EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020 (propunerea privind CFM)[1] stabilește cadrul bugetar și principalele orientări ale politicii agricole comune (PAC). Pe această bază, Comisia prezintă un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum și o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluția politicii.

Actualele propuneri de reformă se bazează pe Comunicarea privind PAC în perspectiva anului 2020[2] care a evidențiat opțiunile de politică generale destinate să răspundă provocărilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura și zonele rurale și să îndeplinească obiectivele stabilite pentru PAC, și anume 1) producția alimentară fiabilă; 2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice; 3) dezvoltarea teritorială echilibrată. Orientările reformei prezentate în comunicare s-au bucurat până în prezent de un sprijin amplu atât în cadrul dezbaterilor interinstituționale[3], cât și în cadrul consultărilor cu părțile interesate, desfășurate în contextul evaluării impactului.

O temă comună, recurentă pe parcursul întregului proces, s-a dovedit a fi necesitatea de a promova utilizarea eficientă a resurselor, în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și zonele rurale din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, menținând structura PAC în jurul a doi piloni care utilizează instrumente complementare pentru atingerea acelorași obiective. Pilonul I acoperă plățile directe și măsurile de piață, oferind fermierilor din UE un ajutor anual pentru venitul de bază și sprijin în caz de perturbări specifice ale pieței, în timp ce pilonul II acoperă dezvoltarea rurală, oferind statelor membre un cadru comun pentru elaborarea și cofinanțarea unor programe multianuale[4].

Prin reforme succesive, PAC a accentuat orientarea spre piață a agriculturii, asigurându-le totodată producătorilor un ajutor pentru venit, a ameliorat integrarea cerințelor de mediu și a consolidat sprijinul pentru dezvoltare rurală ca politică integrată pentru dezvoltarea zonelor rurale din întreaga UE. Acest proces de reformă a dat însă naștere unor exigențe cu privire la o mai bună distribuire a sprijinului între statele membre și în interiorul acestora, precum și la o mai bună orientare a măsurilor destinate să abordeze provocările legate de mediu și să combată mai bine volatilitatea tot mai mare a piețelor.

În trecut, reformele răspundeau în principal unor provocări endogene, de la crize provocate de surplusuri enorme la crize legate de siguranța alimentară, și s-au dovedit a fi utile pentru UE atât pe plan intern, cât și la nivel internațional. Însă majoritatea provocărilor actuale sunt cauzate de factori exteriori agriculturii, necesitând astfel o reacție mai complexă la nivel de politici.

Se preconizează că veniturile agricole vor rămâne în continuare sub presiune, întrucât fermierii se confruntă cu mai multe riscuri, cu încetinirea ritmului de creștere a productivității și cu o reducere a marjei de profit din cauza creșterii costurilor de producție; prin urmare, este necesar să se mențină ajutorul pentru venit și să se consolideze instrumentele existente în vederea unei mai bune gestionări a riscurilor și a unei reacții mai eficiente la situațiile de criză. O agricultură puternică este vitală pentru industria alimentară din UE și pentru securitatea alimentară la nivel mondial.

În același timp, sectorul agricol și zonele rurale sunt invitate să își intensifice eforturile în scopul atingerii ambițioaselor obiective legate de schimbările climatice și de energie, precum și în vederea punerii în practică a strategiei în domeniul biodiversității, care fac parte din agenda Europa 2020. Fermierii, care, împreună cu silvicultorii, sunt principalii gestionari ai terenurilor, vor avea nevoie de sprijin pentru adoptarea și menținerea sistemelor și practicilor agricole care contribuie în mod deosebit la atingerea obiectivelor legate de mediu și de schimbările climatice, deoarece furnizarea acestor bunuri publice nu se reflectă în prețurile pieței. De asemenea, va fi esențial să se valorifice la maximum potențialul variat al zonelor rurale, contribuind astfel la creșterea favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii.

În consecință, viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. În aceasta constă valoarea adăugată, specifică UE, a unei politici cu adevărat comune care utilizează în modul cel mai eficient resursele bugetare limitate cu scopul de a menține o agricultură sustenabilă pe întregul teritoriu al UE, de a aborda aspecte transfrontaliere importante, precum schimbările climatice, și de a consolida solidaritatea între statele membre, permițând totodată procesului de implementare să rămână flexibil pentru a răspunde necesităților la nivel local.

În conformitate cu cadrul prevăzut de propunerea privind CFM, PAC trebuie să-și mențină structura bazată pe doi piloni, în care bugetul alocat fiecărui pilon va fi menținut în termeni nominali la nivelul din 2013, iar accentul se va pune în mod clar pe obținerea de rezultate în privința priorităților-cheie ale UE. Plățile directe trebuie să promoveze o producție durabilă prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar către măsuri obligatorii benefice pentru climă și mediu. Nivelurile plăților trebuie să devină treptat convergente, iar plățile către marii beneficiari să facă obiectul unei plafonări progresive. Dezvoltarea rurală trebuie inclusă într‑un cadru strategic comun împreună cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE, cu o abordare consolidată orientată spre rezultate și sub rezerva îndeplinirii unor condiții ex-ante mai bune și mai clare. În sfârșit, în ceea ce privește măsurile de piață, finanțarea PAC trebuie consolidată cu două instrumente din afara CFM: 1) o rezervă de urgență pentru a face față situațiilor de criză și 2) extinderea domeniului de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare.

Pe această bază, principalele elemente ale cadrului legislativ al PAC pentru perioada 2014‑2020 sunt stabilite în următoarele regulamente:

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune („regulamentul privind plățile directe”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul privind OCP unică”) („regulamentul privind OCP unică”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) („regulamentul privind dezvoltarea rurală”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune („regulamentul orizontal”);

– Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 în ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri în anul 2013;

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește regimul schemei de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor.

Regulamentul privind dezvoltarea rurală se bazează pe o propunere prezentată de Comisie la 6 octombrie 2011 care stabilește norme comune pentru toate fondurile care funcționează într‑un cadru strategic comun[5]. Va urma un regulament privind schema pentru persoanele cele mai defavorizate, pentru care finanțarea este finanțată în prezent în cadrul unei alte rubrici a CFM.

În plus, pentru a găsi modalitatea optimă de reconciliere a principiul transparenței cu dreptul beneficiarilor la protecția datelor cu caracter personal, sunt în curs de elaborare și norme noi privind publicarea informațiilor referitoare la beneficiari, care țin seama de obiecțiile exprimate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

Pe baza evaluării actualului cadru de politică și a unei analize a provocărilor și necesităților viitoare, evaluarea impactului analizează și compară efectele a trei scenarii alternative. Aceasta este rezultatul unui lung proces, inițiat în aprilie 2010 și condus de un grup interservicii care a reunit analize calitative și cantitative aprofundate, stabilind inclusiv un scenariu de bază sub formă de proiecții pe termen mediu privind piețele și veniturile agricole până în 2020 și modelând impactul diferitelor scenarii de politică asupra economiei sectorului.

Cele trei scenarii elaborate în cadrul evaluării impactului sunt: 1) un scenariu de ajustare care menține cadrul actual de politică, soluționând însă cele mai importante deficiențe ale acestuia, precum distribuirea plăților directe; 2) un scenariu de integrare care implică schimbări majore la nivel de politică, care constau într-o mai bună orientare și o ecologizare a plăților directe și într-o consolidare a orientării strategice a politicii de dezvoltare rurală în condițiile unei mai bune coordonări cu alte politici ale UE, precum și într-o extindere a temeiului juridic pentru a crea posibilități mai ample de cooperare între producători și 3) un scenariu de redirecționare care reorientează politica exclusiv către mediu, eliminând progresiv plățile directe, și care se bazează pe ipoteza că pentru a menține capacitatea de producție nu este nevoie de sprijin și că necesitățile socio-economice ale zonelor rurale pot fi satisfăcute prin alte politici.

În contextul crizei economice și al presiunii exercitate asupra finanțelor publice, la care UE a reacționat prin strategia Europa 2020 și prin propunerea privind CFM, toate cele trei scenarii acordă un grad diferit de importanță fiecăruia dintre celor trei obiective strategice ale viitoarei PAC, al cărei obiectiv este creșterea competitivității și a durabilității agriculturii în zone rurale dinamice. În vederea unei mai bune alinieri la strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, o importanță tot mai mare o va dobândi creșterea productivității agricole prin cercetare, prin transfer de cunoștințe și prin promovarea cooperării și a inovării (inclusiv prin intermediul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii). Deși politica agricolă a UE nu mai funcționează într-un mediu strategic care denaturează comerțul, se așteaptă ca sectorul să fie supus unei presiuni suplimentare din cauza unei mai mari liberalizări, mai ales în cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) sau al acordului de liber schimb cu Mercosur.

Cele trei scenarii de politică au fost elaborate luând în considerare preferințele exprimate cu ocazia consultării desfășurate în contextul evaluării impactului. Părțile interesate au fost invitate să-și prezinte contribuțiile în perioada 23.11.2010 ‑ 25.1.2011, iar la 12.1.2011 a fost instituit un comitet consultativ. Principalele concluzii sunt sintetizate mai jos[6]:

– În general, părțile interesate sunt de acord că este nevoie de o PAC puternică, bazată pe o structură cu doi piloni pentru abordarea provocărilor legate de securitatea alimentară, de gestionarea durabilă a resurselor naturale și de dezvoltarea teritorială.

– Majoritatea respondenților consideră că PAC ar trebui să joace un rol în stabilizarea piețelor și a prețurilor.

– Părțile interesate au opinii divergente în ceea ce privește direcționarea sprijinului (în special redistribuirea ajutoarelor directe și plafonarea plăților).

– S-a căzut de acord asupra faptului că ambii piloni pot juca un rol important în intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice și în creșterea performanței de mediu, în beneficiul societății UE. Deși mulți fermieri consideră că acest lucru are deja loc, publicul mai larg argumentează că plățile din cadrul pilonului I ar putea fi utilizate mai eficient.

– Respondenții doresc ca toate zonele din UE, inclusiv cele mai defavorizate, să fie incluse în procesul viitor de creștere și dezvoltare.

– Mulți respondenți au pus accentul pe integrarea PAC cu alte politici, precum cele din domeniul mediului, al sănătății, al comerțului și al dezvoltării.

– Se consideră că inovarea, dezvoltarea întreprinderilor competitive și furnizarea de bunuri publice cetățenilor din UE reprezintă căi de aliniere a PAC la strategia Europa 2020.

În evaluarea impactului se face așadar o comparație între cele trei scenarii alternative de politică:

Scenariul de redirecționare ar accelera ajustarea structurală în sectorul agricol, reorientând producția spre domeniile cele mai rentabile și spre sectoarele cele mai profitabile. Deși fondurile pentru mediu ar crește considerabil, sectorul ar urma să fie expus unor riscuri mai mari din cauza domeniului de aplicare limitat al măsurilor de intervenție pe piață. În plus, costurile sociale și de mediu aferente ar urma să fie considerabile, întrucât zonele mai puțin competitive s-ar confrunta cu mari pierderi de venituri și cu degradarea semnificativă a mediului înconjurător, ca urmare a faptului că politica ar pierde efectul de levier al plăților directe cuplate cu cerințele de ecocondiționalitate.

La extrema cealaltă, scenariul de ajustare ar fi cel mai potrivit din punctul de vedere al continuității politicii, aducând îmbunătățiri limitate, dar vizibile, în ceea ce privește atât competitivitatea sectorului agricol, cât și performanța de mediu. Totuși, nu este deloc sigur că acest scenariu ar putea aborda în mod adecvat marile provocări viitoare în materie de schimbări climatice și de mediu, care stau și la baza durabilității pe termen lung a agriculturii.

Scenariul de integrare deschide noi posibilități prin îmbunătățirea direcționării și ecologizarea plăților directe. Analiza arată că ecologizarea poate fi realizată cu costuri rezonabile din partea fermierilor, deși nu se poate evita o oarecare sarcină administrativă. În mod similar, este posibil ca dezvoltarea rurală să ia un nou avânt, cu condiția ca statele membre și regiunile să utilizeze eficient noile posibilități, iar cadrul strategic comun cu alte fonduri ale UE să nu elimine sinergiile cu pilonul I și să nu reducă atuurile dezvoltării rurale. Dacă s-ar ajunge la echilibrul necesar, acest scenariu ar fi cel mai potrivit pentru realizarea durabilității pe termen lung a agriculturii și a zonelor rurale.

Pornind de la această bază, evaluarea impactului concluzionează că scenariul de integrare este cel mai echilibrat din punctul de vedere al alinierii progresive a PAC la obiectivele strategice ale UE, iar acest echilibru poate fi regăsit și în implementarea diferitelor elemente în cadrul propunerilor legislative. De asemenea, va fi esențială elaborarea unui cadru de evaluare pentru măsurarea performanței PAC, care să cuprindă un set comun de indicatori legați de obiectivele de politică.

Pe parcursul întregului proces, una dintre principalele preocupări a fost nevoia de simplificare; aceasta ar trebui realizată prin diverse metode, de exemplu, prin raționalizarea ecocondiționalității și a instrumentelor de piață sau prin elaborarea unei scheme de ajutoare pentru micii fermieri. În plus, ecologizarea plăților directe ar trebui astfel concepută încât să reducă la minimum sarcina administrativă, inclusiv costurile controalelor.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Se propune menținerea structurii actuale cu doi piloni a PAC, în care măsurile obligatorii anuale cu aplicare generală din cadrul pilonului I sunt completate cu măsuri voluntare mai bine adaptate particularităților naționale și regionale în contextul unei abordări programatice multianuale în cadrul pilonului II. Cu toate acestea, noua configurare a plăților directe urmărește o mai bună valorificare a sinergiilor cu pilonul II care, la rândul său, este inclus într-un cadru strategic comun în vederea unei mai bune coordonării cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE.

Pe această bază, se menține și structura actuală alcătuită din patru instrumente juridice de bază, deși domeniul de aplicare al regulamentului privind finanțarea a fost extins pentru a reuni dispoziții comune în cadrul regulamentului cunoscut astăzi sub denumirea de regulament orizontal.

Propunerile respectă principiul subsidiarității. PAC este o politică cu adevărat comună: este un domeniu de competențe partajate între UE și statele membre, gestionat la nivelul UE în vederea menținerii unei agriculturi durabile și diversificate în întreaga UE și a abordării unor aspecte transfrontaliere importante, precum combaterea schimbărilor climatice și întărirea solidarității între statele membre. Având în vedere importanța provocărilor viitoare pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial, PAC rămâne o politică de importanță strategică, al cărei scop este să asigure cea mai eficace reacție la provocările din domeniul politicilor și cea mai eficientă utilizare a resurselor bugetare. În plus, se propune menținerea structurării actuale a instrumentelor în cei doi piloni, ceea ce lasă statelor membre o marjă de manevră mai mare pentru a adapta soluțiile la particularitățile lor locale și pentru a cofinanța pilonul II. Noul parteneriat european pentru inovare și setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor sunt incluse tot în pilonul II. În același timp, politica va fi mai bine aliniată la strategia Europa 2020 (inclusiv un cadru comun cu alte fonduri ale UE) și vor fi introduse o serie de îmbunătățiri și de elemente simplificatoare. În fine, analiza efectuată în cadrul evaluării impactului ilustrează în mod clar costul statu‑quoului din punctul de vedere al consecințelor economice, de mediu și sociale negative.

Regulamentul privind dezvoltarea rurală se bazează pe abordarea strategică introdusă în perioada actuală, care a avut un impact pozitiv în sensul că statele membre și-au elaborat strategiile și programele pe baza unei analize SWOT în scopul unei mai bune adaptări a intervenției la particularitățile naționale și regionale. Noul mecanism de punere în aplicare urmărește consolidarea abordării strategice, printre altele prin stabilirea unor priorități comune clar definite pentru dezvoltarea rurală la nivelul UE (cu indicatori-țintă comuni asociați) precum și prin introducerea modificărilor necesare având în vedere experiența acumulată până în prezent.

Regulamentul include, de asemenea, parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, destinat să promoveze utilizarea eficientă a resurselor, să creeze legături între cercetare și practică și, în general, să încurajeze inovarea. Parteneriatul acționează prin intermediul unor grupuri operaționale responsabile cu proiecte inovatoare și este sprijinit de o rețea.

Pe baza propunerii prezentate de către Comisie la 6 octombrie 2011 care prevede norme comune pentru toate fondurile care funcționează într-un cadru strategic comun, pilonul II al PAC trebuie să colaboreze în mod coordonat și complementar atât cu pilonul I, cât și cu alte fonduri ale UE [în special cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), cu Fondul social european (FSE), cu Fondul de coeziune și cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF)]. Fondurile sunt plasate într-un cadru strategic comun (CSC) la nivelul UE, care va fi transpus în contracte de parteneriat la nivel național ce includ obiective comune și norme privind funcționarea lor. Prin stabilirea de norme comune pentru toate fondurile care funcționează într-un cadru strategic comun, proiectele vor deveni mai ușor de manevrat atât de către beneficiari, cât și de către autoritățile naționale și, în plus, se va facilita implementarea proiectelor integrate.

În acest context, politica de dezvoltare rurală menține obiectivele strategice pe termen lung legate de contribuția la competitivitatea agriculturii, la gestionarea durabilă a resurselor naturale, la politicile climatice și la dezvoltarea teritorială echilibrată a zonelor rurale. În concordanță cu strategia Europa 2020, aceste obiective generale ale sprijinului pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 sunt exprimate mai detaliat prin următoarele șase priorități ale UE:

– încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale;

– creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor;

– promovarea organizării lanțurilor alimentare și a gestionării riscurilor în agricultură;

– refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și silvicultură;

– promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

– promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Aceste priorități trebuie să constituie baza programării, care include definirea indicatorilor‑țintă pentru fiecare dintre ele. Regulamentul include norme privind elaborarea, aprobarea și revizuirea programelor care urmează în mare măsură normele actuale și oferă subprogramelor (de exemplu, celor privind tinerii fermieri, micii fermieri, zonele montane, lanțurile de aprovizionare scurte) posibilitatea de a beneficia de intensități mai mari ale ajutoarelor.

Lista măsurilor individuale a fost simplificată, iar măsurile individuale au fost revizuite, fiind introduse o serie de ajustări în scopul soluționării unor probleme legate de domeniul de aplicare, de implementare și de acceptare, evidențiate în cursul perioadei actuale. Deoarece majoritatea măsurilor deservesc potențial mai multe obiective sau priorități, nu se mai consideră oportună gruparea lor în axe; programarea pe baza priorităților trebuie să asigure programe echilibrate. Se instituie o măsură specifică privind agricultura ecologică și se introduce o nouă delimitare a zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale specifice. Se consolidează dispoziția referitoare la sprijinirea acțiunilor comune de protecție a mediului.

Măsura actuală privind cooperarea este semnificativ consolidată și extinsă pentru a sprijini o gamă largă de tipuri de cooperare (economică, de mediu și socială) între mai multe categorii de beneficiari potențiali. În prezent, măsura acoperă în mod explicit atât proiecte-pilot, cât și acțiuni de cooperare care depășesc granițele regionale și naționale. Abordarea Leader și cea bazată pe interconectare vor continua să joace un rol important, în special în ceea ce privește dezvoltarea zonelor rurale și diseminarea inovării. Sprijinul acordat prin axa Leader va fi coerent și coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare locală acordat din alte fonduri cu gestiune partajată ale UE. Un premiu pentru proiecte inovatoare de cooperare pe plan local va sprijini inițiativele transfrontaliere favorabile inovării.

Un set de instrumente pentru gestionarea riscurilor, printre care sprijinul destinat fondurilor mutuale și un nou instrument de stabilizare a veniturilor, oferă noi posibilități de combatere a volatilității puternice a piețelor agricole, despre care se preconizează că va continua pe termen mediu.

Eliminarea actualului sistem de axe va permite, de asemenea, raționalizarea programării de către statele membre.

În fine, se propune valorificarea cadrului comun de monitorizare și evaluare (CCME) introdus în perioada actuală, care va fi simplificat și ameliorat pe baza experienței dobândite până în prezent. O listă comună de indicatori va fi legată de prioritățile de politică, în scopul monitorizării și al evaluării.

4.           IMPLICAŢII BUGETARE

În conformitate cu propunerea privind CFM, o parte semnificativă a bugetului UE trebuie să rămână în continuare dedicată agriculturii, care reprezintă o politică comună de importanță strategică. Astfel, în contextul prețurilor actuale, se propune alocarea a 317,2 miliarde EUR pentru pilonul I și a 101,2 miliarde EUR pentru pilonul II, în perioada 2014-2020, în vederea desfășurării principalelor activități din cadrul PAC.

Fondurile alocate pilonului I și pilonului II sunt completate cu fonduri suplimentare de 17,1 miliarde EUR, din care 5,1 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, 2,5 miliarde EUR pentru siguranța alimentară și 2,8 miliarde EUR pentru ajutoarele alimentare acordate persoanelor celor mai defavorizate, în cadrul altor rubrici din CFM; de asemenea, se va constitui o nouă rezervă de 3,9 miliarde EUR pentru situații de criză în sectorul agricol, iar 2,8 miliarde EUR vor fi alocați Fondului european de ajustare la globalizare, care nu face parte din CFM, ceea ce face ca bugetul total să se ridice la 435,6 miliarde EUR în perioada 2014‑2020.

În ceea ce privește distribuția sprijinului între statele membre, propunerea prevede ca în cazul tuturor statelor membre în care valoarea plăților directe este mai mică de 90 % din media UE să fie acoperită o treime din acest decalaj. Plafoanele naționale prevăzute de regulamentul privind plățile directe se calculează pe baza acestei propuneri.

Distribuirea sprijinului pentru dezvoltare rurală se bazează pe criterii obiective legate de obiectivele de politică, ținând seama de distribuția actuală. Așa cum se întâmplă în prezent, regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să beneficieze în continuare de rate de cofinanțare mai ridicate, care se vor aplica și anumitor măsuri precum cele privind transferul de cunoștințe, grupurile de producători, cooperarea și axa Leader.

Se prevede un anumit grad de flexibilitate a transferurilor între piloni (până la 5 % din plățile directe): din pilonul I în pilonul II pentru a permite statelor membre să își consolideze politica de dezvoltare rurală. și din pilonul II în pilonul I pentru statele membre în care nivelul plăților directe rămâne mai mic de 90 % din media UE.

Informații detaliate cu privire la impactul financiar al propunerilor de reformă a PAC sunt prezentate în fișa financiară care însoțește propunerile.

2011/0282 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 42 și 43,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[7],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[8],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[9],

după consultarea Autorității Europene pentru Protecţia Datelor[10]

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor , „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”[11] (denumită în continuare „Comunicarea privind PAC în perspectiva anului 2020”) prezintă potențialele provocări, obiective și orientări pentru politica agricolă comună (denumită în continuare „PAC”) după 2013. În lumina dezbaterii pe marginea respectivei comunicări, PAC trebuie reformată cu începere de la 1 ianuarie 2014. Reforma respectivă trebuie să includă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[12]. Ținând seama de amploarea acestei reformei, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 să fie abrogat și înlocuit cu un text nou.

(2) Este necesar ca o politică de dezvoltare rurală să însoțească și să completeze plățile directe și măsurile de piață ale PAC, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor politicii respective, prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”). De asemenea, o politică de dezvoltare rurală trebuie să includă principalele obiective de politică prezentate în comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”[13] (denumită în continuare „strategia Europa 2020”), și să fie coerentă cu obiectivele generale legate de politica de coeziune economică și socială prevăzute în tratat.

(3) Dat fiind că obiectivul prezentului regulament, și anume dezvoltarea rurală, nu poate fi atins în mod suficient de către statele membre, având în vedere legăturile existente între dezvoltarea rurală și celelalte instrumente ale PAC, amploarea disparităților dintre diversele zone rurale și caracterul limitat al resurselor financiare ale statelor membre într-o Uniune extinsă, și că, în consecință, acesta poate fi atins mai bine la nivelul Uniunii datorită garanției multianuale a finanțelor Uniunii și prin concentrarea asupra priorităților acesteia, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din tratatul respectiv, prezentul regulament nu depășește măsura necesară pentru atingerea acestui obiectiv.

(4) În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat. Este foarte important ca, pe durata lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(5) Pentru a se asigura dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, este necesar să se pună accentul pe un număr limitat de priorități fundamentale privind transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale, competitivitatea tuturor tipurilor de agricultură și viabilitatea exploatațiilor, organizarea lanțului alimentar și gestionarea riscurilor în agricultură, refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor dependente de agricultură și de silvicultură, utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon în sectoarele agricol, alimentar și silvic, precum și promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice a zonelor rurale. În acest scop, trebuie să se țină seama de diversitatea situațiilor care afectează zonele rurale cu caracteristici diferite sau diferitele categorii de beneficiari potențiali, precum și de obiectivele transversale legate de inovare, de protecția mediului și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. Acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice trebuie să vizeze atât limitarea emisiilor din agricultură și silvicultură, generate de activități-cheie precum producția animalieră și utilizarea îngrășămintelor, cât și conservarea absorbanților de carbon și intensificarea activității de sechestrare a carbonului în ceea ce privește exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura. Prioritatea Uniunii în materie de dezvoltare rurală privind transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, silvicultură și zonele rurale trebuie să se aplice orizontal, în legătură cu celelalte priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

(6) Prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală trebuie realizate în contextul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de protecție și îmbunătățire a mediului, astfel cum se prevede la articolele 11 și 19 din tratat, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”. Statele membre trebuie să furnizeze informații cu privire la sprijinul acordat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice, în concordanță cu obiectivul ambițios de a aloca în acest scop cel puțin 20 % din bugetul Uniunii, utilizând o metodologie adoptată de Comisie.

(7) Activitățile Fondului european agricol pentru dezoltare rurală (denumit în continuare „FEADR”) și operațiunile la care contribuie acesta trebuie să fie coerente și compatibile cu sprijinul acordat din alte instrumente ale PAC. Pentru a se asigura alocarea optimă și utilizarea eficientă a resurselor Uniunii, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește definirea excepțiilor de la regula potrivit căreia nu se acordă niciun sprijin în temeiul prezentului regulament pentru operațiuni sprijinite în cadrul organizărilor comune ale pieței.

(8) Pentru a se asigura demararea imediată și implementarea eficientă a programelor de dezvoltare rurală, sprijinul acordat din FEADR trebuie să se bazeze pe existența unor condiții-cadru administrative fiabile. Prin urmare, statele membre trebuie să evalueze conformitatea cu anumite condiții ex ante. Fiecare stat membru trebuie să elaboreze fie un program național de dezvoltare rurală pentru întregul său teritoriu, fie un set de programe regionale. Fiecare program trebuie să identifice o strategie pentru atingerea obiectivelor în raport cu prioritățile Uniunii, precum și o serie de măsuri. Programarea trebuie să respecte prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală, fiind totodată adaptată la contextele naționale, și să completeze celelalte politici ale Uniunii, în special politica în domeniul piețelor agricole, politica de coeziune și politica comună în domeniul pescuitului. Statele membre care optează pentru un set de programe regionale trebuie să poată elabora, de asemenea, un cadru național care să nu dispună de o alocare bugetară separată, pentru a facilita coordonarea între regiuni în vederea soluționării problemelor existente pe plan național.

(9) Statele membre trebuie să poată include în programele lor de dezvoltare rurală subprograme tematice pentru a răspunde unor necesități specifice în domenii care sunt deosebit de importante pentru ele. Subprogramele tematice trebuie să vizeze, printre altele, tinerii fermieri, fermele mici, zonele montane și crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare. Subprogramele tematice trebuie utilizate, de asemenea, pentru a oferi posibilitatea de a aborda problema restructurării sectoarelor agricole care au un impact puternic asupra dezvoltării zonelor rurale. Pentru a spori eficiența intervenției acestor subprograme tematice, trebuie ca statele membre să fie autorizate să prevadă rate de sprijin mai ridicate pentru anumite operațiuni care fac obiectul subprogramelor respective.

(10) Programele de dezvoltare rurală trebuie să identifice necesitățile zonei acoperite și să descrie o strategie coerentă de satisfacere a acestora, ținând seama de prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Această strategie trebuie să se bazeze pe stabilirea unor obiective specifice. Trebuie determinate legăturile dintre necesitățile identificate, obiectivele specifice stabilite și măsurile alese pentru atingerea acestora. Programele de dezvoltare rurală trebuie să conțină, de asemenea, toate informațiile necesare pentru evaluarea conformității acestora cu cerințele prezentului regulament.

(11) Obiectivele programelor de dezvoltare rurală trebuie stabilite în raport cu un set de indicatori-țintă, comun tuturor statelor membre. În vederea facilitării acestui exercițiu, trebuie definite zonele care fac obiectul acestor indicatori, în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Având în vedere aplicarea orizontală a priorității Uniunii în materie de dezvoltare rurală privind transferul de cunoștințe în agricultură și silvicultură, intervențiile realizate în temeiul acestei priorități trebuie considerate ca fiind utile pentru indicatorii-țintă definiți pentru celelalte priorități ale Uniunii.

(12) Este necesar să se stabilească anumite norme privind programarea și revizuirea programelor de dezvoltare rurală. Trebuie prevăzută o procedură mai simplă de revizuire, care să nu afecteze strategia programelor sau contribuțiile financiare corespunzătoare ale Uniunii.

(13) Pentru a se garanta certitudinea juridică și claritatea în privința procedurii de urmat în caz de modificare a programelor, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea criteriilor pe baza cărora modificările propuse ale obiectivelor cuantificate ale programelor să fie considerate majore, creându-se astfel necesitatea modificării programului cu ajutorul unui act de punere în aplicare, adoptat în conformitate cu articolul 91 din prezentul regulament.

