să stabilească ţinte în programele lor.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

Propunerile prevăd instituirea unui cadru comun de monitorizare şi de evaluare în vederea măsurării performanţei politicii agricole comune. Cadrul respectiv trebuie să cuprindă toate instrumentele legate de monitorizarea și de evaluarea măsurilor din cadrul PAC, în special monitorizarea și evaluarea în cazul plăţilor directe, al măsurilor de piaţă, al măsurilor de dezvoltare rurală și al aplicării ecocondiţionalităţii.

Impactul acestor măsuri din cadrul PAC trebuie să fie măsurat în raport cu următoarele obiective:

(a)      producţia viabilă de produse alimentare, acordând o atenţie deosebită veniturilor agricole, productivităţii agricole și stabilităţii preţurilor;

(b)     gestionarea durabilă a resurselor naturale și acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, acordând o atenţie deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversităţii, solului și apei;

(c)      dezvoltarea teritorială echilibrată, acordând o atenţie deosebită ocupării forței de muncă în mediul rural, creșterii economice și sărăciei în zonele rurale.

Comisia definește setul de indicatori specifici pentru aceste obiective și domenii prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

În plus, în privinţa dezvoltării rurale, se propune un sistem comun reconsolidat de monitorizare și de evaluare. Sistemul respectiv urmăreşte (a) să demonstreze progresele și realizările politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța intervențiilor politicii de dezvoltare rurală, (b) să contribuie la o mai bună orientare a sprijinului pentru dezvoltare rurală și (c) să sprijine un proces comun de învăţare legat de monitorizare și de evaluare. Comisia va întocmi, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o listă de indicatori comuni referitori la priorităţile politice.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau pe termen lung

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale PAC, care reprezintă o transpunere directă a strategiei Europa 2020 pentru zonele rurale europene, și pentru a îndeplini cerinţele relevante din tratat, propunerile urmăresc instituirea cadrului legislativ pentru politica agricolă comună pentru perioada de după 2013.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. Astfel, PAC, ca politică cu adevărat comună, foloseşte în modul cel mai eficient resurse bugetare limitate pentru a menţine o agricultură durabilă în întreaga UE, pentru a aborda probleme transfrontaliere importante cum sunt schimbările climatice și pentru a consolida solidaritatea dintre statele membre.

După cum se precizează în Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[53], PAC este o politică cu adevărat europeană. În loc să gestioneze 27 de politici și bugete separate pentru agricultură, statele membre își pun în comun resursele pentru a gestiona o singură politică europeană, cu un buget unic european. Rezultă, în mod firesc, că bugetul PAC reprezintă o parte semnificativă din bugetul UE. Această abordare este însă mai eficientă și mai rentabilă decât o abordare națională necoordonată.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu părţile interesate, o analiză a provocărilor și nevoilor viitoare și o evaluare cuprinzătoare a impactului. Se pot găsi mai multe detalii în evaluarea impactului şi în expunerea de motive care însoţesc propunerile legislative.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerile legislative la care se referă prezenta fişă financiară trebuie privite în contextul mai larg al propunerilor pentru un regulament-cadru unic, cu norme comune pentru fondurile din cadrul strategic comun (FEADR, FEDER, FSE, Fondul de coeziune şi EMFF). Regulamentul-cadru respectiv va avea o contribuţie importantă la reducerea sarcinii administrative, la cheltuirea fondurilor UE în mod eficace și la punerea în practică a simplificării. Acest aspect va sta și la baza noilor concepte ale cadrului strategic comun pentru toate aceste fonduri și a viitoarelor contracte de parteneriat care vor viza și aceste fonduri.

Cadrul strategic comun, care va fi instituit, va transforma obiectivele și priorităţile Strategiei Europa 2020 în priorităţi ale FEADR și ale FEDER, ale FSE, ale Fondului de coeziune și ale EMFF, ceea ce va asigura o folosire integrată a fondurilor pentru atingerea obiectivelor comune.

Cadrul strategic comun va stabili și mecanisme de coordonare cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

De asemenea, în privinţa PAC, se vor obţine sinergii și efecte de simplificare semnificative prin armonizarea și alinierea normelor în materie de gestionare şi de control pentru primul şi al doilea pilon (FEGA, respectiv FEADR) ale PAC. Legătura solidă dintre FEGA şi FEADR trebuie păstrată, iar structurile deja existente în statele membre trebuie susţinute.

