Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură /* COM/2011/0416 final - 2011/0194 (COD) */

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

O organizare comună a piețelor (OCP) în domeniul produselor obținute din pescuit și din acvacultură există încă din 1970. Aceasta constituie unul dintre pilonii politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Temeiul juridic actual al acesteia este Regulamentul (CE) nr. 104/2000, adoptat în 1999. Reforma politicii comune în domeniul pescuitului reprezintă o excelentă ocazie pentru examinarea și, eventual, revizuirea obiectivelor și a instrumentelor organizării comune a piețelor pentru produsele obținute din pescuit și din acvacultură.

Probleme identificate și obiectivele reformei

Începând cu 2008, Comisia a desfășurat evaluări și consultări ample pentru a determina performanțele cadrului juridic actual, pentru a face un bilanț și a analiza evoluțiile și tendințele pieței UE în ultimul deceniu și pentru a afla punctele de vedere ale părților interesate.

Analizele au condus la identificarea a cinci categorii principale de probleme, care pot fi rezumate după cum urmează.

Organizarea comună a piețelor UE nu a contribuit suficient la o producție sustenabilă: în timp ce multe pescării din UE nu sunt exploatate în mod sustenabil, până de curând primele de piață pentru practici sustenabile au fost foarte limitate sau nu existau deloc sancțiuni ale pieței pentru practici potențial sau efectiv nesustenabile. Politica actuală a oferit insuficiente semnale corecte de politică.

Poziția pe piață a producției UE s-a înrăutățit: producătorii din UE se confruntă cu posibilități de producție limitate sau scăzute (pescuit și acvacultură). În plus, partea de producție este fragmentată din cauza numărului de specii și de locuri de debarcare și de vânzare, în timp ce cererea este deosebit de concentrată. Producția UE este de asemenea lipsită de competitivitate, pe o piață din ce în ce mai globalizată.

Nu am reușit să anticipăm și să gestionăm fluctuațiile pieței: mai mult decât orice alt sector de producție alimentară, pescuitul se caracterizează prin incertitudine în ceea ce privește condițiile de producție și acces. Cu toate acestea, oferta UE este imprevizibilă din punctul de vedere al volumului și al calității solicitate la nivel de cerere. Pe de altă parte, producătorii nu reușesc să anticipeze cererea de pe piață atunci când își planifică producția. Acest fapt conduce la o volatilitate ridicată a prețurilor la prima vânzare.

Potențialul pieței noastre este în mare parte neexploatat: creșterea consumului la nivelul întregii Uniuni Europene oferă producătorilor din UE oportunități economice tangibile. Costurile de informare și de tranzacționare sunt însă ridicate de-a lungul lanțului de comercializare. Din perspectiva consumatorului, informațiile limitate puse la dispoziție nu permit să se facă alegeri responsabile și în cunoștință de cauză.

Punerea în aplicare a organizării comune a piețelor este ținută în loc de un cadru greoi și excesiv de complex.

În acest context, propunerea de reformare a organizării comune a piețelor se axează pe următoarele obiective:

Optimizarea stimulentelor de piață pentru a sprijini practicile de producție sustenabilă: producătorii din UE (pescuit și acvacultură) care fac parte din organizațiile de producători se confruntă nemijlocit cu producția, cu gestionarea de zi cu zi a resurselor și cu problemele legate de piață. Rolul, responsabilitatea și mandatul acestora trebuie examinate în conformitate cu obiectivelor stabilite de reforma PCP, în scopul orientării activităților de producție în direcția sustenabilității. Ar trebui de asemenea vizați alți operatori situați în amonte în acest sector, astfel încât aceștia să devină mai angajați și mai responsabili în ceea ce privește sustenabilitatea aprovizionării.

Ameliorarea poziției pe piață a producției UE: abordarea problemelor reprezentate de imperfecțiunile pieței, costurile de tranzacționare și de informare ridicate, precum și de aspectele organizaționale, conduce la concentrarea asupra activităților de producție (gruparea ofertei și o mai bună comercializare la prima vânzare), la creșterea competitivității produselor din UE (în materie de calitate, inovație și valoare adăugată), la consolidarea puterii de negociere a producătorilor și la asigurarea unor condiții echitabile pentru toate produsele comercializate în Uniune.

Îmbunătățirea legăturii dintre producția UE, schimbările structurale de pe piață și fluctuațiile pe termen scurt ar trebui să fie mai bine reflectată în strategiile producătorilor. Acest lucru sprijină dezvoltarea cunoștințelor despre piață și a analizei de piață la nivelul cererii și al ofertelor concurente. Creșterea transparenței de-a lungul lanțului de comercializare al piețelor ar trebui să faciliteze întâlnirea dintre cerere și ofertă și să consolideze procesul de luare a deciziilor care țin de politici. Volatilitatea prețurilor la prima vânzare poate fi redusă prin îmbunătățirea condițiilor pentru introducerea pe piață a produselor organizațiilor de producători și prin asigurarea programării și a adaptării producției la cerere în ceea ce privește calitatea, cantitatea și prezentarea.

Consolidarea potențialului de piață al produselor din UE: funcționarea pieței interne pentru produsele obținute din pescuit și din acvacultură este nesatisfăcătoare, în special din cauza deficitului de informare. Avantajele comparative ale produselor din UE (prospețime, proveniență locală, varietate etc.) ar putea fi mai bine exploatate printr-o diferențiere și o comercializare mai bune. În plus, consumatorii din UE au dreptul de a primi informații mai precise și mai fiabile, pentru a avea o încredere mai mare în produsele obținute din pescuit și din acvacultură.

Susținerea unei mai bune guvernanțe, reducerea sarcinii administrative și simplificarea cadrului juridic: dispozițiile și instrumentele existente trebuie revizuite, simplificate și clarificate. Organizarea comună a piețelor trebuie sprijinită în contextul unui nou fond financiar, care urmează să fie pus în aplicare în cadrul PCP reformate.

Interacțiunea cu reforma PCP

Obiectivul principal al reformei politicii comune în domeniul pescuitului este promovarea gestionării sustenabile a resurselor halieutice prin intermediul unui sector viabil din punct de vedere economic, care, la rândul său, urmează să primească tot mai multe competențe de auto-gestionare. Evaluarea impactului politicii comune în domeniul pescuitului a condus la concluzia că, având în vedere noile obiective și instrumente ale PCP, este necesară o amplă reformă a organizării comune a piețelor: instrumentele orientate către piață ar trebui să contribuie, în mod direct sau indirect, la îndeplinirea principalelor obiective ale PCP.

Pentru a se încerca găsirea unei rezolvări la problema pescuitului excesiv și a practicilor nesustenabile și pentru a lăsa în urmă practicile de producție bazate exclusiv pe volum, noua organizare comună a piețelor va sprijini:

abilitarea organizațiilor de producători și co-gestionarea de către acestea a drepturilor de acces, precum și a activităților de producție și de comercializare;

măsurile de piață care măresc puterea de negociere a producătorilor (în cazul pescuitului și al acvaculturii), care ameliorează previziunile, prevenirea și gestionarea crizelor pieței și care promovează transparența și eficiența acesteia;

stimulentele de piață și primele pentru practici sustenabile; parteneriatele pentru o producție, o aprovizionare și un consum sustenabile; certificarea (etichete ecologice), promovarea și informarea consumatorilor;

măsurile de piață suplimentare privind capturile aruncate înapoi în mare.

