2011/0131 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind emiterea de monede euro

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Concluziile Consiliului din 23 noiembrie 1998 și 5 noiembrie 2002 privind monedele euro destinate colecționării, Recomandarea 2009/23/CE a Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației[1], aprobată prin concluziile Consiliului din 10 februarie 2009, și Recomandarea 2010/191/UE a Comisiei din 22 martie 2010 privind domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro[2] prevăd practici recomandate privind monedele euro de colecție, emiterea de monede euro destinate circulației, inclusiv de monede comemorative destinate circulației, și consultarea anterioară distrugerii monedelor euro proprii circulației.

(2) Lipsa dispozițiilor obligatorii privind emiterea de monede euro poate avea ca efect existența unor practici diferite de la un stat membru la altul și nu creează un cadru suficient de integrat pentru moneda unică. Prin urmare, în interesul transparenței și al securității juridice, este necesar să se introducă norme obligatorii privind emiterea de monede euro.

(3) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro[3], monedele denominate în euro sau cenți, care respectă denominările și specificațiile tehnice stabilite de Consiliu, au statut de mijloc legal de plată în toate „statele membre participante” definite de regulamentul respectiv. Denominările și specificațiile tehnice sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 975/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație[4].

(4) În afară de monedele euro obișnuite destinate circulației, pentru a celebra evenimente specifice statele membre pot emite și monede euro comemorative destinate circulației, în limitele stabilite pe an și per stat membru emitent pentru numărul de emisiuni de astfel de monede. Este necesară, în plus, stabilirea anumitor limite de volum pentru monedele comemorative destinate circulației, pentru a se asigura faptul că astfel de monede reprezintă întotdeauna un procent redus din numărul total de monede de 2 euro aflate în circulație. În același timp, aceste limite de volum trebuie să permită emiterea unui volum suficient de monede, astfel încât să asigure circulația efectivă a monedelor comemorative.

(5) De asemenea, statele membre trebuie să poată emite monede euro de colecție, care nu sunt destinate circulației și care trebuie să poată fi distinse cu ușurință de monedele euro destinate circulației. Monedele euro de colecție trebuie să aibă statut de mijloc legal de plată numai în statul membru emitent și nu trebuie emise în vederea intrării lor în circulație.

(6) Pentru ca monedele euro de colecție să nu poată fi confundate cu monedele euro destinate circulației, acestea trebuie să poată fi distinse cu ușurință de cele din urmă. În plus, este oportun ca emisiunile de monede euro de colecție să fie luate în considerare în cadrul volumului de monede care trebuie aprobat de Banca Centrală Europeană (BCE), de preferat în mod agregat și nu pentru fiecare emisiune individuală.

(7) Este oportun ca, respectând inclusiv practica obișnuită din statele membre participante, monedele euro destinate circulației, inclusiv monedele comemorative destinate circulației, să fie puse în circulație la valoarea facială, deși o proporție redusă poate fi comercializată la un preț mai mare, dacă este produsă la o calitate specială sau este prezentată într-un ambalaj special.

(8) Pentru a evita ca monede euro proprii circulației să fie distruse într-un stat membru în condițiile în care acestea ar putea fi necesare în alt stat membru, statele membre trebuie să se consulte între ele înainte de distrugerea acestor monede.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme cu privire la emiterea de monede euro destinate circulației, inclusiv de monede comemorative destinate circulației, la emiterea de monede euro de colecție și la consultarea anterioară distrugerii monedelor euro proprii circulației.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „monede euro destinate circulației” înseamnă monede euro destinate circulației, ale căror denominări și specificații tehnice sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 975/98 al Consiliului din 3 mai 1998.

2. „monede euro comemorative destinate circulației” înseamnă monede euro destinate circulației, al căror scop este comemorarea unui eveniment specific, după cum se indică la articolul 1 litera f din Regulamentul (CE) nr. 975/98 al Consiliului.

3. „monede euro de colecție” înseamnă monede euro destinate colecționării și nu intrării în circulație.

Articolul 3

Tipuri de monede euro

Statele membre pot emite două tipuri de monede euro: monede euro destinate circulației, care includ monedele euro comemorative destinate circulației, și monede euro de colecție.