(14) Evoluția și specializarea agriculturii și a silviculturii, în special provocările cu care se confruntă microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”) din zonele rurale, necesită un nivel corespunzător de formare tehnică și economică, precum și o capacitate mai mare de acces la cunoștințe și informații și de partajare a acestora, inclusiv sub forma difuzării celor mai bune practici de producție agricolă și forestieră. Transferul de cunoștințe și acțiunile de informare nu trebuie să se facă numai sub forma cursurilor de formare tradiționale, ci trebuie, de asemenea, să fie adaptate la necesitățile actorilor din mediul rural. Prin urmare, trebuie sprijinite, în egală măsură, atelierele de lucru, îndrumarea profesională, activitățile demonstrative, acțiunile de informare, dar și schemele de schimb de exploatații pe termen scurt sau cele de vizitare a exploatațiilor. Cunoștințele și informațiile dobândite trebuie să permită fermierilor, deținătorilor de păduri, persoanelor implicate în sectorul alimentar și IMM-urilor rurale în special să-și sporească competitivitatea și să utilizeze mai eficient resursele, dar și să își îmbunătățească performanțele de mediu, contribuind totodată la sustenabilitatea economiei rurale. Pentru a se asigura eficacitatea transferului de cunoștințe și a acțiunilor de informare în privința obținerii acestor rezultate, trebuie să li se impună furnizorilor de servicii de transfer de cunoștințe obligația de a deține toate capacitățile corespunzătoare.

(15) Pentru a se garanta că serviciile de transfer de cunoștințe furnizate de organismele competente sunt, în ceea ce privește calitatea și natura lor, în concordanță cu obiectivele politicii de dezvoltare rurală și pentru a se asigura o mai bună direcționare a fondurilor și diferențierea clară a schemelor de schimb de exploatații și a celor de vizitare a exploatațiilor față de măsuri similare din cadrul altor scheme ale Uniunii, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește calificările minime ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe, costurile eligibile, precum și durata și conținutul schemelor de schimb de exploatații și al celor de vizitare a exploatațiilor.

(16) Serviciile de consiliere agricolă ajută fermierii, deținătorii de păduri și IMM‑urile din zonele rurale să amelioreze gestionarea durabilă și performanța generală a exploatației sau întreprinderii lor. Prin urmare, trebuie încurajată atât înființarea acestor servicii, cât și utilizarea lor de către fermieri, deținători de păduri și IMM‑uri. În vederea ameliorării calității și a eficacității consultanței oferite, trebuie să se prevadă dispoziții cu privire la calificările minime și la formarea periodică a consultanților. Serviciile de consiliere agricolă prevăzute în Regulamentul (UE) nr. HR/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din […][14] trebuie să ajute fermierii să evalueze performanța exploatației lor agricole și să identifice ameliorările necesare în ceea ce privește cerințele de reglementare în materie de gestionare, bunele condiții agricole și de mediu, practicile agricole benefice pentru climă și mediu prevăzute în Regulamentul (UE) nr. DP/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din […][15], cerințele sau acțiunile legate de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea, de protejarea biodiversității și a apelor, de notificarea bolilor animalelor și de inovare, cel puțin astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. HR/2012. Acolo unde este necesar, consultanța trebuie să vizeze și normele de securitate a muncii. În plus, consultanța poate acoperi și aspecte legate de performanțele economice, agricole și de mediu ale exploatației sau întreprinderii. Serviciile de gestionare a exploatației și de înlocuire în cadrul exploataţiei trebuie să ajute fermierii să amelioreze și să faciliteze gestionarea exploatației lor.

(17) Pentru a se garanta că natura și calitatea serviciilor de consiliere furnizate de organismele și autoritățile competente sunt conforme cu obiectivele politicii de dezvoltare rurală, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește specificarea mai detaliată a calificărilor minime ale autorităților și organismelor care oferă servicii de consiliere.

(18) Schemele de calitate la nivelul Uniunii sau la nivel național pentru produsele agricole și alimentare oferă consumatorilor asigurări cu privire la calitatea și la caracteristicile produselor sau ale procesului de producție utilizat ca urmare a participării fermierilor la aceste scheme, conferă valoare adăugată produselor în cauză și sporesc oportunitățile de piață ale acestora. Prin urmare, fermierii trebuie încurajați să participe la aceste scheme. Având în vedere faptul că, în momentul aderării la aceste scheme și în primii ani de participare, costurile și obligațiile suplimentare impuse fermierilor ca urmare a participării lor nu sunt remunerate integral de către piață, sprijinul trebuie să fie limitat la noii participanți și să acopere o perioadă de maximum cinci ani. Având în vedere caracteristicile speciale ale bumbacului ca produs agricol, trebuie reglementate și schemele de calitate în acest sector. Pentru a se garanta utilizarea eficientă și eficace a resurselor financiare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește schemele de calitate ale Uniunii care pot fi vizate de această măsură.

(19) Pentru a ameliora performanțele economice și de mediu ale exploatațiilor agricole și ale întreprinderilor din mediul rural, a eficientiza sectorul comercializării și prelucrării produselor agricole, a asigura infrastructura necesară dezvoltarea agriculturii şi a sprijini investiţiile care nu sunt remunerative, dar care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor de mediu, trebuie să se acorde sprijin pentru investițiile fizice care contribuie la atingerea acestor obiective. În perioada de programare 2007-2013, diferitele domenii de intervenție au făcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplificării, dar și pentru a permite beneficiarilor să conceapă și să realizeze proiecte integrate cu o valoare adăugată mai mare, trebuie să existe o singură măsură care să acopere toate aceste tipuri de investiții fizice. Pentru ca sprijinul să fie mai bine direcționat, statele membre trebuie să stabilească, pe baza rezultatelor analizei „SWOT” (a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor), un prag pentru exploatațiile agricole care pot beneficia de ajutorul pentru investiții legate de sprijinirea viabilității exploatațiilor.

(20) Sectorul agricol este expus, mai mult decât alte sectoare, daunelor cauzate potențialului său de producție de dezastrele naturale. Pentru a susține viabilitatea și competitivitatea exploatațiilor confruntate cu asemenea dezastre, trebuie să li se acorde fermierilor ajutoare pentru refacerea potențialului agricol degradat. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că nu are loc o supracompensare a daunelor, ca urmare a combinării schemelor de compensare ale Uniunii (în special măsura de gestionare a riscurilor) cu cele naționale și cu cele private. Pentru a se garanta utilizarea eficientă și eficace a resurselor bugetare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește definirea costurilor eligibile în temeiul acestei măsuri.

(21) Crearea și dezvoltarea de noi activități economice sub formă de noi exploatații, noi întreprinderi sau noi investiții în activități neagricole sunt esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea zonelor rurale. O măsură de dezvoltare a exploatațiilor și întreprinderilor trebuie să faciliteze instalarea inițială a tinerilor fermieri și ajustarea structurală ulterioară a exploatațiilor lor, diversificarea activităților neagricole în cadrul exploatațiilor, precum și înființarea și dezvoltarea IMM-urilor neagricole în zonele rurale Trebuie încurajată, de asemenea, dezvoltarea fermelor mici care sunt potențial viabile din punct de vedere economic. Pentru a se asigura viabilitatea noilor activități economice sprijinite în cadrul acestei măsuri, sprijinul trebuie condiționat de prezentarea unui plan de afaceri. Sprijinul pentru înființarea de întreprinderi trebuie să acopere numai perioada inițială de activitate a întreprinderii și nu trebuie să devină un ajutor de exploatare. Prin urmare, dacă statele membre optează pentru acordarea ajutorului în tranșe, acestea trebuie eșalonate pe o perioadă de maximum cinci ani. În plus, pentru a încuraja restructurarea sectorului agricol, trebuie să se acorde sprijin sub forma unor plăți anuale fermierilor care participă la schema pentru micii fermieri prevăzută în titlul V din Regulamentul (UE) nr.DP/2012 care se angajează să își transfere întreaga exploatație și drepturile de plată corespunzătoare altui fermier care nu participă la schema respectivă.

(22) IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei rurale a Uniunii. Dezvoltarea exploatațiilor agricole și a întreprinderilor neagricole trebuie să aibă drept scop promovarea ocupării forței de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate în zonele rurale, menținerea locurilor de muncă deja existente, reducerea fluctuațiilor sezoniere în sectorul ocupării forței de muncă, dezvoltarea sectoarelor neagricole în afara agriculturii și a sectorului agroalimentar, promovând totodată integrarea întreprinderilor și legăturile intersectoriale la nivel local. Trebuie încurajate atât proiectele care integrează simultan agricultura, turismul rural, prin promovarea turismului durabil și responsabil în zonele rurale, și patrimoniul natural și cultural, cât și investițiile în materie de energie din surse regenerabile.

(23) Pentru a se garanta utilizarea eficientă și eficace a resurselor bugetare ale FEADR și pentru a se garanta protecția drepturilor beneficiarilor și a se evita discriminarea între aceștia, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea condițiilor în care persoanele juridice pot fi considerate tineri fermieri, stabilirea unei perioade de grație pentru dobândirea competențelor profesionale, conținutul minim al planurilor de afaceri și criteriile care trebuie utilizate de către statele membre pentru definirea fermelor mici și a pragurilor superioare și inferioare pentru determinarea eligibilității unei operațiuni în cadrul sprijinului pentru tinerii fermieri sau, respectiv, pentru dezvoltarea fermelor mici.

(24) Dezvoltarea infrastructurii locale și a serviciilor locale de bază în zonele rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, reînnoirea satelor și activitățile care vizează refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor și al peisajelor rurale reprezintă elemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova sustenabilitatea zonelor rurale. Prin urmare, trebuie să se acorde sprijin pentru operațiunile desfășurate în acest scop, inclusiv pentru cele vizând accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor și dezvoltarea benzii largi rapide și ultrarapide. În conformitate cu aceste obiective, trebuie încurajate dezvoltarea serviciilor și a infrastructurii care conduc la incluziune socială și inversarea tendințelor de declin economic și social și de depopulare a zonelor rurale. Pentru a se atinge eficacitatea maximă în cazul sprijinului respectiv, operațiunile care fac obiectul acestuia trebuie implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalităților și a serviciilor lor de bază, dacă există asemenea planuri, elaborate de una sau mai multe comune rurale. În vederea asigurării coerenței cu obiectivele Uniunii în domeniul climei, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește definirea tipurilor de infrastructură pentru energia din surse regenerabile care vor fi eligibile pentru sprijin.

(25) Silvicultura este parte integrantă a dezvoltării rurale, iar sprijinul pentru utilizarea terenurilor într-un mod durabil și benefic pentru climă trebuie să cuprindă dezvoltarea zonelor împădurite și gestionarea durabilă a pădurilor. În perioada de programare 2007-2013, diferitele tipuri de sprijin pentru investiții în silvicultură și pentru gestionarea acesteia au făcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplificării, dar și pentru a permite beneficiarilor să conceapă și să realizeze proiecte integrate cu valoare adăugată mai mare, trebuie să existe o singură măsură care să acopere toate tipurile de sprijin pentru investiții în silvicultură și pentru gestionarea acesteia. Această măsură trebuie să cuprindă extinderea și ameliorarea resurselor forestiere prin împădurirea terenurilor și prin crearea de sisteme agroforestiere care să combine agricultura extensivă cu sisteme forestiere, refacerea pădurilor afectate de incendii sau de alte dezastre naturale și măsuri de prevenire pertinente, investiții în noi tehnologii forestiere și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere care vizează ameliorarea performanțelor economice și de mediu ale deținătorilor de păduri și investiții neproductive care sporesc reziliența ecosistemelor și rezistența la schimbările climatice, precum și valoarea ecologică a ecosistemelor forestiere. Sprijinul nu trebuie să ducă la denaturarea concurenței și nu trebuie să aibă efecte asupra pieței. Prin urmare, trebuie impuse limitări în ceea ce privește dimensiunile și forma juridică ale beneficiarilor. În zonele clasificate de statele membre ca zone cu risc mediu sau ridicat de incendii, trebuie luate măsuri de prevenire a acestora. Toate măsurile preventive trebuie să facă parte dintr-un plan de protecție a pădurilor. În cazul acțiunilor de refacere a potențialului forestier distrus, un organism științific public trebuie să recunoască în mod oficial faptul că a avut loc un dezastru natural. Măsura în favoarea silviculturii trebuie luată în lumina angajamentelor asumate de Uniune și de statele membre pe plan internațional și să se bazeze pe planurile forestiere naționale și subnaționale ale statelor membre sau pe baza unor instrumente echivalente care trebuie să țină seama de angajamentele luate în cadrul conferințelor ministeriale privind protecția pădurilor în Europa. Măsura respectivă trebuie să contribuie la implementarea strategiei forestiere a Uniunii[16]. Pentru a se asigura faptul că împădurirea terenurilor agricole este în concordanță cu obiectivele politicii în domeniul mediului, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește definirea anumitor cerințe minime în materie de protecție a mediului.

(26) Pentru a se asigura utilizarea eficientă și eficace a resurselor bugetare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea condițiilor în care statele membre pot atesta producerea efectivă a unui dezastru natural, invazia unor dăunători sau izbucnirea unei maladii și definirea tipurilor de măsuri preventive eligibile pentru sprijinul acordat din FEADR.

(27) Grupurile de producători ajută fermierii să facă față împreună provocărilor cauzate de creșterea concurenței și de consolidarea piețelor din aval în ceea ce privește comercializarea produselor lor, inclusiv pe piețele locale. Prin urmare, trebuie încurajată înființarea grupurilor de producători. Pentru a se garanta utilizarea optimă a resurselor financiare limitate, de sprijin trebuie să beneficieze numai grupurile de producători care se califică drept IMM-uri. Pentru ca grupul de producători să poată deveni o entitate viabilă, una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru recunoașterea unui grup de producători de către statele membre este prezentarea unui plan de afaceri. Pentru a se evita acordarea unui ajutor de exploatare și pentru a se menține rolul de stimulent al sprijinului, durata maximă a acestuia trebuie limitată la cinci ani.

(28) Plățile acordate în cadrul măsurilor de agromediu și al celor climatice trebuie să joace în continuare un rol important în sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor rurale și în satisfacerea cererii tot mai mari de servicii ecologice a societății. Acestea trebuie, de asemenea, să continue să încurajeze fermierii și alți gestionari de terenuri să deservească întreaga societate prin introducerea sau menținerea unor practici agricole care să contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea și care să fie compatibile cu protecția și ameliorarea mediului, a peisajului și a caracteristicilor acestuia, a resurselor naturale, a solului și a diversității genetice. În acest context, trebuie să se acorde o atenție deosebită conservării resurselor genetice în agricultură și necesităților suplimentare ale sistemelor agricole de înaltă valoare naturală. Plățile trebuie să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit generate de angajamentele luate și să acopere doar angajamentele care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”. În multe situații, sinergiile care rezultă din angajamente luate în comun de către un grup de fermieri înmulțesc beneficiile ecologice și climatice. Cu toate acestea, acțiunile comune presupun costuri tranzacționale suplimentare care trebuie compensate în mod adecvat. Pentru a se asigura că fermierii și alți gestionari de terenuri sunt în măsură să implementeze în mod corect angajamentele luate, statele membre trebuie să le ofere posibilitatea de a dobândi competențele și cunoștințele necesare. Statele membre trebuie să mențină nivelul eforturilor depuse în perioada de programare 2007-2013 și să aibă obligația de a cheltui cel puțin 25 % din contribuția totală a FEADR la fiecare program de dezvoltare rurală pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru gestionarea terenurilor, prin măsurile de agromediu și climatice, prin măsurile de sprijinire a agriculturii ecologice și prin măsurile privind acordarea de plăți zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

(29) Pentru a se asigura definirea angajamentelor de agromediu și climatice, în conformitate cu obiectivele generale ale UE legate de protecția mediului, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea condițiilor de prelungire anuală a angajamentelor după perioada inițială, a angajamentelor privind extensificarea sau gestionarea diferită a creșterii animalelor, limitarea utilizării îngrășămintelor, a produselor de protecție a plantelor sau a altor produse, creșterea raselor locale aflate în pericol de abandon sau conservarea resurselor genetice vegetale și operațiunile eligibile legate de conservarea resurselor genetice în agricultură.

(30) Plățile pentru trecerea la agricultura ecologică sau pentru menținerea acesteia trebuie să încurajeze fermierii să participe la scheme de acest tip, răspunzând astfel cererii crescânde a societății în ceea ce privește practicile agricole ecologice și standardele ridicate de bunăstare a animalelor. Pentru a mări sinergia la nivelul beneficiilor în materie de biodiversitate aduse de această măsură, contractele colective sau colaborarea între fermieri trebuie încurajate pentru a include zone adiacente mai vaste. Pentru evitarea revenirii în masă a fermierilor la agricultura tradițională, trebuie sprijinite atât măsurile de conversie, cât și cele de menținere. Plățile trebuie să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare suportate și a pierderilor de venit generate de angajamente și să acopere doar angajamentele care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante.

(31) Trebuie să se acorde în continuare un sprijin fermierilor și deținătorilor de păduri, pentru a putea face față dezavantajelor specifice din zonele în cauză, determinate de implementarea Directivei 2009/147/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice[17] și a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[18], pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, trebuie să fie pus la dispoziția fermierilor un sprijin care să-i ajute să facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de implementarea Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a cadrului comunitar de acțiune în domeniul strategiei apelor[19]. Sprijinul trebuie să fie legat de cerințele specifice, descrise în programul de dezvoltare rurală, care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. În plus, necesitățile specifice ale zonelor Natura 2000 trebuie luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a programelor lor de dezvoltare rurală.

(32) Plățile acordate fermierilor din zonele montane sau din alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice trebuie să contribuie, prin încurajarea utilizării neîntrerupte a terenurilor agricole, la conservarea spațiului rural, precum și la menținerea și promovarea unor sisteme agricole durabile. Pentru a se garanta eficiența acestui sprijin, plățile trebuie să îi despăgubească pe fermieri pentru pierderile de venit și pentru costurile suplimentare legate de dezavantajele din zona în cauză.

(33) Pentru a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii și tratamentul echitabil al fermierilor din întreaga Uniune, zonele montane și zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice trebuie definite în conformitate cu criterii obiective. În cazul zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, aceste criterii trebuie să fie de natură bio-fizică și să se bazeze pe dovezi științifice solide. Trebuie adoptate măsuri tranzitorii pentru a se facilita eliminarea progresivă a plăților în zonele care nu vor mai fi considerate zone care se confruntă cu constrângeri naturale, ca urmare a aplicării criteriilor respective.

(34) Fermierii trebuie încurajați și în viitor să aplice standarde ridicate de bunăstare a animalelor, prin acordarea sprijinului numai acelora care se angajează să adopte standarde de creștere a animalelor care depășesc standardele obligatorii relevante. Pentru a se asigura conformitatea angajamentelor în materie de bunăstare a animalelor cu politica generală a Uniunii în acest domeniu, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește definirea zonelor în care angajamentele respective trebuie să asigure standarde îmbunătățite cu privire la metodele de producție.

(35) Trebuie să se acorde în continuare plăți deținătorilor de păduri care furnizează servicii de conservare a pădurilor care sunt ecologice sau benefice pentru climă prin asumarea de angajamente vizând ameliorarea biodiversității, conservarea ecosistemelor forestiere de înaltă valoare, îmbunătățirea potențialului lor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și consolidarea caracterului protector al pădurilor în ceea ce privește eroziunea solului, conservarea resurselor de apă și pericolele naturale. În acest context, trebuie să se acorde o atenție specială conservării și promovării resurselor genetice forestiere. Se acordă plăți pentru angajamentele de silvomediu care depășesc standardele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională. Pentru a se garanta utilizarea eficientă și eficace a resurselor bugetare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește tipurile de operațiuni eligibile pentru sprijin în temeiul acestei măsuri.

(36) În perioada de programare 2007-2013, a fost sprijinit în mod explicit numai un singur tip de cooperare în cadrul politicii de dezvoltare rurală: cooperarea în vederea dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii în sectoarele agroalimentar și forestier Sprijinul pentru acest tip de cooperare rămâne necesar, dar trebuie adaptat pentru a satisface mai bine cerințele economiei bazate pe cunoaștere. În acest context, trebuie prevăzută posibilitatea ca proiectele realizate de un singur operator să fie finanțate în temeiul acestei măsuri, cu condiția ca rezultatele obținute să fie diseminate, atingându-se astfel obiectivul de difuzare a noilor practici, procese sau produse. În plus a devenit evident că sprijinirea unei game mult mai largi de tipuri de cooperare, implicând o gamă mai variată de beneficiari, de la operatori mici la unii mai mari, poate contribui la atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare rurală, prin faptul că îi ajută pe operatorii din zonele rurale să depășească dezavantajele de natură economică, ecologică și de altă natură ale fragmentării. Prin urmare, această măsură trebuie extinsă. Sprijinul acordat micilor operatori în scopul organizării de procese de lucru comune și al partajării facilităților și resurselor trebuie să îi ajute pe aceștia să devină viabili din punct de vedere economic, în pofida dimensiunilor lor reduse. Sprijinul acordat pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare, precum și pentru promovarea de activități la nivel local trebuie să catalizeze dezvoltarea rațională din punct de vedere economic a lanțurilor scurte de aprovizionare, a piețelor locale și a lanțurilor alimentare locale. Sprijinul acordat pentru abordarea colectivă a proiectelor din domeniul protecției mediului și a practicilor ecologice trebuie să contribuie la realizarea de beneficii ecologice și climatice mai mari și mai coerente decât cele care ar putea fi obținute de operatori individuali acționând pe cont propriu (de exemplu, prin practici utilizate pe suprafețe de teren mai vaste și nefragmentate). În aceste domenii variate sprijinul trebuie să se acorde sub forme diverse. Grupurile și rețelele sunt deosebit de importante pentru partajarea expertizei și pentru dezvoltarea de expertize, servicii și produse noi și specializate. Proiectele-pilot reprezintă importante instrumente pentru testarea aplicabilității comerciale, în diferite contexte, a tehnologiilor, tehnicilor și practicilor, precum și pentru adaptarea acestora acolo unde este necesar. Grupurile operaționale reprezintă un element-pivot al parteneriatului european pentru inovare (denumit în continuare „PEI”) privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. Un alt instrument important îl constituie strategiile de dezvoltare locală, care funcționează în afara cadrului de dezvoltare locală al axei LEADER – între actori publici și privați din zone urbane și rurale. Spre deosebire de abordarea LEADER, aceste parteneriate și strategii ar putea fi limitate la un singur sector și/sau la obiective de dezvoltare relativ specifice, inclusiv cele menționate mai sus. Organizațiile interprofesionale trebuie, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin în cadrul acestei măsuri. Acest sprijin trebuie limitat la o perioadă de 7 ani, excepție făcându-se în cazul acțiunilor colective în domeniul mediului și al climei, în situații justificate corespunzător.

(37) În prezent, fermierii sunt expuși la riscuri economice și de mediu tot mai mari, ca urmare a schimbărilor climatice și a volatilității ridicate a prețurilor. În acest context, gestionarea eficientă a riscurilor dobândește o importanță tot mai mare pentru fermieri. Din acest motiv, trebuie instituită o măsură de gestionare a riscurilor, pentru a ajuta fermierii să facă față celor mai comune riscuri cu care se confruntă. Prin urmare, această măsură trebuie să contribuie la acoperirea primelor plătite de fermieri pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, precum și la acoperirea creării de fonduri mutuale și a compensațiilor plătite de aceste fonduri fermierilor pentru pierderile suferite ca urmare a izbucnirii unor boli ale animalelor sau plantelor sau în urma unor incidente de mediu. De asemenea, măsura respectivă trebuie să includă un instrument de stabilizare a veniturilor sub forma unui fond mutual pentru sprijinirea fermierilor care se confruntă cu scăderi dramatice ale veniturilor. Pentru a se asigura egalitatea de tratament între fermierii din întreaga Uniune, evitarea denaturării concurenței și respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii, trebuie prevăzute condiții specifice pentru acordarea sprijinului în cadrul acestor măsuri. Pentru a se garanta utilizarea eficientă și eficace a resurselor bugetare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește definirea duratei minime și maxime a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale.

(38) Timp de mai mulți ani, abordarea LEADER privind dezvoltarea locală s-a dovedit a fi utilă pentru promovarea dezvoltării zonelor rurale, ținând seama de toate necesitățile multisectoriale legate de dezvoltarea rurală endogenă prin intermediul abordării sale ascendente. În consecință, axa LEADER trebuie menținută și în viitor, iar aplicarea sa trebuie să rămână obligatorie pentru toate programele de dezvoltare rurală.

(39) Pentru a se asigura aplicarea strategiilor de dezvoltare locală la un nivel teritorial care să le permită să obțină rezultate care să contribuie în mod eficace la realizarea priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală și de inovare, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea criteriilor de populație pentru zona care urmează să facă obiectul fiecărei strategii și prezentarea în detaliu a costurilor de pregătire și de animare pentru care urmează să se acorde sprijin.

(40) Sprijinul acordat din FEADR pentru dezvoltarea locală din cadrul axei LEADER trebuie să acopere toate aspectele pregătirii și ale implementării strategiilor de dezvoltare locală, funcționarea grupurilor de acțiune locală, precum și cooperarea între teritorii și grupuri care aplică o abordare ascendentă, gestionată de comunitate, în materie de dezvoltare locală. Pentru a permite partenerilor din zonele rurale care nu aplică încă axa LEADER să testeze și să elaboreze proiectul unei strategii de dezvoltare locală și operațiunile din cadrul acesteia, trebuie finanțat, de asemenea, „un kit de inițiere LEADER”. Pentru a se garanta utilizarea eficientă și eficace a resurselor bugetare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat privind definirea detaliată, în cazul grupurilor de acțiune locală, a costurilor de animare eligibile.

(41) Investițiile sunt comune multora dintre măsurile de dezvoltare rurală prevăzute în prezentul regulament și pot viza operațiuni de natură foarte diversă. Pentru a se asigura claritatea implementării acestor operațiuni, trebuie prevăzute anumite norme comune pentru toate investițiile. Aceste norme comune trebuie să definească tipurile de cheltuieli care pot fi considerate cheltuieli de investiții și să garanteze că se acordă sprijin numai pentru investițiile care creează o valoare nouă în agricultură. Pentru a se ține seama de particularitățile legate de anumite tipuri de investiții, precum achiziționarea de echipamente la mâna a doua și simplele investiții de înlocuire, și totodată pentru a se garanta utilizarea eficientă a fondurilor FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea condițiilor în care anumite tipuri de investiții pot fi considerate cheltuieli eligibile. Pentru a facilita realizarea proiectelor de investiții, trebuie ca statele membre să poată plăti avansuri. Pentru a se asigura eficiența, echitatea și efectul durabil al ajutorului acordat din FEADR, trebuie prevăzute norme care să garanteze că investițiile aferente operațiunilor sunt durabile și că sprijinul acordat din FEADR nu este utilizat în scopul denaturării concurenței.

(42) Anumite măsuri legate de suprafețe prevăzute în prezentul regulament implică asumarea de către o parte a beneficiarilor a unor angajamente care se întind pe o perioadă de cel puțin cinci ani. În cursul acestei perioade, situația exploatației sau a beneficiarilor se poate modifica. Prin urmare, trebuie prevăzute norme pentru stabilirea procedurii de urmat în aceste cazuri. În vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor legate de suprafață și a protejării intereselor financiare ale Uniunii, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea condițiilor aplicabile în caz de transfer parțial al unei exploatații și definirea altor situații în care nu se solicită rambursarea ajutorului.

(43) Anumite măsuri din prezentul regulament prevăd, ca o condiție pentru acordarea sprijinului, ca beneficiarii să-și asume angajamente care depășesc nivelul de referință relevant definit prin standarde sau cerințe obligatorii. Având în vedere posibilele modificări ale legislației în perioada angajamentelor, care determină modificarea nivelului de referință, trebuie prevăzute dispoziții cu privire la revizuirea contractelor în cauză, pentru a se asigura respectarea permanentă a acestei condiții.

(44) Pentru a garanta că resursele financiare alocate dezvoltării rurale sunt utilizate în modul cel mai eficient posibil și pentru a orienta măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală, dar și pentru a garanta egalitatea de tratament între solicitanți, statele membre trebuie să stabilească criterii de selecție pentru selectarea proiectelor. Pot fi făcute excepții de la această regulă numai în cazul măsurilor prin care se acordă sprijin sub formă de plăți pentru prestarea de servicii de agromediu sau legate de bunăstarea animalelor. În aplicarea criteriilor de selecție trebuie să se țină seama de principiul proporționalității în ceea ce privește subvențiile mici.

(45) FEADR trebuie să sprijine, prin intermediul asistenței tehnice, acțiuni legate de implementarea programelor de dezvoltare rurală, inclusiv suportând costurile aferente protecției simbolurilor și abrevierilor legate de schemele de calitate ale Uniunii pentru care se poate acorda sprijin pentru participare în temeiul prezentului regulament și cheltuielile efectuate de statele membre pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale. Pentru a se garanta utilizarea eficientă a resurselor bugetare ale FEADR, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește activitățile de control care pot fi finanțate în cadrul asistenței tehnice.

(46) Interconectarea rețelelor, a organizațiilor și a administrațiilor naționale implicate în diversele etape ale implementării programelor, organizată în contextul rețelei europene pentru dezvoltare rurală, a dovedit că poate juca un rol foarte important în ameliorarea calității programelor de dezvoltare rurală printr-o mai mare implicare a părților interesate în guvernanța dezvoltării rurale, precum și în informarea publicului larg cu privire la beneficiile acesteia. Prin urmare, interconectarea trebuie finanțată în cadrul asistenței tehnice la nivelul Uniunii.

(47) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, trebuie creată o rețea PEI în scopul interconectării grupurilor operaționale, a serviciilor de consiliere și a cercetătorilor implicați în implementarea acțiunilor de orientare a inovării în agricultură. Această rețea trebuie finanțată în cadrul asistenței tehnice la nivelul Uniunii.

(48) În perioada de programare 2007-2013, în cadrul rețelei europene pentru dezvoltare rurală a funcționat o rețea de experți evaluatori. Pentru a se ține seama de necesitățile specifice în materie de evaluare, trebuie creată, pentru perioada de programare 2014-2020, o rețea europeană de evaluare pentru dezvoltarea rurală care să reunească toți actorii implicați în activități de evaluare, pentru a se facilita schimburile de expertiză în domeniu. Această rețea trebuie finanțată în cadrul asistenței tehnice.