Dispozițiile UE în vigoare în domeniul propunerii

Regulamentul (CE) nr. 104/2000 de instituire a unei organizări comune a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură reprezintă cadrul de reglementare actual. Prezenta propunere vizează înlocuirea respectivului regulament.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Începând din 2008, s-au efectuat consultări cu părțile interesate la diverse niveluri:

O consultare publică privitoare la aspecte comerciale și de piață a fost lansată pe internet și a avut loc între 9 aprilie 2009 și 31 decembrie 2009 în cadrul Cărții verzi privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului [COM (2009)163 final]. Aproape toate cele 400 de contribuții referitoare la Cartea verde au abordat aspecte privind o reformare a organizării comune a piețelor. Contribuțiile sunt rezumate în capitolul 3.4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei cu privire la „Sinteza consultărilor privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului” SEC(2010)428 final – aprilie 2010.

O consultare pe scară largă a sectorului (producători, importatori, procesatori, detailiști) și a actorilor neguvernamentali (ONG-uri din domeniul dezvoltării și al protecției mediului, precum și organizații ale consumatorilor) a avut loc în cadrul organismelor consultative existente înființate în temeiul PCP și al seminariilor tematice. Dialogul amplu cu statele membre, inclusiv sub formă de întruniri bilaterale, a implicat participarea reprezentanților naționali din sectorul de profil, din administrațiile naționale și regionale și din comitetul de gestionare. Parlamentul European, în special Comisia pentru pescuit, a fost implicat îndeaproape în aceste consultări și evenimente.

Evaluări ale impactului

În cadrul Comisiei a fost creat un grup de coordonare inter-servicii, care a avut contribuții pe parcursul procesului de evaluare a impactului. Analiza actualului cadru de reglementare și a dezvoltării pieței UE de produse obținute din pescuit și acvacultură a fost urmată de identificarea obiectivelor preliminare ale noii organizări comune a piețelor. În cadrul acestor obiective au fost luate în considerare diverse opțiuni alternative de politică referitoare la reformă:

menținerea actualei organizări comune a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură; acest lucru ar însemna axarea în principal pe intervențiile pe piață, pentru a sprijini stabilitatea prețurilor;

revizuirea actualei organizări comune a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, reducând mecanismele de intervenție la un singur ajutor de depozitare pentru produsele obținute din pescuit destinate consumului uman și simplificând, adaptând și flexibilizând o serie de alte instrumente (standarde privind comercializarea și informarea consumatorilor);

consolidarea organizării comune a piețelor din sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, prin atribuirea de noi obiective organizațiilor de producători și interprofesionale și prin acordarea de sprijin financiar acestora pentru a elabora și pune în aplicare planuri sustenabile de producție și de comercializare; se extind conținutul și domeniul de aplicare al informațiilor obligatorii destinate consumatorilor;. sunt luate în considerare acuratețea și controlul etichetării voluntare;

dereglementarea actualei organizări comune a piețelor din sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură; această opțiune elimină în totalitate sprijinul financiar (constând în intervenții și sprijin pentru acțiuni colective) și toate instrumentele juridice specifice pentru produsele obținute din pescuit și din acvacultură;

opțiunea menținerii situației din prezent a fost considerată parțial ineficientă și prea complexă pentru îndeplinirea obiectivelor actuale; în prezent, la 12 ani de la data adoptării, actuala OCP nu pare să facă față provocărilor pieței UE; această opțiune ar putea duce la o scădere a eficacității și s-ar putea dovedi incompatibilă cu obiectivele noii politici în domeniul pescuitului.

Corectarea principalelor deficiențe ale actualei organizării comune a piețelor prin propunerea de modificări și simplificări care ar îmbunătăți funcționarea acesteia;. relevanța acestei variante pentru obiectivele principale ale reformei PCP ar rămâne totuși limitată;

eliminarea completă a organizării comune a piețelor din UE, chiar luând în considerare creșterea evoluțiilor determinate de piață și a stimulentelor în direcția sustenabilității, nu ar răspunde pe deplin principalelor probleme identificate, și anume un sector al ofertei complex și fragmentat la nivelul UE și riscul inducerii în eroare a consumatorului sau al generării de confuzie.

Prin urmare, Comisia sprijină consolidarea organizării comune a piețelor, pentru a asista sectorul pescuitului și acvaculturii în procesul de trecere treptată a acestuia la practicile de producție sustenabile. Există numeroase măsuri care pot fi luate în materie de organizare și de comercializare pentru a crește previzibilitatea ofertei și a reduce costurile tranzacțiilor. Această opțiune subliniază rolul fiecăreia dintre părțile interesate principale în ceea ce privește favorizarea practicilor sustenabile. Organizarea comună a piețelor ar trebui să contribuie la creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și din acvacultură, într-un context în care sprijinul financiar este deplasat dinspre flotă (în special prin dezmembrare și încetare temporară), în direcția unor soluții inteligente, ecologice, inovatoare și orientate spre piață pentru sectorul pescuitului și acvaculturii.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Temeiul juridic

Articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principiul subsidiarității

Propunerea intră în sfera competențelor comune și, în consecință, se aplică principiul subsidiarității.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității, din următorul motiv:

Politica comună în domeniul pescuitului este o politică comună, care trebuie, prin urmare, pusă în aplicare prin intermediul unui regulament adoptat de către Parlamentul European și Consiliu. Este necesar și adecvat, în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind asigurarea unui sector al pescuitului și acvaculturii care să ofere condiții economice, ecologice și sociale sustenabile pe termen lung și care să contribuie la disponibilitatea produselor alimentare, să se stabilească norme privind conservarea și exploatarea resurselor biologice marine. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

2011/0194 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[2],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Domeniul de aplicare al politicii comune în domeniul pescuitului cuprinde măsurile privind piețele de produse obținute din pescuit și din acvacultură din Uniune. Organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, denumită în continuare „organizarea comună a piețelor”, este o parte integrantă a politicii comune în domeniul pescuitului și trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor acesteia. Dat fiind faptul că politica comună în domeniul pescuitului este în curs de revizuire, organizarea comună a piețelor trebuie adaptată în consecință.

(2) Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură[3] trebuie să fie revizuit pentru a se ține cont de deficiențele detectate în punerea în aplicare a dispozițiile în vigoare, de evoluțiile recente de pe piețele din Uniune și de la nivel mondial, precum și de evoluția activităților de pescuit și acvacultură.

(3) Dispozițiile organizării comune a piețelor trebuie puse în aplicare cu respectarea angajamentelor internaționale ale Uniunii, în special în ceea ce privește dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului.

(4) Organizarea comună a piețelor trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului.

(5) Întrucât aceste obiective nu pot fi realizate în suficientă măsură de statele membre, din cauza naturii comune a piețelor din sectorul pescuitului și acvaculturii și, prin urmare, dată fiind necesitatea continuării acțiunilor comune, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(6) Este important că gestionarea organizării comune a piețelor este ghidată de principiile de bună administrare a politicii comune în domeniul pescuitului.

(7) Organizațiile de producători sunt principalii actori în materie de aplicare corespunzătoare a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și a organizării comune a piețelor. Prin urmare, este necesar să se consolideze obiectivele acestora, pentru a se asigura că membrii acestor organizații desfășoară activități de pescuit și de acvacultură sustenabile, pentru îmbunătățirea introducerii pe piață a produselor și pentru culegerea de informații economice privitoare la acvacultură. În cadrul procesului de îndeplinire a acestor obiective, organizațiile de producători trebuie să țină seama de diferitele condiții din sectorul pescuitului și acvaculturii prevalente în Uniune, în special de caracteristicile specifice ale pescuitului pe scară mică.