1.6. Durata și impactul financiar

x Propunere/iniţiativă cu durată limitată (pentru proiectele de regulamente privind schemele de plăţi directe, regulamentele privind dezvoltarea rurală și cele tranzitorii)

– x   Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– x   Impact financiar pentru perioada următorului cadru financiar multianual. Pentru dezvoltarea rurală, impactul asupra plăţilor până în 2023.

x Propunere/iniţiativă cu durată nelimitată (pentru proiectul de regulament privind OCP unică şi pentru regulamentul orizontal)

– Punere în aplicare din 2014.

1.7. Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)[54]

x Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[55]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

x Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații

Nicio schimbare semnificativă față de situația actuală, adică cea mai mare parte a cheltuielilor implicate de propunerile legislative privind reforma PAC va fi gestionată prin gestiune partajată cu statele membre. Totuși, o parte foarte mică va continua să fie gestionată direct și centralizat de Comisie.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

În ceea ce privește monitorizarea și evaluarea PAC, o dată la patru ani Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport, primul raport urmând să fie prezentat cel târziu la sfârșitul anului 2017.

Această obligație este completată de dispoziții specifice în toate domeniile PAC, mai multe cerințe cuprinzătoare referitoare la raportare și la notificare urmând a fi specificate în normele de punere în aplicare.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, sunt prevăzute de asemenea norme referitoare la monitorizarea la nivelul programelor, care va fi aliniată cu celelalte fonduri și îmbinată cu evaluări ex ante, in itinere și ex post.

2.2. Sistemul de gestiune și de control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Există peste șapte milioane de beneficiari ai PAC, care primesc sprijin printr-o amplă varietate de scheme de ajutoare diferite, fiecare dintre acestea având criterii de eligibilitate detaliate și uneori complexe.

Reducerea ratei de eroare în domeniul politicii agricole comune poate fi considerată deja o tendință. Astfel, o rată de eroare apropiată de 2 % constatată recent confirmă evaluarea generală pozitivă din anii precedenți. Intenția este de a continua eforturile pentru a ajunge la o rată de eroare de sub 2 %.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Pachetul legislativ, în special propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea sistemului actual instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Pachetul prevede o structură administrativă obligatorie la nivelul statelor membre, concentrată în jurul agențiilor de plăți acreditate, care sunt responsabile cu desfășurarea controalelor la nivelul beneficiarului final, în conformitate cu principiile prezentate la punctul 2.3. În fiecare an, persoana aflată la conducerea fiecărei agenții de plăți trebuie să prezinte o declarație de asigurare care să se refere la exhaustivitatea, la exactitatea și la veridicitatea conturilor, la buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și la legalitatea și la regularitatea tranzacțiilor subiacente. Un organism de audit independent trebuie să prezinte un aviz referitor la toate aceste trei elemente.

Comisia va continua să auditeze cheltuielile agricole, utilizând o abordare bazată pe riscuri pentru a se asigura că auditurile sale vizează domeniile cu cele mai mari riscuri. Dacă aceste audituri arată că au fost efectuate cheltuieli cu încălcarea normelor Uniunii, Comisia va exclude sumele în cauză de la finanțarea de către Uniune, în cadrul sistemului de verificare a conformității.

În ceea ce privește costul controalelor, anexa 8 la studiul de evaluare a impactului care însoțește propunerile legislative prezintă o analiză detaliată.

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pachetul legislativ, mai ales propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea actualelor sisteme detaliate referitoare la controale și la penalităţile care trebuie aplicate de agențiile de plăți, cu caracteristicile de bază comune și cu normele speciale adaptate la particularităţile fiecărei scheme de ajutoare. În general, sistemele prevăd controale administrative exhaustive asupra a 100 % din cererile de ajutoare, controale încrucișate cu alte baze de date, atunci când sunt considerate oportune, precum și controale la fața locului înainte de efectuarea plăților în cazul unui număr minim de tranzacţii, în funcție de riscul asociat schemei în cauză. Dacă prin aceste controale la fața locului se constată un număr mare de nereguli, trebuie efectuate controale suplimentare. În acest context, de departe cel mai important sistem este Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), care în exercițiul financiar 2010 a cuprins aproximativ 80 % din totalul cheltuielilor din cadrul FEGA și FEADR. Se va delega Comisiei competența de a permite reducerea numărului controalelor la fața locului în cazul statelor membre cu sisteme de control care funcționează corespunzător și cu rate de eroare scăzute.