(49) Statele membre trebuie să rezerve o parte din suma totală destinată asistenței tehnice în cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală pentru finanțarea înființării și a operării unei rețele rurale naționale care să reunească organizațiile și administrațiile implicate în dezvoltarea rurală, inclusiv parteneriatul, în scopul unei mai mari implicări a acestora în implementarea programului și în ameliorarea calității programelor de dezvoltare rurală. Fiecare rețea rurală națională trebuie să elaboreze și să implementeze un plan de acțiune.

(50) FEADR trebuie să semnaleze recunoașterea din partea Uniunii a modului în care abordările în materie de dezvoltare locală și dimensiunea transnațională se pot consolida reciproc, în special în contextul aplicării unui spirit inovator. Acest lucru trebuie realizat prin premierea unui număr limitat de proiecte care să exemplifice aceste caracteristici. Premiile trebuie să completeze alte surse de finanțare disponibile prin intermediul politicii de dezvoltare rurală, conferind recunoaștere oricărui proiect principal adecvat, indiferent dacă acesta a fost sau nu finanțat și în cadrul unui program de dezvoltare rurală.

(51) Programele de dezvoltare rurală trebuie să prevadă acțiuni inovatoare de promovare a unui sector agricol eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, productiv și cu emisii scăzute de carbon, cu sprijinul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. PEI trebuie să aibă drept scop promovarea unei puneri în practică mai rapide și mai vaste a soluțiilor inovatoare. PEI trebuie să creeze valoare adăugată prin stimularea adoptării instrumentelor legate de inovare și creșterea eficacității acestora, precum și prin creșterea sinergiilor dintre ele. PEI trebuie să elimine lacunele prin crearea unor legături mai strânse între cercetare și activitățile agricole practice.

(52) Implementarea proiectelor inovatoare în contextul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii trebuie întreprinsă de grupuri operaționale din care să facă parte fermieri, cercetători, consultanți, întreprinderi și alți actori interesați de inovarea din sectorul agricol. Pentru a se garanta că rezultatele acestor proiecte sunt profitabile pentru întregul sector, acestea trebuie să fie diseminate.

(53) Trebuie să se adopte dispoziții pentru determinarea cuantumului total al sprijinului acordat de Uniune pentru dezvoltarea rurală în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020, a defalcării anuale a acestuia și a cuantumului minim care trebuie concentrat în regiunile mai puțin dezvoltate, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020 și cu Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și ameliorarea procedurii bugetare[20] pentru aceeași perioadă. Creditele disponibile trebuie indexate forfetar în vederea programării.

(54) Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR trebuie stabilită, în ceea ce privește cheltuielile publice efectuate în statele membre, o rată unică a contribuției FEADR la programele de dezvoltare rurală. Pentru a se ține seama de importanța deosebită sau de natura anumitor tipuri de operațiuni, trebuie stabilite rate specifice ale contribuției în legătură cu acestea . Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul de dezvoltare, de distanță și de izolare, trebuie stabilită, pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice menționate în tratat și pentru insulele mici din Marea Egee, o rată adecvată a contribuției FEADR.

(55) Fondurile eliberate în statele membre ca urmare a aplicării plafonului superior plăților directe primite de fermele individuale de mari dimensiuni în cadrul primului pilon al PAC trebuie rezervate pentru finanțarea, în fiecare stat membru, a proiectelor legate de inovare, pentru a ajuta fermele, inclusiv fermele mari, să-și sporească competitivitatea în cadrul obiectivelor PAC. Aceste proiecte trebuie să fie inițiate de fermieri, indiferent de mărimea fermelor lor, de grupuri operaționale din cadrul PEI, de grupuri de acțiune locală sau de grupuri de parteneri implicați în sectorul agricol

(56) Statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare și să pună în aplicare dispoziții adecvate pentru a garanta că măsurile lor de dezvoltare rurală pot face obiectul unor verificări și controale. În acest scop, autoritatea de gestionare și agenția de plăți trebuie să prevadă o evaluare ex ante și să procedeze la evaluarea măsurilor pe durata întregului proces de implementare al programului. Măsurile care nu respectă această condiție trebuie ajustate.

(57) Comisia și statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura buna gestiune a programelor de dezvoltare rurală. În acest context, Comisia trebuie să efectueze controalele adecvate, iar statele membre trebuie să ia măsuri pentru a garanta buna funcționare a sistemelor lor de gestionare.

(58) Trebuie să existe o autoritate unică de gestionare care să fie responsabilă pentru gestionarea și implementarea fiecărui program de dezvoltare rurală. Sarcinile acesteia trebuie specificate în prezentul regulament. Autoritatea de gestionare trebuie să poată delega o parte din sarcinile sale, rămânând totodată responsabilă de eficiența și corectitudinea gestionării. În cazul în care un program de dezvoltare rurală conține subprograme tematice, autoritatea de gestionare trebuie să poată desemna un alt organism care să desfășoare toate activitățile de gestionare și de implementare a subprogramelor respective în legătură cu alocările financiare care au fost identificate pentru acestea în cadrul programului, asigurând totodată buna gestiune financiară a subprogramelor respective.

(59) Fiecare program de dezvoltare rurală trebuie monitorizat pentru a se putea urmări periodic implementarea programului și progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor stabilite ale programului. Demonstrarea și ameliorarea eficacității și a impactului acțiunilor din cadrul FEADR depinde și de realizarea unei evaluări corespunzătoare pe parcursul etapelor de pregătire, de implementare și de finalizare a unui program. Prin urmare, Comisia și statele membre trebuie să instituie în comun un sistem de monitorizare și evaluare care să aibă ca obiectiv demonstrarea progreselor realizate și evaluarea impactului și a eficienței implementării politicii de dezvoltare rurală.

(60) Pentru a se asigura faptul că informațiile pot fi agregate la nivelul Uniunii, trebuie ca un set de indicatori comuni să facă parte din sistem. Informațiile-cheie privind implementarea programelor de dezvoltare rurală trebuie înregistrate și păstrate pe suport electronic, pentru a se facilita agregarea datelor. Prin urmare, trebuie să se prevadă obligația beneficiarilor de a transmite informațiile minime necesare pentru monitorizare și evaluare.

(61) Responsabilitatea pentru monitorizarea programelor trebuie partajată între autoritatea de gestionare și un comitet de monitorizare instituit în acest scop. Comitetul de monitorizare trebuie să aibă sarcina de a monitoriza eficacitatea implementării programului. În acest scop, trebuie specificate responsabilitățile comitetului în cauză.

(62) Monitorizarea unui program trebuie să implice întocmirea unui raport anual de punere în aplicare care trebuie transmis Comisiei.

(63) Fiecare program de dezvoltare rurală trebuie evaluat în vederea ameliorării calității sale și a demonstrării rezultatelor obținute.

(64) Articolele 107, 108 și 109 din tratat trebuie aplicate sprijinului pentru măsurile de dezvoltare rurală din cadrul prezentului regulament. Cu toate acestea, trebuie să se prevadă că, dată fiind specificitatea sectorului agricol, articolele 107, 108 și 109 din tratat nu trebuie să se aplice măsurilor de dezvoltare rurală privind operațiunile care intră sub incidența articolului 42 din tratat și care se desfășoară în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta, și nici plăților efectuate de statele membre în scopul acordării unei finanțări suplimentare la nivel național pentru operațiunile din domeniul dezvoltării rurale pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii și care intră sub incidența articolului 42 din tratat.

(65) În plus, în vederea asigurării coerenței cu măsurile de dezvoltare rurală eligibile pentru sprijin din partea Uniunii și pentru a simplifica procedurile, plățile efectuate de statele membre, acordate ca finanțare națională suplimentară pentru operațiunile de dezvoltare rurală pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii și care intră sub incidența articolului 42 din tratat, trebuie autorizate în cadrul procesului de elaborare a programelor în temeiul procedurii de notificare în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Pentru a se asigura monitorizarea corespunzătoare a plăților respective, la evaluarea acestora Comisia trebuie să aplice, prin analogie, criteriile stabilite pentru aplicarea articolului 107 din tratat. Pentru a se asigura că nu se implementează decât finanțarea națională suplimentară autorizată de Comisie, statul membru în cauză nu trebuie să pună în aplicare finanțarea suplimentară propusă pentru dezvoltarea rurală decât după aprobarea acesteia. Plățile efectuate de statele membre în scopul acordării unei finanțări suplimentare la nivel național pentru operațiuni din domeniul dezvoltării rurale pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii și care nu intră sub incidența articolului 42 din tratat trebuie să fie notificate Comisiei în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat, cu excepția cazului în care acestea intră sub incidența unei reglementări adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului[21] și nu pot fi realizate decât după ce această procedură a avut ca rezultat aprobarea finală de Comisie.

(66) Trebuie instituit un sistem electronic de informații pentru a se asigura un schimb de date eficient și sigur.

(67) Se aplică legislația Uniunii privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date.

(68) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru implementarea prezentului regulament în ceea ce privește prezentarea programelor de dezvoltare rurală, aprobarea și modificarea programelor, procedurile și calendarele pentru aprobarea programelor, procedurile și calendarele pentru aprobarea modificărilor aduse programelor, inclusiv intrarea lor în vigoare și frecvența prezentării lor, condiții specifice pentru implementarea măsurilor de dezvoltare rurală, structura și funcționarea rețelelor instituite prin prezentul regulament, adoptarea sistemului de monitorizare și evaluare, normele pentru operarea sistemului de informare, trebuie să se delege Comisiei competențe de executare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[22].

(69) Noua schemă de sprijin prevăzută în prezentul regulament înlocuiește schema de sprijin instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 trebuie abrogat de la 1 ianuarie 2014.

(70) Pentru a se facilita o tranziție fără probleme de la sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea de dispoziții tranzitorii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)....................................... 10

TITLUL I Obiective și strategie................................................................................................. 29

Capitolul I Domeniu de aplicare și definiții................................................................................ 29

Capitolul II Misiune, obiective, priorități și coerență................................................................ 32

TITLUL II Programarea............................................................................................................. 35

Capitolul I Conținutul programării.............................................................................................. 35

Capitolul II Pregătirea, aprobarea și modificarea programelor de dezvoltare rurală...................... 39

TITLUL III Sprijinul pentru dezvoltarea rurală............................................................................. 42

Capitolul I Măsuri....................................................................................................................... 42

Secțiunea 1 Măsuri individuale................................................................................................... 42

Secțiunea 2 Leader................................................................................................................... 67

Capitolul II Dispoziții comune pentru mai multe măsuri............................................................... 69

Capitolul III Asistența tehnică și interconectarea....................................................................... 72

Capitolul IV Premiul pentru cooperare locală inovatoare în zonele rurale....................................... 77

TITLUL IV PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii............................................... 79

TITLUL V Dispoziții financiare.................................................................................................. 81

TITLUL VI Gestionare, control și publicitate.............................................................................. 86

TITLUL VII Monitorizare și evaluare......................................................................................... 89

Capitolul I Dispoziții generale.................................................................................................... 89

Secțiunea 1 Instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare și obiectivele acestuia................. 89

Secțiunea 2 Dispoziții tehnice................................................................................................... 90

Capitolul II Monitorizarea........................................................................................................... 91

Capitolul III Evaluarea................................................................................................................ 93

TITLUL VIII Dispoziții privind concurența.............................................................................. 95

TITLUL IX Competențele Comisiei, dispoziții comune și dispoziții tranzitorii și finale............ 96

Capitolul I Competențele Comisiei............................................................................................. 96

Capitolul II Dispoziții comune.................................................................................................... 97

Capitolul III Dispoziții tranzitorii și finale................................................................................... 97

ANEXA I Cuantumuri și rate de sprijin...................................................................................... 99

ANEXA II Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale 103

ANEXA III Lista indicativă a măsurilor și a operațiunilor cu relevanță deosebită pentru subprogramele tematice prevăzute la articolul 8............................................................................................................... 105

ANEXA IV Condiții ex ante pentru dezvoltarea rurală............................................................. 107

ANEXA V Lista indicativă a măsurilor importante pentru una sau mai multe priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală........................................................................................................................................ 114

TITLUL I Obiective și strategie

Capitolul I Domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1

Domeniul de aplicare

1. Prezentul regulament:

(a) stabilește normele generale care reglementează sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Uniune din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (denumit în continuare „FEADR”), instituit prin Regulamentul (UE) nr. HR/2012.

(b) definește obiectivele la care trebuie să contribuie politica de dezvoltare rurală și prioritățile relevante ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală;

(c) evidențiază contextul strategic pentru politica de dezvoltare rurală;

(d) definește măsurile din cadrul politicii de dezvoltare rurală;

(e) stabilește norme privind programarea, interconectarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea, pe baza împărțirii responsabilităților între statele membre și Comisie;

(f) stabilește norme care să garanteze coordonarea FEADR cu alte instrumente ale Uniunii.

2. Prezentul regulament completează dispozițiile părții II din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012].

Articolul 2

Definiții

1. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „programare”: procesul de organizare, de luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare în mai multe etape, care vizează implementarea, pe o bază multianuală, a acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre pentru realizarea priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală;

(b) „regiune”: unitate teritorială corespunzătoare nivelului 1 sau 2 din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (nivelurile NUTS 1 și 2) în sensul Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului[23];

(c) „măsură”: un set de operațiuni care contribuie la realizarea uneia sau mai multora dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală;

(d) „operațiune”: un proiect, un grup de proiecte, un contract, un aranjament sau o altă acţiune, selectat(ă) conform criteriilor stabilite pentru programul de dezvoltare rurală în cauză şi implementat(ă) de unul sau mai mulţi beneficiari, care permit realizarea uneia sau mai multora dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală;

(e) „beneficiar”: o persoană fizică sau juridică sau alt organism public sau privat responsabil cu implementarea operațiunilor sau destinatar al sprijinului;

(f) „sistem de monitorizare și evaluare”: o abordare generală elaborată de Comisie și de statele membre, care definește un număr limitat de indicatori comuni cu privire la situația de referință, precum și la execuția financiară, la realizările, la rezultatele și la impactul programelor;

(g) „strategie de dezvoltare locală”: un set coerent de operațiuni vizând să răspundă obiectivelor și nevoilor locale, care contribuie la realizarea priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală, implementate în cadrul unui parteneriat la nivelul corespunzător;

(h) „rata sprijinului”: rata contribuției publice totale la o operațiune;

(i) „cheltuieli publice”: orice contribuție publică la finanțarea operațiunilor, provenind din bugetul statului, al autorităților regionale și locale, al Uniunii și orice alte cheltuieli similare. Orice contribuție la finanțarea operațiunilor care provine din bugetul organismelor de drept public sau al asociațiilor formate dintr-una sau mai multe autorități regionale sau locale sau organisme de drept public, în sensul Directivei 2004/18/CE[24], este considerată contribuție publică.

(j) „regiuni mai puțin dezvoltate”: regiuni ale căror produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27.

(k) „microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii” (denumite în continuare „IMM‑uri”): microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei[25];

(l) „cost tranzacțional”: un cost aferent unui angajament dar care nu este imputabil direct implementării acestuia;

(m) „teren agricol utilizat” (denumit în continuare „TAU”): teren agricol utilizat, în sensul Deciziei 2000/115/CE a Comisiei din 24 noiembrie 1999[26];

(n) „pierderi economice”: orice costuri suplimentare suportate de un fermier ca urmare a unor măsuri excepționale luate de acesta în scopul reducerii aprovizionării pieței în cauză sau orice pierdere substanțială de producție;

(o) „fenomen meteorologic nefavorabil”: condiții meteorologice, cum sunt gerul, furtunile și grindina, gheața, ploile torențiale sau secetele grave, care pot fi asimilate unui dezastru natural;

(p) „boli ale animalelor”: boli care figurează pe lista bolilor animalelor stabilită de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia 90/424/CEE a Consiliului[27];

(q) „incident de mediu”: apariția unui caz specific de poluare, de contaminare sau de degradare în ceea ce privește calitatea mediului, legată de un eveniment specific și limitată din punct de vedere geografic. Această definiție nu acoperă riscurile generale de mediu care nu sunt legate de un eveniment specific precum schimbările climatice sau poluarea atmosferică;

(r) „dezastru natural”: un eveniment natural de natură biotică sau abiotică, ce generează perturbări importante ale sistemelor de producție agricolă și ale structurilor forestiere, cauzând în cele din urmă importante daune economice sectoarelor agricol și forestier;

(s) „eveniment catastrofal”: un eveniment neprevăzut de natură biotică sau abiotică, provocat de acțiunea oamenilor, care generează perturbări importante ale sistemelor de producție agricolă și ale structurilor forestiere, cauzând în cele din urmă importante daune economice sectoarelor agricol și forestier;

(t) „lanț scurt de aprovizionare”: un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători și consumatori;

(u) „tânăr fermier”: un fermier cu vârsta mai mică de 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al acesteia;

(v) „operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care a fost finalizată din punct de vedere material sau implementată integral și în privința căreia toate plățile conexe au fost efectuate de către beneficiari, iar contribuția publică corespunzătoare a fost plătită beneficiarilor;

(w) „obiective tematice”: obiectivele tematice definite la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] al Parlamentului European și al Consiliului[28].

(x) „Cadrul strategic comun (denumit în continuare ‹‹CSC››)”: cadrul strategic comun la care se face referire la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012].

2. În ceea ce privește definiția tânărului fermier, prevăzută la alineatul (1) litera (u), se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind condițiile în care o persoană juridică poate fi considerată „tânăr fermier”, inclusiv stabilirea unei perioade de grație pentru dobândirea competențelor profesionale.

Capitolul II Misiune, obiective, priorități și coerență

Articolul 3

Misiune

FEADR contribuie la strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, venind în completarea celorlalte instrumente ale politicii agricole comune (denumită în continuare „PAC”), a politicii de coeziune și a politicii comune în domeniul pescuitului. FEADR contribuie la realizarea în Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din punct de vedere teritorial și ecologic, mai benefic pentru climă, mai rezilient și mai inovator.

Articolul 4

Obiective

În cadrul general al PAC, sprijinul pentru dezvoltare rurală contribuie la atingerea următoarelor obiective:

(1) competitivitatea agriculturii;

(2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;

(3) o dezvoltare teritorială echilibrată a zonelor rurale.

Articolul 5

Prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală

Obiectivele dezvoltării rurale, a căror realizare contribuie la strategia Europa 2002 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, trebuie atinse prin intermediul următoarelor șase priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală, care transpun obiectivele tematice ale CSC:

(1) încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspecte:

(a) încurajarea inovării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale;

(b) consolidarea legăturilor dintre agricultură și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte.

(c) încurajarea învățării pe tot parcursul vieţii și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier;

(2) creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor, cu accent pe următoarele aspecte:

(a) facilitarea restructurării exploatațiilor care se confruntă cu probleme structurale majore, în special a celor cu un nivel redus de participare la piață, a exploatațiilor orientate spre piață din anumite sectoare și a exploatațiilor care au nevoie să își diversifice activitățile agricole;

(b) facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol.

(3) promovarea organizării lanțului alimentar și a gestionării riscurilor în agricultură, cu accent pe următoarele sectoare:

(a) o mai bună integrare a producătorilor primari în lanțul alimentar prin intermediul schemelor de calitate, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale;

(b) sprijinirea gestionării riscurilor la nivelul exploatațiilor.

(4) refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și de silvicultură, cu accent pe următoarele aspecte:

(a) refacerea și conservarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene;

(b) ameliorarea gestionării apelor;

(c) ameliorarea gestionării solului.

(5) promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic, cu accent pe următoarele aspecte:

(a) eficientizarea utilizării apei în agricultură;

(b) eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar;

(c) facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei;

(d) reducerea emisiilor de oxizi de azot și de metan din agricultură;

(e) promovarea sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură;

(6) promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspecte:

(a) facilitarea diversificării, a înființării de noi întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă;

(b) încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale;

(c) sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale.

Toate aceste priorități contribuie la realizarea obiectivelor transversale legate de inovare, de protecția mediului și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.

Articolul 6

Coerență

1. Se asigură coerența între sprijinul acordat din FEADR și măsurile finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă.

2. Nu se acordă niciun ajutor în temeiul prezentului regulament pentru operațiuni sprijinite în cadrul organizărilor comune ale piețelor. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 în vederea definirii unor excepții de la această regulă..

TITLUL II Programarea

Capitolul I  Conținutul programării

Articolul 7

Programe de dezvoltare rurală

1. FEADR intervine în statele membre prin intermediul programelor de dezvoltare rurală. Aceste programe implementează o strategie care vizează realizarea priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală printr-un set de măsuri definite în titlul III, pentru aplicarea cărora se va solicita ajutor din partea FEADR.

2. Un stat membru poate prezenta fie un program unic pentru întregul său teritoriu, fie un set de programe regionale.

3. Statele membre care au optat pentru programe regionale pot să prezinte spre aprobare și un cadru național care să conțină elementele comune ale acestor programe, fără o alocare bugetară separată.

Articolul 8

Subprograme tematice

1. Statele membre pot include în programele lor de dezvoltare rurală subprograme tematice care să contribuie la realizarea priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală, destinate să răspundă necesităților specifice identificate, în special în ceea ce privește:

(a) tinerii fermieri;

(b) fermele mici menționate la articolul 20 alineatul (2) al treilea paragraf;

(c) zonele montane menționate la articolul 33 alineatul (2);

(d) lanțurile scurte de aprovizionare.

Anexa III conține o listă orientativă a măsurilor și a tipurilor de operațiuni deosebit de importante pentru fiecare subprogram tematic.

2. Subprogramele tematice pot aborda, de asemenea, necesități specifice legate de restructurarea sectoarelor agricole cu un impact semnificativ asupra dezvoltării unei anumite zone rurale.

3. Ratele de sprijin prevăzute în anexa I pot fi majorate cu 10 puncte procentuale în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul subprogramelor tematice care vizează fermele mici și lanțurile scurte de aprovizionare. În cazul tinerilor fermieri și a zonelor montane, ratele maxime ale sprijinului pot fi majorate în conformitate cu anexa I. Cu toate acestea, rata maximă a sprijinului combinat nu trebuie să depășească 90 %.

Articolul 9

Conținutul programelor de dezvoltare rurală

1. Pe lângă elementele menționate la articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], fiecare program de dezvoltare rurală include:

(a) evaluarea ex ante la care se face referire la articolul 48 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012];

(b) o analiză a situației din perspectiva punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor (denumită în continuare „analiza SWOT”) și identificarea necesităților care trebuie abordate în zona geografică acoperită de program și, dacă este relevant, de programele subtematice menționate la articolul 8.

Analiza trebuie să fie structurată în jurul priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală. În cazul tuturor priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală vor fi evaluate necesitățile specifice în ceea ce privește protecția mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și inovarea, în vederea identificării soluțiilor relevante în aceste două domenii, la nivelul fiecărei priorități;

(c) o descriere a strategiei care include stabilirea de obiective specifice pentru fiecare dintre aspectele centrale ale priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală incluse în program, pe baza indicatorilor comuni menționați la articolul 76, care urmează să fie definite în cadrul sistemului de monitorizare și evaluare menționat la articolul 74, precum și o serie de măsuri alese pe baza unei logici de intervenție solide a programului, inclusiv o evaluare a contribuției preconizate a măsurilor alese la atingerea obiectivelor.

Programul de dezvoltare rurală trebuie să demonstreze că:

(i)      în ceea ce privește prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală incluse în program sunt prevăzute combinații relevante de măsuri care decurg în mod logic din evaluarea ex ante menționată la litera (a) și din analiza menționată la litera (b);

(ii)      alocarea resurselor financiare pentru măsurile din cadrul programului este echilibrată și adecvată pentru atingerea obiectivelor stabilite;

(iii)     necesitățile specifice legate de condițiile specifice la nivel regional sau subregional sunt luate în considerare și abordate în mod concret prin combinații de măsuri sau de subprograme tematice, concepute în mod adecvat;

(iv)     programul conține o abordare pertinentă în privința inovării, a protecției mediului, inclusiv a necesităților specifice ale zonelor Natura 2000, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea;

(v)     se preconizează acțiuni corespunzătoare vizând simplificarea implementării programului;

(vi)     au fost luate măsuri pentru a se asigura disponibilitatea la un nivel suficient a capacității consultative cu privire la cerințele de reglementare și la toate aspectele legate de gestionarea durabilă în agricultură și silvicultură, precum și de acțiunile benefice pentru climă;

(vii)    sunt planificate inițiative de sensibilizare, acțiuni inovatoare de animare și înființarea de grupuri operaționale în cadrul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii.

(viii)   a fost definită o abordare corespunzătoare care prevede principii cu privire la stabilirea criteriilor de selecționare a proiectelor și a strategiilor de dezvoltare locală, ținând seama de obiectivele relevante. În acest context, statele membre pot decide să acorde prioritate sau o rată de sprijin mai mare pentru operațiunile realizate în mod colectiv de către grupuri de fermieri;

(d) evaluarea condițiilor ex ante și, dacă este necesar, a acțiunilor menționate la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] și a etapelor principale stabilite în scopul aplicării articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012];

(e) o descriere a fiecărei măsuri selectate;

(f) referitor la dezvoltarea rurală, o descriere specifică a mecanismelor de coordonare dintre strategiile de dezvoltare locală, a măsurii „cooperare” la care se face referire la articolul 36, a măsurii „servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale” la care se face referire la articolul 21 și a sprijinului pentru activități neagricole desfășurate în zonele rurale acordat în cadrul măsurii „dezvoltarea exploatațiilor și întreprinderilor în zonele rurale” la care se face referire la articolul 20;

(g) o descriere a abordării cu privire la inovare, în vederea creșterii productivității, a unei gestionări mai durabile a resurselor și a creșterii contribuției la realizarea obiectivelor PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, menționate la articolul 61;

(h) o analiză a necesităților privind cerințele de monitorizare și evaluare și planul de evaluare menționat la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012]. Statele membre asigură suficiente resurse și activități de consolidare a capacităților pentru soluționarea necesităților identificate;

(i) un plan de finanțare care să cuprindă:

(i)      un tabel care să prezinte, în conformitate cu articolul 64 alineatul (4), contribuția totală a FEADR planificată pentru fiecare an. Dacă este cazul, acest tabel trebuie să indice separat, în cadrul contribuției totale a FEADR, creditele prevăzute pentru regiunile mai puțin dezvoltate și fondurile transferate în FEADR în aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. DP/2012. Contribuția anuală planificată a FEADR trebuie să fie compatibilă cu cadrul financiar multianual;

(ii)      un tabel care să prezinte, pentru fiecare măsură, tipul de operațiune care beneficiază de o anumită rată a contribuției FEADR și de asistență tehnică, contribuția totală planificată a Uniunii și rata aplicabilă a contribuției FEADR. Dacă este cazul, acest tabel trebuie să indice separat rata contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru alte regiuni;

(j) un plan al indicatorilor care să conțină, pentru fiecare dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală cuprinse în program, indicatorii și măsurile selectate, împreună cu realizările planificate și cheltuielile planificate, împărțite pe sectoare, public și privat;

(k) dacă este cazul, un tabel care să indice, pentru fiecare măsură, fondurile naționale suplimentare acordate în conformitate cu articolul 89;

(l) elementele necesare pentru evaluarea prevăzută la articolul 89 și, dacă este necesar, lista cu schemele de ajutoare aflate sub incidența articolului 88 alineatul (1) care trebuie utilizate în scopul implementării programelor;

(m) informații cu privire la complementaritatea cu măsurile finanțate de alte instrumente ale politicii agricole comune, prin politica de coeziune sau din EMFF;

(n) dispoziții de implementare a programelor, inclusiv:

(i)      desemnarea de către statul membru în cauză a tuturor autorităților menționate la articolul 72 alineatul (2) și, cu titlu informativ, o descriere sumară a structurii de gestionare și de control;

(ii)      o descriere a procedurilor de monitorizare și de evaluare, precum și componența comitetului de monitorizare;

(iii)     dispoziții prin care să se asigure publicitatea programului, inclusiv prin intermediul rețelei rurale naționale menționate la articolul 55;

(o) desemnarea partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] și rezultatele consultării acestora;

(p) dacă este cazul, principalele elemente ale planului de acțiune al rețelei rurale naționale și ale structurii acesteia, menționate la articolul 55 alineatul (3), precum și dispoziții privind gestionarea rețelei respective, care ar urma să constituie baza planurilor sale anuale de acțiune.

2. Dacă un program de dezvoltare rurală conține subprograme tematice, fiecare dintre acestea trebuie să cuprindă:

(a) o analiză SWOT specifică a situației și identificarea necesităților care trebuie soluționate în cadrul subprogramului;

(b) obiective specifice la nivel de subprogram și o selecție de măsuri bazate pe o definire detaliată a logicii de intervenție a subprogramului respectiv, inclusiv o evaluare a contribuției preconizate a măsurilor alese pentru atingerea obiectivelor;

(c) un plan specific separat al indicatorilor, cu realizările planificate și cheltuielile planificate, împărțite pe sectoare, public și privat.

3. Comisia prevede, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind prezentarea elementelor descrise la alineatele (1) și (2) în programul de dezvoltare rurală. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Capitolul II Pregătirea, aprobarea și modificarea programelor de dezvoltare rurală

Articolul 10

Condiții ex ante

În cazul FEADR, pe lângă condițiile ex ante menționate în anexa IV, se aplică condițiile generale ex ante stabilite în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012].

Articolul 11

Aprobarea programelor de dezvoltare rurală

1. Statele membre prezintă Comisiei, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, o propunere care conține informațiile menționate la articolul 9.