(8) Organizațiile interprofesionale care reunesc diferite categorii de operatori economici pot contribui la îmbunătățirea coordonării activităților de comercializare în cadrul lanțului valoric și la elaborarea unor măsuri relevante pentru întregul sector.

(9) Este oportun să se stabilească condiții comune de recunoaștere a organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale de către statele membre, în vederea extinderii normelor adoptate de organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale, precum și pentru partajarea costurilor care decurg din această extindere. Procedura pentru extinderea normelor trebuie supusă autorizării de către Comisie.

(10) Pentru ca organizațiile de producători să își poată orienta membrii către activități de pescuit și acvacultură sustenabile, acestea trebuie să definească și să prezinte autorităților competente din statele membre un plan de producție și de comercializare care să conțină măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor lor.

(11) Caracterul imprevizibil al activităților de pescuit face oportună instituirea unui mecanism de stocare a produselor obținute din pescuit destinate consumului uman, cu scopul de a favoriza o mai mare stabilitate a pieței și de a spori randamentul produselor, în special prin crearea de valoare adăugată. Acest mecanism trebuie să contribuie la stabilizarea și convergența piețelor locale din Uniune, în vederea realizării pieței unice.

(12) Organizațiile de producători pot înființa un fond colectiv pentru a finanța producția, planurile de comercializare și mecanismul de stocare.

(13) Pentru a ține seama de diversitatea prețurilor în întreaga Uniune, organizațiile de producători trebuie să aibă dreptul de a face o propunere privind un preț de declanșare a mecanismului de stocare. Acest preț de declanșare nu trebuie să ducă la stabilirea de prețuri minime, care ar putea împiedica concurența.

(14) Întrucât stocurile de pește reprezintă resurse comune, exploatarea sustenabilă și eficientă a acestora poate fi mai bine realizată, în anumite cazuri, de organizații compuse din membri provenind din state membre diferite. Prin urmare, este necesar să se prevadă de asemenea posibilitatea înființării unor organizații transnaționale de producători și a unor asociații de organizații de producători, care sunt supuse în continuare normelor privind concurența, conform dispozițiilor din prezentul regulament.

(15) Aplicarea unor standarde comune de comercializare trebuie să facă posibilă aprovizionarea pieței cu produse sustenabile, să actualizeze întregul potențial al pieței interne în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură și să faciliteze comerțul bazat pe concurență loială, contribuind astfel la îmbunătățirea profitabilității producției.

(16) Dată fiind varietatea tot mai mare a produselor obținute din pescuit și din acvacultură, este esențial să li se furnizeze consumatorilor un minim de informații obligatorii privind caracteristicile principale ale produselor. În vederea promovării diferențierii produselor, este, de asemenea, necesar să se țină seama de informațiile suplimentare care pot fi menționate în mod voluntar.

(17) Normele în materie de concurență referitoare la acorduri, decizii și practici menționate la articolul 101 din tratat trebuie să se aplice la producția sau la comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în măsura în care aplicarea acestora nu împiedică funcționarea organizării comune a piețelor și nu pune în pericol îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din tratat.

(18) Este oportună stabilirea de norme privind concurența aplicabile producției și comercializării de produse obținute din pescuit și din acvacultură, ținând cont de caracteristicile specifice ale sectorului pescuitului și acvaculturii, inclusiv de fragmentarea acestuia, de faptul că peștele reprezintă o resursă comună și de volumul mare de importuri. În interesul simplificării, dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 din 24 iulie 2006 de aplicare a anumitor norme de concurență în domeniul producției și comerțului cu produse agricole[4] se încorporează în prezentul regulament. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 nu trebuie să se mai aplice produselor obținute din pescuit și din acvacultură.

(19) Este necesară o îmbunătățire a informațiilor economice privind piețele din sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură de la nivelul Uniunii.

(20) Pentru a face posibile completarea sau modificarea condițiilor și a cerințelor pentru recunoașterea organizațiilor de producători, completarea sau modificarea conținutului planului de producție și de comercializare, definirea și modificarea standardelor comune de comercializare, completarea sau modificarea informațiilor obligatorii și stabilirea unor criterii minimale privind informațiile furnizate de operatori pentru consumatori, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte legislative în ceea ce privește articolele 24, 33, 41 și 46, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(21) Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să realizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(22) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolelor 25, 31, 34 și 37 din prezentul regulament, trebuie să i se confere Comisiei competențe de punere în aplicare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele prin care statele membre realizează controlul exercitării competențelor de executare de către Comisie.

(23) Regulamentul (CE) nr. 104/2000 trebuie abrogat, însă articolele 9, 10, 11, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 34, 35, 36, 37, 38 și 39 trebuie să se aplice în continuare până la intrarea în vigoare a regulamentului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1 Obiectul

1. Se instituie o organizare comună a piețelor pentru produsele obținute din pescuit și din acvacultură, denumită în continuare „organizarea comună a piețelor”.

2. Organizarea comună a piețelor conține următoarele instrumente:

(a) organizații profesionale;

(b) standarde de comercializare;

(d) norme privind concurența;

(e) cunoașterea pieței.

Articolul 2 Domeniul de aplicare

Organizarea comună a piețelor se aplică produselor obținute din pescuit și din acvacultură enumerate în anexa I la prezentul regulament care sunt comercializate în Uniune.

Articolul 3 Obiective

Organizarea comună a piețelor contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului.

Articolul 4 Principii

Organizarea comună a piețelor este ghidată de principiile bunei guvernanțe, prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului.

Articolul 5 Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile menționate la articolul 3 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului. Se aplică de asemenea următoarele definiții:

(a) „produse obținute din pescuit” înseamnă organismele acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit sau produsele derivate din acestea, astfel cum sunt enumerate în anexa I;

(b) „produse din acvacultură” înseamnă organismele acvatice în orice stadiu al ciclului lor de viață care rezultă din orice activitate de acvacultură sau produsele provenite din acestea, astfel cum sunt enumerate în anexa I;

(c) „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care utilizează mijloace de producție pentru obținerea produselor obținute din pescuit sau din acvacultură, în vederea introducerii acestora pe piață;

(d) „sectorul pescuitului sau acvaculturii” înseamnă sectorul economiei care include toate activitățile de producție, prelucrare și comercializare a produselor obținute din pescuit și din acvacultură;

(e) „a face disponibil pe piață” înseamnă orice tip de furnizare a unui produs obținut din pescuit sau din acvacultură spre distribuire, consum sau utilizare pe piața Uniunii în cursul unei activități comerciale, fie în schimbul unei plăți, fie gratuit;

(f) „introducere pe piață” înseamnă punerea la dispoziție pentru prima dată a unui produs obținut din pescuit sau din acvacultură pe piața Uniunii.

Capitolul II Organizații profesionale

Secțiunea I Înființare, obiective și măsuri

Articolul 6 Înființarea organizațiilor de producători din domeniul pescuitului

Este posibilă înființarea de organizații de producători din domeniul pescuitului, sub formă de grupuri stabilite la inițiativa producătorilor de produse obținute din pescuit din unul sau mai multe state membre, precum și recunoașterea acestora în conformitate cu secțiunea II.