În plus, pachetul prevede că statele membre trebuie să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile și fraudele, să impună penalităţi eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul național și să recupereze toate plățile neconforme, cu dobânzile aferente. Pachetul include un mecanism de închidere automată a cazurilor de neregulă care prevede că, dacă recuperarea nu are loc în termen de patru ani de la data cererii de recuperare sau în termen de opt ani în cazul unor proceduri judiciare, sumele nerecuperate sunt imputate statului membru în cauză. Acest mecanism va constitui un stimulent puternic pentru statele membre, determinându-le să recupereze cât se poate de repede plățile neconforme.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Cuantumurile indicate în prezenta fișă financiară sunt exprimate în prețuri curente și în angajamente.

În plus față de modificările care rezultă din propunerile legislative și care sunt enumerate în tabelele de mai jos, propunerile legislative implică modificări suplimentare care nu au niciun impact financiar.

Pentru oricare dintre anii din perioada 2014-2020, nu poate fi exclusă deocamdată aplicarea disciplinei financiare. Totuși, acest lucru nu va depinde de propunerile de reformă ca atare, ci de alți factori, precum executarea ajutoarelor directe sau evoluțiile viitoare ale piețelor agricole.

În ceea ce privește ajutoarele directe, plafoanele nete extinse pentru 2014 (anul calendaristic 2013) incluse în propunerea referitoare la tranziție depășesc cuantumurile alocate pentru ajutoarele directe indicate în tabelele de mai jos. Scopul acestei extinderi este asigurarea continuității legislației existente într-un scenariu în care toate celelalte elemente ar rămâne nemodificate, fără a se aduce atingere eventualei nevoi de aplicare a mecanismului de disciplină financiară.

Propunerile de reformă conțin dispoziții care acordă statelor membre un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alocarea de către acestea a ajutoarelor directe și, respectiv, a sprijinului pentru dezvoltare rurală. În cazul în care statele membre decid să utilizeze acea flexibilitate, decizia respectivă va avea consecințe financiare în cadrul cuantumurilor acordate ca finanțare, consecințe care nu pot fi cuantificate în prezent.

Prezenta fișă financiară nu ține cont de posibila utilizare a rezervei pentru situaţii de criză. Trebuie subliniat că sumele luate în considerare în ceea ce privește cheltuielile legate de piață se bazează pe faptul că nu se vor efectua achiziții în cadrul intervenției publice și nu se vor lua măsuri legate de o situație de criză în niciun sector.

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Tabelul 1: Cuantumuri pentru PAC, inclusiv cuantumurile complementare prevăzute de propunerile privind CFM și propunerile de reformare a PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || ||

În CFM || || || || || || || || || ||

Rubrica 2 || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (2) (3) (4) || 44 939 || 45 304 || 44 830 || 45 054 || 45 299 || 45 519 || 45 508 || 45 497 || 45 485 || 317 193

Venituri alocare estimate || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 4 704

P1 Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (cu venituri alocate) || 45 611 || 45 976 || 45 502 || 45 726 || 45 971 || 46 191 || 46 180 || 46 169 || 46 157 || 321 897

P2 Dezvoltare rurală (4) || 14 817 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 101 157

Total || 60 428 || 60 428 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

Rubrica 1 || || || || || || || || || ||

Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare agricolă || - || - || 682 || 696 || 710 || 724 || 738 || 753 || 768 || 5 072

Persoanele cele mai defavorizate || - || - || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

Total || - || - || 1 061 || 1 082 || 1 104 || 1 126 || 1 149 || 1 172 || 1 195 || 7 889

Rubrica 3 || || || || || || || || || ||

Siguranța alimentară || - || - || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 2 450

|| || || || || || || || || ||

În afara CFM || || || || || || || || || ||

Rezerva pentru situații de criză în agricultură || - || - || 531 || 541 || 552 || 563 || 574 || 586 || 598 || 3 945