2. Fiecare program de dezvoltare rurală este aprobat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Articolul 12

Modificarea programelor de dezvoltare rurală

1. Cererile de modificare a programelor prezentate de statele membre se aprobă în conformitate cu următoarele proceduri:

(a)     Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, asupra cererilor de modificare a programelor care vizează:

(i)      o modificare a strategiei programului printr-o reconfigurare majoră a obiectivelor cuantificate;

(ii)      o modificare a ratei contribuției FEADR din cadrul uneia sau mai multor măsuri;

(iii)     o modificare a contribuției totale a Uniunii sau a repartizării anuale a acesteia la nivel de program;

(iv)     un transfer de fonduri între măsurile implementate în cadrul unor rate diferite ale contribuției FEADR.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

(b)     Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, asupra cererilor de modificare a programelor în toate celelalte cazuri. Printre aceste modificări se numără, în special:

(i)      introducerea sau retragerea unor măsuri sau tipuri de operațiuni;

(ii)      modificări ale descrierii măsurilor, inclusiv modificări ale condițiilor de eligibilitate.

2. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind criteriile care definesc o restructurare majoră a obiectivelor cuantificate menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (i).

Articolul 13

Norme privind procedurile și calendarele

Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme privind procedurile și calendarele pentru:

(a) aprobarea programelor de dezvoltare rurală;

(b) prezentarea și aprobarea propunerilor de modificare a programelor de dezvoltare rurală, inclusiv intrarea lor în vigoare și frecvența prezentării acestora în perioada de programare.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

TITLUL III Sprijinul pentru dezvoltarea rurală

Capitolul I Măsuri

Articolul 14

Măsuri

Fiecare măsură de dezvoltare rurală este programată astfel încât să contribuie în mod specific la realizarea uneia sau mai multor priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală. O listă indicativă a măsurilor deosebit de importante pentru prioritățile Uniunii este prevăzută în anexa V.

Secțiunea 1

Măsuri individuale

Articolul 15

Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

1. În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru acțiuni de formare profesională și de dobândire de competențe, activități demonstrative și acțiuni informative. Acțiunile de formare profesională și de dobândire de competențe pot include cursuri de formare, ateliere de lucru și îndrumare profesională.

De asemenea, sprijinul poate fi acordat pentru schimburi de exploatații pe termen scurt și pentru vizite în exploatații.

2. În cadrul acestei măsuri, sprijinul se acordă în beneficiul persoanelor angajate în sectoarele agricol, alimentar și silvic, al gestionarilor de terenuri și al altor actori economici care sunt IMM-uri care își desfășoară activitatea în zone rurale.

Beneficiarii sprijinului sunt furnizorii de servicii de formare sau de alte servicii de transfer de cunoștințe și acțiuni informative.

3. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri nu vizează cursurile de instruire sau de formare care fac parte din programele sau sistemele normale de învățământ de nivel secundar sau superior.

Organismele care oferă servicii de transfer de cunoștințe și servicii informative trebuie să dispună de capacitățile corespunzătoare, și anume de personal calificat și de formare periodică, pentru a îndeplini cu succes această sarcină.

4. Costurile eligibile din cadrul acestei măsuri sunt costurile legate de organizarea și de desfășurarea transferului de cunoștințe sau ale acțiunii informative. În cazul proiectelor demonstrative, sprijinul poate acoperi, de asemenea, costurile relevante de investiții. Costurile aferente deplasărilor, cazării și diurnei participanților, precum și costurile înlocuirii fermierilor sunt, de asemenea, eligibile.

5. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind specificarea detaliată a costurilor eligibile, calificările minime necesare organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe, precum și durata și conținutul schemelor de schimb de exploatații și ale vizitelor în exploatații.

Articolul 16

Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

1. În cadrul acestei măsuri, se acordă sprijin pentru:

(a) a ajuta fermierii, deținătorii de păduri și IMM-urile din zonele rurale să beneficieze de servicii de consiliere în vederea ameliorării atât a performanțelor economice și de mediu ale exploatațiilor, întreprinderilor și/sau investițiilor lor, cât și a capacității acestora de a genera beneficii pentru climă și de a fi rezistente la schimbarile climatice;

(b) a promova înființarea de servicii de gestionare a exploatațiilor, de servicii înlocuire în cadrul exploatației și de servicii de consiliere agricolă, inclusiv sistemul de consiliere agricolă menționat la articolele 12 - 14 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012;

(c) a promova formarea profesională a consultanților.

2. Beneficiarii sprijinului prevăzut la alineatul 1 literele (a) și (c) sunt furnizorii de servicii de consiliere sau de formare. Sprijinul prevăzut la alineatul 1 litera (b) se acordă autorității sau organismului selecționat pentru înființarea serviciilor de gestionare a exploatațiilor, a serviciilor de înlocuire în cadrul exploataţiei, a serviciilor de consiliere agricolă sau de consiliere în sectorul silvic.

3. Autoritățile sau organismele selecționate pentru a oferi servicii de consiliere trebuie să dispună de resursele corespunzătoare, și anume de personal calificat și care să beneficieze de formare periodică, precum și de experiență consultativă și de fiabilitate în ceea ce privește domeniile de consiliere. Beneficiarii sunt aleși prin intermediul unor cereri de propuneri. Procedura de selecție trebuie să fie obiectivă și deschisă atât publicului, cât și organismelor private.

Atunci când oferă consiliere, serviciile de consiliere respectă obligațiile de nedivulgare prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul (UE) nr. HR/2012.

4. Serviciile de consiliere destinate fermierilor trebuie să fie legate de cel puțin una dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală și vizează cel puțin unul dintre următoarele elemente:

(a) una sau mai multe dintre cerințele de reglementare în materie de gestionare și/sau standardele privind bunele condiții agricole și de mediu prevăzute în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012;

(b) dacă este cazul, practicile agricole benefice pentru climă și mediu prevăzute în titlul III capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. DP/2012 și întreținerea suprafeței agricole la care se face referire la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. DP/2012;

(c) cerințele sau acțiunile legate de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea, de biodiversitate, de protecția apelor și a solului, de notificarea bolilor animalelor și ale plantelor și de inovare, prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. HR/2012;

(d) dezvoltarea durabilă a activității economice a fermelor mici, astfel cum sunt definite de către statele membre, și cel puțin a fermelor care participă la schema pentru micii fermieri menționată în titlul V din Regulamentul (UE) nr. DP/2012; sau

(e) acolo unde este relevant, standardele de securitate la locul de muncă bazate pe legislația Uniunii.

Consultanța poate viza, de asemenea, alte aspecte legate de performanțele economice, agricole și de mediu ale exploatației agricole.

5. Serviciile de consiliere destinate deținătorilor de păduri acoperă cel puțin obligațiile relevante prevăzute în Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE și 2000/60/CE. Aceste servicii de consiliere pot viza, de asemenea, aspecte legate de performanțele economice, agricole și de mediu ale exploatației forestiere.

6. Serviciile de consiliere destinate IMM-urilor pot viza aspecte legate de performanțele economice și de mediu ale întreprinderii.

7. Dacă este justificat și adecvat, consultanța poate fi acordată, parțial, în grup, luându‑se însă în considerare situația fiecărui utilizator al serviciilor respective.

8. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) literele (a) și (c) este limitat la cuantumurile maxime prevăzute în anexa I. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă degresiv pe o perioadă de maximum cinci ani de la înființare.

9. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind specificarea detaliată a calificărilor minime necesare ale autorităților sau organismelor care furnizează servicii de consiliere.

Articolul 17

Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare

1. În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin fermierilor care participă pentru prima dată la:

(a) schemele de calitate pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac instituite de legislația Uniunii;

(b) schemele de calitate pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac recunoscute de statele membre ca îndeplinind următoarele criterii:

(i)      specificitatea produsului final din cadrul acestor scheme derivă din obligații clare privind garantarea:

- caracteristicilor specifice ale produselor; sau

- metodelor specifice de cultivare sau de producție; sau

- unei calități a produsului final care depășește semnificativ standardele comerciale aplicabile produselor de larg consum în ceea ce privește sănătatea publică, sănătatea animalelor sau a plantelor, bunăstarea animalelor sau protecția mediului;

(ii)      schema este deschisă tuturor producătorilor;

(iii)     schema implică respectarea unui caiet de sarcini obligatoriu al produsului, acest lucru fiind verificat de autoritățile publice sau de un organism independent de inspecție;

(iv)     schema este transparentă și asigură trasabilitatea completă a produselor;

sau

(c) scheme voluntare de certificare a produselor agricole, recunoscute de statele membre ca aplicând Orientările UE privind cele mai bune practici[29] pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare.

2. Sprijinul se acordă sub forma unui stimulent financiar anual al cărui nivel se stabilește în funcție de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la schemele pentru care se acordă sprijin, în decursul unei perioade de maximum cinci ani.

În scopul aplicării prezentului alineat, „costuri fixe” înseamnă costurile aferente aderării la o schemă de calitate care beneficiază de sprijin și cotizația anuală de participare la schema respectivă, inclusiv, dacă este cazul, cheltuielile aferente controalelor necesare pentru verificarea respectării caietului de sarcini al schemei.

3. Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prevăzut în anexa I.

4. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind schemele de calitate specifice ale Uniunii care urmează să facă obiectul alineatului (1) litera (a).

Articolul 18

Investiții în active fizice

1. În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru investiții tangibile și/sau intangibile care:

(a) ameliorează nivelul global de performanță al exploatației;

(b) vizează prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la tratat sau ale bumbacului. Rezultatul procesului de producție poate fi un produs care nu face obiectul anexei respective;

(c) vizează infrastructura necesară pentru dezvoltarea și adaptarea agriculturii, inclusiv accesul la suprafețele agricole și forestiere, consolidarea și ameliorarea terenurilor, furnizarea energiei și gestionarea apelor; sau

(d) constituie investiții neproductive legate de îndeplinirea angajamentelor de agromediu și silvomediu, de biodiversitate, de starea de conservare a speciilor și habitatelor, precum și investiții care sporesc valoarea de utilitate publică a unei zone Natura 2000 sau a altor zone de mare valoare naturală care urmează să fie definite în program.

2. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) se acordă exploatațiilor agricole. În cazul investițiilor destinate să sprijine restructurarea exploatațiilor, sunt eligibile numai exploatațiile care nu depășesc anumite dimensiuni, care urmează să fie definite de statele membre în program pe baza analizei SWOT efectuate în legătură cu prioritatea Uniunii în materie de dezvoltare rurală „creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor”.

3. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este limitat la ratele maxime ale sprijinului prevăzute în anexa I. Aceste rate maxime pot fi majorate în cazul tinerilor fermieri, al investițiilor colective și al proiectelor integrate care implică acordarea de sprijin în cadrul mai multor măsuri, al investițiilor în zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, menționate la articolul 33 alineatul (3), și al operațiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, în conformitate cu ratele sprijinului prevăzute în anexa I. Cu toate acestea, rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90 %.

4. Alineatul (3) nu se aplică investițiilor neproductive menționate la alineatul (1) litera (d).

Articolul 19

Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare

1. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri constă în:

(a) investiții în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale și ale evenimentelor catastrofale probabile;

(b) investiții pentru refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale și de evenimente catastrofale.

2. Sprijinul se acordă fermierilor sau grupurilor de fermieri. Sprijinul poate fi acordat și entităților publice, acolo unde se stabilește o legătură între investițiile realizate de entitățile respective și potențialul de producție agricolă.

3. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) este condiționat de recunoașterea oficială de către autoritățile publice ale statelor membre a faptului că s-a produs o dezastru natural și că acest dezastru sau măsurile adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări parazitare a cauzat distrugerea a cel puțin 30 % din potențialul agricol relevant.

4. În cadrul acestei măsuri nu se acordă niciun sprijin pentru pierderea venitului cauzată de dezastrul natural sau de evenimentul catastrofal.

Statele membre garantează evitarea supracompensării ca urmare a combinării acestei măsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sistemele private de asigurări

5. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) este limitat la rata maximă a sprijinului prevăzută în anexa I. Această rată maximă nu se aplică în cazul proiectelor colective cu mai mulți beneficiari.

6. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind definirea costurilor eligibile din cadrul acestei măsuri.

Articolul 20

Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor

1. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri constă în:

(a) ajutor la înființarea întreprinderii pentru:

(i)      tinerii fermieri;

(ii)      activități neagricole în zone rurale;

(iii)     dezvoltarea fermelor mici;

(b) investiții în activități neagricole;

(c) plățile anuale acordate fermierilor care participă la schema pentru micii fermieri stabilită în titlul V din Regulamentul (UE) nr. DP/2012 (denumită în continuare „schema pentru micii fermieri”) și care își transferă definitiv exploatația altui fermier.

2. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) se acordă tinerilor fermieri.

Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (ii) se acordă fermierilor sau membrilor gospodăriilor agricole care își diversifică activitatea prin practicarea unor activități neagricole, precum și microîntreprinderilor și întreprinderilor mici neagricole din zone rurale.

Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (iii) se acordă fermelor mici, astfel cum sunt definite de statele membre.

Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă microîntreprinderilor și întreprinderilor mici neagricole din zone rurale și fermierilor sau membrilor gospodăriilor agricole.

Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) se acordă fermierilor care participă la schema pentru micii fermieri, în momentul depunerii cererii de acordare a sprijinului, pentru cel puțin un an și care se angajează să transfere definitiv altui fermier întreaga lor exploatație și drepturile de plată corespunzătoare. Sprijinul se plătește începând cu data transferului și până la 31 decembrie 2020.

3. Orice persoană fizică sau juridică sau orice grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică acordată grupului și membrilor săi în temeiul legislației naționale, poate fi considerat membru al unei gospodării agricole, cu excepția lucrătorilor agricoli. În cazul în care se consideră că o persoană juridică sau un grup de persoane juridice este membru al gospodăriei agricole, membrul respectiv trebuie să desfășoare o activitate agricolă în cadrul exploatației în momentul solicitării sprijinului.

4. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) se acordă cu condiția prezentării unui plan de afaceri. Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de șase luni de la data deciziei de acordare a ajutorului.

Statele membre definesc praguri superioare și inferioare pentru a permite exploatațiilor agricole să aibă acces la sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) și, respectiv, (iii). Pragul inferior stabilit pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) trebuie să fie considerabil mai ridicat decât pragul superior stabilit pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (iii). Cu toate acestea, sprijinul este limitat la exploatațiile care intră sub incidența definiției microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici.

5. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) se acordă sub forma unei plăți în tranșe fixe, care poate fi efectuată în cel puțin două tranșe pe o perioadă de maximum cinci ani. Ratele pot fi degresive. Plata ultimei rate, în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) și (ii), se este condiționat de implementarea corectă a planului de afaceri.

6. Cuantumul maxim al sprijinului prevăzut la alineatul (1) litera (a) este stabilit în anexa I. Statele membre definesc cuantumul sprijinului prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) ținând seama și de situația socio-economică a zonei acoperite de program.

7. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) este egal cu 120 % din plata anuală primită de beneficiar în cadrul schemei pentru micii fermieri.

8. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind conținutul minim al planurilor de afaceri și criteriile care trebuie utilizate de statele membre pentru stabilirea pragurilor la care se face referire la alineatul (4).

Articolul 21

Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

1. În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin în special pentru:

(a) elaborarea și actualizarea planurilor de dezvoltare a municipalităților în zonele rurale și a serviciilor de bază oferite de acestea, precum și ale planurilor de protecție și de gestionare legate de zonele Natura 2000 și de alte zone de mare valoare naturală;

(b) investiții în crearea, ameliorarea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile;

(c) infrastructura de bandă largă, inclusiv construirea, ameliorarea și extinderea acesteia, infrastructura pasivă de bandă largă și furnizarea accesului la banda largă, precum și soluții publice de e-guvernare;

(d) investiții în crearea, ameliorarea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente;

(e) investiții realizate de organismele publice în infrastructura de agrement, în informarea turiștilor și marcarea siturilor turistice;

(f) studii și investiții asociate cu întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor și al peisajelor rurale, inclusiv cu aspectele socio-economice conexe;

(g) investiții orientate spre delocalizarea activităților și transformarea clădirilor sau a altor instalații aflate în apropierea așezărilor rurale, în scopul îmbunătățirii calității vieții sau al creșterii performanței de mediu a așezării respective.

2. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri vizează exclusiv infrastructura la scară mică, astfel cum este definită de fiecare stat membru în programul său. Cu toate acestea, programele de dezvoltare rurală pot prevedea anumite derogări de la această normă în cazul investițiilor în banda largă și a celor realizate în domeniul energiei din surse regenerabile. În acest caz, trebuie stabilite criterii clare care să asigure complementaritatea cu sprijinul acordat în cadrul altor instrumente ale UE.

3. Investițiile realizate în temeiul alineatului (1) sunt eligibile pentru sprijin dacă operațiunile relevante sunt implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalităților în zonele rurale și a serviciilor de bază oferite de acestea, acolo unde există asemenea planuri, și trebuie să fie coerente cu orice eventuală strategie de dezvoltare locală.

4. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind definirea tipurilor de infrastructură pentru energia din surse regenerabile care sunt eligibile pentru sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri.

Articolul 22

Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor

1. În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru:

(a) împădurire și crearea de suprafețe împădurite;

(b) crearea de sisteme agroforestiere;

(c) prevenirea și refacerea daunelor cauzate pădurilor de incendii și de dezastre naturale, inclusiv de invaziile de dăunători, de izbucnirea unor boli, de producerea unor evenimente catastrofale și de amenințările legate de climă;

(d) investiții în ameliorarea rezilienței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere, precum și a potențialului acestora de reducere a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

(e) investiții în noi tehnologii forestiere și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere.

2. Limitările dreptului de proprietate asupra pădurilor prevăzute la articolele 36 – 40 nu se aplică pădurilor tropicale sau subtropicale și nici suprafețelor împădurite de pe teritoriul insulelor Azore, Madeira și Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului[30] și al departamentelor franceze de peste mări.

În cazul exploatațiilor care depășesc anumite dimensiuni, care urmează să fie stabilite de statele membre în program, sprijinul trebuie condiționat de prezentarea unui plan de gestionare a pădurilor sau a unui instrument echivalent în concordanță cu gestionarea durabilă a pădurilor, astfel cum a fost definită de Conferința ministerială din 1993 privind protecția pădurilor în Europa[31] (denumită în continuare „gestionarea durabilă a pădurilor”) .

3. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind condițiile care permit să se stabilească dacă a avut loc un dezastru natural, o invazie de dăunători sau izbucnirea unei boli, precum și privind definirea a tipurilor de măsuri preventive eligibile.

Articolul 23

Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite

1. Sprijinul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) litera (a) se acordă proprietarilor de terenuri și concesionarilor privați, municipalităților și asociațiilor acestora și acoperă costurile de înființare și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de întreținere, inclusiv cele pentru curățenia timpurie și cea târzie, pe o perioadă de maximum zece ani.

2. Sunt eligibile atât terenurile agricole, cât și cele neagricole. Speciile plantate trebuie să fie adaptate la condițiile climatice și de mediu ale zonei respective și trebuie să îndeplinească cerințele minime în materie de protecție a mediului. Nu se acordă niciun sprijin pentru plantarea de specii forestiere cu ciclu scurt de producție, pomi de Crăciun sau arbori cu creștere rapidă întrebuințați pentru producerea de energie. În zonele în care împădurirea este îngreunată de condiții pedoclimatice severe, se poate acorda sprijin pentru plantarea altor specii lemnoase perene, precum arbuști sau tufișuri adaptate la condițiile locale.

3. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind definirea cerințelor minime în materie de protecție a mediului menționate la alineatul (2).

Articolul 24

Instituirea de sisteme agroforestiere

1. Sprijinul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) litera (b) se acordă proprietarilor de terenuri și concesionarilor privați, municipalităților și asociațiilor acestora și acoperă costurile de înființare și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de întreținere, pe o perioadă de maximum trei ani.

2. „Sisteme agroforestiere” înseamnă sisteme de utilizare a terenurilor care asociază silvicultura și agricultura extensivă pe aceleași suprafețe. Statele membre stabilesc numărul maxim de copaci care urmează să fie plantați pe hectar, ținând seama de condițiile pedoclimatice locale, de speciile forestiere și de necesitatea de a garanta utilizarea terenurilor în scopuri agricole.

3. Sprijinul este limitat la rata maximă a sprijinului prevăzută în anexa I.

Articolul 25

Prevenirea și repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale

1. Sprijinul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) alineatul (c) se acordă proprietarilor privați, semi-publici și publici de păduri, municipalităților, pădurilor de stat și asociațiilor acestora și acoperă costurile aferente următoarelor activități:

(a) construirea de infrastructuri de protecție. În caz de incendii, se poate acorda sprijin și sub forma unui ajutor pentru costurile de întreținere. Nu se acordă niciun sprijin pentru activități legate de agricultură, desfășurate în zonele care fac obiectul angajamentelor de agromediu;

(b) activități de mică amploare de prevenire a incendiilor sau a altor pericole naturale, desfășurate la nivel local;

(c) instalarea și ameliorarea instalațiilor de monitorizare a incendiilor, a invaziilor de dăunători și a bolilor care afectează pădurile, precum și a echipamentelor de comunicații;

(d) refacerea potențialului forestier afectat de incendii și de alte dezastre naturale, inclusiv dăunători, boli, evenimente catastrofale și incidente legate de schimbările climatice;

2. În cazul măsurilor preventive referitoare la dăunători și la boli, riscul producerii unui dezastru natural relevant trebuie să fie dovedit științific și recunoscut de organizații științifice publice. Acolo unde este relevant, trebuie prevăzută în program lista speciilor de organisme dăunătoare pentru plante care ar putea cauza un dezastru.

Operațiunile eligibile trebuie să fie coerente cu planul de protecție a pădurilor stabilit de statele membre. În cazul exploatațiilor care depășesc anumite dimensiuni, care urmează să fie stabilite de statele membre în program, sprijinul este condiționat de prezentarea unui plan de gestionare a pădurilor cu obiective detaliate în materie de prevenire.

Zonele forestiere incluse în categoria de risc de incendii mediu spre ridicat, în conformitate cu planul de protecție a pădurilor stabilit de statele membre, sunt eligibile pentru sprijinul legat de prevenirea incendiilor forestiere.

3. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (d) este condiționat de recunoașterea oficială de către autoritățile publice competente ale statelor membre a faptului că s‑a produs un dezastru natural și că acest dezastru sau măsurile adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări parazitare a cauzat distrugerea a cel puțin 30 % din potențialul forestier relevant. Acest procent se determină fie pe baza potențialului forestier mediu existent în perioada de trei ani imediat anterioară producerii dezastrului, fie pe baza mediei din perioada de cinci ani imediat anterioară producerii dezastrului, excluzând valorile minime și maxime.

4. În cadrul acestei măsuri nu se acordă niciun sprijin pentru pierderea venitului cauzată de dezastrul natural.

Statele membre garantează evitarea supracompensării ca urmare a combinării acestei măsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sistemele private de asigurări

Articolul 26

Investiții în ameliorarea rezilienței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere

1. Sprijinul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) litera (d) se acordă persoanelor fizice, proprietarilor privați de păduri, organismelor de drept privat și semi-publice, municipalităților și asociațiilor acestora. În cazul pădurilor de stat, se poate acorda sprijin și organismelor de gestionare a acestor păduri, care nu depind de bugetul de stat.

2. Principalul obiectiv al investițiilor trebuie să fie îndeplinirea angajamentelor luate în scopul protecției mediului și sau furnizarea de servicii ecosistemice și/sau care sporesc utilitatea publică a pădurilor sau a suprafețelor împădurite din zona în cauză sau ameliorarea potențialului ecosistemelor de atenuare a schimbărilor climatice, fără a exclude beneficiile economice pe termen lung.

Articolul 27

Investiții în noi tehnologii forestiere și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere

1. Sprijinul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) litera (e) se acordă proprietarilor privați de păduri, municipalităților și asociațiilor acestora, precum și IMM-urilor, pentru investiții în ameliorarea potențialului forestier sau legate de activități de prelucrare și comercializare care conferă valoare adăugată produselor forestiere. În cazul teritoriilor insulelor Azore, Madeira și Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93, și al departamentelor franceze de peste mări se poate acorda sprijin și întreprinderilor care nu sunt IMM-uri.

2. Investițiile legate de creșterea valorii economice a pădurilor se realizează la nivelul exploatației forestiere și pot include investiții în echipamente și practici de recoltare favorabile solului și cu consum redus de resurse.

3. Investițiile legate de utilizarea lemnului ca materie primă sau ca sursă de energie se limitează la toate operațiunile anterioare prelucrării industriale.

4. Sprijinul este limitat la ratele maxime ale sprijinului stabilite în anexa I.

Articolul 28

Înființarea grupurilor de producători

1. În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru facilitarea înființării grupurilor de producători din sectoarele agricol și silvic, în scopul:

(a) adaptării producției și produselor producătorilor care sunt membri ai acestor grupuri la cerințele pieței;

(b) introducerii în comun a produselor pe piață, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzărilor și aprovizionarea cumpărătorilor en gros;

(c) stabilirii unor norme comune privind informarea asupra producției, acordând o atenție deosebită recoltării și disponibilității și

(d) altor activități care pot fi desfășurate de către grupurile de producători, cum ar fi dezvoltarea competențelor în materie de exploatare și de comercializare, precum și organizarea și facilitarea proceselor de inovare.

2. Sprijinul se acordă grupurilor de producători recunoscute oficial de autoritățile competente ale statelor membre, pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul este limitat la grupurile de producători care corespund definiției IMM‑urilor.

Statele membre verifică dacă obiectivele planului de afaceri au fost îndeplinite în termen de cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

3. Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor forfetar plătit în tranșe anuale în cursul primilor cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut pe baza planului său de afaceri. Sprijinul se calculează pe baza producției comercializate anual de către grup. Statele membre plătesc ultima rată numai după ce au verificat dacă planul de afaceri a fost implementat corect.

În primul an, statele membre pot plăti grupurilor de producători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup. În cazul grupurilor de producători din sectorul silvic, sprijinul se calculează pe baza producției medii comercializate de membrii grupului în ultimii cinci ani înainte de recunoașterea acestuia, excluzând valorile minime și maxime.

4. Sprijinul este limitat la ratele și cuantumurile maxime prevăzute în anexa I.

Articolul 29

Agromediu și climă

1. Statele membre pun la dispoziție sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri pe întregul lor teritoriu, în conformitate cu necesitățile și prioritățile lor specifice naționale, regionale sau locale. Includerea acestei măsuri în programele de dezvoltare rurală este obligatorie.

2. Plățile pentru agromediu și climă se acordă fermierilor, grupurilor de fermieri sau grupurilor formate din fermieri și alți gestionari de terenuri care se angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe angajamente de agromediu și climatice având ca obiect terenuri agricole. Atunci când acest lucru este justificat corespunzător de realizarea obiectivelor legate de mediu, plățile pentru agromediu și climă pot fi acordate și altor gestionari de terenuri sau grupurilor formate din alți gestionari de terenuri.

3. Plățile pentru agromediu și climă acoperă numai angajamentele care depășesc standardele obligatorii relevante, stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. HR/2012 și alte obligații relevante stabilite în temeiul titlului III capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. DP/2012, cerințele minime relevante pentru utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, precum și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în legislația națională. Toate aceste cerințe obligatorii trebuie identificate în program.

4. Statele membre depun eforturi pentru a furniza persoanelor care se angajează să desfășoare operațiuni în cadrul acestei măsuri cunoștințele și informațiile necesare pentru implementarea respectivelor operațiuni, inclusiv prin asistenţă de specialitate legată de angajamente și/sau prin condiționarea sprijinului acordat în cadrul acestei măsuri de parcurgerea formării necesare.

5. Angajamentele luate în cadrul acestei măsuri se asumă pentru o perioadă de cinci până la șapte ani. Cu toate acestea, dacă este necesar pentru realizarea sau menținerea beneficiilor de mediu urmărite, statele membre pot stabili, în programele lor de dezvoltare rurală, o perioadă mai lungă pentru anumite tipuri de angajamente, inclusiv prin acordarea o unei prelungiri anuale a acestora după încheierea perioadei inițiale.

6. Plățile se acordă anual pentru a compensa toate sau o parte din costurile suplimentare și pierderile de venit suportate de beneficiari ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentele de agromediu și climatice. Dacă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri, nivelul maxim este de 30 %.

7. Dacă este necesar pentru a asigura aplicarea eficientă a măsurii, statele membre pot utiliza procedura de selecționare a beneficiarilor prevăzută la articolul 49 alineatul (3).

8. Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa I.

În cadrul acestei măsuri nu se poate acorda niciun sprijin pentru angajamente care fac obiectul măsurii privind agricultura ecologică.

9. Se poate acorda un ajutor pentru conservarea resurselor genetice în agricultură în cadrul unor operațiuni care nu intră sub incidența dispozițiilor de la alineatele (1)‑(8).

10. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 în ceea ce privește prelungirea anuală a angajamentelor după perioada inițială a operațiunii, condițiile aplicabile angajamentelor privind utilizarea unor metode diferite de extensificare sau de gestionare a creșterii animalelor, limitarea utilizării îngrășămintelor, a produselor de protecție a plantelor sau a altor produse, creșterea raselor locale aflate în pericol de abandon sau conservarea resurselor genetice vegetale, precum și în ceea ce privește definirea operațiunilor eligibile în temeiul alineatului (9).

Articolul 30

Agricultura ecologică

1. Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă pe hectar de TAU fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului[32].

2. Sprijinul se acordă exclusiv pentru angajamente care depășesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012, cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, precum și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în legislația națională. Toate aceste cerințe trebuie identificate în program.

3. Angajamentele luate în temeiul acestei măsuri se asumă pentru o perioadă de cinci până la șapte ani. Dacă sprijinul se acordă pentru menținerea agriculturii ecologice, statele membre pot să prevadă în programele lor de dezvoltare rurală o prelungire anuală după încheierea perioadei inițiale.

4. Plățile se acordă anual pentru a compensa toate sau o parte din costurile suplimentare și pierderile de venit suportate de beneficiari ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentele respective. Dacă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri, nivelul maxim este de 30 %.

5. Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa I.