Articolul 7 Obiective ale organizațiilor de producători din domeniul pescuitului

Organizațiile de producători din domeniul pescuitului au următoarele obiective:

(a) promovarea desfășurării de către membri a unor activități de pescuit viabile, cu respectarea integrală a politicii de conservare prevăzute în Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului și în legislația de mediu;

(b) gestionarea capturilor nedorite de stocuri comerciale;

(c) îmbunătățirea condițiilor pentru introducerea pe piață a produselor obținute din pescuit provenind de la membrii organizațiilor;

(d) stabilizarea piețelor;

(e) îmbunătățirea rentabilității producătorilor.

Articolul 8 Măsuri care pot fi adoptate de organizațiile de producători din domeniul pescuitului

Organizațiile de producători din domeniul pescuitului pot recurge la următoarele măsuri pentru a atinge obiectivele menționate la articolul 7:

(a) planificarea activităților de pescuit ale membrilor acestora;

(b) utilizarea optimă a capturilor nedorite de stocuri comerciale, prin:

- eliminarea produselor debarcate care nu respectă dimensiunile minime de comercializare menționate la articolul 39 alineatul (2) litera (a) pentru alte utilizări decât consumul uman;

- introducerea pe piață a produselor debarcate care respectă dimensiunile minime de comercializate menționate la articolul 39 alineatul (2) litera (a);

- distribuirea gratuită a produselor debarcate în scopuri caritabile sau filantropice;

(d) canalizarea ofertei și a comercializării produselor membrilor lor;

(e) gestionarea depozitării temporare a produselor obținute din pescuit în conformitate cu articolele 35 și 36;

(f) controlul conformității activităților desfășurate de membri cu normele stabilite de organizația de producători și luarea de măsuri pentru a asigura această conformitate.

Articolul 9 Înființarea organizațiilor de producători din domeniul acvaculturii

Este posibilă înființarea de organizații de producători din domeniul acvaculturii, sub forma unor grupuri stabilite la inițiativa producătorilor de produse din acvacultură din unul sau mai multe state membre, precum și recunoașterea acestora în conformitate cu secțiunea II.

Articolul 10 Obiective ale organizațiilor de producători din domeniul acvaculturii

Organizațiile de producători din domeniul acvaculturii au următoarele obiective:

(a) promovarea desfășurării de către membrii lor a unor activități de acvacultură sustenabile, prin oferirea de posibilități de dezvoltare;

(b) contribuirea la oferta de hrană și la angajarea forței de muncă în zonele de coastă și rurale;

(c) garantarea conformității activităților desfășurate de membri cu planurile naționale strategice menționate la articolul 51 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului;

(d) îmbunătățirea condițiilor pentru introducerea pe piață a produselor din acvacultură ale membrilor organizațiilor;

(e) îmbunătățirea rentabilității producătorilor.

Articolul 11 Măsuri care pot fi adoptate de organizațiile de producători din domeniul acvaculturii

Organizațiile de producători din domeniul acvaculturii recurg la următoarele măsuri pentru a atinge obiectivele menționate la articolul 10:

(a) promovarea acvaculturii sustenabile și responsabile, în special în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea animală și bunăstarea animalelor;

(b) ajustarea producției la cerințele pieței;

(d) controlul conformității activităților desfășurate de membri cu normele stabilite de organizația de producători și luarea de măsuri pentru a asigura această conformitate;

(e) colectarea de informații privind produsele comercializate, inclusiv informații economice privind primele vânzări și previziunile de producție.

Articolul 12 Înființarea asociațiilor de organizații de producători

1. Este posibilă înființarea unei asociații de organizații de producători din domeniul pescuitului sau acvaculturii, sub forma unui grup stabilit la inițiativa organizațiilor de producători recunoscute într-unul sau mai multe state membre.

2. Dispozițiile din prezentul regulament aplicabile organizațiilor de producători se aplică și asociațiilor de organizații de producători, cu excepția existenței unor dispoziții contrare.

Articolul 13 Obiective ale asociațiilor de organizații de producători

Asociațiile de organizații de producători din domeniul pescuitului sau acvaculturii trebuie să urmărească următoarele obiective:

(a) îndeplinirea într-un mod mai eficient a oricăruia din obiectivele organizațiilor de producători participante stabilite la articolele 7 și 10;

(b) coordonarea și dezvoltarea activităților de interes comun pentru organizațiile de producători participante.

Articolul 14 Înființarea organizațiilor interprofesionale

Este posibilă înființarea de organizații interprofesionale, sub forma unor grupuri stabilite la inițiativa operatorilor din domeniul produselor obținute din pescuit și din acvacultură din unul sau mai multe state membre, precum și recunoașterea acestora în conformitate cu secțiunea II.

Articolul 15 Obiectivele organizațiilor interprofesionale

Organizațiile interprofesionale au următoarele obiective:

(a) îmbunătățirea condițiilor pentru introducerea pe piață a produselor obținute din pescuit și din acvacultură din Uniune;

(b) acordarea de ajutor pentru coordonarea mai bună a procesului prin care se introduc pe piață și se fac disponibile produsele obținute din pescuit și din acvacultură din Uniune.

Articolul 16 Măsuri care pot fi adoptate de organizațiile interprofesionale

Organizațiile interprofesionale pot recurge la următoarele măsuri pentru a atinge obiectivele menționate la articolul 15:

(a) întocmirea de contracte standard compatibile cu legislația Uniunii;

(b) promovarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură din Uniune într-un mod nediscriminatoriu, prin utilizarea potențialului oferit de certificare, în special a denumirilor de origine, a sigiliilor de calitate, a denumirilor geografice și a meritelor de sustenabilitate;

(c) stabilirea de norme privind producția și comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură mai stricte decât cele prevăzute de legislația Uniunii sau de cea națională;

(d) îmbunătățirea calității și a cunoștințelor despre producție și piață, precum și a transparenței acestora;

(e) desfășurarea de activități de cercetare și studii de piață și dezvoltarea de tehnici de optimizare a funcționării pieței, inclusiv în sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor;

(f) furnizarea informațiilor și realizarea activității de cercetare necesare pentru a furniza o ofertă sustenabilă care să corespundă cerințelor pieței și așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește cantitatea, calitatea și prețul;

(g) controlul conformității activităților desfășurate de membri cu normele stabilite de organizația de producători.

Secțiunea II Recunoaștere

Articolul 17 Recunoașterea organizațiilor de producători

Statele membre pot recunoaște ca organizații de producători din domeniul pescuitului sau acvaculturii toate grupurile de producători care solicită o asemenea recunoaștere, cu condiția ca acestea:

(a) să fie suficient de active economic pe teritoriul lor sau pe o parte din acest teritoriu, în special în ceea ce privește numărul de membri și volumul producției comercializabile;

(b) să aibă personalitate juridică în conformitate cu legislația națională a unui stat membru, să aibă sediul social și să fie stabilite pe teritoriul său;

(d) să respecte normele privind concurența stabilite la capitolul VI;

(e) să nu dețină o poziție dominantă pe o anumită piață, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru urmărirea obiectivelor stabilite la articolul 39 din tratat.

Articolul 18 Recunoașterea organizațiilor interprofesionale

Statele membre pot recunoaște ca organizații interprofesionale toate grupurile stabilite pe teritoriul lor care depun o cerere corespunzătoare, ținând seama de normele Uniunii, în special cele privind concurența, cu condiția ca acestea:

(a) să reprezinte o parte semnificativă a cel puțin două din următoarele activități într-una sau mai multe zone date: producția, comercializarea și/sau prelucrarea de produse obținute din pescuit și din acvacultură sau de produse prelucrate din produse obținute din pescuit și din acvacultură;

(b) să nu fie ele însele implicate în producerea, prelucrarea sau comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură sau a produselor prelucrate din produse obținute din pescuit și din acvacultură;

(c) să aibă personalitate juridică în conformitate cu legislația națională a unui stat membru, să aibă sediul social și să fie stabilite pe teritoriul respectivului stat membru;

(d) să poată îndeplini obiectivele stabilite la articolul 15;

(e) să țină seama de interesele consumatorilor;

(f) să nu împiedice funcționarea corespunzătoare a organizării comune a piețelor.