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) || || || || || || || || || ||

Din care maximum disponibil pentru agricultură: (5) || - || - || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

|| || || || || || || || || ||

TOTAL || || || || || || || || || ||

TOTAL Propunerile Comisiei (CFM + în afara CFM) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 62 274 || 62 537 || 62 823 || 63 084 || 63 114 || 63 146 || 63 177 || 440 156

TOTAL Propunerile CFM (mai exact, excluzând rezerva și FEG) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 61 364 || 61 609 || 61 877 || 62 119 || 62 130 || 62 141 || 62 153 || 433 393

Observații:

(1)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume modularea voluntară în cazul Regatului Unit și articolul 136, până cel târziu la sfârșitul anului 2013 va înceta aplicarea „cuantumurilor necheltuite”.

(2)           Cuantumurile se referă la plafonul anual propus pentru primul pilon. Totuși, trebuie să se țină cont de faptul că se propune mutarea cheltuielilor negative în urma închiderii conturilor (în prezent la postul bugetar 05 07 01 06) la venituri alocate (la postul 67 03). Pentru detalii, a se vedea tabelul cu veniturile estimate, pe pagina de mai jos.

(3)           Cifrele pentru 2013 includ cuantumurile pentru măsurile veterinare și fitosanitare, precum și măsurile de piață pentru sectorul pescăresc.

(4)           Cuantumurile din tabelul de mai sus corespund celor din Comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final, 29 iunie 2011]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce ar implica o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și respectiv pentru pilonul 2. În tabelele din secțiunile de mai jos, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(5)           În conformitate cu comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final], un cuantum total de până la 2,5 miliarde EUR (corespunzător prețurilor din 2011) va fi disponibil în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare pentru acordarea de sprijin suplimentar fermierilor care suferă din cauza efectelor globalizării. În tabelul de mai sus, defalcarea pe an în preţuri curente este doar indicativă. Proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [COM(2011)403 final, 29 iunie 2011] stabilește, pentru FEG, un cuantum anual general maxim de 429 de milioane EUR (corespunzător prețurilor din 2011). 

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Tabelul 2: Veniturile și cheltuielile estimate pentru domeniul de politică 05 în cadrul rubricii 2

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 123 || 123 || || || || || || 246

|| || || || || || || || || ||

67 03 - Venituri alocate || 672 || 672 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 187

din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 864 || 864 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 433

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || 2 622 || 2 641 || 2 670 || 2 699 || 2 722 || 2 710 || 2 699 || 18 764

05 03 – Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 43 081 || 43 297 || 43 488 || 43 454 || 43 454 || 43 454 || 303 105

05 03 – Ajutoare directe (după plafonare) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 42 917 || 43 125 || 43 303 || 43 269 || 43 269 || 43 269 || 302 027

|| || || || || || || || || ||

05 04 – Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 101 185

05 04 – Dezvoltare rurală (după plafonare) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 619 || 14 627 || 14 640 || 14 641 || 14 641 || 14 641 || 102 263

|| || || || || || || || || ||

05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Total || 60 229 || 60 229 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

BUGET NET după veniturile alocate || || || 59 212 || 59 436 || 59 682 || 59 901 || 59 890 || 59 879 || 59 867 || 417 867

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piaţă.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

Tabelul 3: Calcularea impactului financiar (pe capitol bugetar) al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește veniturile și cheltuielile PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || || TOTAL 2014-2020

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 ||

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

|| || || || || || || || || ||

67 03 – Venituri alocate || 672 || 672 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || -689 || -670 || -641 || -612 || -589 || -601 || -612 || -4 413

05 03 - Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || -460 || -492 || -534 || -577 || -617 || -617 || -617 || -3 913

05 03 – Ajutoare directe – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat spre dezvoltarea rurală || || || 0 || -164 || -172 || -185 || -186 || -186 || -186 || -1 078

05 04 - Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 28

05 04 - Dezvoltare rurală – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat de la ajutoarele directe || || || 0 || 164 || 172 || 185 || 186 || 186 || 186 || 1 078