Articolul 31

Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa

1. Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă exploataților, anual și pe hectar de TAU sau de pădure, pentru a compensa beneficiarii pentru costurile suportate și pierderile de venit generate de dezavantajele specifice zonelor în cauză, legate de implementarea Directivelor 92/43/CEE, 2009/147/CE și 2000/60/CE.

2. Sprijinul se acordă fermierilor, proprietarilor privați de păduri și, respectiv, asociațiilor de proprietari de păduri. În cazuri justificate corespunzător, sprijinul poate fi acordat și altor gestionari de terenuri.

3. Sprijinul destinat fermierilor în legătură cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE se acordă numai în legătură cu dezavantajele care decurg din respectarea cerințelor care depășesc bunele condiții agricole și de mediu prevăzute la articolul 94 și în anexa II la Regulamentul (UE) nr. HR/2012 al Consiliului.

4. Sprijinul destinat fermierilor în legătură cu Directiva 2000/60/CE se acordă numai cu condiția respectării anumitor cerințe care:

(a) au fost introduse prin Directiva 2000/60/CE, sunt în conformitate cu programele de măsuri prevăzute în planurile de gestionare a districtelor hidrografice în scopul îndeplinirii obiectivelor legate de mediu ale directivei respective și depășesc măsurile necesare pentru implementarea altor acte legislative ale Uniunii privind protecția apelor;

(b) depășesc cerințele de reglementare în materie de gestionare și bunele condiții agricole și de mediu prevăzute în titlul VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. HR/2012 și obligațiile prevăzute în titlul III capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. DP/2012.

(c) depășesc nivelul de protecție prevăzut de legislația Uniunii în vigoare la momentul adoptării Directivei 2000/60/CE, în conformitate cu articolul 4 alineatul (9) din Directiva 2000/60/CE și

(d) impun schimbări majore ale tipului de utilizare a terenurilor și/sau restricții importante în privința practicilor agricole, care au ca efect o scădere considerabilă a venitului.

5. Cerințele menționate la alineatele (3) și (4) trebuie identificate în program.

6. Următoarele suprafețe sunt eligibile pentru plăți:

(a) zonele agricole și forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;

(b) alte zone delimitate de protecție a naturii în care există restricții în materie de mediu aplicabile activităților agricole sau forestiere, care contribuie la implementarea articolului 10 din Directiva 92/43/CEE. Aceste zone nu pot depăși, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, 5 % din zonele Natura 2000 delimitate, acoperite de domeniul de aplicare teritorial al programului;

(c) zonele agricole incluse în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice în conformitate cu Directiva 2000/60/CE.

7. Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa I.

Articolul 32

Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

1. Plățile pentru fermierii din zonele montane și din alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se acordă anual, pe hectar de TAU, pentru a compensa costurile suplimentare și pierderile de venit suportate de fermieri din cauza constrângerilor impuse producției agricole în zonele în cauză.

Costurile suplimentare și pierderile de venit se calculează în raport cu suprafețele care nu se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, luând în considerare plățile efectuate în temeiul titlului III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. DP/2012.

2. Plățile se acordă fermierilor care se angajează să își continue activitatea agricolă în zonele delimitate în temeiul articolului 33.

3. Cuantumul plăților se stabilește între limita minimă și cea maximă prevăzute în anexa I.

4. Statele membre prevăd degresivitatea plăților pentru suprafețe care depășesc un prag minim per exploatație, care urmează a fi stabilită în program.

5. Statele membre pot acorda plăți în cadrul acestei măsuri în perioada 2014 – 2017 fermierilor din zonele care au fost eligibile în temeiul articolului 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada de programare 2007 ‑ 2013, dar care nu mai sunt eligibile ca urmare a noii delimitări menționate la articolul 46 alineatul (3). Aceste plăți trebuie să fie degresive începând, în 2014, de la 80 % din plata primită în 2013 și ajungând la 20 % în 2017.

6. În statele membre care nu au finalizat delimitarea prevăzută la articolul 33 alineatul (3) până la 1 ianuarie 2014, alineatul (5) se aplică fermierilor care au ptimit plăți în zonele care au fost eligibile pentru plățile respective în perioada 2007 ‑ 2013. După finalizarea delimitării, fermierii din zonele care rămân eligibile primesc integral plățile acordate în cadrul acestei măsuri. Fermierii din zonele care nu mai sunt eligibile continuă să primească plăți în conformitate cu alineatul (5).

Articolul 33

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

1. Statele membre delimitează, pe baza alineatelor (2), (3) și (4), zonele eligibile pentru plățile prevăzute la articolul 32, în funcție de următoarele categorii:

(a) zone montane;

(b) zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative și

(c) alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

2. Pentru a fi eligibile pentru plățile prevăzute la articolul 32, zonele montane trebuie să prezinte o limitare considerabilă a posibilităților de utilizare a terenurilor și o importantă creștere a costurilor de producție din cauza:

(a) existenței unor condiții climatice foarte dificile datorate altitudinii, care au ca efect diminuarea substanțială a perioadei de vegetație;

(b) prezenței în cea mai mare parte a zonei în cauză, la o altitudine mai mică, a unor pante care sunt prea abrupte pentru utilizarea mașinilor agricole sau care necesită utilizarea unor echipamente speciale foarte costisitoare, sau o combinație a acestor doi factori, acolo unde constrângerile generate de fiecare factor în parte sunt mai puțin accentuate, însă combinația dintre aceștia generează constrângeri echivalente.

Zonele situate la nord de paralela de 62o și anumite zone adiacente sunt considerate a fi zone montane.

3. Pentru a fi eligibile pentru plățile acordate în temeiul articolului 32, zonele care nu sunt zone montane sunt considerate ca fiind confruntate cu constrângeri naturale semnificative dacă cel puțin 66 % din TAU îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile enumerate în anexa II la valoarea minimă indicată. Respectarea acestei condiții se asigură la nivelul corespunzător al unităților administrative locale (nivelul „LAU 2”).

Atunci când delimitează zonele care fac obiectul prezentului alineat, statele membre realizează un exercițiu de reglare, bazat pe criterii obiective, în scopul excluderii zonelor în care s-a dovedit prin documente că există constrângeri naturale semnificative în conformitate cu primul alineat, care au fost însă depășite cu ajutorul unor investiții sau prin activitate economică.

4. Alte zone decât cele menționate la alineatele (2) și (3) sunt eligibile pentru plățile acordate în temeiul alineatului 32 dacă se confruntă cu constrângeri specifice și dacă este necesar să se continue gestionarea terenurilor pentru a conserva sau pentru a ameliora mediul, pentru a menține peisajul rural și a conserva potențialul turistic sau pentru a proteja zona costieră.

Zonele care se confruntă cu constrângeri specifice cuprind zone agricole care sunt omogene din punctul de vedere al condițiilor naturale de protecție și a căror suprafață totală nu depășește 10 % din teritoriul statului membru în cauză.

5. Statele membre anexează la programele lor de dezvoltare rurală:

(a) delimitările existente sau modificate în temeiul alineatelor (2) și (4);

(b) noua delimitare a zonelor în conformitate cu alineatul (3);

Articolul 34

Bunăstarea animalelor

1. Plățile pentru bunăstarea animalelor prevăzute în cadrul acestei măsuri se acordă fermierilor care se angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe angajamente în favoarea bunăstări animalelor.

2. Plățile în favoarea bunăstării animalelor acoperă numai angajamentele care depășesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. HR/2012 și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în legislația națională. Aceste cerințe relevante trebuie identificate în program.

Angajamentele respective se asumă pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de reînnoire.

3. Plățile bazate pe suprafață sau alte plăți bazate pe costuri unitare se acordă anual și compensează fermierii pentru toate costurile suplimentare sau pentru o parte a acestora și pentru pierderile de venit care rezultă din angajamentul luat. Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentul respectiv.

Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prevăzut în anexa I.

4. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în temeiul articolului 90 privind delimitarea zonelor în care angajamentele în favoarea bunăstării animalelor trebuie să prevadă standarde îmbunătățite pentru metodele de producție.

Articolul 35

Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor

1. Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă pe hectar de pădure deținătorilor de păduri, municipalităților și asociațiilor acestora care se angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe angajamente de silvomediu. Organismele care gestionează păduri aflate în proprietatea statului pot de asemenea să beneficieze de sprijin, cu condiția să fie independente de bugetul de stat.

În cazul exploatațiilor forestiere care depășesc un anumit prag care urmează să fie stabilit de statele membre în programele lor de dezvoltare rurală, sprijinul prevăzut la alineatul (1) trebuie condiționat de prezentarea unui plan de gestionare a pădurilor sau a unui instrument echivalent în concordanță cu gestionarea durabilă a pădurilor.

2. Plățile acoperă numai angajamentele care depășesc cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de alte acte legislative naționale relevante. Toate aceste cerințe trebuie identificate în program.

Angajamentele se iau pentru o perioadă de cinci - șapte ani. Cu toate acestea, dacă este necesar și justificat în mod corespunzător, statele membre pot să prevadă, în programele lor de dezvoltare rurală, o perioadă mai lungă pentru anumite tipuri de angajamente.

3. Plățile compensează beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile suplimentare și pierderile de venit suportate ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentul de agromediu. Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prevăzut în anexa I.

4. Se poate acorda sprijin entităților private, municipalităților și asociațiilor acestora pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere, în cadrul unor operațiuni care nu intră sub incidența alineatelor (1), (2) și (3).

5. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind tipurile de operațiuni eligibile pentru sprijin în temeiul alineatului (4).

Articolul 36

Cooperare

1. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri promovează forme de cooperare care implică cel puțin două entități și, în special:

(a) abordări de cooperare între diferiți actori din lanțul agroalimentar din Uniune și din sectorul forestier, precum și între alți actori care contribuie la realizarea obiectivelor și priorităților politicii de dezvoltare rurală, inclusiv organizațiile interprofesionale;

(b) crearea de grupuri și rețele;

(c) înființarea și funcționarea grupurilor operaționale din cadrul PEI privind productivitatea și sustenabilitatea agriculturii, la care se face referire la articolul 62.

2. Cooperarea în temeiul alineatului (1) se referă în special la următoarele:

(a) proiecte-pilot;

(b) dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier;

(c) cooperare între micii operatori în ceea ce privește organizarea de procese de lucru comune, partajarea echipamentelor și a resurselor;

(d) cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul alimentar în vederea stabilirii de platforme logistice pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale;

(e) activități de promovare pe plan local legate de dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale;

(f) acțiuni comune în scopul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea;

(g) abordări colective privind proiectele de mediu și practicile ecologice în curs;

(h) cooperare orizontală și verticală între actorii din cadrul lanțurilor de aprovizionare în ceea ce privește producția sustenabilă de biomasă, care să fie utilizată în scopul producerii de alimente și de energie și în cadrul proceselor industriale.

(i) implementarea, în special de către parteneriate public-privat, altele decât cele definite la articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], a strategiilor de dezvoltare locală care abordează una sau mai multe dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală;

(j) elaborarea de planuri de gestionare a pădurilor sau a unor instrumente echivalente.

3. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă exclusiv noilor grupuri și rețele formate și celor care încep o nouă activitate.

Sprijinul pentru operațiunile prevăzute la alineatul (2) litera (b) poate fi acordat și actorilor individuali, dacă această posibilitate este prevăzută în programul de dezvoltare rurală.

4. Rezultatele proiectelor-pilot și ale operațiunilor realizate de actorii individuali în temeiul alineatului (2) litera (b) trebuie diseminate.     

5. Următoarele costuri aferente formelor de cooperare menționate la alineatul (1) sunt eligibile pentru sprijin în cadrul acestei măsuri:

(a) costuri aferente realizării de studii cu privire la zona în cauză, și de studii de fezabilitate, precum și costuri aferente elaborării unui plan de afaceri, a unui plan de gestionare a pădurilor sau a unui plan echivalent, sau costuri aferente strategiei de dezvoltare locală, alta decât cea menționată la articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012];

(b) costurile aferente animării zonei în cauză pentru a face posibilă realizarea unui proiect teritorial colectiv. În cazul grupurilor, animarea poate viza, de asemenea, organizarea de cursuri de formare, interconectarea membrilor și recrutarea de noi membri;

(c) costurile de funcționare a cooperării;

(d) costuri directe aferente unor proiecte specifice legate de implementarea unui plan de afaceri, a unei strategii de dezvoltare locală, alta decât cea menționată la articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], sau a unei acțiuni orientate spre inovare;

(e) costuri aferente activităților de promovare.

6. Acolo unde se implementează un plan de afaceri, un plan de gestionare a pădurilor sau un plan echivalent sau o strategie de dezvoltare, statele membre pot acorda ajutorul fie sub forma unei sume globale care să acopere costurile de cooperare și costurile aferente proiectelor implementate, fie sub forma unei sume care să acopere numai costurile de cooperare, folosind în acest caz fonduri provenind din cadrul altor măsuri sau alte fonduri ale Uniunii destinate implementării de proiecte.

7. Cooperarea între actori aflați în regiuni sau state membre diferite este, de asemenea, eligibilă pentru acest sprijin.

8. Sprijinul este limitat la o perioadă de maximum șapte ani, excepție făcându-se în cazul acțiunilor ecologice colective, în situații justificate corespunzător.

9. Cooperarea în cadrul acestei măsuri poate fi combinată cu proiecte sprijinite de fonduri ale Uniunii, altele decât FEADR, pe același teritoriu. Statele membre garantează evitarea supracompensării ca urmare a combinării acestei măsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii.

10. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind specificarea mai detaliată a caracteristicilor proiectelor-pilot, ale grupurilor, ale rețelelor, ale lanțurilor scurte de aprovizionare și ale piețelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin, precum și privind condițiile de acordare a ajutorului pentru tipurile de operațiuni enumerate la alineatul (2).

Articolul 37

Gestionarea riscurilor

1. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri constă în:

(a) contribuții financiare plătite direct fermierilor, la primele de asigurarea a culturilor, a animalelor și a plantelor împotriva pierderilor economice cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de boli ale animalelor sau ale plantelor sau de infestarea parazitară;

(b) contribuții financiare la fonduri mutuale destinate plătirii de compensații financiare fermierilor pentru pierderile economice cauzate de izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor sau de un incident de mediu;

(c) un instrument de stabilizare a veniturilor, sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, care acordă compensații fermierilor care se confruntă cu o scădere drastică a veniturilor lor.

2. În scopul aplicării alineatului (1) literele (b) și (c), „fond mutual” înseamnă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu legislația sa națională și care permite fermierilor afiliați să încheie o asigurare, prin care se acordă plăți compensatorii fermierilor afiliați care sunt afectați de pierderi economice cauzate de izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor sau de un incident de mediu sau care se confruntă cu o scădere drastică a veniturilor lor.

3. Statele membre garantează evitarea supracompensării ca urmare a combinării acestei măsuri cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sisteme private de asigurări. Ajutorul direct pentru venit primit din Fondul european de ajustare la globalizare[33] (denumit în continuare „FEG”) va fi, de asemenea, luat în considerare la estimarea nivelurilor veniturilor fermierilor.

4. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind durata minimă și cea maximă a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale menționate la articolul 39 alineatul (3) litera (b) și la articolul 40 alineatul (4).

Articolul 38

Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor

1. Sprijinul prevăzut la articolul 37 alineatul (1) litera (a) se acordă numai pentru contractele de asigurări care acoperă pierderile cauzate de un fenomen meteorologic nefavorabil, de o boală a animalelor sau a plantelor sau de infestarea parazitară sau de o măsură adoptată în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări parazitare care distruge peste 30 % din producția medie anuală a unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime.

2. Producerea unui fenomen meteorologic nefavorabil, izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor sau infestarea parazitară trebuie să fie recunoscută ca atare în mod oficial de către autoritatea competentă a statului membru în cauză.

Dacă este adecvat, statele membre pot stabili în avans criterii pe baza cărora această recunoaștere formală se consideră a fi acordată.

3. Plățile de asigurare compensează cel mult costurile totale aferente reparării daunelor menționate la articolul 37 alineatul (1) litera (a) și nu impun cerințe sau mențiuni legate de tipul sau cantitatea producției viitoare.

Statele membre pot limita cuantumul primei eligibile pentru sprijin aplicând plafoane corespunzătoare.

4. Sprijinul este limitat la rata maximă prevăzută în anexa I.

Articolul 39

Fonduri mutuale pentru bolile animalelor și ale plantelor și pentru incidentele

de mediu

1. Pentru a fi eligibil pentru sprijin, fondul mutual în cauză trebuie:

(a) să fie acreditat de autoritatea competentă în conformitate cu legislația națională;

(b) să urmeze o politică transparentă în ceea ce privește plățile vărsate în fond și sumele retrase din acesta;

(c) să prevadă norme clare privind atribuirea responsabilităților legate de eventualele datorii realizate.

2. Statele membre definesc normele privind constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea plăților compensatorii către fermieri în caz de criză și cele privind administrarea și monitorizarea respectării normelor respective.

3. Contribuțiile financiare prevăzute la articolul 37 alineatul (1) litera (b) pot viza exclusiv:

(a) costurile administrative aferente creării fondului mutual, repartizate pe o perioadă de maximum trei ani, în mod degresiv;

(b) cuantumurile plătite de fondul mutual sub formă de compensații financiare pentru fermieri. În plus, contribuția financiară poate fi legată de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a plăti fermierilor compensația financiară în caz de criză.

Nu se poate face nicio contribuție financiară din fonduri publice la capitalul subscris inițial.

4. În ceea ce privește bolile animalelor, compensația financiară prevăzută la articolul 37 alineatul (1) litera (b) poate fi acordată numai în cazul bolilor care figurează pe lista bolilor animalelor stabilită de Organizația Mondială pentru Sănătate Animală și/sau în anexa la Decizia 90/424/CEE.

5. Sprijinul este limitat la rata maximă a sprijinului prevăzută în anexa I.

Statele membre pot limita costurile eligibile pentru sprijin prin aplicarea:

(a) unor plafoane pentru fiecare fond;

(b) unor plafoane corespunzătoare pentru fiecare unitate.

Articolul 40

Instrumentul de stabilizare a veniturilor

1. Sprijinul prevăzut la articolul 37 alineatul (1) litera (c) poate fi acordat numai în cazul în care scăderea venitului depășește 30 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. În scopul aplicării articolului 37 alineatul (1) litera (c), „venit” înseamnă suma veniturilor primite de fermier de pe piață, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se scad costurile de producție. Plățile acordate fermierilor de fondul mutual compensează cel mult 70 % din venitul pierdut.

2. Pentru a fi eligibil pentru sprijin, fondul mutual în cauză trebuie:

(a) să fie acreditat de autoritatea competentă în conformitate cu legislația națională;

(b) să urmeze o politică transparentă în ceea ce privește plățile vărsate în fond și sumele retrase din acesta;

(c) să prevadă norme clare privind atribuirea responsabilităților legate de eventualele datorii realizate.

3. Statele membre definesc normele privind constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea plăților compensatorii către fermieri în caz de criză și cele privind administrarea și monitorizarea respectării normelor respective.

4. Contribuțiile financiare prevăzute la articolul 37 alineatul (1) litera (c) pot fi acordate numai în raport cu sumele plătite fermierilor de fondul mutual cu titlul de compensație financiară. În plus, contribuția financiară poate fi legată de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a plăti fermierilor compensația financiară în caz de criză.

Nu se poate face nicio contribuție financiară din fonduri publice la capitalul subscris inițial.

5. Sprijinul este limitat la rata maximă prevăzută în anexa I.

Articolul 41

Norme privind implementarea măsurilor

Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind implementarea măsurilor din prezenta secțiune privind:

(a) procedurile de selectare a autorităților sau organismelor care furnizează servicii de consiliere în domeniul agricol și silvic, servicii de gestionare a exploatației sau de înlocuire în cadrul exploatației, precum și degresivitatea ajutorului în temeiul măsurii „servicii de consiliere” prevăzută la articolul 16;

(b) evaluarea de către statele membre a progreselor realizate în raport cu planul de afaceri, a opțiunilor de plată și a modalităților de acces la alte măsuri destinate tinerilor fermieri în cadrul măsurii „dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” prevăzută la articolul 20;

(c) demarcarea de alte măsuri, conversia în alte unități decât cele utilizate în anexa I, calcularea costurilor tranzacționale și conversia sau ajustarea angajamentelor din cadrul măsurii „agromediu și climă” prevăzute la articolul 29, al măsurii „agricultura ecologică” prevăzută la articolul 30 și al măsurii „servicii de silvomediu și conservarea pădurilor” prevăzută la articolul 35.

(d) posibilitatea de a utiliza ipoteze standard cu privire la pierderile de venit, în cadrul măsurilor prevăzute la articolele 29 - 32, 34 și 35, precum și criteriile pentru calcularea acestora;

(e) calcularea cuantumului sprijinului în cazul în care o operațiune este eligibilă pentru sprijin în cadrul mai multor măsuri.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Secțiunea 2

Leader

Articolul 42

Grupurile de acțiune locală LEADER

1. Pe lângă sarcinile menționate la articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], grupurile de acțiune locală pot, de asemenea, să realizeze sarcini suplimentare care le sunt delegate de către autoritatea de gestionare și/sau de către agenția de plăți.

2. Grupurile de acțiune locală pot solicita agenției de plăți competente achitarea unui avans în cazul în care se include în programul de dezvoltare rurală o astfel de posibilitate. Cuantumul avansurilor nu poate depăși 50 % din sprijinul public legat de costurile de funcționare și de animare.

Articolul 43

Sprijinul pregătitor

1. Sprijinul prevăzut la articolul 31 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] acoperă:

(a) un „kit de inițiere LEADER”, constând în acțiuni de consolidare a capacităților pentru grupurile care nu au implementat axa LEADER în perioada de programare 2007-2013 și în sprijin pentru proiecte-pilot de mică anvergură;

(b) consolidarea capacităților, formarea și interconectarea în vederea elaborării și implementării unei strategii de dezvoltare locală.

2. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind definirea costurilor eligibile aferente acțiunilor prevăzute la alineatul (1).

Articolul 44

Activitățile de cooperare din cadrul axei LEADER

1. Sprijinul prevăzut la articolul 31 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] se acordă pentru:

(a) proiecte de cooperare interteritorială sau transnațională;

„Cooperare interteritorială” înseamnă cooperarea în interiorul unui stat membru. „Cooperare transnațională” înseamnă cooperarea dintre teritorii aparținând mai multor state membre, precum și cu teritorii ale unor țări terțe.

(b) asistență tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare interteritorială și transnațională, cu condiția ca grupurile de acțiune locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret.

2. În afară de alte grupuri de acțiune locală, partenerii din cadrul unui grup de acțiune locală finanțat din FEADR pot fi:

(a) un parteneriat public-privat pe un teritoriu rural, care implementează o strategie de dezvoltare locală în interiorul sau în afara Uniunii;

(b) un parteneriat public-privat pe un teritoriu nerural, care implementează o strategie de dezvoltare locală.

3. În cazul în care grupurile de acțiune locală nu selecționează proiecte de cooperare, statele membre instituie un sistem de depunere permanentă a candidaturilor pentru proiecte de cooperare.

Statele membre fac publice procedurile administrative naționale sau regionale de selectare a proiectelor de cooperare transnațională și o listă a costurilor eligibile, cel târziu în termen de doi ani de la data aprobării programelor lor de dezvoltare rurală.

Proiectele de cooperare se aprobă cel târziu în termen de patru luni de la data depunerii proiectului.

4. Statele membre comunică Comisiei proiectele de cooperare transnațională aprobate.

Articolul 45

Costurile de funcționare și animarea

1. Costurile de funcționare menționate la articolul 31 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] sunt costuri legate de gestionarea implementării strategiei de dezvoltare locală prin intermediul grupului de acțiune locală.

2. Costurile aferente animării teritoriului, menționate la articolul 31 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] sunt costuri care acoperă acțiunile de informare cu privire la strategia de dezvoltare locală, precum și activitățile de dezvoltare a proiectelor.

3. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 privind definirea costurilor eligibile aferente acțiunilor prevăzute la alineatul (2).

Capitolul II Dispoziții comune pentru mai multe măsuri

Articolul 46

Investiții

1. Pentru a fi eligibile pentru sprijinul FEADR, operațiunile de investiții trebuie să fie precedate de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului, în conformitate cu legislația specifică aplicabilă respectivului tip de investiții, acolo unde investițiile ar putea avea efecte negative asupra mediului.

2. Cheltuielile sunt limitate la:

(a) construcția, achiziția, inclusiv prin leasing, sau renovarea de bunuri imobile;

(b) achiziționarea sau cumpărarea prin leasing de mașini și echipamente noi, inclusiv de software, în limita valorii pe piață a bunului respectiv;

(c) costurile generale ocazionate de cheltuielile prevăzute la literele (a) și (b), precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, studii de fezabilitate, achiziționarea de brevete sau de licențe.

3. În cazul irigațiilor, sunt considerate cheltuieli eligibile numai investițiile care determină o reducere a consumului anterior de apă cu cel puțin 25 %. Prin derogare, în statele membre care au aderat la Uniune începând din 2004 investițiile în instalații de irigare noi pot fi considerate cheltuieli eligibile în cazul în care o analiză de mediu dovedește că investiția în cauză este sustenabilă și nu are efecte negative asupra mediului.

4. În cazul investițiilor agricole, achiziția de drepturi de producție agricolă, de drepturi la plată, de animale și de plante anuale, precum și plantarea acestora din urmă, nu sunt eligibile pentru sprijinul acordat pentru investiții. Cu toate acestea, în caz de refacere a potențialului de producție agricolă distrus de dezastre naturale în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (b), cheltuielile aferente achiziționării de animale pot fi considerate cheltuieli eligibile.

5. Beneficiarii sprijinului pentru investiții pot solicita plata unui avans de până la 50 % din ajutorul public acordat pentru aceste investiții de către agențiile de plăți competente, dacă opțiunea respectivă este inclusă în programul de dezvoltare rurală.

6. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 cu privire la condițiile în care alte costuri aferente contractelor de leasing, echipamentelor second-hand și investițiilor simple de înlocuire pot fi considerate cheltuieli eligibile.

Articolul 47

Norme privind plățile legate de suprafață

1. Numărul hectarelor cărora li se aplică un angajament în temeiul articolelor 29, 30 și 35 poate varia de la an la an, în cazul în care:

(a) programul de dezvoltare rurală prevede această posibilitate;

(b) angajamentul în cauză nu se aplică parcelelor fixe și

(c) nu este periclitată atingerea obiectivului angajamentului.

2. În cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiție de acordare a sprijinului, întregul teren care face obiectul angajamentului sau o parte a acestuia sau întreaga exploatație este transferat(ă) altei persoane, angajamentul poate fi preluat, pentru perioada rămasă, de persoana în cauză sau poate expira.

3. În cazul în care beneficiarul nu mai poate să-și onoreze angajamentele luate deoarece exploatația face obiectul unei reparcelări sau al unor măsuri de amenajare funciară aprobate de autoritățile publice competente, statele membre iau măsurile necesare pentru a permite adaptarea angajamentelor la noua situație a exploatației. În cazul în care această adaptare se dovedește imposibil de realizat, angajamentul încetează.

4. Rambursarea ajutorului primit nu este necesară în cazuri de forță majoră.

5. Alineatul (2), în ceea ce privește cazurile de transfer al întregii exploatații, și alineatul (4) se aplică, de asemenea, angajamentelor luate în temeiul articolului 34.

6. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 cu privire la condițiile aplicabile în cazul transferului parțial al unei exploatații, definirea altor situații în care nu este necesară rambursarea ajutorului.

Articolul 48

Clauza de revizuire

Este prevăzută o clauză de revizuire pentru operațiunile întreprinse în temeiul articolelor 29, 30 34 și 35 pentru a permite ajustarea acestora în caz de modificare a standardelor obligatorii, a cerințelor sau a obligațiilor relevante, prevăzute la articolele respective, pe care angajamentele trebuie să le depășească. Operațiunile întreprinse în temeiul articolelor 29, 30, 35 și 35 care depășesc actuala perioadă de programare trebuie să conțină o clauză de revizuire pentru a permite ajustarea acestora la cadrul juridic al următoarei perioade de programare.

În cazul în care această ajustare nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează.

Articolul 49

Selecționarea proiectelor

1. Autoritatea de gestionare a programului de dezvoltare rurală stabilește criteriile de selecție pentru operațiunile realizate în cadrul tuturor măsurilor, în urma consultării comitetului de monitorizare. Criteriile de selecție urmăresc să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală La stabilirea criteriilor de selecție se ține seama de principiul proporționalității în ceea ce privește subvențiile mici.

2. Autoritatea statului membru responsabilă cu selecționarea proiectelor se asigură că aceasta se face în conformitate cu criteriile de selecție menționate la alineatul (1) și potrivit unei proceduri transparente și bine documentate. Aplicarea criteriilor de selecție nu este obligatorie în cazul măsurilor menționate la articolele 29-32, 34 și 35, cu excepția cazului în care fondurile disponibile sunt insuficiente pentru a-i acoperi pe toți solicitanții eligibili.

3. Dacă este cazul, beneficiarii pot fi selecționați pe baza unor cereri de propuneri, conform unor criterii care țin seama de eficiența economică și ecologică.

Articolul 50

Definiția zonei rurale

În scopul aplicării prezentului regulament, autoritatea de gestionare definește „zona rurală” la nivel de program.

Capitolul III Asistența tehnică și interconectarea

Articolul 51

Finanțarea asistenței tehnice

1. În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012, FEADR poate utiliza până la 0,25 % din alocarea sa anuală pentru finanțarea sarcinilor menționate la articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], inclusiv a costurilor aferente creării și funcționării rețelei europene pentru dezvoltare rurală la care se face referire la articolul 52, ale rețelei PEI la care se face referire la articolul 53 și ale rețelei europene de evaluare pentru dezvoltare rurală la care se face referire la articolul 54, la inițiativa Comisiei și/sau în numele acesteia.

De asemenea, FEADR poate finanța acțiunile prevăzute la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. XXXX/XXXX [regulamentul privind calitatea], în legătură cu indicațiile și simbolurile sistemelor de calitate ale Uniunii.