Articolul 19 Controale și retragerea recunoașterii de către statele membre

Statele membre desfășoară controale la intervale regulate, pentru a stabili dacă organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale se conformează condițiilor de recunoaștere prevăzute la articolele 17 și 18 și, dacă este cazul, retrag recunoașterea organizațiilor de producători sau a organizațiilor interprofesionale.

Articolul 20 Organizații transnaționale de producători, asociații de organizații de producători și organizații interprofesionale

Statele membre ai căror cetățeni sunt membri într-o organizație de producători sau în organizații interprofesionale înființate pe teritoriul unui alt stat membru și statele membre pe teritoriul căruia se află sediul social al unei asociații de organizații de producători recunoscute în diferite state membre trebuie să pună bazele, în colaborare cu statele membre implicate, cooperării administrative necesare pentru efectuarea controalelor asupra activităților organizației de producători sau ale asociației în cauză.

Articolul 21 Alocarea posibilităților de pescuit

O organizație de producători ai cărei membri sunt resortisanți ai unor state membre diferite sau o asociație de organizații de producători recunoscute în diferite state membre trebuie să își îndeplinească sarcinile fără a aduce atingere dispozițiilor care guvernează alocarea posibilităților de pescuit între statele membre, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului.

Articolul 22 Informarea Comisiei

Statele membre informează Comisia, prin mijloace electronice, cu privire la orice decizie de acordare sau de retragere a recunoașterii.

Articolul 23 Controale efectuate de Comisie

Pentru a se asigura că sunt respectate condițiile pentru recunoașterea organizațiilor de producători sau a organizațiilor interprofesionale prevăzute la articolele 17 și 18, Comisia poate să efectueze controale și, dacă este cazul, poate să ceară ca statele membre să retragă recunoașterea organizațiilor de producători sau a organizațiilor interprofesionale.

Articolul 24 Acte delegate

Comisia trebuie să fie abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50, în următoarele scopuri:

(a) modificarea sau completarea condițiilor de recunoaștere prevăzute la articolele 17 și 18. Aceste norme pot să se refere la funcționarea internă a organizației de producători sau a organizațiilor interprofesionale, la regulile de asociere ale acestora, la dispozițiile financiare și bugetare, la obligațiile membrilor lor și la executarea aplicării normelor acestora, inclusiv a sancțiunilor;

(b) stabilirea de norme privind frecvența, conținutul și metodele practice ale controalelor care urmează să fie efectuate de către statele membre în conformitate cu articolele 20 și 21.

Articolul 25 Acte de punere în aplicare

1. Comisia adoptă acte de punere în aplicare privitoare la:

(a) termenele și procedurile care trebuie aplicate de către statele membre pentru recunoașterea organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale în temeiul articolelor 17 și 18 sau pentru retragerea acestei recunoașteri în temeiul articolului 19;

(b) formatul, termenele și procedurile care trebuie aplicate de către statele membre pentru informarea Comisiei în privința oricărei decizii de acordare sau de retragere a recunoașterii în temeiul articolului 22.

2. Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51.

Secțiunea III Extinderea normelor

Articolul 26 Extinderea normelor organizațiilor de producători

1. Un stat membru poate declara normele convenite în cadrul unei organizații de producători ca fiind obligatorii și pentru producătorii care nu sunt membri ai organizației și care comercializează produsele în zona în care organizația de producători este reprezentativă, cu condiția ca:

(a) organizația de producători să fie considerată reprezentativă pentru producția și comercializarea dintr-un stat membru și să trimită o cerere către autoritățile naționale competente;

(b) normele care urmează să fie extinse se referă la oricare dintre măsurile aplicabile organizațiilor de producători prevăzute la articolul 8 literele (a), (b), (c), (d) și (e).

2. În sensul alineatului (1) litera (a), o organizație de producători din domeniul pescuitului este considerată reprezentativă atunci când este responsabilă pentru cel puțin 65 % din cantitățile din produsul relevant comercializate în anul precedent, în zona în care se propune extinderea normelor.

3. În sensul alineatului (1) litera (a), o organizație de producători din domeniul acvaculturii este considerată reprezentativă atunci când este responsabilă pentru cel puțin 40 % din cantitățile comercializate din produsul relevant în anul precedent, în zona în care se propune extinderea normelor.

4. Normele care urmează să fie extinse la producătorii care nu sunt membri ai organizației se aplică pentru o perioadă cuprinsă între 90 de zile și 12 luni.

Articolul 27 Extinderea normelor organizațiilor interprofesionale

1. Un stat membru poate declara unele dintre acordurile, deciziile sau practicile concertate convenite în cadrul unei organizații interprofesionale ca fiind obligatorii într-una sau mai multe zone date și pentru alți operatori care nu aparțin organizației, cu condiția ca:

(a) organizația interprofesională să reprezinte cel puțin 65% din cel puțin două din următoarele activități: producția, comercializarea sau prelucrarea produsului relevant în cursul anului precedent în zona sau zonele în cauză ale unui stat membru, iar organizația interprofesională să trimită o cerere autorităților naționale competente;

(b) normele care urmează să fie extinse la alți operatori să privească oricare dintre măsurile aplicabile organizațiilor interprofesionale prevăzute la articolul 16 literele (a), (b), (c), (d), (e) și (f) și să nu afecteze în mod negativ ceilalți operatori din statul membru respectiv sau din Uniune.

2. Extinderea normelor poate fi declarată obligatorie pe o perioadă de cel mult trei ani.

Articolul 28 Răspundere

În cazul în care normele sunt extinse la producătorii care nu fac parte din organizații, în conformitate cu articolele 26 și 27, statul membru în cauză poate decide că producătorii care nu fac parte din organizații să răspundă în fața organizației de producători sau a organizației interprofesionale pentru echivalentul tuturor costurilor suportate de către membri în urma punerii în aplicare a extinderii normelor sau doar al unei părți din aceste costuri.

Articolul 29 Autorizarea de către Comisie

1. Statele membre notifică Comisiei normele pe care intenționează să le declare obligatorii pentru toți producătorii sau operatorii dintr-una sau mai multe zone date, în temeiul articolelor 26 și 27.

2. Comisia adoptă o decizie care autorizează extinderea regulilor notificate de un stat membru, cu condiția ca:

(a) dispozițiile prevăzute la articolele 26 și 27 să fie respectate;

(b) dispozițiile din capitolul VI privind regulile de concurență să fie respectate;

(d) obiectivele prevăzute la articolul 39 din tratat să nu fie compromise.

3. În termen de două luni de la primirea notificării, Comisia ia o decizie prin care autorizează sau refuză extinderea normelor, după care informează statele membre. În cazul în care Comisia nu a luat o decizie în termenul de două luni prevăzut, se consideră că extinderea normelor a fost autorizată de Comisie.

Articolul 30 Retragerea autorizației

Comisia poate să efectueze controale și poate să retragă autorizația pentru extinderea normelor, în cazul în care se constată că una dintre condițiile pentru emiterea acestei autorizații nu este îndeplinită. Comisia informează statele membre în această privință.