05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 60 229 || 60 229 || -1 076 || -1 089 || -1 102 || -1 115 || -1 133 || -1 144 || -1 156 || -7 815

BUGET NET după veniturile alocate || || || -1 145 || -1 158 || -1 171 || -1 184 || -1 202 || -1 213 || -1 225 || -8 298

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piaţă.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

Tabelul 4: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește cheltuielile legate de piață din cadrul PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Măsuri excepționale: raționalizarea și extinderea domeniului de aplicare al temeiului juridic || || articolele 154, 155, 156 || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Retragerea de la intervenție a grâului dur și a sorgului || || fostul articol 10 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Programe de distribuire de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate || (2) || fostul articol 27 din Regulamentul 1234/2007 || 500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -3 500,0

Depozitare privată (fibre de in) || || articolul 16 || - || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || Pm

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (3) || fostul articol 5 din Regulamentul 637/2008 || 10,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -28,0

Ajutoare pentru instalare destinate grupurilor de producători din sectorul fructelor și legumelor || || fostul articol 117 || 30,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || -15,0 || -15,0 || -30,0 || -30,0 || -90,0

Programul de încurajare a consumului de fructe în școli || || articolul 21 || 90,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 420,0

Renunțarea la ajutoarele pentru organizațiile de producători din sectorul hameiului || || fostul articol 111 || 2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -15,9

Depozitare privată opțională în cazul laptelui praf degresat || || articolul 16 || - || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Eliminarea ajutorului pentru utilizarea laptelui degresat/laptelui praf degresat ca furaj/pentru cazeină și pentru utilizarea cazeinei || || fostele articole 101, 102 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Depozitare privată opțională pentru unt || (4) || articolul 16 || 14,0 || [-1,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-85,0]

Eliminarea prelevării promoționale în sectorul laptelui || || fostul articol 309 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

TOTAL 05 02 || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare (5) || || || || -446,3 || -446,3 || -446,3 || -461,3 || -461,3 || -476,3 || -476,3 || -3 213,9

Observații:

(1)           Estimarea nevoilor din 2013 se bazează pe proiectul de buget pentru 2012 al Comisiei, cu excepția: (a) a sectorului fructelor și sectorului legumelor unde nevoile se bazează pe fișa financiară a proiectelor de reformare respective și (b) a oricăror modificări juridice deja aprobate.

(2)           Cuantumul pentru 2013 corespunde propunerii Comisiei COM(2010)486. Începând cu 2014, măsura va fi finanțată în cadrul rubricii 1.

(3)           Pachetul financiar pentru programul de restructurare a sectorului bumbacului pentru Grecia (4 milioane de euro pe an) va fi transferat dezvoltării rurale începând cu 2014. Pachetul financiar pentru Spania (6,1 milioane de euro pe an) va fi dedicat schemei de plată unică începând cu 2018 (decizia a fost deja luată).

(4)           Efectul estimat în cazul neaplicării măsurii.

(5)           Pe lângă cheltuielile din cadrul capitolelor 05 02 și 05 03, se anticipează că cheltuielile directe din cadrul capitolelor 05 01, 05 07 și 05 08 vor fi finanțate din venituri care vor fi atribuite FEGA.

Tabelul 5: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește ajutoarele directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || 2013 (1) || 2013 ajustat (2) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 341,0 || 381,1 || 589,6 || 768,0 || 733,2 || 733,2 || 733,2 || 4 279,3

 - Modificări deja hotărâte: || || || || || || || || || || || ||

Introducerea treptată a UE 12 || || || || || 875,0 || 1 133,9 || 1 392,8 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 10 008,1

Restructurarea sectorului bumbacului || || || || || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 6,1 || 6,1 || 6,1 || 18,4

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3 || -64,3 || -64,3 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -552,8

Reforme anterioare || || || || || -9,9 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -204,2

|| || || || || || || || || || || ||

- Modificări ca urmare a noilor propuneri de reformare a PAC || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

din care: plafonare || || || || || 0,0 || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

|| || || || || || || || || || || ||

TOTAL 05 03 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

TOTAL CHELTUIELI || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 42 876,4 || 42 916,5 || 43 125,0 || 43 303,4 || 43 268,7 || 43 268,7 || 43 268,7 || 302 027,3

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

(2)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume modularea voluntară în cazul Regatului Unit și articolul 136, până la sfârșitul anului 2013 va înceta aplicarea „cuantumurilor necheltuite”.