Aceste acțiuni se desfășoară în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și cu orice alte dispoziții ale regulamentului respectiv și ale actelor de implementare a acestuia, aplicabile acestei forme de execuție a bugetului.

2. Din alocarea menționată la alineatul (1) se retrage o sumă de 30 de milioane EUR pentru a fi utilizată la finanțarea premiului pentru cooperarea locală inovatoare prevăzut la articolul 56.

3. La inițiativa statelor membre, un procent de până la 4 % din cuantumul total alocat fiecărui program de dezvoltare rurală poate fi destinat finanțării sarcinilor menționate la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], precum și a costurilor aferente lucrărilor pregătitoare pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, menționate la articolul 33 alineatul (3).

Costurile aferente organismului de certificare menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012 nu sunt eligibile în temeiul prezentului alineat.

În limita de 4 %, se rezervă o sumă pentru crearea și operarea rețelei rurale naționale prevăzute la articolul 55.

4. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 cu privire la definirea ulterioară a acțiunilor de control care sunt eligibile pentru sprijin în temeiul alineatului (3).

Articolul 52

Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală

1. În conformitate cu articolul 51 alineatul (1), se creează o rețea europeană pentru dezvoltare rurală în scopul interconectării rețelelor, organizațiilor și administrațiilor naționale care își desfășoară activitatea în domeniul dezvoltării rurale, la nivelul Uniunii.

2. Interconectarea prin intermediul rețelei europene pentru dezvoltare rurală are ca scop:

(a) sporirea gradului de implicare a părților interesate în implementarea dezvoltării rurale;

(b) ameliorarea calității programelor de dezvoltare rurală;

(c) contribuția la informarea publicului larg cu privire la beneficiile politicii de dezvoltare rurală.

3. Sarcinile rețelei sunt:

(a) colectarea, analizarea și diseminarea informațiilor cu privire la acțiunile din domeniul dezvoltării rurale;

(b) colectarea, consolidarea și difuzarea la nivelul Uniunii a bunelor practici de dezvoltare rurală;

(c) înființarea și funcționarea unor grupuri tematice și/sau a unor ateliere de lucru, în vederea facilitării schimbului de expertiză și a sprijinirii implementării, monitorizării și dezvoltării ulterioare a politicii de dezvoltare rurală;

(d) furnizarea de informații privind evoluția situației zonelor rurale din Uniune și din țările terțe;

(e) organizarea de reuniuni și seminarii la nivelul Uniunii pentru participanții activi la dezvoltarea rurală;

(f) sprijinirea rețelelor naționale și a inițiativelor de cooperare transnațională;

(g) în mod specific pentru grupurile de acțiune locală:

(i)      crearea de sinergii cu activitățile desfășurate la nivel național și/sau regional de către rețelele respective în ceea ce privește acțiunile de consolidare a capacităților și schimbul de experiență și

(ii)      cooperarea cu organismele de interconectare și cu cele care oferă asistență tehnică pentru dezvoltarea rurală, create de FEDER, FSE și EMFF, în ceea ce privește activitățile de dezvoltare locală ale acestora și cooperarea transnațională.

4. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, structura organizațională și modul de operare a rețelei europene pentru dezvoltare rurală. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Articolul 53

Rețeaua PEI

1. Se creează o rețea PEI pentru a sprijini PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii prevăzut la articolul 61, în conformitate cu articolul 51 alineatul (1). Această rețea permite interconectarea grupurilor operaționale, a serviciilor de consiliere și a cercetătorilor.

2. Sarcinile rețelei PEI sunt:

(a) furnizarea unui serviciu de asistență tehnică și furnizarea de informații actorilor principali în legătură cu PEI;

(b) animarea discuțiilor la nivelul programului, pentru a încuraja înființarea de grupuri operaționale;

(c) analizarea rezultatelor și cunoștințelor în materie de cercetare relevante pentru PEI și întocmirea de rapoarte în acest sens;

(d) colectarea, consolidarea și diseminarea bunelor practici relevante pentru inovare;

(e) organizarea de conferințe și ateliere de lucru și diseminarea informațiilor în domeniul PEI.

3. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, structura organizațională și modul de operare a rețelei PEI. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Articolul 54

Rețeaua europeană de evaluare pentru dezvoltare rurală

1. Se creează o rețea europeană de evaluare pentru dezvoltare rurală pentru a sprijini evaluarea programelor de dezvoltare rurală în conformitate cu articolul 51 alineatul (1). Această rețea permite interconectarea părților implicate în evaluarea programelor de dezvoltare rurală.

2. Obiectivul rețelei europene de evaluare pentru dezvoltare rurală este de a facilita schimbul de expertiză și de bune practici cu privire la metodologiile de evaluare, de a dezvolta metode și instrumente de evaluare, de a sprijini procesele de evaluare, precum și colectarea și gestionarea datelor.

3. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, structura organizațională și funcționarea rețelei europene de evaluare pentru dezvoltare rurală. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Articolul 55

Rețeaua rurală națională

1. Fiecare stat membru creează o rețea rurală națională, care grupează organizațiile și administrațiile implicate în dezvoltarea rurală. Parteneriatul menționat la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] face, de asemenea, parte din rețeaua rurală națională.

Statele membre care aplică programe regionale pot prezenta spre aprobare un program specific pentru crearea și operarea rețelei lor rurale naționale.

2. Interconectarea prin intermediul rețelei rurale naționale are ca scop:

(a) sporirea gradului de implicare a părților interesate în implementarea dezvoltării rurale;

(b) ameliorarea calității programelor de dezvoltare rurală;

(c) informarea publicului larg și a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală;

(d) încurajarea inovării în agricultură.

3. Sprijinul acordat din FEADR în temeiul articolului 51 alineatul (3) se utilizează:

(a) pentru structurile necesare operării rețelei;

(b) pentru pregătirea și implementarea unui plan de acțiune care să conțină cel puțin următoarele elemente:

(i)      gestionarea rețelei;

(ii)      implicarea părților interesate în sprijinirea elaborării programului;

(iii)     sprijin pentru monitorizare, în special prin colectarea și partajarea reacțiilor, recomandărilor și analizelor relevante, realizate în special de comitetele de monitorizare menționate la articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012]. Grupurile de acțiune locală sunt, de asemenea, sprijinite de rețeaua rurală națională în scopul monitorizării și evaluării strategiilor de dezvoltare locală;

(iv)     organizarea unor activități de formare destinate organismelor responsabile cu implementarea programelor și grupurilor de acțiune locală în curs de creare;

(v)     colectarea de exemple de proiecte care să acopere toate prioritățile programelor de dezvoltare rurală;

(vi)     studii și analize în curs;

(vii)    activități de interconectare destinate grupurilor de acțiune locală și în special asistență tehnică pentru cooperarea interteritorială și transnațională, facilitarea cooperării între grupurile de acțiune locală și căutarea de parteneri pentru măsura prevăzută la articolul 36;

(viii)   facilitarea schimburilor de practici și de experiență între consultanți și/sau serviciile de consiliere;

(ix)     activități de interconectare favorabile inovării;

(x)     un plan de comunicare, inclusiv publicitate și informații privind programul de dezvoltare rurală în acord cu autoritățile de gestionare, precum și activități de informare și comunicare destinate publicului larg;

(xi)     dispoziții privind participarea și contribuția la activitățile rețelei europene pentru dezvoltare rurală;

(c) pentru instituirea unui comitet de preselecție format din experți independenți și pentru procesul de preselecție a candidaților la premiul pentru cooperare locală inovatoare, menționat la articolul 58 alineatul (2).

4. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind crearea și modul de operare a rețelelor rurale naționale. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Capitolul IV Premiul pentru cooperare locală inovatoare în zonele rurale

Articolul 56

Premiul pentru cooperare locală inovatoare în zonele rurale

Fondurile la care se face referire la articolul 51 alineatul (2) se utilizează pentru finanțarea acordării premiului pentru proiecte de cooperare care implică cel puțin două entități aflate în state membre diferite, care realizează un concept local inovator.

Articolul 57

Cererea de propuneri

1. Începând din 2015 cel târziu și ulterior în fiecare an, Comisia lansează o cerere de propuneri în vederea acordării premiului prevăzut la articolul 56. Ultima cerere de propuneri se lansează cel târziu în 2019.

2. Cererea de propuneri indică o temă pentru propuneri care trebuie să aibă legătură cu una dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. De asemenea, tema trebuie să fie potrivită pentru implementarea prin cooperare la nivel transnațional.

3. Cererea de propuneri este deschisă atât grupurilor de acțiune locală, cât și entităților individuale care cooperează în scopul realizării unui anumit proiect.

Articolul 58

Procedura de selecție

1. Candidații din toate statele membre își prezintă candidaturile pentru premiu la rețeaua rurală națională corespunzătoare, care va fi responsabilă cu preselecția candidaturilor.

2. Rețelele rurale naționale înființează un comitet de preselecție format din experți independenți aleși dintre membrii rețelelor respective, în vederea preselecției candidaturilor. Preselecția candidaturilor se face pe baza criteriilor de excludere, de selecție și de premiere definite în cererea de propuneri. Fiecare rețea rurală națională preselecționează cel mult 10 dosare și le transmite Comisiei.

3. Comisia este responsabilă pentru selecționarea a cincizeci de proiecte câștigătoare dintre candidaturile trimise de toate statele membre în urma preselecției. Comisia instituie un grup de coordonare ad hoc, format din experți independenți. Acest grup de coordonare pregătește selecționarea dosarelor câștigătoare pe baza criteriilor de excludere, de selecție și de premiere definite în cererea de propuneri.

4. Comisia decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, lista proiectelor pentru care se acordă premiul.

Articolul 59

Premiul financiar – condiții și plată

1. Pentru ca proiectele să fie eligibile pentru premiu, timpul necesar pentru finalizarea lor nu trebuie să depășească doi ani de la data adoptării actului de punere în aplicare prin care se acordă premiul. Calendarul realizării proiectului este definit în dosarul de candidatură.

2. Premiul se acordă sub forma unei plăți forfetare. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cuantumul plății în concordanță cu criteriile definite în cererea de propuneri și ținând seama de costurile estimate aferente realizării proiectului, indicate în dosarul de candidatură. Valoarea maximă a premiului per proiect nu poate depăși 100 000 EUR.

3. Statele membre plătesc premiul candidaților câștigători după ce verifică dacă proiectul a fost finalizat. Uniunea rambursează statelor membre cheltuielile relevante, în conformitate cu dispozițiile titlului IV capitolul II secțiunea 4 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012. Statele membre pot decide să plătească premiul integral sau parțial candidaților câștigători înainte de a verifica dacă proiectul a fost finalizat, dar, în acest caz, le revine întreaga responsabilitate pentru cheltuieli până la verificarea finalizării proiectului.

Articolul 60

Norme privind procedura, calendarele și înființarea grupului de coordonare

Comisia prevede, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate cu privire la procedura și calendarul pentru selecționarea proiectelor, precum și norme privind crearea grupurilor de coordonare formate din experţi independenţi prevăzute la articolul 58 alineatul (3). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

TITLUL IV PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii

Articolul 61

Obiective

1. PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii:

(a) promovează un sector agricol eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, productiv, cu emisii reduse, benefic pentru climă și rezilient, care să funcționeze în armonie cu resursele naturale esențiale de care depinde activitatea agricolă;

(b) contribuie la asigurarea unei aprovizionări stabile cu alimente, furaje și biomateriale, atât existente, cât și noi;

(c) ameliorează procesele de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora;

(d) mediază apropierea între, pe de o parte, cunoștințele și tehnologia de vârf și, pe de altă parte, fermieri, întreprinderi și servicii de consiliere;

2. PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii își atinge obiectivele prin:

(a) crearea de valoare adăugată, prin asigurarea unei legături mai bune între cercetare și practica agricolă și prin încurajarea utilizării la scară mai largă a măsurilor disponibile în materie de inovare;

(b) promovarea punerii în practică mai rapide și la scară mai largă a soluțiilor inovatoare și

(c) informarea comunității științifice cu privire la necesitățile în materie de cercetare ale practicii agricole.

3. FEADR contribuie la atingerea obiectivelor PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii prin sprijinul acordat, în conformitate cu articolul 36, grupurilor operaționale PEI prevăzute la articolul 62 și rețelei PEI prevăzute la articolul 53.

Articolul 62

Grupurile operaționale

1. Grupurile operaționale PEI fac parte din PEI privind productivitatea și durabilitatea agriculturii. Acestea sunt înființate de părți interesate precum fermieri, cercetători, consultanți și întreprinderi implicate în sectorul agroalimentar.

2. Grupurile operaționale PEI stabilesc proceduri interne care să asigure transparența modului lor de operare și evitarea conflictelor de interese.

Articolul 63

Sarcinile grupurilor operaționale

1. Grupurile operaționale PEI elaborează un plan care conține următoarele elemente:

(a) o descriere a proiectului inovator care urmează să fie dezvoltat, testat, adaptat sau implementat;

(b) o descriere a rezultatelor preconizate și a contribuției la obiectivul PEI de creștere a productivității și de gestionare durabilă a resurselor.

2. În cadrul implementării proiectelor lor inovatoare, grupurile operaționale:

(a) iau decizii privind elaborarea și implementarea acțiunilor inovatoare și

(b) implementează acțiuni inovatoare prin intermediul unor măsuri finanțate prin programele de dezvoltare rurală.

3. Grupurile operaționale diseminează rezultatele proiectelor lor, în special prin intermediul rețelei PEI.

TITLUL V Dispoziții financiare

Articolul 64

Resursele și repartiția acestora

1. Cuantumul total al sprijinului pentru dezvoltare rurală acordat de Uniune în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020, repartiția anuală a acestuia și cuantumul minim care urmează să fie concentrat în regiunile mai puțin dezvoltate sunt stabilite de Parlamentul European și de Consiliu, la propunerea Comisiei, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020 și cu Acordul interinstituțional privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară[34] pentru aceeași perioadă.

2. Dintre resursele menționate la alineatul (1), 0,25 % sunt destinate asistenței tehnice pentru Comisie în conformitate cu articolul 51 alineatul (1).

3. În scopul programării și al includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, cuantumurile menționate la alineatul (1) se indexează cu 2 % pe an.

4. Comisia efectuează, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o defalcare anuală pe stat membru a cuantumurilor menționate la alineatul (1), după deducerea cuantumului menționat la alineatul (2) și luând în considerare transferul de fonduri menționat la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. DP/2012. Atunci când realizează defalcarea anuală, Comisia ține seama de:

(a) criterii obiective legate de obiectivele prevăzute la articolul 4 și

(b) performanțele anterioare.

5. Pe lângă cuantumurile menționate la alineatul (4), actul de punere în aplicare menționat la același alineat include, de asemenea, fondurile transferate în FEADR în aplicarea articolului 7 alineatul (2) și a articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. DP/2012.

6. În scopul alocării rezervei de performanță menționate la articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], veniturile alocate disponibile colectate în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012 pentru FEADR se adaugă la cuantumurile menționate la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012]. Veniturile respective se alocă statelor membre proporțional cu procentul care le revine din cuantumul total al sprijinului acordat din FEADR.

Articolul 65

Contribuția fondului

1. Decizia de aprobare a unui program de dezvoltare rurală stabilește valoarea maximă a contribuției FEADR la programul respectiv. Decizia identifică, în mod clar, după caz, creditele alocate regiunilor mai puțin dezvoltate.

2. Contribuția FEADR se calculează pe baza cuantumului cheltuielilor publice eligibile.

3. Programele de dezvoltare rurală stabilesc o rată unică a contribuției FEADR, aplicabilă tuturor măsurilor. Dacă este cazul, se stabilește o rată separată a contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice și pentru insulele mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93. Rata maximă a contribuției FEADR este de:

(a) 85 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93;

(b) 50 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni.

Rata minimă a contribuției FEADR este de 20 %.

4. Prin derogare de la alineatul (3), contribuția maximă a FEADR este de:

(a) 80 % pentru măsurile prevăzute la articolele 15, 28 și 36, pentru dezvoltarea locală din cadrul axei LEADER, la care se face referire la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], și pentru operațiunile prevăzute la articolul 20 alineatul (1) litera (a) punctul (i). Această rată poate fi majorată la 90 % pentru programele din regiunile mai puțin dezvoltate, din regiunile ultraperiferice și din insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93;

(b) 100 % pentru operațiuni finanțate în temeiul articolului 66.

5. Cel puțin 5 % din totalul contribuției FEADR la programul de dezvoltare rurală este rezervat axei Leader.

6. O cheltuială cofinanțată din FEADR nu poate fi cofinanțată printr-o contribuție din fondurile structurale, din Fondul de coeziune sau din oricare alt instrument financiar al Uniunii.

7. În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor, cuantumurile cheltuielilor publice respectă plafoanele stabilite pentru ajutorul de stat, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel.

Articolul 66

Finanțarea operațiunilor care aduc o contribuție semnificativă la inovare

Fondurile transferate în FEADR în aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. DP/2012 se rezervă pentru operațiunile care aduc o contribuție semnificativă la inovare în ceea ce privește productivitatea și durabilitatea agriculturii, inclusiv atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

Articolul 67

Eligibilitatea cheltuielilor

1. Prin derogare de la articolul 55 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], în cazul în care se iau măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, în programele de dezvoltare rurală se poate prevedea posibilitatea ca, începând cu data producerii dezastrului natural, cheltuielile legate de modificarea programelor să poată deveni eligibile.

2. Cheltuielile sunt eligibile pentru contribuția FEADR numai în cazul în care sunt efectuate pentru operațiuni decise de autoritatea de gestionare a programului în cauză sau sub responsabilitatea acesteia, în conformitate cu criteriile de selecție menționate la articolul 49.

Cu excepția costurilor generale definite la articolul 46 alineatul (2) litera (c), în ceea ce privește operațiunile de investiții din cadrul măsurilor care intră sub incidența articolului 42 din tratat, sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate după depunerea unei cereri adresate autorității competente.

Statele membre pot prevedea în programele lor că sunt eligibile numai cheltuielile efectuate după aprobarea de către autoritatea competentă a cererii de acordare a sprijinului.

3. Alineatele (1) și (2) nu se aplică articolului 51 alineatele (1) și (2).

4. Plățile efectuate de către beneficiari se atestă prin facturi și dovezi de plată. Dacă acest lucru nu este posibil, plățile trebuie justificate prin documente cu valoare probatorie echivalentă, cu excepția formelor de sprijin prevăzute la articolul 57 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012].

Articolul 68

Cheltuieli eligibile

1. În cazul în care costurile de funcționare sunt acoperite de sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, sunt eligibile următoarele tipuri de costuri:

(a) costuri de exploatare;

(b) costuri de personal;

(c) costuri de formare;

(d) costuri aferente relațiilor publice;

(e) costuri financiare;

(f) costuri de interconectare.

2. Studiile constituie cheltuieli eligibile numai dacă sunt legate de o anumită operațiune din cadrul programului sau de obiectivele generale și specifice ale programului.

3. Contribuțiile în natură sub forma furnizării de lucrări, bunuri, servicii, terenuri și proprietăți imobiliare, pentru care nu a fost efectuată nicio plată în bani justificată prin facturi sau documente cu valoare probatorie echivalentă, pot fi eligibile pentru sprijin dacă se îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012].

4. Costurile indirecte sunt eligibile pentru sprijin în cadrul măsurilor prevăzute la articolele 15, 16, 19, 21, 25 și 36.

Articolul 69

Posibilitatea de a verifica și de a controla măsurile

1. Statele membre se asigură că toate măsurile de dezvoltare rurală pe care intenționează să le implementeze pot fi verificate și controlate. În acest scop, autoritatea de gestionare și agenția de plăți din cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală realizează o evaluare ex ante a posibilității de a verifica și de a controla măsurile care urmează să fie incluse în programul de dezvoltare rurală. De asemenea, autoritatea de gestionare și agenția de plăți întreprind o evaluare a posibilității de a verifica și de a controla măsurile în cursul implementării programului de dezvoltare rurală. Evaluarea ex ante și evaluarea în cursul perioadei de implementare trebuie să țină seama de rezultatele controalelor efectuate în perioada de programare anterioară și în cea actuală. Dacă, în urma evaluării, se constată că nu sunt îndeplinite cerințele referitoare la posibilitatea de verificare și de controlare, măsurile în cauză trebuie ajustate în consecință.

2. Dacă ajutorul se acordă pe baza unor costuri standard sau a unor costuri suplimentare și a pierderilor de venit, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate și exacte și că sunt realizate în prealabil printr-o metodă de calcul corectă, echitabilă și care poate fi verificată. În acest scop, un organism independent de autoritățile responsabile pentru realizarea calculelor și care dispune de expertiza corespunzătoare trebuie să furnizeze un certificat prin care să confirme caracterul adecvat și precizia calculelor. Certificatul trebuie inclus în programul de dezvoltare rurală.

Articolul 70

Avansurile

1. Plata avansurilor este condiționată de constituirea unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente corespunzătoare procentului de 100 % din valoarea avansului. În ceea ce privește beneficiarii publici, avansurile se plătesc municipalităților, autorităților regionale și asociațiilor acestora, precum și organismelor de drept public.

O instalație oferită ca garanție de o autoritate publică este considerată ca fiind echivalentă cu garanția menționată la primul paragraf, cu condiția ca autoritatea respectivă să se angajeze să plătească suma acoperită de garanția respectivă, în cazul în care se constată că nu avea dreptul la avansul plătit.

2. Garanția poate fi eliberată atunci când agenția de plăți competentă constată că valoarea cheltuielilor reale care corespund contribuției publice legate de operațiunea în cauză depășește valoarea avansului.

TITLUL VI Gestionare, control și publicitate

Articolul 71

Responsabilitățile Comisiei

Pentru a asigura, în cadrul gestionării partajate, o bună gestiune financiară în conformitate cu articolul 317 din tratat, Comisia pune în practică măsurile și controalele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. HR/2012.

Articolul 72

Responsabilitățile statelor membre

1. Statele membre adoptă toate dispozițiile legale, de reglementare și administrative în conformitate cu articolul 60 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. HR/2012 pentru a asigura o protecție eficace a intereselor financiare ale Uniunii.

2. Statele membre desemnează, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, următoarele autorități:

(a) autoritatea de gestionare, care poate fi fie un organism public sau privat care își desfășoară activitatea la nivel național sau regional, fie statul membru însuși atunci când exercită această funcție, și care este însărcinată cu gestionarea programului în cauză;

(b) agenția de plăți acreditată în sensul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012;

(c) organismul de certificare în sensul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. HR/2012.

3. Statele membre se asigură că, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, a fost creat sistemul relevant de gestionare și control, garantând atribuirea și separarea clară a funcțiilor autorității de gestionare și ale celorlalte organisme. Statele membre au responsabilitatea de a asigura funcționarea eficace a sistemelor pe toată durata punerii în aplicare a programului.

4. Statele membre definesc în mod clar sarcinile autorității de gestionare, ale agenției de plăți și ale grupurilor de acțiune locală din cadrul axei LEADER, în ceea ce privește aplicarea criteriilor de eligibilitate și de selecție și a procedurii de selecționare a proiectelor.

Articolul 73

Autoritatea de gestionare

1. Autoritatea de gestionare este responsabilă cu gestionarea și implementarea eficientă, eficace și corectă a programului și are, în special, următoarele responsabilități:

(a) să se asigure că există un sistem electronic adecvat și sigur pentru înregistrarea, păstrarea, gestionarea și raportarea informațiilor statistice cu privire la program și la implementarea acestuia, care sunt necesare în scopul monitorizării și evaluării și, în special, ale informațiilor necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în privința atingerii obiectivelor și priorităților definite.

(b) să furnizeze trimestrial Comisiei date relevante bazate pe indicatori cu privire la operațiunile selecționate pentru finanțare, inclusiv caracteristicile principale ale beneficiarului și ale proiectului;

(c) să se asigure că beneficiarii și celelalte organisme participante la implementarea operațiunilor:

(i)      cunosc obligațiile care le revin ca urmare a acordării ajutorului și utilizează fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacțiile aferente operațiunii;

(ii)      cunosc cerințele privind transmiterea datelor către autoritatea de gestionare și privind înregistrarea realizărilor și a rezultatelor;

(d) să garanteze că evaluarea ex ante la care se face referire la articolul 48 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] este conformă cu sistemul de evaluare și monitorizare, precum și să accepte evaluarea respectivă și să o prezinte Comisiei;

(e) să se asigure că planul de evaluare menționat la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] este pus în aplicare, că evaluarea ex post a programului menționată la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] este realizată în termenele prevăzute în regulamentul respectiv, să se asigure că aceste evaluări sunt conforme cu sistemul de monitorizare și evaluare și să le prezinte comitetului de monitorizare și Comisiei;

(f) să transmită comitetului de monitorizare informațiile și documentele necesare pentru monitorizarea implementării programului, având în vedere obiectivele și prioritățile specifice ale acestuia;

(g) să întocmească raportul intermediar anual, inclusiv tabelele agregate de monitorizare și, după aprobarea acestuia de către comitetul de monitorizare, să îl prezinte Comisiei;

(h) să garanteze că, înainte de autorizarea plăților, agenția de plăți primește toate informațiile necesare, în special în ceea ce privește procedurile aplicate și toate controalele efectuate în legătură cu operațiunile selecționate pentru finanțare;

(i) să asigure publicitatea în favoarea programului, inclusiv prin intermediul rețelei rurale naționale, prin informarea potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității între bărbați și femei, precum și a organizațiilor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de protecție a mediului, cu privire la posibilitățile oferite de program și la normele privind accesul la finanțare, precum și prin informarea beneficiarilor cu privire la contribuția Uniunii și informarea publicului larg cu privire la rolul Uniunii în cadrul programului;

2. Statele membre sau autoritatea de gestionare pot desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze operațiunile de dezvoltare rurală.

Atunci când o parte dintre sarcinile sale este delegată unui alt organism, autoritatea de gestionare păstrează întreaga responsabilitate în ceea ce privește eficiența și corectitudinea gestionării și realizării sarcinilor respective. Autoritatea de gestionare se asigură că sunt instituite dispoziții corespunzătoare care să permită celuilalt organism să obțină toate datele și informațiile necesare pentru executarea acestor sarcini.

3. Dacă un subprogram tematic, în sensul articolului 8, este inclus în programul de dezvoltare rurală, autoritatea de gestionare poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, grupuri de acțiune locală sau organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze strategia respectivă. În acest caz se aplică alineatul (2).

Autoritatea de gestionare se asigură că operațiunile și realizările acestui subprogram tematic sunt identificate separat, în scopul aplicării sistemului de monitorizare și evaluare prevăzut la articolul 74.

TITLUL VII Monitorizare și evaluare

Capitolul I Dispoziții generale

Secțiunea 1 Instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare și obiectivele acestuia

Articolul 74

Sistemul de monitorizare și evaluare

În concordanță cu prezentul titlu, un sistem comun de monitorizare și evaluare se instituie prin cooperare între Comisie și statele membre și este adoptat de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Articolul 75

Obiective

Obiectivele sistemului de monitorizare și evaluare sunt următoarele:

(a) să demonstreze progresele și realizările politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța intervențiilor politicii de dezvoltare rurală;

(b) să contribuie la o mai bună direcționare a sprijinului pentru dezvoltarea rurală;

(c) să sprijine un proces comun de învățare legat de monitorizare și de evaluare.

Secțiunea 2 Dispoziții tehnice

Articolul 76

Indicatorii comuni

1. Pentru a se permite agregarea datelor la nivelul Uniunii, în sistemul de monitorizare și evaluare prevăzut la articolul 74 se specifică o listă de indicatori comuni, aplicabili fiecărui program, cu privire la situația inițială, precum și la execuția financiară, la realizările, la rezultatele și la impactul programului.

2. Indicatorii comuni trebuie să fie legați de structura și de obiectivele cadrului politicii de dezvoltare rurală și să permită evaluarea progreselor, a eficienței și a eficacității implementării politicii în raport cu obiectivele generale și specifice stabilite la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel de program.

Articolul 77

Sistemul electronic de informații

1.           Informațiile esențiale cu privire la implementarea programului, la fiecare operațiune selecționată pentru finanțare și la operațiunile finalizate, care sunt necesare pentru monitorizare și evaluare, inclusiv caracteristicile principale ale beneficiarului și ale proiectului, se înregistrează și se stochează în format electronic.

2. Comisia se asigură că există un sistem electronic adecvat și sigur care să înregistreze, să stocheze și să gestioneze informațiile esențiale și care să creeze rapoarte de monitorizare și evaluare

Articolul 78

Furnizarea informațiilor

Beneficiarii sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală și grupurile de acțiune locală furnizează autorității de gestionare și/sau evaluatorilor desemnați sau altor organisme delegate pentru a îndeplini funcții în numele acesteia, toate informațiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea programului, în special în ceea ce privește realizarea obiectivelor și priorităților specificate.

Capitolul II Monitorizarea

Articolul 79

Procedurile de monitorizare

1. Autoritatea de gestionare și comitetul de monitorizare menționat la articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] monitorizează calitatea implementării programului.

2. Autoritatea de gestionare și comitetul de monitorizare asigură monitorizarea fiecărui program de dezvoltare rurală prin intermediul unor indicatori țintă, financiari și de realizare.

Articolul 80

Comitetul de Monitorizare

Statele membre care au optat pentru programe regionale pot institui un comitet național de monitorizare, responsabil cu coordonarea implementării programelor în cauză în raport cu cadrul național și cu utilizarea resurselor financiare.