Articolul 31 Acte de punere în aplicare

Normele privind formatul și procedura de notificare menționate la articolul 29 alineatul (1) se stabilesc de către Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51.

Secțiunea IV Planificarea producției și a comercializării

Articolul 32 Planul de producție și de comercializare

1. Fiecare organizație de producători prezintă un plan de producție și de comercializare autorităților naționale competente din statul în care este înregistrată, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3.

2. Statul membru aprobă planul respectiv. Odată aprobat, organizația de producători pune imediat în aplicare planul.

3. Organizațiile de producători pot revizui planul de producție și de comercializare, iar revizuirea trebuie comunicată spre aprobare autorităților competente din statul membru.

4. Organizația de producători redactează un raport anual privind activitățile sale, în cadrul planului de producție și de comercializare menționat la alineatul (1), și îl prezintă autorităților competente din statul membru.

5. Statele membre efectuează controale pentru a se asigura că fiecare organizație de producători își îndeplinește obligațiile prevăzute în prezentul articol.

Articolul 33 Acte delegate

Comisia trebuie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50, în vederea stabilirii de norme privind conținutul planului de producție și de comercializare la care se face referire în articolul 32 alineatul (1).

Articolul 34 Acte de punere în aplicare

Regulile de procedură și termenele pentru trimiterea de către organizațiile de producători și pentru aprobarea de către statele membre a planului de producție și de comercializare menționat la articolul 32 se stabilesc de către Comisie prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51.

Secțiunea V Stabilizarea piețelor

Articolul 35 Mecanism de stocare

Organizațiile de producători pot finanța depozitarea produselor obținute din pescuit enumerate în anexa II la prezentul regulament, cu condiția ca respectivele produse:

(a) să fi fost puse în vânzare de către organizațiile de producători, dar să nu se fi găsit un cumpărător pentru acestea la prețul de declanșare menționat la articolul 36;

(b) să respecte standardele de comercializare adoptate în temeiul articolului 39 și să aibă o calitate corespunzătoare pentru consumul uman;

(c) să fie stabilizate sau prelucrate și stocate prin următoarele metode: congelare, fie la bordul unor nave, fie în instalații amplasate pe uscat, sărare, uscare, marinare și, dacă este cazul, fierbere și pasteurizare. Filetarea, tăierea și, dacă este cazul, decapitarea, pot să însoțească unul dintre tratamentele anterioare;

(d) produsele stocate să fie reintroduse pe piață pentru consumul uman într-o etapă ulterioară.

Articolul 36 Prețuri care declanșează mecanismul de stocare

1. Înainte de începutul fiecărui an, fiecare organizație de producători poate face individual o propunere de preț care să declanșeze mecanismul de stocare menționat la articolul 35, pentru produsele obținute din pescuit enumerate în anexa II.

2. Prețul de declanșare nu poate depăși 80% din prețul mediu ponderat înregistrat pentru produsul respectiv în zona de activitate a organizației de producători în cauză, pe durata celor trei ani dinaintea anului pentru care se stabilește prețul de declanșare.

3. La stabilirea prețului de declanșare se ține cont de:

(a) tendințele producției și ale cererii;

(b) stabilizarea prețurilor pieței;

(d) veniturile producătorilor;

(e) interesele consumatorilor.

4. După examinarea propunerilor înaintate de organizațiile de producători recunoscute pe teritoriile lor, statele membre stabilesc prețurile de declanșare care vor fi aplicate de organizațiile de producători. Aceste prețuri sunt stabilite pe baza criteriilor menționate la alineatele (2) și (3). Prețurile se fac publice.

Articolul 37 Acte de punere în aplicare

Normele privind formatul și procedura de publicare de către statele membre a prețurilor de declanșare în temeiul articolului 36 alineatul (4) se stabilesc de către Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51.

Secțiunea VI

Fond colectiv

Articolul 38 Fond colectiv

Fiecare organizație de producători poate înființa un fond colectiv, care se utilizează doar pentru a finanța următoarele măsuri:

(a) planuri de producție și de comercializare autorizate de către statele membre în conformitate cu articolul 32;

(b) mecanismul de stocare stabilit la articolele 35 și 36.

Capitolul III Standarde de comercializare

Articolul 39 Stabilirea de standarde de comercializare

1. Se pot stabili standarde comune de comercializare pentru produsele destinate consumului uman enumerate în anexa I.

2. Standardele menționate la alineatul (1) se pot referi în special la:

(a) dimensiunile minime de comercializare, ținând cont de cele mai bune opinii științifice disponibile și cu respectarea dimensiunilor de referință pentru conservarea produselor pescărești menționate la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului;

(b) specificațiile produselor în conservă, în conformitate cu cerințele privind conservarea și cu obligațiile internaționale.

3. Alineatele (1) și (2) se aplică fără a se aduce atingere următoarelor acte:

(a) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală[5];

(b) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat[6], precum și

(c) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului[7].

Articolul 40 Respectarea standardelor de comercializare

1. Produsele pentru care s-au stabilit norme de comercializare pot fi comercializate în vederea consumului uman în cadrul Uniunii doar în conformitate cu aceste standarde.

2. Statele membre trebuie să verifice dacă produsele care fac obiectul standardelor comune de comercializare sunt conforme cu aceste standarde. Controalele pot avea loc în timpul tuturor etapelor de comercializare și în timpul transportului.

3. Toate produsele obținute din pescuit debarcate, inclusiv cele care nu respectă standardele de comercializare, pot fi distribuite gratuit instituțiilor filantropice sau caritabile stabilite în Uniune sau persoanelor care sunt recunoscute de către legislația statului membru în cauză ca având dreptul să beneficieze de asistență publică. Statele membre sunt responsabile pentru acest proces.

Articolul 41 Acte delegate

Comisia trebuie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50, în vederea definirii standardelor comune de comercializare menționate la articolul 39 alineatul (1) în ceea ce privește calitatea, dimensiunea sau greutatea, ambalajul, prezentarea și etichetarea și, dacă experiența dobândită în materie de aplicare a standardelor impune acest lucru, în vederea modificării acestora, asigurând definirea standardelor într-o manieră echitabilă și transparentă;

Capitolul IV Informarea consumatorilor

Articolul 42 Informații obligatorii

1. Produsele obținute din pescuit și din acvacultură menționate la punctele (a), (b), (c) și (e) din anexa I care sunt comercializate în Uniune, indiferent de originea acestora, pot fi oferite spre comercializare cu amănuntul consumatorilor finali doar dacă se indică, prin însemne sau etichete corespunzătoare, următoarele elemente:

(a) denumirea comercială a speciei;

(b) metoda de producție, în special prin expresiile următoare „…capturat…” sau „…capturat în ape dulci…” sau „… de crescătorie…”;

(d) data capturării produselor obținute din pescuit sau a recoltării produselor din acvacultură;

(e) dacă produsul este proaspăt sau dacă a fost decongelat;

2. Produsele obținute din pescuit și din acvacultură menționate la punctele (h) și (i) din anexa I care sunt comercializate în Uniune, indiferent de originea acestora, pot fi oferite spre comercializare cu amănuntul consumatorilor finali doar dacă se indică, prin însemne sau etichete corespunzătoare, următoarele elemente:

(a) denumirea comercială a speciei;

(b) metoda de producție, în special prin expresiile următoare „…capturat…” sau „…capturat în ape dulci…” sau „… de crescătorie…”;

3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) trebuie să fie indicate într-un mod clar și distinct.