Articolul 4

Emiterea monedelor euro destinate circulației

1. Monedele euro destinate circulației se emit la valoarea facială.

2. Prin derogare de la alineatul (1), o proporție redusă, care nu depășește 5 % din valoarea și volumul total al monedelor euro emise, poate fi emisă la o valoare mai mare decât valoarea facială, dacă acest lucru este justificat de calitatea specială a monedei sau de ambalajul special al acesteia.

Articolul 5

Emiterea monedelor euro comemorative destinate circulației

1. Fiecare stat membru participant poate emite într-un an numai o singură monedă euro comemorativă destinată circulației, cu excepția cazurilor în care:

(a) monedele euro comemorative destinate circulației sunt emise colectiv de către toate statele membre participante;

(b) o eventuală monedă euro comemorativă destinată circulației este emisă în cazul neocupării temporare sau al ocupării provizorii a funcției de șef de stat.

2. Numărul total de monede comemorative destinate circulației, emise în fiecare dintre emisiunile individuale, nu trebuie să depășească cel mai mare dintre următoarele două plafoane:

a) 0,1 % din numărul total de monede de 2 euro puse în circulație de toate statele membre participante până la începutul anului anterior celui în care se emite moneda comemorativă; acest plafon poate fi majorat la 2,0 % din numărul total de monede de 2 euro aflate în circulație în toate statele membre participante dacă se comemorează un eveniment de largă recunoaștere și cu înaltă valoare simbolică, caz în care statul membru emitent se abține, în următorii patru ani, de la lansarea, utilizând plafonul majorat, a unei alte emisiuni de monede comemorative destinate circulației și precizează motivele pentru care a ales plafonul majorat.

b) 5,0 % din numărul total de monede de 2 euro puse în circulație de statul membru emitent respectiv până la începutul anului anterior celui în care se emite moneda comemorativă.

3. Emisiunea colectivă, a tuturor statelor membre participante, de monede euro comemorative destinate circulației trebuie aprobată de Eurogrup.

Articolul 6

Emiterea monedelor euro de colecție

1. Monedele euro de colecție au statut de mijloc legal de plată numai în statul membru emitent.

Statul membru emitent poate fi recunoscut clar și cu ușurință pe monedă.

2. Pentru a se distinge cu ușurință de monedele euro destinate circulației, monedele euro de colecție trebuie să îndeplinească toate criteriile următoare:

a) valoarea lor facială trebuie să fie diferită de valorile faciale ale monedelor euro destinate circulației;

b) nu trebuie să utilizeze imagini similare cu fețele comune ale monedelor euro destinate circulației sau cu oricare dintre fețele naționale ale monedelor euro destinate circulației;

c) culoarea, diametrul și greutatea lor, sau cel puțin două din aceste trei caracteristici, trebuie să difere semnificativ de cele ale monedelor euro destinate circulației; se consideră că diferența este semnificativă dacă valorile, inclusiv toleranțele, se situează în afara marjelor de toleranță stabilite pentru monedele euro destinate circulației;

d) nu trebuie să aibă o muchie cu crestături fine sau o formă de „floare spaniolă”;

3. Monedele euro de colecție pot fi emise la valoarea facială sau la o valoare mai mare.

4. Emisiunile de monede euro de colecție se iau în considerare în mod agregat în cadrul volumului emisiunilor de monede care trebuie aprobat de BCE.

5. Statele membre iau toate măsurile adecvate pentru a preveni utilizarea monedelor euro de colecție ca mijloace de plată, precum folosirea unui ambalaj special, eliberarea unui certificat de autenticitate, anunțul prealabil din partea autorității emitente sau emiterea la o valoare mai mare decât valoarea facială.

Articolul 7

Consultarea anterioară distrugerii monedelor euro destinate circulației

Înainte de distrugerea monedelor euro destinate circulației, care nu sunt monede euro improprii circulației în conformitate cu articolul 2 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1210/2010[5], statele membre se consultă între ele în cadrul subcomitetului competent al Comitetului Economic și Financiar și informează directorii de monetării din statele membre participante definite de Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului[6].

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Preşedintele                                                   Preşedintele

[1]               JO L 9, 14.1.2009, p. 52.

[2]               JO L 83, 30.3.2010, p. 70.

[3]               JO L 139, 11.5.1998, p. 1.

[4]               JO L 139, 11.5.1998, p. 6.

[5]               JO L 339, 22.12.2010, p. 1.

[6]               JO L 139, 11.5.1998, p. 1.