Articolul 81

Responsabilitățile comitetului de monitorizare

1. Comitetul de monitorizare se asigură de performanța programului de dezvoltare rurală și de eficiența implementării acestuia. În acest scop, pe lângă funcțiile menționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. [CSF], comitetul de monitorizare:

(a) este consultat și emite un aviz în termen de patru luni de la adoptarea deciziei de aprobare a programului, în ceea ce privește criteriile de selecție a operațiunilor finanțate. Criteriile de selecție se revizuiesc în funcție de necesitățile programării;

(b) examinează activitățile și realizările legate de planul de evaluare al programului;

(c) examinează acțiunile din cadrul programului legate de îndeplinirea condițiilor ex ante;

(d) participă la rețeaua rurală națională pentru a face schimb de informații cu privire la implementarea programului;

(e) analizează și aprobă rapoartele anuale de punere în aplicare, înainte de a le transmite Comisiei;

Articolul 82

Raportul anual de punere în aplicare

1. Până la 31 mai 2016 și până la data de 31 mai a fiecărui an ulterior până în 2023 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de punere în aplicare privind implementarea programelor de dezvoltare rurală în anul calendaristic precedent. Raportul prezentat în 2016 se referă la anii calendaristici 2014 și 2015.

2. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 44 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], rapoartele anuale de punere în aplicare includ informații privind, inter alia, angajamentele financiare și cheltuielile aferente fiecărei măsuri, precum și un rezumat al activităților întreprinse în legătură cu planul de evaluare.

3. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 44 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], raportul anual de punere în aplicare care va fi prezentat în 2017 cuprinde, de asemenea, o descriere a implementării eventualelor subprograme incluse în program, o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește asigurarea unei abordări integrate cu privire la utilizarea FEADR și a altor instrumente financiare ale UE în scopul sprijinirii dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală, precum și constatările cu privire la îndeplinirea obiectivelor corespunzătoare fiecărei priorități incluse în programul de dezvoltare rurală.

4. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 44 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012], raportul anual de punere în aplicare care va fi prezentat în 2019 cuprinde, de asemenea, o descriere a implementării eventualelor subprograme incluse în program, o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește asigurarea unei abordări integrate cu privire la utilizarea FEADR și a altor instrumente financiare ale UE în scopul sprijinirii dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală.

5. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Capitolul III Evaluarea

Articolul 83

Dispoziții generale

1. Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia prevede dispoziții cu privire la elementele care trebuie incluse în evaluările ex ante și ex post menționate la articolele 48 și 50 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012] și stabilește cerințele minime privind planul de evaluare menționat la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. [CSF/2012]. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

2. Statele membre se asigură că evaluările sunt conforme cu abordarea comună în materie de evaluare convenită în conformitate cu articolul 74, organizează producția și colectarea datelor necesare și le transmit evaluatorilor diferitele informații furnizate de sistemul de monitorizare.

3. Rapoartele de evaluare trebuie puse la dispoziție pe internet de către statele membre și de pe site-ul web al Uniunii de către Comisie .

Articolul 84

Evaluarea ex ante

Statele membre se asigură că evaluatorul care realizează evaluarea ex-ante este implicat, încă dintr-o fază incipientă, în procesul de elaborare a programului de dezvoltare rurală, inclusiv în elaborarea analizei prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (b), în configurarea logicii de intervenție a programului și în stabilirea obiectivelor specifice ale programului.

Articolul 85

Evaluarea ex post

În 2023, statele membre întocmesc un raport de evaluare ex post pentru fiecare dintre programele lor de dezvoltare rurală. Acest raport se transmite Comisiei până cel târziu la 31 decembrie 2023.

Articolul 86

Sintezele evaluărilor

Sintezele la nivelul Uniunii ale rapoartelor de evaluare ex ante și ex post sunt realizate sub responsabilitatea Comisiei.

Sintezele rapoartelor de evaluare trebuie finalizate până cel târziu la data de 31 decembrie a anului care urmează transmiterii evaluărilor relevante.

TITLUL VIII Dispoziții privind concurența

Articolul 87

Norme aplicabile întreprinderilor

Dacă sprijinul prevăzut în prezentul regulament se acordă pentru forme de cooperare între întreprinderi, acesta se poate acorda numai formelor de cooperare între întreprinderi care respectă normele de concurență, astfel cum se aplică în temeiul articolelor 143-145 din Regulamentul (UE) nr. sCMO/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul 88

Ajutoarele de stat

1. Cu excepția cazului în care prezentul titlu conține dispoziții contrare, articolele 107, 108 și 109 din tratat se aplică sprijinului pentru dezvoltare rurală acordat de statele membre.

2. Articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică în cazul plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta sau finanțării suplimentare la nivel național menționate la articolul 89, în cadrul domeniului de aplicare al articolului 42 din tratat.

Articolul 89

Finanțare națională suplimentară

Plățile efectuate de statele membre în legătură cu operațiunile care intră sub incidența articolului 42 din tratat și care sunt destinate să asigure finanțare suplimentară pentru măsurile de dezvoltare rurală pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii, sunt notificate de către statele membre și aprobate de Comisie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, în cadrul programării prevăzute la articolul 7. Atunci când evaluează aceste plăți, Comisia aplică, prin analogie, criteriile stabilite pentru aplicarea articolului 107 din tratat. Statul membru în cauză nu pune în practică finanțarea suplimentară propusă pentru măsurile de dezvoltare rurală decât după aprobarea acesteia.

TITLUL IX Competențele Comisiei, dispoziții comune și dispoziții tranzitorii și finale

Capitolul I Competențele Comisiei

Articolul 90

Exercitarea delegării

1. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate, menționată în prezentul regulament se deleagă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3. Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Prin decizia de revocare încetează delegarea competențelor specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în aceasta. Decizia respectivă nu aduce atingere valabilității actelor delegate deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare numai dacă Parlamentul European sau Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European și Consiliu, sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 91

Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de un comitet denumit „comitetul pentru dezvoltare rurală”. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul II

Dispoziții comune

Articolul 92

Schimbul de informații și documente

Comisia instituie, în colaborare cu statele membre, un sistem de informare care permite schimbul securizat de date de interes comun între Comisie și fiecare stat membru. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind funcționarea sistemului respectiv. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 91.

Articolul 93

Dispoziții generale cu privire la PAC

Regulamentul (UE) nr. HR/2012 și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia se aplică în legătură cu măsurile prevăzute în prezentul regulament.

Capitolul III

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 94

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se abrogă.

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 continuă să se aplice operațiunilor implementate în temeiul programelor aprobate de Comisie în temeiul regulamentului respectiv înainte de 1 ianuarie 2014.

Articolul 95

Dispoziții tranzitorii

Pentru a facilita tranziția de la sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 90 cu privire la condițiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește asistența tehnică și evaluările ex post.

Articolul 96

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Preşedintele                                                   Preşedintele

ANEXA I Cuantumuri și rate de sprijin

Articolul || Obiect || Cuantumul maxim în EUR sau rata maximă ||

articolul 16 alineatul (8) || Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei || 1 500 200 000 || Per consiliere Pe o perioadă de trei ani pentru formarea consultanților

articolul 17 alineatul (3) || Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare || 3 000 || Pe exploatație și pe an

|| || ||

articolul 18 alineatul (3) || Investiții în active fizice || 50 % 75 % 65 % 40 % 50 % 75 % 65 % 40 % || Sectorul agricol Din valoarea investițiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate Din valoarea investițiilor eligibile în regiunile ultraperiferice Din valoarea investițiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee Din valoarea investițiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 % cu condiția ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depășească 90 % în cazul: - tinerilor fermieri în curs de instalare - investițiilor colective și al proiectelor integrate - zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, menționate la articolul 33 - operațiunilor sprijinite în cadrul PEI Prelucrarea și comercializarea produselor enumerate în anexa I Din valoarea investițiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate Din valoarea investițiilor eligibile în regiunile ultraperiferice Din valoarea investițiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee Din valoarea investițiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 % cu condiția ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depășească 90 % în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI

articolul 19 alineatul (5) || Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare || 80 % || Din valoarea costurilor eligibile aferente investițiilor în cazul operațiunilor de prevenire realizate de fermieri individuali

articolul 20 alineatul (6) || Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor || 70 000 70 000 15 000 || Per tânăr fermier în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a) punctul (i) Per întreprindere în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) Per fermă mică în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a) punctul (iii)

articolul 24 alineatul (3) || Instituirea de sisteme agroforestiere || 80 % || Din valoarea investițiilor eligibile pentru instituirea de sisteme agroforestiere

articolul 27 alineatul (5) || Investiții în noi tehnologii forestiere și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere || 50 % 75 % 65 % 40 % || Din valoarea investițiilor eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate Din valoarea investițiilor eligibile în regiunile ultraperiferice Din valoarea investițiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee Din valoarea investițiilor eligibile în alte regiuni

articolul 28 alineatul (4) || Înființarea grupurilor de producători || 10 %, 10 %, 8 %, 6 %, 4 % 5 % 5 % 4 % 3 % 2 % 100.000 || Pentru producția comercializată de până la 1 000 000 EUR Ca procent din producția comercializată în primii cinci ani de la recunoaștere, pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și respectiv al cincilea an. Pentru producția comercializată care depășește 1 000 000 EUR. Ca procent din producția comercializată în primii cinci ani de la recunoaștere, pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și respectiv al cincilea an. Cuantumul maxim pe an în toate cazurile.

articolul 29 alineatul (8) || Agromediu || 600(*) 900(*) 450(*) 200(*) || Pe hectar și pe an pentru culturile anuale Pe hectar și pe an pentru culturile perene specializate Pe hectar și pe an pentru alte modalități de utilizare a terenurilor Pe unitate vită mare (UVM) și pe an pentru rasele locale în pericol de abandon

articolul 30 alineatul (5) || Agricultura ecologică || 600(*) 900(*) 450(*) || Pe hectar și pe an pentru culturile anuale Pe hectar și pe an pentru culturile perene specializate Pe hectar și pe an pentru alte modalități de utilizare a terenurilor

articolul 31 alineatul (7) || Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa || 500(*) 200(*) 50 || Maximum pe hectar și pe an în perioada inițială care nu depășește cinci ani Maximum pe hectar și pe an Minimum pe hectar și pe an pentru plățile legate de Directiva-cadrul privind apa

articolul 32 alineatul (3) || Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice || 25 250(*) 300(*) || Minimum pe hectar și pe an Maximum pe hectar și pe an Maximum pe hectar și pe an în zonele montane, astfel cum sunt definite la articolul 46 alineatul (2)

articolul 34 alineatul (3) || Bunăstarea animalelor || 500 || Per UVM

articolul 35 alineatul (3) || Servicii de silvomediu și conservarea pădurilor || 200(*) || Pe hectar și pe an

articolul 38 alineatul (5) || Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor || 65 % || Din prima de asigurare datorată

articolul 39 alineatul (5) || Fond mutual pentru bolile animalelor și ale plantelor și pentru incidentele de mediu || 65 % || Din costurile eligibile.

articolul 40 alineatul (5) || Instrumentul de stabilizare a veniturilor || 65 % || Din costurile eligibile

|| || ||

|| || ||

|| || ||

* Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazuri excepționale luând în considerare circumstanțe specifice care trebuie justificate în programele de dezvoltare rurală.

ANEXA II Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale

CRITERIU || DEFINIȚIE || PRAG

CLIMĂ || ||

Temperatură scăzută || Durata perioadei de vegetație (numărul de zile) definită în funcție de numărul de zile cu temperatură medie zilnică > 5°C (LGPt5) SAU || ≤ 180 zile

Durata termică totală (grade-zile) pentru perioada de vegetație, definită în funcție de o temperatură medie zilnică acumulată > 5°C || ≤ 1500 grade-zile

Secetă || Raportul dintre precipitațiile anuale (P) și evapotranspirația potențială anuală (PET) || P/PET £ 0,5

CLIMA ȘI SOLUL

Excesul de umiditate din sol || Numărul de zile în care umiditatea atinge cel puțin 100 % din capacitatea de absorbție a solului (field capacity days), || ³ 230 de zile

SOLUL

Drenaj limitat al solului || Zone acoperite de apă o mare parte a anului || Umezeală până la 80 cm de la suprafață pentru o perioadă de peste 6 luni sau până la 40 cm pentru o perioadă de peste 11 luni SAU Sol prost sau foarte prost drenat SAU Colorit gleic până la 40 cm de la suprafață

Textură și caracter pietros nefavorabile || Abundența relativă a fracțiilor de argilă, mâl, nisip, materie organică ( % greutate) și material grosier ( % volumetric) || ³ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă din material grosier, inclusiv aflorimente de roci, galet SAU

Clasa de textură a stratului superficial al solului pentru nisip „nisip argilos” , definit ca: mâl % + (2x argilă %) £ 30 %] SAU

Clasa de textură a stratului superficial al solului este „argilă grasă” (³ 60 % argilă) SAU

Sol organic (materie organică ³30 %) de cel puțin 40 cm SAU

Clasa de textură a stratului superficial al solului pentru argilă, „argilă mâloasă”, „argilă nisipoasă” și proprietăți vertice până la 100 cm de la suprafața solului

Adâncimea redusă a rădăcinilor || Adâncimea (cm) de la suprafața solului până la stratul de rocă dură sau la hardpan. || £ 30 cm

Proprietăți chimice mediocre || Prezența la suprafața solului a sărurilor, a sodiului schimbabil, a acidității excesive || Salinitate: ³ 4 decisiemenși pe metru (dS/m) SAU

Sodicitate: ³ 6 procentaj de sodiu schimbabil (PSS) SAU

Aciditatea solului: pH £ 5 (în apă)

TERENUL

Pantă abruptă || Modificarea înălțimii în raport cu distanța planimetrică ( %). || ³ 15 %

ANEXA III Lista indicativă a măsurilor și a operațiunilor cu relevanță deosebită pentru subprogramele tematice prevăzute la articolul 8

Tinerii fermieri:

Ajutor pentru începerea activității acordat tinerilor fermieri care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă

Investiții în active fizice

Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

Cooperare

Investiții în activități neagricole

Ferme mici:

Ajutor pentru începerea activității acordat pentru dezvoltarea fermelor mici

Investiții în active fizice

Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare

Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

Cooperare

Investiții în activități neagricole

Înființarea grupurilor de producători

Leader

Zone montane:

- Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

- Operațiuni de agromediu

- Cooperare

- Investiții în active fizice

- Dezvoltarea de ferme și întreprinderi în zonele rurale

- Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare

- Instituirea de sisteme agroforestiere

Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

Înființarea grupurilor de producători

Leader

Lanțuri scurte de aprovizionare:

Cooperare

Înființarea grupurilor de producători

Leader

Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare

Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

Investiții în active fizice

Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

ANEXA IV Condiții ex ante pentru dezvoltarea rurală

1. CONDIȚII LEGATE DE PRIORITĂȚI

Prioritate a UE în materie de dezvoltare rurală (DR)/Obiectiv tematic al CSC (OT) || Condiție ex ante || Criterii de îndeplinire

Prioritatea DR 1: încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale OT 1: consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării || 1.1. Cercetare și inovare: Existența la nivel național și/sau regional a unei strategii de inovare pentru specializare inteligentă, în concordanță cu programul național de reformă, în scopul mobilizării cheltuielilor pentru cercetare și inovare în sectorul privat, ceea ce este în conformitate cu caracteristicile unor sisteme performante de cercetare și inovare la nivel național sau regional [35]. 1.2. Capacitate consultativă: suficientă capacitate consultativă pentru a se asigura consiliere cu privire la cerințele de reglementare și la toate aspectele legate de gestionarea durabilă și de acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în agricultură și silvicultură || – Este instituită o strategie de inovare la nivel național și/sau regional pentru specializare inteligentă, care: – se bazează pe o analiză SWOT pentru a concentra resursele asupra unui set limitat de priorități în materie de cercetare și inovare; – evidențiază măsuri pentru stimularea investițiilor sectorului privat în cercetare și dezvoltare tehnologică; – conține un sistem de monitorizare și revizuire. – Un stat membru a adoptat un cadru care evidențiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare și dezvoltare; – Un stat membru a adoptat un plan multianual pentru includerea în buget și prioritizarea investițiilor legate de prioritățile UE (ESFRI). – Este inclusă in program o descriere a structurii sistemelor de extindere/consultative la scara geografică relevantă (națională/regională) – inclusiv rolul preconizat al acestora în cadrul priorității DR – care demonstrează îndeplinirea condiției ex ante 1.2;

Prioritatea DR 2: creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor OT 3: creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii || 2-3.1. Înființarea de întreprinderi: Au fost realizate acțiuni specifice în vederea implementării eficace a SBA (Small Business Act) și a revizuirii acestuia din 23 februarie 2011[36], inclusiv principiul „a gândi mai întâi la scară mică” || – Printre acțiunile specifice se numără: – măsuri privind reducerea la 3 zile lucrătoare a timpului necesar pentru înființarea întreprinderilor și la 100 EUR a costurilor aferente; – măsuri privind reducerea la 3 luni a timpului necesar pentru obținerea licențelor și a autorizațiilor pentru începerea și desfășurarea activității specifice a unei întreprinderi; – un mecanism pentru evaluarea sistematică a impactului legislației asupra IMM-urilor, cu ajutorul unui „test IMM”, luând totodată în considerare, dacă este cazul, diferențele de dimensiuni dintre întreprinderi.

Prioritatea DR 3: promovarea organizării lanțurilor alimentare și a gestionării riscurilor în agricultură OT 3: creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

Prioritatea DR 4: refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și silvicultură OT 5: promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor legate de acestea și a gestionării lor OT 6: protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor || 4.1 Bune condiții agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel național standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. HR/xxxx 4.2 Cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 capitolul 29 din prezentul regulament 4.3 alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obligatorii relevante la nivel național, în scopul aplicării titlului III capitolul 1 articolul 29 din prezentul regulament 4.4. Gestionarea riscurilor: existența la nivel național a unor evaluări ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, care iau în considerare adaptarea la schimbările climatice[37] || –  standardele privind GAEC sunt definite în legislația națională și specificate în programe; – sunt specificate în programe cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 din prezentul regulament – sunt specificate în programe standardele obligatorii relevante la nivel național; – Este realizată o evaluare a riscurilor la nivel național, care include: – o descriere a procesului, a metodologiei, a metodelor și a datelor nesensibile utilizate pentru realizarea evaluării riscurilor la nivel național; – adoptarea de metode calitative și cantitative pentru evaluarea riscurilor; – luarea în considerare, dacă este cazul, a strategiilor naționale de adaptare la schimbările climatice.

Prioritatea DR 5: promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic OT 4: sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele OT 5: promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor legate de acestea și a gestionării lor || 5.1 Emisii de GES: respectarea dispozițiilor articolului 6 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 5.2 Eficiență energetică: transpunerea în legislația națională a Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice[38] 5.3 Tarifarea apei: existența unei politici de tarifare a apei care să asigure o contribuție adecvată a diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor aferente serviciilor de utilizare a apei, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[39]. 5.4. Planuri de gestionare a deșeurilor: transpunerea în legislația națională a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive[40], în special elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu directiva respectivă. 5.5 Energie din surse regenerabile: transpunerea în legislația națională a Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE[41] || – Un stat membru a prezentat Comisiei un raport cu privire la politicile și măsurile naționale adoptate, în temeiul articolului 3 din Decizia nr. 406/2009/CE, în perioada 2013-2020; – Un stat membru a prezentat Comisiei un plan de acțiune în domeniul eficienței energetice care transpune obiectivele legate de economisirea energiei în măsuri concrete și coerente, în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2006/32/CE. – Un stat membru a luat în considerare principiul recuperării costurilor aferente serviciilor de utilizare a apei, inclusiv costurile legate de protecția mediului și de resurse, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE; – Un stat membru a realizat o analiză economică în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE și cu anexa III la aceasta, referitoare la volumul, prețul și costul serviciilor de utilizare a apei, precum și estimări ale investițiilor relevante – Un stat membru a asigurat contribuția diferitelor utilizări ale apei per sector în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE – Un stat membru a asigurat faptul că autoritățile sale competente stabilesc, în conformitate cu articolele 1, 4, 13, și 16 din Directiva 2008/98/CE, unul sau mai multe planuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu cerințele articolului 28 din directiva respectivă; – Un stat membru a adoptat un plan de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE

Prioritatea DR 6: promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale OT 8: promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității profesionale OT 9: promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei || 6.1 Accesul la FEADR: Sprijinirea părților interesate relevante pentru a avea acces la FEADR 6.2 Activitate independentă, antreprenoriat și înființarea de întreprinderi: existența unei strategii cuprinzătoare și incluzive de acordare a sprijinului incluziv pentru înființarea de întreprinderi în conformitate cu Small Business Act[42] și în concordanță cu orientarea 7 privind ocuparea forței de muncă, în ceea ce privește asigurarea condițiilor care să permită crearea de locuri de muncă 6.3 Infrastructura NGA (rețele de acces de generație următoare): Existența la nivel național a unor planuri privind NGA care țin seama de acțiunile regionale pentru a atinge obiectivele UE în materie de acces la internet de mare viteză[43], cu accent pe zonele în care piața nu oferă o infrastructură la costuri accesibile și de o calitate adecvată. || – Părților interesate relevante li se acordă sprijin pentru prezentarea propunerilor de proiecte și pentru implementarea și gestionarea proiectelor selecționate – Statele membre pun în aplicare o strategie cuprinzătoare și incluzivă care cuprinde: – măsuri privind reducerea semnificativă a timpului și a costurilor necesare pentru înființarea întreprinderilor în conformitate cu Small Business Act; – măsuri privind reducerea timpului necesar pentru obținerea licențelor și a autorizațiilor pentru începerea și desfășurarea activității specifice a unei întreprinderi în conformitate cu Small Business Act; – acțiuni care fac legătura între serviciile adecvate de dezvoltare a întreprinderii și serviciile financiare (acces la capital), inclusiv deschiderea către grupurile și regiunile dezavantajate – Este instituit, la nivel național, un plan privind NGA care conține: – un plan al investițiilor în infrastructură prin agregarea cererii și prin cartografierea infrastructurii și a serviciilor, actualizat periodic; – modele de investiții sustenabile destinate să amelioreze concurența și să ofere acces la infrastructuri și servicii deschise, accesibile, de calitate și adaptate exigențelor viitorului; – măsuri privind stimularea investițiilor private.

2. CONDIȚII ORIZONTALE (co) APLICABILE MAI MULTOR PRIORITĂȚI

|| CO.1 Eficiența administrativă a statelor membre: existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a țării, inclusiv reforma administrației publice[44] CO.2 Alocarea resurselor umane: organismele responsabile cu gestionarea și implementarea programelor de dezvoltare rurală dispun de o capacitate suficientă în materie de alocare a resurselor umane, de gestionare a formării și de sisteme IT CO. 3 Criterii de selecție: este definită o abordare corespunzătoare care să prevadă principii aplicabile stabilirii criteriilor de selectare a proiectelor și în privința dezvoltării locale || – Este instituită și în curs de implementare o strategie de consolidare a eficienței administrative a statelor membre[45]; strategia include: – o analiză și o planificare strategică a acțiunilor de reformă juridică, organizațională și/sau procedurală; – dezvoltarea de sisteme de gestionare a calității; – acțiuni integrate pentru simplificarea și raționalizarea procedurilor administrative; – dezvoltarea competențelor la toate nivelurile; – dezvoltarea procedurilor și a instrumentelor de monitorizare și evaluare; – Este inclusă în program o descriere a alocării resurselor umane, a gestionării formării și a sistemelor IT din cadrul autorităților de gestionare a programelor, care să demonstreze îndeplinirea condiției ex ante CO.2 – Este inclusă în program o descriere a abordării alese în privința stabilirii criteriilor de selecție a proiectelor și în privibnța dezvoltării locale, care să demonstreze îndeplinirea condiții ex ante CO.3

ANEXA V Lista indicativă a măsurilor importante pentru una sau mai multe priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală

Măsuri deosebit de importante pentru mai multe dintre prioritățile Uniunii

Articolul 16 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

Articolul 18 Investiții în active fizice

Articolul 20 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor

Articolul 36 Cooperare

Articolele 42 – 45 LEADER

Măsuri deosebit de importante pentru încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale

Articolul 15 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

Articolul 27 Investiții în noi tehnologii forestiere și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere

Măsuri deosebit de importante pentru creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și pentru creșterea viabilității exploatațiilor

Articolul 17 Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare

Articolele 32 – 33 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

Măsuri deosebit de importante pentru promovarea organizării lanțului alimentar și a gestionării riscurilor în agricultură

Articolul 19 Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare

Articolul 25 Prevenirea și repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale și de evenimente catastrofale

Articolul 28 Înființarea grupurilor de producători

Articolul 34 Bunăstarea animalelor

Articolul 37 Gestionarea riscurilor

Articolul 38 Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor

Articolul 39 Fonduri mutuale pentru bolile animalelor și ale plantelor și pentru incidentele de mediu

Articolul 40 Instrumentul de stabilizare a veniturilor

Măsuri deosebit de importante pentru refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și silvicultură

și

pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

Articolul 22 Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor

Articolul 23 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite

Articolul 24 Instituirea de sisteme agroforestiere

Articolul 26 Investiții în ameliorarea rezilienței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere

Articolul 29 Agromediu și climă

Articolul 30 Agricultura ecologică

Articolul 31 Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa

Articolul 35 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor

Măsuri deosebit de importante pentru promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Articolul 21 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

Articolele 42 – 45 LEADER

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea plăţilor directe pentru fermieri în anul 2013;

-        Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte schema de plată unică şi sprijinul acordat viticultorilor.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[46]

Domeniul de politică: titlul 05 de la rubrica 2

1.3. Natura propunerii/inițiativei (cadrul legislativ pentru PAC după 2013)

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[47]

x Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și dezvoltarea rurală din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, obiectivele PAC sunt următoarele:

- producția alimentară viabilă;

- gestionarea durabilă a resurselor naturale și acţiunile de combatere a schimbărilor climatice;

- dezvoltarea teritorială echilibrată.

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice pentru domeniul de politică 05:

Obiectivul specific nr. 1:

furnizarea de bunuri publice de mediu

Obiectivul specific nr. 2:

compensarea dificultăţilor legate de producţia în zone cu constrângeri naturale specifice

Obiectivul specific nr. 3:

continuarea acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea

Obiectivul specific nr. 4:

gestionarea bugetului UE (PAC) în conformitate cu standarde ridicate de gestiune financiară

Obiectivul specific pentru ABB 05 02 – Intervenţii pe pieţele agricole:

Obiectivul specific nr. 5:

creșterea competitvității sectorului agricol și accentuarea valorii acestuia în cadrul lanţului alimentar

Obiectivul specific pentru ABB 05 03 – Ajutoare directe:

Obiectivul specific nr. 6:

contribuția la veniturile fermelor și limitarea variabilității acestora

Obiective specifice pentru ABB 05 04 – Dezvoltare rurală:

Obiectivul specific nr. 7

promovarea dezvoltării ecologice prin inovare

Obiectivul specific nr. 8:

susţinerea ocupării forței de muncă în mediul rural și menţinerea structurii sociale a zonelor rurale

Obiectivul specific nr. 9

ameliorarea economiei rurale și promovarea diversificării

Obiectivul specific nr. 10

facilitarea diversităţii structurale a sistemelor agricole

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Nu este posibilă fixarea unor ţinte cantitative pentru indicatorii de impact în acest stadiu. Deşi politica se poate îndrepta într-o anumită direcţie, rezultatele economice, de mediu și sociale ample, măsurate prin astfel de indicatori, ar depinde, în ultimă instanţă, şi de impactul creat de o serie de factori externi care, conform experienţei recente, au devenit semnificativi şi imprevizibili. Se află în curs o analiză suplimentară, care se estimează că va fi încheiată pentru perioada de după 2013.

În privinţa plăţilor directe, statele membre vor avea posibilitatea de a decide, într-o măsură limitată, cu privire la aplicarea anumitor componente ale schemelor de plăţi directe.

În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, rezultatele și impactul preconizate vor depinde de programele de dezvoltare rurală pe care le vor prezenta statele membre Comisiei. Se va solicita statelor membre să stabilească ţinte în programele lor.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

Propunerile prevăd instituirea unui cadru comun de monitorizare şi de evaluare în vederea măsurării performanţei politicii agricole comune. Cadrul respectiv trebuie să cuprindă toate instrumentele legate de monitorizarea și de evaluarea măsurilor din cadrul PAC, în special monitorizarea și evaluarea în cazul plăţilor directe, al măsurilor de piaţă, al măsurilor de dezvoltare rurală și al aplicării ecocondiţionalităţii.

Impactul acestor măsuri din cadrul PAC trebuie să fie măsurat în raport cu următoarele obiective:

(a)      producţia viabilă de produse alimentare, acordând o atenţie deosebită veniturilor agricole, productivităţii agricole și stabilităţii preţurilor;

(b)     gestionarea durabilă a resurselor naturale și acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, acordând o atenţie deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversităţii, solului și apei;

(c)      dezvoltarea teritorială echilibrată, acordând o atenţie deosebită ocupării forței de muncă în mediul rural, creșterii economice și sărăciei în zonele rurale.

Comisia definește setul de indicatori specifici pentru aceste obiective și domenii prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

În plus, în privinţa dezvoltării rurale, se propune un sistem comun reconsolidat de monitorizare și de evaluare. Sistemul respectiv urmăreşte (a) să demonstreze progresele și realizările politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța intervențiilor politicii de dezvoltare rurală, (b) să contribuie la o mai bună orientare a sprijinului pentru dezvoltare rurală și (c) să sprijine un proces comun de învăţare legat de monitorizare și de evaluare. Comisia va întocmi, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o listă de indicatori comuni referitori la priorităţile politice.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau pe termen lung

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale PAC, care reprezintă o transpunere directă a strategiei Europa 2020 pentru zonele rurale europene, și pentru a îndeplini cerinţele relevante din tratat, propunerile urmăresc instituirea cadrului legislativ pentru politica agricolă comună pentru perioada de după 2013.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. Astfel, PAC, ca politică cu adevărat comună, foloseşte în modul cel mai eficient resurse bugetare limitate pentru a menţine o agricultură durabilă în întreaga UE, pentru a aborda probleme transfrontaliere importante cum sunt schimbările climatice și pentru a consolida solidaritatea dintre statele membre.