4. Alineatele (1), (2) și (3) se aplică fără a aduce atingere următoarelor acte:

(a) Directiva 2000/13/CE din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora[8],

(b) Regulamentul (CEE) nr. 2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de sardine[9],

(c) Regulamentul (CEE) nr. 1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton și de pălămidă[10].

Articolul 43 Denumirea comercială

În sensul articolului 42 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) litera (a), statele membre întocmesc și publică o listă cu denumirile comerciale acceptate pe teritoriul lor. Lista trebuie să cuprindă:

(a) denumirea științifică pentru fiecare specie, conform sistemului de informații FishBase;

(b) denumirea speciei în limba sau limbile oficiale din statul membru;

Articolul 44 Indicarea zonei de cultivare sau de producție

1. Indicarea zonei de capturare sau de producție în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) litera (c) și cu alineatul 2 litera (c) trebuie să includă următoarele elemente:

(a) în cazul produselor obținute din pescuit capturate în mare, numele uneia din zonele, sub-zonele sau diviziunile enumerate în lista zonelor de pescuit FAO;

(b) în cazul produselor obținute din pescuit capturate în apă dulce, menționarea statului membru sau a țării terțe de origine a produsului;

(c) în cazul produselor din acvacultură, menționarea statului membru sau a țării terțe în care produsul trece prin etapa finală de creștere sau cultivare timp de cel puțin trei luni.

2. În plus față de informațiile menționate la alineatul (1), operatorii pot indica o zonă de capturare sau de producție mai precisă.

Articolul 45 Informații suplimentare furnizate în mod voluntar

1. În plus față de informațiile obligatorii solicitate în temeiul articolului 42, se pot furniza în mod voluntar și următoarele informații:

(a) informații privitoare la mediu;

(b) informații etice sau sociale;

(d) informații privind practicile de producție;

(e) informații privind conținutul nutrițional al produsului.

2. Informațiile voluntare nu trebuie incluse în detrimentul spațiului disponibil pentru informațiile obligatorii pe însemne sau etichete.

3. Alineatul (1) se aplică fără a se aduce atingere următoarelor acte:

(a) Directiva 2000/13/CE;

(b) Directiva 90/496/CEE din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele produselor alimentare[11];

(c) Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare[12];

(d) Regulamentul (CE) nr. 510/2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare[13];

(e) Regulamentul (CE) nr. 509/2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare[14] și

(f) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Articolul 46 Acte delegate

Comisia trebuie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50, în vederea

(a) completării sau modificării cerințelor privind informațiile obligatorii menționate la articolul 42 alineatul (1), articolul 42 alineatul (2), articolul 43 și articolul 44, asigurându-se totodată furnizarea informațiilor obligatorii într-o manieră exactă și transparentă.

(b) stabilirii de criterii minime privind informațiile furnizate în mod voluntar de către operatorii menționați la articolul 45 alineatul (1), asigurând exactitatea, transparența și caracterul nediscriminatoriu al condițiilor privind furnizarea de informații în mod voluntar.

Capitolul V Norme privind concurența

Articolul 47 Aplicarea normelor privind concurența

Articolele 101-106 din tratat și dispozițiile de punere în aplicare ale acestora se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor menționate la articolul 101 alineatul (1) și la articolul 102 din tratat, care se referă la producția și comercializarea de produse obținute din pescuit și din acvacultură.

Articolul 48 Excepții de la aplicarea normelor privind concurența

1. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 47 din prezentul regulament, articolul 101 alineatul (1) din tratat nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor organizațiilor de producători care se referă la producția sau vânzarea de produse obținute din pescuit și din acvacultură sau la utilizarea unor instalații comune pentru stocarea, tratarea sau prelucrarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură și care

(a) sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 39 din tratat, și

(b) nu implică nicio obligație de a percepe prețuri identice;

(d) nu exclud concurența;

(e) nu pun în pericol îndeplinirea obiectivelor articolului 39 din tratat.

2. Fără a se aduce atingere articolului 47 din prezentul regulament, articolul 101 alineatul (1) din tratat nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor organizațiilor interprofesionale care

(a) sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 39 din tratat, și

(b) nu implică obligația de a aplica un preț fix;

(d) nu aplică reguli diferite tranzacțiilor echivalente cu alți parteneri comerciali, creând astfel un dezavantaj concurențial pentru aceștia;

(e) nu elimină concurența pentru o parte substanțială a produselor în cauză;

(f) nu restrâng concurența în moduri neesențiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului.

Capitolul VI Cunoașterea pieței

Articolul 49 Cunoașterea pieței

1. Comisia:

(a) culege, analizează și diseminează cunoștințe economice și destinate înțelegerii pieței produselor obținute din pescuit și din acvacultură din Uniune de-a lungul lanțului de aprovizionare, ținând seama de contextul internațional;

(b) desfășoară anchete periodice privind prețurile de-a lungul lanțului de aprovizionare pentru produse obținute din pescuit și din acvacultură din Uniune și efectuează analize cu privire la tendințele pieței;

2. În vederea atingerii obiectivelor menționate la alineatul (1), Comisia trebuie să facă uz de măsurile următoare:

(a) facilitarea accesului la date disponibile cu privire la produsele obținute din pescuit și din acvacultură colectate în temeiul legislației Uniunii;

(b) punerea la dispoziția factorilor interesați a informațiilor privind piața, la un nivel corespunzător.

3. Statele membre trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1).

Capitolul VII Dispoziții procedurale

Articolul 50 Exercitarea delegării

1. Comisia este abilitată să adopte acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

2. Delegarea de competențe menționată la articolele 24, 33, 41 și 46 se conferă pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [...].

3. Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolele 24, 33, 41 și 46. Prin decizia de revocare încetează delegarea competențelor specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în aceasta. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate aflate deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 24, 33, 41 și 46 intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu a formulat nici o obiecțiune într-un termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European și Consiliu, sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Perioada de obiecții se extinde cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 51 Punere în aplicare

1. Comisia este asistată de un comitet. Este vorba de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul VIII Dispoziții finale

Articolul 52 Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1184/2006

La articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 se adaugă următoarele cuvinte:

„și Regulamentul (UE) nr. …. al Parlamentului European și al Consiliului din … privind organizarea comună a piețelor de produse obținute din pescuit și din acvacultură (*)

(*) JO ...”

Articolul 53 Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 104/2000 se abrogă. Cu toate acestea, articolele 9, 10, 11, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 34, 35, 36, 37, 38 și 39 se aplică până la 31 decembrie 2013.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 54 Revizuire

Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la rezultatele aplicării prezentului regulament înainte de sfârșitul anului 2022.

Articolul 55 Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 1 ianuarie 2013, cu excepția articolelor 32, 35 și 36, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, […].