Tabelul 6: Componente ale ajutoarelor directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || || || || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Anexa II || || || || || 42 407,2 || 42 623,4 || 42 814,2 || 42 780,3 || 42 780,3 || 42 780,3 || 256 185,7

Plăți pentru practici agricole care sunt benefice pentru climat și pentru mediul înconjurător (30 %) || || || || || 12 866,5 || 12 855,3 || 12 844,3 || 12 834,1 || 12 834,1 || 12 834,1 || 77 068,4

Suma maximă care poate fi alocată plăților destinate fermierilor tineri (2 %) || || || || || 857,8 || 857,0 || 856,3 || 855,6 || 855,6 || 855,6 || 5 137,9

Schema de plată de bază, plăți pentru zonele cu constrângeri naturale, sprijinul voluntar cuplat || || || || || 28 682,9 || 28 911,1 || 29 113,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 173 979,4

Suma maximă care poate fi luată de la liniile anterioare pentru finanțarea schemei pentru micii fermieri (10%) || || || || || 4 288,8 || 4 285,1 || 4 281,4 || 4 278,0 || 4 278,0 || 4 278,0 || 25 689,3

Transferuri din cadrul sectorului vitivinicol incluse în anexa II[56] || || || || || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 959,1

Plafonare || || || || || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

Sectorul bumbacului || || || || || 256,0 || 256,3 || 256,5 || 256,6 || 256,6 || 256,6 || 1 538,6

POSEI/Insulele mici din Marea Egee || || || || || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 2 504,4

Tabelul 7: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru acordarea ajutoarelor directe în 2014

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013

|| || || 2013 (1) || 2013 ajustat || 2014 (2)

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 73/200 al Consiliului || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 541,9

Introducerea treptată a UE 10 || || || || || 616,1

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3

Reforme anterioare || || || || || -9,9

TOTAL 05 03 || || || || ||

TOTAL CHELTUIELI || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 41 072,4

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

(2)           Plafoanele nete extinse includ o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

Tabelul 8: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește dezvoltarea rurală

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Alocare pentru dezvoltarea rurală || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Programe de dezvoltare rurală || || || 14 788,9 || 14 423,4 || || || || || || || ||

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (2) || || || || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 28,0

Produsul plafonării ajutoarelor directe || || || || || || 164,1 || 172,1 || 184,7 || 185,6 || 185,6 || 185,6 || 1 077,7

Pachetul financiar DR exclusiv asistența tehnică || (3) || || || || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -59,4

Asistența tehnică || (3) || || 27,6 || 27,6 || 8,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 29,4

Premiul pentru proiecte de cooperare locală inovatoare || (4) || || - || - || 0,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 30,0

TOTAL 05 04 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || 4,0 || 168,1 || 176,1 || 188,7 || 189,6 || 189,6 || 189,6 || 1 105,7

TOTAL CHELTUIELI (înainte de plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 101 185,5

TOTAL CHELTUIELI (după plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 619,2 || 14 627,2 || 14 639,8 || 14 640,7 || 14 640,7 || 14 640,7 || 102 263,2

Observații:

(1)           Ajustări în conformitate cu legislația existentă, în vigoare numai până la sfârșitul exercițiului financiar 2013.

(2)           Cuantumurile din tabelul 1 (secțiunea 3.1) corespund celor din comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce implică o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și pentru pilonul 2. În tabelul 8 de mai sus, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(3)           Suma pentru 2013 pentru asistență tehnică a fost stabilită pe baza pachetului inițial pentru dezvoltare rurală (nu sunt incluse transferurile din pilonul 1).

Asistența tehnică pentru 2014-2020 este stabilită la 0,25 % din pachetul financiar total pentru dezvoltare rurală.

(4)           Acoperit de suma disponibilă pentru asistența tehnică.

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Observație:   Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative.