După cum se precizează în Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[48], PAC este o politică cu adevărat europeană. În loc să gestioneze 27 de politici și bugete separate pentru agricultură, statele membre își pun în comun resursele pentru a gestiona o singură politică europeană, cu un buget unic european. Rezultă, în mod firesc, că bugetul PAC reprezintă o parte semnificativă din bugetul UE. Această abordare este însă mai eficientă și mai rentabilă decât o abordare națională necoordonată.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu părţile interesate, o analiză a provocărilor și nevoilor viitoare și o evaluare cuprinzătoare a impactului. Se pot găsi mai multe detalii în evaluarea impactului şi în expunerea de motive care însoţesc propunerile legislative.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerile legislative la care se referă prezenta fişă financiară trebuie privite în contextul mai larg al propunerilor pentru un regulament-cadru unic, cu norme comune pentru fondurile din cadrul strategic comun (FEADR, FEDER, FSE, Fondul de coeziune şi EMFF). Regulamentul-cadru respectiv va avea o contribuţie importantă la reducerea sarcinii administrative, la cheltuirea fondurilor UE în mod eficace și la punerea în practică a simplificării. Acest aspect va sta și la baza noilor concepte ale cadrului strategic comun pentru toate aceste fonduri și a viitoarelor contracte de parteneriat care vor viza și aceste fonduri.

Cadrul strategic comun, care va fi instituit, va transforma obiectivele și priorităţile Strategiei Europa 2020 în priorităţi ale FEADR și ale FEDER, ale FSE, ale Fondului de coeziune și ale EMFF, ceea ce va asigura o folosire integrată a fondurilor pentru atingerea obiectivelor comune.

Cadrul strategic comun va stabili și mecanisme de coordonare cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

De asemenea, în privinţa PAC, se vor obţine sinergii și efecte de simplificare semnificative prin armonizarea și alinierea normelor în materie de gestionare şi de control pentru primul şi al doilea pilon (FEGA, respectiv FEADR) ale PAC. Legătura solidă dintre FEGA şi FEADR trebuie păstrată, iar structurile deja existente în statele membre trebuie susţinute.

1.6. Durata și impactul financiar

x Propunere/iniţiativă cu durată limitată (pentru proiectele de regulamente privind schemele de plăţi directe, regulamentele privind dezvoltarea rurală și cele tranzitorii)

– x   Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– x   Impact financiar pentru perioada următorului cadru financiar multianual. Pentru dezvoltarea rurală, impactul asupra plăţilor până în 2023.

x Propunere/iniţiativă cu durată nelimitată (pentru proiectul de regulament privind OCP unică şi pentru regulamentul orizontal)

– Punere în aplicare din 2014.

1.7. Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)[49]

x Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨         agențiilor executive

– ¨         organismelor instituite de Comunități[50]

– ¨         organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

x Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații

Nicio schimbare semnificativă față de situația actuală, adică cea mai mare parte a cheltuielilor implicate de propunerile legislative privind reforma PAC va fi gestionată prin gestiune partajată cu statele membre. Totuși, o parte foarte mică va continua să fie gestionată direct și centralizat de Comisie.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

În ceea ce privește monitorizarea și evaluarea PAC, o dată la patru ani Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport, primul raport urmând să fie prezentat cel târziu la sfârșitul anului 2017.

Această obligație este completată de dispoziții specifice în toate domeniile PAC, mai multe cerințe cuprinzătoare referitoare la raportare și la notificare urmând a fi specificate în normele de punere în aplicare.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, sunt prevăzute de asemenea norme referitoare la monitorizarea la nivelul programelor, care va fi aliniată cu celelalte fonduri și îmbinată cu evaluări ex ante, in itinere și ex post.

2.2. Sistemul de gestiune și de control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Există peste șapte milioane de beneficiari ai PAC, care primesc sprijin printr-o amplă varietate de scheme de ajutoare diferite, fiecare dintre acestea având criterii de eligibilitate detaliate și uneori complexe.

Reducerea ratei de eroare în domeniul politicii agricole comune poate fi considerată deja o tendință. Astfel, o rată de eroare apropiată de 2 % constatată recent confirmă evaluarea generală pozitivă din anii precedenți. Intenția este de a continua eforturile pentru a ajunge la o rată de eroare de sub 2 %.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Pachetul legislativ, în special propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea sistemului actual instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Pachetul prevede o structură administrativă obligatorie la nivelul statelor membre, concentrată în jurul agențiilor de plăți acreditate, care sunt responsabile cu desfășurarea controalelor la nivelul beneficiarului final, în conformitate cu principiile prezentate la punctul 2.3. În fiecare an, persoana aflată la conducerea fiecărei agenții de plăți trebuie să prezinte o declarație de asigurare care să se refere la exhaustivitatea, la exactitatea și la veridicitatea conturilor, la buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și la legalitatea și la regularitatea tranzacțiilor subiacente. Un organism de audit independent trebuie să prezinte un aviz referitor la toate aceste trei elemente.

Comisia va continua să auditeze cheltuielile agricole, utilizând o abordare bazată pe riscuri pentru a se asigura că auditurile sale vizează domeniile cu cele mai mari riscuri. Dacă aceste audituri arată că au fost efectuate cheltuieli cu încălcarea normelor Uniunii, Comisia va exclude sumele în cauză de la finanțarea de către Uniune, în cadrul sistemului de verificare a conformității.

În ceea ce privește costul controalelor, anexa 8 la studiul de evaluare a impactului care însoțește propunerile legislative prezintă o analiză detaliată.

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pachetul legislativ, mai ales propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea actualelor sisteme detaliate referitoare la controale și la penalităţile care trebuie aplicate de agențiile de plăți, cu caracteristicile de bază comune și cu normele speciale adaptate la particularităţile fiecărei scheme de ajutoare. În general, sistemele prevăd controale administrative exhaustive asupra a 100 % din cererile de ajutoare, controale încrucișate cu alte baze de date, atunci când sunt considerate oportune, precum și controale la fața locului înainte de efectuarea plăților în cazul unui număr minim de tranzacţii, în funcție de riscul asociat schemei în cauză. Dacă prin aceste controale la fața locului se constată un număr mare de nereguli, trebuie efectuate controale suplimentare. În acest context, de departe cel mai important sistem este Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), care în exercițiul financiar 2010 a cuprins aproximativ 80 % din totalul cheltuielilor din cadrul FEGA și FEADR. Se va delega Comisiei competența de a permite reducerea numărului controalelor la fața locului în cazul statelor membre cu sisteme de control care funcționează corespunzător și cu rate de eroare scăzute.

În plus, pachetul prevede că statele membre trebuie să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile și fraudele, să impună penalităţi eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul național și să recupereze toate plățile neconforme, cu dobânzile aferente. Pachetul include un mecanism de închidere automată a cazurilor de neregulă care prevede că, dacă recuperarea nu are loc în termen de patru ani de la data cererii de recuperare sau în termen de opt ani în cazul unor proceduri judiciare, sumele nerecuperate sunt imputate statului membru în cauză. Acest mecanism va constitui un stimulent puternic pentru statele membre, determinându-le să recupereze cât se poate de repede plățile neconforme.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Cuantumurile indicate în prezenta fișă financiară sunt exprimate în prețuri curente și în angajamente.

În plus față de modificările care rezultă din propunerile legislative și care sunt enumerate în tabelele de mai jos, propunerile legislative implică modificări suplimentare care nu au niciun impact financiar.

Pentru oricare dintre anii din perioada 2014-2020, nu poate fi exclusă deocamdată aplicarea disciplinei financiare. Totuși, acest lucru nu va depinde de propunerile de reformă ca atare, ci de alți factori, precum executarea ajutoarelor directe sau evoluțiile viitoare ale piețelor agricole.

În ceea ce privește ajutoarele directe, plafoanele nete extinse pentru 2014 (anul calendaristic 2013) incluse în propunerea referitoare la tranziție depășesc cuantumurile alocate pentru ajutoarele directe indicate în tabelele de mai jos. Scopul acestei extinderi este asigurarea continuității legislației existente într-un scenariu în care toate celelalte elemente ar rămâne nemodificate, fără a se aduce atingere eventualei nevoi de aplicare a mecanismului de disciplină financiară.

Propunerile de reformă conțin dispoziții care acordă statelor membre un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alocarea de către acestea a ajutoarelor directe și, respectiv, a sprijinului pentru dezvoltare rurală. În cazul în care statele membre decid să utilizeze acea flexibilitate, decizia respectivă va avea consecințe financiare în cadrul cuantumurilor acordate ca finanțare, consecințe care nu pot fi cuantificate în prezent.

Prezenta fișă financiară nu ține cont de posibila utilizare a rezervei pentru situaţii de criză. Trebuie subliniat că sumele luate în considerare în ceea ce privește cheltuielile legate de piață se bazează pe faptul că nu se vor efectua achiziții în cadrul intervenției publice și nu se vor lua măsuri legate de o situație de criză în niciun sector.

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Tabelul 1: Cuantumuri pentru PAC, inclusiv cuantumurile complementare prevăzute de propunerile privind CFM și propunerile de reformare a PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || ||

În CFM || || || || || || || || || ||

Rubrica 2 || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (2) (3) (4) || 44 939 || 45 304 || 44 830 || 45 054 || 45 299 || 45 519 || 45 508 || 45 497 || 45 485 || 317 193

Venituri alocare estimate || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 4 704

P1 Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (cu venituri alocate) || 45 611 || 45 976 || 45 502 || 45 726 || 45 971 || 46 191 || 46 180 || 46 169 || 46 157 || 321 897

P2 Dezvoltare rurală (4) || 14 817 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 101 157

Total || 60 428 || 60 428 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

 Rubrica 1 || || || || || || || || || ||

Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare agricolă || - || - || 682 || 696 || 710 || 724 || 738 || 753 || 768 || 5 072

Persoanele cele mai defavorizate || - || - || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

Total || - || - || 1 061 || 1 082 || 1 104 || 1 126 || 1 149 || 1 172 || 1 195 || 7 889

 Rubrica 3 || || || || || || || || || ||

Siguranța alimentară || - || - || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 2 450

|| || || || || || || || || ||

În afara CFM || || || || || || || || || ||

 Rezerva pentru situații de criză în agricultură || - || - || 531 || 541 || 552 || 563 || 574 || 586 || 598 || 3 945

 Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) || || || || || || || || || ||

Din care maximum disponibil pentru agricultură: (5) || - || - || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

|| || || || || || || || || ||

TOTAL || || || || || || || || || ||

TOTAL Propunerile Comisiei (CFM + în afara CFM) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 62 274 || 62 537 || 62 823 || 63 084 || 63 114 || 63 146 || 63 177 || 440 156

TOTAL Propunerile CFM (mai exact, excluzând rezerva și FEG) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 61 364 || 61 609 || 61 877 || 62 119 || 62 130 || 62 141 || 62 153 || 433 393

Observații:

(1)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume modularea voluntară în cazul Regatului Unit și articolul 136, până cel târziu la sfârșitul anului 2013 va înceta aplicarea „cuantumurilor necheltuite”.

(2)           Cuantumurile se referă la plafonul anual propus pentru primul pilon. Totuși, trebuie să se țină cont de faptul că se propune mutarea cheltuielilor negative în urma închiderii conturilor (în prezent la postul bugetar 05 07 01 06) la venituri alocate (la postul 67 03). Pentru detalii, a se vedea tabelul cu veniturile estimate, pe pagina de mai jos.

(3)           Cifrele pentru 2013 includ cuantumurile pentru măsurile veterinare și fitosanitare, precum și măsurile de piață pentru sectorul pescăresc.

(4)           Cuantumurile din tabelul de mai sus corespund celor din Comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final, 29 iunie 2011]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce ar implica o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și respectiv pentru pilonul 2. În tabelele din secțiunile de mai jos, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(5)           În conformitate cu comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final din 29 iunie 2011], un cuantum total de până la 2,5 miliarde EUR (corespunzător prețurilor din 2011) va fi disponibil în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare pentru acordarea de sprijin suplimentar fermierilor care suferă din cauza efectelor globalizării. În tabelul de mai sus, defalcarea pe an în preţuri curente este doar indicativă. Proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [COM(2011)403 final, 29 iunie 2011] stabilește, pentru FEG, un cuantum anual general maxim de 429 de milioane EUR (corespunzător prețurilor din 2011).     

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Tabelul 2: Veniturile și cheltuielile estimate pentru domeniul de politică 05 în cadrul rubricii 2

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 123 || 123 || || || || || || 246

|| || || || || || || || || ||

67 03 - Venituri alocate || 672 || 672 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 187

 din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 864 || 864 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 433

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || 2 622 || 2 641 || 2 670 || 2 699 || 2 722 || 2 710 || 2 699 || 18 764

05 03 – Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 43 081 || 43 297 || 43 488 || 43 454 || 43 454 || 43 454 || 303 105

05 03 – Ajutoare directe (după plafonare) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 42 917 || 43 125 || 43 303 || 43 269 || 43 269 || 43 269 || 302 027

|| || || || || || || || || ||

05 04 – Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 101 185

05 04 – Dezvoltare rurală (după plafonare) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 619 || 14 627 || 14 640 || 14 641 || 14 641 || 14 641 || 102 263

|| || || || || || || || || ||

05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Total || 60 229 || 60 229 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

BUGET NET după veniturile alocate || || || 59 212 || 59 436 || 59 682 || 59 901 || 59 890 || 59 879 || 59 867 || 417 867

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piaţă.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

Tabelul 3: Calcularea impactului financiar (pe capitol bugetar) al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește veniturile și cheltuielile PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || || TOTAL 2014-2020

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 ||

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

|| || || || || || || || || ||

67 03 – Venituri alocate || 672 || 672 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

 din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || -689 || -670 || -641 || -612 || -589 || -601 || -612 || -4 413

05 03 - Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || -460 || -492 || -534 || -577 || -617 || -617 || -617 || -3 913

05 03 – Ajutoare directe – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat spre dezvoltarea rurală || || || 0 || -164 || -172 || -185 || -186 || -186 || -186 || -1 078

05 04 - Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 28

05 04 - Dezvoltare rurală – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat de la ajutoarele directe || || || 0 || 164 || 172 || 185 || 186 || 186 || 186 || 1 078

05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 60 229 || 60 229 || -1 076 || -1 089 || -1 102 || -1 115 || -1 133 || -1 144 || -1 156 || -7 815

BUGET NET după veniturile alocate || || || -1 145 || -1 158 || -1 171 || -1 184 || -1 202 || -1 213 || -1 225 || -8 298

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piaţă.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

Tabelul 4: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește cheltuielile legate de piață din cadrul PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Măsuri excepționale: raționalizarea și extinderea domeniului de aplicare al temeiului juridic || || articolele 154, 155, 156 || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Retragerea de la intervenție a grâului dur și a sorgului || || fostul articol 10 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Programe de distribuire de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate || (2) || fostul articol 27 din Regulamentul 1234/2007 || 500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -3 500,0

Depozitare privată (fibre de in) || || articolul 16 || - || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || Pm

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (3) || fostul articol 5 din Regulamentul 637/2008 || 10,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -28,0

Ajutoare pentru instalare destinate grupurilor de producători din sectorul fructelor și legumelor || || fostul articol 117 || 30,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || -15,0 || -15,0 || -30,0 || -30,0 || -90,0

Programul de încurajare a consumului de fructe în școli || || articolul 21 || 90,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 420,0

Renunțarea la ajutoarele pentru organizațiile de producători din sectorul hameiului || || fostul articol 111 || 2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -15,9

Depozitare privată opțională în cazul laptelui praf degresat || || articolul 16 || - || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Eliminarea ajutorului pentru utilizarea laptelui degresat/laptelui praf degresat ca furaj/pentru cazeină și pentru utilizarea cazeinei || || fostele articole 101, 102 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Depozitare privată opțională pentru unt || (4) || articolul 16 || 14,0 || [-1,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-85,0]

Eliminarea prelevării promoționale în sectorul laptelui || || fostul articol 309 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

TOTAL 05 02 || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare (5) || || || || -446,3 || -446,3 || -446,3 || -461,3 || -461,3 || -476,3 || -476,3 || -3 213,9

Observații:

(1)           Estimarea nevoilor din 2013 se bazează pe proiectul de buget pentru 2012 al Comisiei, cu excepția: (a) a sectorului fructelor și sectorului legumelor unde nevoile se bazează pe fișa financiară a proiectelor de reformare respective și (b) a oricăror modificări juridice deja aprobate.

(2)           Cuantumul pentru 2013 corespunde propunerii Comisiei COM(2010)486. Începând cu 2014, măsura va fi finanțată în cadrul rubricii 1.

(3)           Pachetul financiar pentru programul de restructurare a sectorului bumbacului pentru Grecia (4 milioane de euro pe an) va fi transferat dezvoltării rurale începând cu 2014. Pachetul financiar pentru Spania (6,1 milioane de euro pe an) va fi dedicat schemei de plată unică începând cu 2018 (decizia a fost deja luată).

(4)           Efectul estimat în cazul neaplicării măsurii.

(5)           Pe lângă cheltuielile din cadrul capitolelor 05 02 și 05 03, se anticipează că cheltuielile directe din cadrul capitolelor 05 01, 05 07 și 05 08 vor fi finanțate din venituri care vor fi atribuite FEGA.

Tabelul 5: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește ajutoarele directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || 2013 (1) || 2013 ajustat (2) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 341,0 || 381,1 || 589,6 || 768,0 || 733,2 || 733,2 || 733,2 || 4 279,3

 - Modificări deja hotărâte: || || || || || || || || || || || ||

Introducerea treptată a UE 12 || || || || || 875,0 || 1 133,9 || 1 392,8 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 10 008,1

Restructurarea sectorului bumbacului || || || || || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 6,1 || 6,1 || 6,1 || 18,4

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3 || -64,3 || -64,3 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -552,8

Reforme anterioare || || || || || -9,9 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -204,2

|| || || || || || || || || || || ||

- Modificări ca urmare a noilor propuneri de reformare a PAC || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

din care: plafonare || || || || || 0,0 || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

|| || || || || || || || || || || ||

TOTAL 05 03 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

TOTAL CHELTUIELI || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 42 876,4 || 42 916,5 || 43 125,0 || 43 303,4 || 43 268,7 || 43 268,7 || 43 268,7 || 302 027,3

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

(2)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume modularea voluntară în cazul Regatului Unit și articolul 136, până la sfârșitul anului 2013 va înceta aplicarea „cuantumurilor necheltuite”.

Tabelul 6: Componente ale ajutoarelor directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || || || || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Anexa II || || || || || 42 407,2 || 42 623,4 || 42 814,2 || 42 780,3 || 42 780,3 || 42 780,3 || 256 185,7

Plăți pentru practici agricole care sunt benefice pentru climat și pentru mediul înconjurător (30 %) || || || || || 12 866,5 || 12 855,3 || 12 844,3 || 12 834,1 || 12 834,1 || 12 834,1 || 77 068,4

Suma maximă care poate fi alocată plăților destinate fermierilor tineri (2 %) || || || || || 857,8 || 857,0 || 856,3 || 855,6 || 855,6 || 855,6 || 5 137,9

Schema de plată de bază, plăți pentru zonele cu constrângeri naturale, sprijinul voluntar cuplat || || || || || 28 682,9 || 28 911,1 || 29 113,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 173 979,4

Suma maximă care poate fi luată de la liniile anterioare pentru finanțarea schemei pentru micii fermieri (10 %) || || || || || 4 288,8 || 4 285,1 || 4 281,4 || 4 278,0 || 4 278,0 || 4 278,0 || 25 689,3

Transferuri din cadrul sectorului vitivinicol incluse în anexa II[51] || || || || || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 959,1

Plafonare || || || || || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

Sectorul bumbacului || || || || || 256,0 || 256,3 || 256,5 || 256,6 || 256,6 || 256,6 || 1 538,6

POSEI/Insulele mici din Marea Egee || || || || || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 2 504,4

Tabelul 7: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru acordarea ajutoarelor directe în 2014

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013

|| || || 2013 (1) || 2013 ajustat || 2014 (2)

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 73/200 al Consiliului || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 541,9

Introducerea treptată a UE 10 || || || || || 616,1

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3

Reforme anterioare || || || || || -9,9

TOTAL 05 03 || || || || ||

TOTAL CHELTUIELI || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 41 072,4

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

(2)           Plafoanele nete extinse includ o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

Tabelul 8: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește dezvoltarea rurală

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Alocare pentru dezvoltarea rurală || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Programe de dezvoltare rurală || || || 14 788,9 || 14 423,4 || || || || || || || ||

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (2) || || || || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 28,0

Produsul plafonării ajutoarelor directe || || || || || || 164,1 || 172,1 || 184,7 || 185,6 || 185,6 || 185,6 || 1 077,7

Pachetul financiar DR exclusiv asistența tehnică || (3) || || || || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -59,4

Asistența tehnică || (3) || || 27,6 || 27,6 || 8,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 29,4

Premiul pentru proiecte de cooperare locală inovatoare || (4) || || - || - || 0,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 30,0

TOTAL 05 04 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || 4,0 || 168,1 || 176,1 || 188,7 || 189,6 || 189,6 || 189,6 || 1 105,7

TOTAL CHELTUIELI (înainte de plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 101 185,5

TOTAL CHELTUIELI (după plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 619,2 || 14 627,2 || 14 639,8 || 14 640,7 || 14 640,7 || 14 640,7 || 102 263,2

Observații:

(1)           Ajustări în conformitate cu legislația existentă, în vigoare numai până la sfârșitul exercițiului financiar 2013.

(2)           Cuantumurile din tabelul 1 (secțiunea 3.1) corespund celor din comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce implică o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și pentru pilonul 2. În tabelul 8 de mai sus, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(3)           Suma pentru 2013 pentru asistență tehnică a fost stabilită pe baza pachetului inițial pentru dezvoltare rurală (nu sunt incluse transferurile din pilonul 1).

Asistența tehnică pentru 2014-2020 este stabilită la 0,25 % din pachetul financiar total pentru dezvoltare rurală.

(4)           Acoperit de suma disponibilă pentru asistența tehnică.

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „ Cheltuieli administrative ”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Observație:   Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative.

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: AGRI ||

Ÿ Resurse umane || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

TOTAL DG AGRI || Credite || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[52] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || ||

Plăți || || || || || || || ||

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– x    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5: creşterea competitivităţii sectorului agricol și accentuarea valorii acestuia în cadrul lanţului alimentar || || || || || || || || || || || || || || || ||

Fructe și legume: Comercializarea prin intermediul organizațiilor de producători (OP)[53] || Propor-ția din valoarea producției comercializate prin intermediul OP din valoarea producției totale || || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 5 810,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – restructurare53 || Număr de hectare || || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || || 3 326,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – investiții53 || || || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || || 1 252,6

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – distilarea produselor secundare53 || Hectolitri || || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || || 686,4

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – alcool alimentar53 || Număr de hectare || || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || || 14,2

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – Folosirea mustului concentrat53 || Hectolitri || || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || || 261,8

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – promovare53 || || || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 1 875,3

- Altele || || || || 720,2 || || 739,6 || || 768,7 || || 797,7 || || 820,3 || || 808,8 || || 797,1 || || 5 452,3

Subtotal obiectivul specific nr. 5 || || 2 621,8 || || 2 641,2 || || 2 670,3 || || 2 699,3 || || 2 721,9 || || 2 710,4 || || 2 698,7 || || 18 763,5

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6: contribuţia la veniturile fermelor și la limitarea variabilităţii acestora || || || || || || || || || || || || || || || ||

 - Sprijinul direct pentru venit[54] || Număr de hectare care beneficiază de plată (în milioane) || || 161,014 || 42 876,4 || 161,014 || 43 080,6 || 161,014 || 43 297,1 || 161,014 || 43 488,1 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 303 105,0

Subtotal obiectivul specific nr. 6 || || 42 876,4 || || 43 080,6 || || 43 297,1 || || 43 488,1 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 303 105,0

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

Observație: Pentru obiectivele specifice 1-4 și 7-10, realizările trebuie încă stabilite (a se vedea secțiunea 1.4.2 de mai sus)

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– x    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane[55] || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– x    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Observație: Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative. Cifrele pentru perioada 2014-2020 se bazează pe situația pentru 2011.

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034

XX 01 01 02 (în delegații) || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[56] ||

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy || - la sediu || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL[57] || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115

XX este domeniul de politică sau titlul bugetar în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG, completate, dacă este necesar, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari ||

Personal extern ||

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– x    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu propunerile pentru cadrul financiar multianual pentru 2014-2020.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– X   Propunerea privind dezvoltarea rurală (FEADR) prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Costuri

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM

TOTAL credite cofinanțate[58] || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– x    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– x asupra resurselor proprii

– x asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[59]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

|| || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se vedea tabelele 2 și 3 din secțiunea 3.2.1.

[1]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Un buget pentru Europa 2020- COM(2010)500 final, 29.6.2011.

[2]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii, COM(2010) 672 final, 18.11.2010.

[3]               A se vedea, în special, rezoluția Parlamentului European din 23 iunie 2011, 2011/2015(INI), și concluziile președinției din 18.3.2011.

[4]               Actualul cadru legislativ cuprinde Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (plăți directe), Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (instrumente de piață), Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (dezvoltare rurală) și Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (finanțare).

[5]               Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, COM(2011)615 din 6.10.2011.

[6]               Pentru o imagine de ansamblu a celor 517 contribuții primite, a se vedea anexa 9 la evaluarea impactului.

[7]               JO C […], […], p. […].

[8]               JO C […], […], p. […].

[9]               JO C […], […], p. […].

[10]             JO C […], […], p. […].

[11]             COM(2010) 672 final, 18.11.2010.

[12]             JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

[13]             COM(2010) 2020 final, 3.3.2010.

[14]             JO C […], […], p. […].

[15]             JO C […], […], p. […].

[16]                    Rezoluția Consiliului din 15 decembrie 1998 privind o strategie forestieră pentru Uniunea Europeană, JO C 56, 26.2.1999.[A se înlocui cu noua strategie care urmează să fie adoptată până la sfârșitul anului 2013].

[17]             JO L 20, 26.1.2010, p. 7.

[18]             JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

[19]             JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[20]             JO C […], […], p. […].

[21]             Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 (în prezent articolul 107 și, respectiv, 108) din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale, JO L 142, 14.5.1998, p.1.

[22]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[23]             JO L 154, 21.6.2003, p. 1.

[24]             JO L 134, 30.4.2004, p. 114.

[25]             JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

[26]             JO L 38, 12.2.2000, p. 1.

[27]             JO L 224, 18.8.1990, p. 19.

[28]             JO C […], […], p. […].

[29]             Comunicarea Comisiei – Orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare, JO C 341, 16.12.2010, p. 5.

[30]             JO L 184, 27.7.1993, p. 1.

[31]             A doua Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda, „Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa”.

[32]             JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

[33]             Regulamentul (UE) nr. […] din […] al parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020), JO L […], […], p. […].

[34]            

[35]             Comunicarea Comisiei , către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor: Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 O Uniune a inovării (COM(2010) 546 final din 6.10.2010). Concluziile Consiliului pentru competitivitate privind inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” din cadrul Strategiei Europa 2020 (doc. 17165/10 din 26.11.2010).

[36]             Comunicarea Comisiei , către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor: ‹‹Gândiți mai întâi la scară mică: Prioritate pentru IMM-uri Un „Small Business Act” pentru Europa›› (COM(2008) 394 din 23.6.2008); Concluziile Consiliului pentru competitivitate: ‹‹Gândiți mai întâi la scară mică: Prioritate pentru IMM-uri Un „Small Business Act” pentru Europa›› (doc. 16788/08, 1.12.2008); Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Revizuirea „Small Business Act ” pentru Europa [COM(2008) 78 final din 23.2.2011]; Concluziile Consiliului pentru competitivitate: Concluzii privind revizuirea „Small Business Act ” pentru Europa (doc. 10975/11 din 30.5.2011).

[37]             Concluziile Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne; Concluzii privind aprofundarea evaluărilor riscurilor pentru gestionarea dezastrelor în Uniunea Europeană. 11-12 aprilie 2011.

[38]             JO L 48, 23.2.2011, p. 1.

[39]             JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[40]             JO L 312, 22.11.2008, p. 3.

[41]             JO L 140, 5.6.2009, p. 16.

[42]             A se include trimiterea

[43]             Comunicarea Comisiei , către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor: O Agendă digitală pentru Europa [COM(2010) 245 final/2 din 26.8.2010]; Documentul de lucru al seviciilor Comisiei: Tabloul de bord al Agendei digitale [SEC(2011) 708 din 31.5.2011] Tabloul de bord: http://ec.europa.eu/information_society/digital-agenda/scoreboard/index_en.htm

[44]             Dacă o recomandare specifică unei țări, emisă de către Consiliu, este pusă în aplicare în legătură directă cu această condiție, evaluarea îndeplinirii acesteia va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandării specifice pentru țara respectivă, emisă de către Consiliu.

[45]             Termenele-limită pentru realizarea tuturor elementelor cuprinse strategia respectivă, acolo unde este vorba despre implementarea acesteia, pot fi stabilite în perioada de implementare.

[46]             ABM: gestionarea pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[47]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[48]             COM(2011) 500 final, 29.6.2011.

[49]             Explicațiile privind tipurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[50]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[51]             Ajutoarele directe pentru perioada 2014-2020 include o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

[52]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[53]             Pe baza execuției trecute și a estimărilor din proiectul de buget pe 2012. Pentru organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, sumele sunt conforme cu reforma din sectorul respectiv și, după cum s-a indicat deja în declarațiile de activitate din proiectul de buget pe 2012, realizările vor fi cunoscute doar către sfârșitul anului 2011.

[54]             Bazat pe zonele potențial eligibile pentru 2009.

[55]             Pe baza unor costuri medii de 127 000 EUR pentru posturile de funcționari și de agenți temporari din schema de personal.

[56]             AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire"); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat.

[57]             Nu include subplafonul aferent liniei bugetare 05.010404.

[58]             Acesta va fi stabilit în programele de dezvoltare rurală care urmează să fie prezentate de statele membre.

[59]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.