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele […] Președintele […]

ANEXA I

Codul NC || Denumirea produselor

(a) 0301 0302 0303 0304 || Pești vii Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304 Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304 Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate

(b) 0305 || Pește, uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane

(c) 0306 0307 || Crustacee, chiar decorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, refrigerate sau nu, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, proprii alimentației umane Moluște, chiar separate de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; nevertebrate acvatice, altele decât crustaceele și moluștele, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de nevertebrate acvatice, altele decât crustaceele, proprii alimentației umane

(d) 0511 91 10 0511 91 90 || Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte menționate la capitolul 1 sau 3, improprii alimentației umane: - Altele - - Produse din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice; animale moarte menționate la capitolul 3: - - - Deșeuri de pește - - - Altele

(e) 1212 20 00 || - Alge

(f) 1504 10 1504 20 || Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic: - Uleiuri din ficat de pește și fracțiunile acestora - Grăsimi și uleiuri de pește și fracțiunile lor, altele decât uleiurile din ficat de pește

(g) 1603 00 || Extracte și sucuri de carne, de pești sau de crustacee, de moluște sau de alte nevertebrate acvatice

(h) 1604 || Preparate și conserve din pește; caviar și înlocuitorii acestuia preparați din icre de pește

(i) 1605 || Crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate

(j) 1902 20 1902 20 10 || Paste alimentare, fierte sau umplute (cu carne sau cu alte substanțe) sau nu, sau altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnochi, ravioli, canneloni; cușcuș, preparat sau nu - Paste alimentare umplute (chiar fierte sau altfel preparate): - - Care conțin pești, crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice în proporție de peste 20 % din greutate

(k) 2301 20 00 || Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din carne sau organe, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice, improprii pentru alimentația umană; jumări: - Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, din pește sau crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice

(l) 2309 90 ex 2309 90 10 || Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor - Altele: - - Emulsie de pește

ANEXA II

Cod NC || Descrierea produselor

0302 22 00 || Cambula (Pleuronectes platessa)

ex 0302 29 90 || Limandă (Limanda limanda)

0302 29 10 || Calcan mic (Lepidorhombus spp.)

ex 0302 29 90 || Cambula (Platichthys flesus)

0302 31 10 și 0302 31 90 || Ton alb (Thunnus alalunga)

ex 0302 40 || Hering din specia Clupea harengus

0302 50 10 || Cod din specia Gadus morhua

0302 61 10 || Sardine din specia Sardina pilchardus

0302 62 00 || Eglefin (haddock) (Melanogramnus aeglefinus)

0302 63 00 || Cod negru (Pollachius virens)

ex 0302 64 || Macrou din speciile Scomber scombrus și Scomber japonicus

0302 65 20 și 0302 65 50 || Câine de mare (Squalus acanthias și Scyliorhinus spp.)

0302 69 31 și 0302 69 33 || Sebastă (pești roșii) (Sebastes spp.)

0302 69 41 || Merlan (Merlangius merlangus)

0302 69 45 || Mihalț-de-mare (Molva spp.)

0302 69 55 || Hamsie (anșoa) (Engraulis spp.)

ex 0302 69 68 || Merluciu din specia Merluccius merluccius

0302 69 81 || Pești pediculați (Lophius spp.)

ex 0307 41 10 || Sepie (Sepia officinalis și Rossia macrosoma)

ex 0306 23 10 ex 0306 23 31 ex 0306 23 39 || Creveți din specia Crangon crangon și creveți nordici (Pandalus borealis)

0302 23 00 || Calcan (Solea spp.)

0306 24 30 || Crab comestibil (Cancer pagurus)

0306 29 30 || Homar norvegian (Nephrops norvegicus)

0303 31 10 || Halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides)

0303 78 11 0303 78 12 0303 78 13 0303 78 19 și 0303 29 55 0304 29 56 0304 29 58 || Merluciu din genul Merlucius

0303 79 71 || Dorade de mare (Dentex dentex și Pagellus spp.)

0303 61 00 0304 21 00 0304 91 00 || Pește-spadă (Xiphias gladius)

0306 13 40 0306 13 50 ex 0306 13 80 || Creveți din familia Penaeidae

0307 49 18 0307 49 01 || Sepii din speciile Sepia officinalis, Rossia macrosoma și Sepiola rondeletti

0307 49 31 0307 49 33 0307 49 35 și 0307 49 38 || Calmar (Loligo spp.)

0307 49 51 || Calmar (Ommastrephes sagittatus)

0307 59 10 || Caracatiță (Octopus spp.)

0307 99 11 || Illex spp.

0303 41 10 || Ton alb (Thunnus alalunga)

0302 32 10 0303 42 12 0303 42 18 0303 42 42 0303 42 48 || Ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares)

0302 33 10 0303 43 10 || Pești săritori sau bonită cu abdomenul vărgat (Katsuwomus pelamis)

0303 45 10 || Ton roșu (Thunnus thynnus)

0302 39 10 0302 69 21 0303 49 30 0303 79 20 || Alte specii din genurile Thunnus și Euthynnus

ex 0302 29 90 || Limandră (Microstomus kitt)

0302 35 10 și 0302 35 90 || Ton roșu (Thunnus thynnus)

ex 0302 69 51 || Polac (Pollachius pollachius)

0302 69 75 || Pești din specia Brama (Brama spp.)

ex 0302 69 82 || Merlani albaștri (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou)

ex 0302 69 99 || Trisopterus luscus și cod mediteranean (Trisopterus minutus)

ex 0302 69 99 || Hupa (Boops boops)

ex 0302 69 99 || Picarel (Spicara smaris)

ex 0302 69 99 || Țipar de mare (Conger conger)

ex 0302 69 99 || Rândunică-de-mare (Trigla spp.)

ex 0302 69 91 ex 0302 69 99 || Stavrid negru (Trachurus spp.)

ex 0302 69 99 || Chefal (Mugil spp.)

ex 0302 69 99 și ex 0304 19 99 || Raja spp.

ex 0302 69 99 || Pește-teacă (Lepidopus caudatus și Aphanopus carbo)

ex 0307 21 00 || Scoica Saint-Jacques (Pecten maximus)

ex 0307 91 00 || Melc-de-mare (Buccinum undatum)

ex 0302 69 99 || Barbun sau barbun vărgat (Mullus barbatus, Mullus surmuletus)

ex 0302 69 99 || Cantar (Spondyliosoma cantharus)

ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 104/2000 || Prezentul regulament

Articolul 1 || Articolele 1, 2, 3, 4 și 5

Articolele 2 și 3 || Articolele 39, 40 și 41

Articolul 4 || Articolele 42, 43, 44, 45 și 46

Articolul 5 alineatul (1) || Articolele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și 13.

Articolul 5 alineatele (2), (3), (4) și (6) || Articolele 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24 și 25.

Articolul 7 || Articolele 26, 28, 29, 30 și 31

Articolul 8 || -

Articolele 9, 10, 11 și 12 || Articolele 32, 33, 34 și 38

Articolul 13 || Articolele 14, 15, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 24 și 25

Articolul 14 || Articolul 48 alineatul (2)

Articolul 15 || Articolul 27

Articolul 16 || Articolele 28, 29, 30 și 31

Articolele 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 și 27 || Articolele 35, 36, 37 și 38

Articolele 28, 29, 30, 31, 32 și 33 || -

Articolul 34 || Articolele 22, 25 și 37

Articolul 35 || -

Articolul 36 || -

Articolul 37 || Articolele 50 și 51

Articolele 38 și 39 || Articolul 51

Articolul 40 || -

Articolul 41 || Articolul 54

Articolul 42 || Articolele 52 și 53

Articolul 43 || Articolul 55

- || Articolul 47

- || Articolul 48 alineatul (1)

- || Articolul 49

[1] JO C , , p. .

[2] JO C , , p. .

[3] JO L 17, 21.1.2000, p. 22.

[4] JO L 214, 4.8.2006, p. 7.

[5] JO L 139, 30.4. 2004, p. 55.

[6] JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

[7] JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

[8] JO L 109, 6.5.2000, p. 29.

[9] JO L 212, 22.7.1989, p. 79.

[10] JO L 163, 17.6.1992, p. 1.

[11] JO L 276, 6.10.1990, p. 40.

[12] JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

[13] JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

[14] JO L 93, 31.3.2006, p. 1.

52011PC0416