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: AGRI ||

Ÿ Resurse umane || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

TOTAL DG AGRI || Credite || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[57] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || ||

Plăți || || || || || || || ||

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5: Creşterea competitivităţii sectorului agricol și accentuarea valorii acestuia în cadrul lanţului alimentar || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Fructe și legume: Comercializarea prin intermediul organizațiilor de producători (OP)[58] || Propor-ția din valoarea producției comercializate prin intermediul OP din valoarea producției totale || || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 5 810,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – restructurare58 || Număr de hectare || || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || || 3 326,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – investiții58 || || || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || || 1 252,6

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – distilarea produselor secundare58 || Hectolitri || || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || || 686,4

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – alcool alimentar58 || Număr de hectare || || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || || 14,2

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – Folosirea mustului concentrat58 || Hectolitri || || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || || 261,8

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – promovare58 || || || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 1 875,3

- Altele || || || || 720,2 || || 739,6 || || 768,7 || || 797,7 || || 820,3 || || 808,8 || || 797,1 || || 5 452,3

Subtotal obiectivul specific nr. 5 || || 2 621,8 || || 2 641,2 || || 2 670,3 || || 2 699,3 || || 2 721,9 || || 2 710,4 || || 2 698,7 || || 18 763,5

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6: contribuţia la veniturile fermelor și la limitarea variabilităţii acestora || || || || || || || || || || || || || || || ||

 - Sprijinul direct pentru venit[59] || Număr de hectare care beneficiază de plată (în milioane) || || 161,014 || 42 876,4 || 161,014 || 43 080,6 || 161,014 || 43 297,1 || 161,014 || 43 488,1 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 303 105,0

Subtotal obiectivul specific nr. 6 || || 42 876,4 || || 43 080,6 || || 43 297,1 || || 43 488,1 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 303 105,0

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

Observație: Pentru obiectivele specifice 1-4 și 7-10, realizările trebuie încă stabilite (a se vedea secțiunea 1.4.2 de mai sus)

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane[60] || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Observație: Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative. Cifrele pentru perioada 2014-2020 se bazează pe situația pentru 2011.

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034

XX 01 01 02 (în delegații) || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[61] ||

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy || - la sediu || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL[62] || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115

XX este domeniul de politică sau titlul bugetar în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG, completate, dacă este necesar, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari ||

Personal extern ||

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– x   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu propunerile pentru cadrul financiar multianual pentru 2014-2020.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– X  Propunerea privind dezvoltarea rurală (FEADR) prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Costuri

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM

TOTAL credite cofinanțate[63] || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– x   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– x asupra resurselor proprii

– x asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[64]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

|| || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se vedea tabelele 2 și 3 din secțiunea 3.2.1.

[1]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Un buget pentru Europa 2020- COM(2010)500 final, 29.6.2011.

[2]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii, COM(2010) 672 final, 18.11.2010.

[3]               A se vedea, în special, rezoluția Parlamentului European din 23 iunie 2011, 2011/2015(INI), și concluziile președinției din 18.3.2011.

[4]               Actualul cadru legislativ cuprinde Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (plăți directe), Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (instrumente de piață), Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (dezvoltare rurală) și Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (finanțare).

[5]               Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 COM(2011)615, 6.10.2011.

[6]               Pentru o imagine de ansamblu a celor 517 contribuții primite, a se vedea anexa 9 din evaluarea impactului.

[7]               JO C , , p. .

[8]               JO C , , p. .

[9]               JO C , , p. .

[10]             COM (2010) 672 final, 18.11.2010.

[11]             JO L 209, 11.8.2005, p. 1.

[12]             JO L , p. .

[13]             JO L , p. .

[14]             JO L , , p. .

[15]             JO L , , p..

[16]             JO L 30, 31.1.2009, p. 16.

[17]             JO L , , p..

[18]             JO L , p. .

[19]             JO L 50, 22.2.1978, p. 1.

[20]             JO L 100, 20.4.2000, p. 7.

[21]             COM (2011) 500 final, p. 7.

[22]             JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

[23]             JO L , p. .

[24]             JO L 143, 3.6.2008, p. 1.

[25]             JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

[26]             JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

[27]             JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

[28]             JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[29]             JO L 309, 24.11.2009, p. 71.

[30]             JO L 20, 26.1.1980, p. 43.

[31]             JO L 349, 24.12.1998, p. 1.

[32]             JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[33]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[34]             Hotărârea în cauzele conexate Volker und Markus Schecke GbR și Hartmut Eifert/Land Hessen, 92/09 și 93/09 [2010] Rep., I-0000

[35]             JO L 76, 19.3.2008, p. 28.

[36]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[37]             JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

[38]             JO L […], […], p. […].

[39]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[40]             JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[41]             JO L 145, 4.6.2008, p. 1.

[42]             JO L 204, 11.8.2000, p. 1.

[43]             JO L 5, 9.1.2004, p. 8.

[44]             JO L 124, 8.6.1971, p. 1.

[45]             JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

[46]             JO L 213, 8.8.2008, p. 31.

[47]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[48]             Zonele tampon prevăzute de GAEC trebuie să respecte, atât în interiorul, cât și în afara zonelor vulnerabile desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 91/676/CEE, cel puțin cerințele legate de condițiile privind utilizarea îngrășămintelor pe terenuri aflate în apropierea cursurilor de apă, menționate la punctul A4 din anexa II la Directiva 91/676/CEE, care urmează să fie aplicate în conformitate cu programele de acțiune ale statelor membre stabilite în temeiul articolului 5 alineatul (4) din Directiva 91/676/CEE.

[49]             Nu se consideră primul arat ararea zonelor umede și a terenurilor bogate în carbon care au fost definite, cel mai recent în 2011, ca terenuri arabile în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 și care sunt în conformitate cu definiția terenurilor arabile prevăzută la articolul 4 litera (f) din Regulamentul (UE) nr. DP/xxx.

[50]             Astfel cum s-a pus în aplicare în special prin:

— Regulamentul (CEE) nr. 2377/90: articolele 2, 4 și 5,

— Regulamentul (CE) nr. 852/2004: articolul 4 alineatul (1) și anexa I partea A titlul II [punctul 4 literele (g), (h), și (j), punctul 5 literele (f) și (h) și punctul 6; titlul III punctul 8 literele (a), (b), (d) și (e), punctul 9 literele (a) și (c)],

— Regulamentul (CE) nr. 853/2004: articolul 3 alineatul (1) și anexa III secțiunea IX capitolul 1 [titlul I punctul 1 literele (b), (c), (d), (e); titlul I punctul 2 litera (a) punctele (i), (ii), (iii), litera (b) punctele (i) și (ii), litera (c); titlul I punctele 3, 4; și 5; titlul II punctul A punctele 1, 2, 3, 4; titlul II punctul B punctul 1 literele (a) și (d), punctul 2, punctul 4 literele (a) și (b)], anexa III secțiunea X capitolul 1 punctul 1,

— Regulamentul (CE) nr. 183/2005: articolul 5 alineatul (1) și anexa I partea A [titlul I punctul 4 literele (e) și (g); titlul II punctul 2 literele (a), (b) și (e)], articolul 5 alineatul (5) și anexa III punctele 1 și 2, articolul 5 alineatul (6) și

— Regulamentul (CE) nr. 396/2005: articolul 18.

[51]             ABM: gestionarea pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[52]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[53]             COM(2011) 500 final, 29.6.2011.

[54]             Explicațiile privind tipurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[55]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[56]             Ajutoarele directe pentru perioada 2014-2020 include o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

[57]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[58]             Pe baza execuției trecute și a estimărilor din proiectul de buget pe 2012. Pentru organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, sumele sunt conforme cu reforma din sectorul respectiv și, după cum s-a indicat deja în declarațiile de activitate din proiectul de buget pe 2012, realizările vor fi cunoscute doar către sfârșitul anului 2011.

[59]             Bazat pe zonele potențial eligibile pentru 2009.

[60]             Pe baza unor costuri medii de 127 000 EUR pentru posturile de funcționari și de agenți temporari din schema de personal.

[61]             AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire"); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat.

[62]             Nu include subplafonul aferent liniei bugetare 05.010404.

[63]             Acesta va fi stabilit în programele de dezvoltare rurală care urmează să fie prezentate de statele membre.

[64]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.