/* COM/2011/0288 final - 2011/0135 (COD) */ Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind atribuirea unor sarcini legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, printre care și reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului european al contrafacerii şi al pirateriei, Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și modele industriale)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Creativitatea, cunoașterea și inovarea sunt motoare ale creșterii noastre viitoare. Strategia Europa 2020[1] plasează așadar creșterea inteligentă printre cele trei priorități ale viitoarei politici a Comisiei. Strategia subliniază totodată nevoia de a stimula activitatea de cercetare a UE, de a promova inovarea și transferul de cunoștințe și de a veghea la transformarea ideilor inovatoare în produse și servicii noi care să genereze creștere și locuri de muncă de calitate.

Comisia s-a angajat să sprijine aceste obiective prin crearea unei culturi a proprietății intelectuale (PI) care are la bază standarde înalte[2]. Creșterea numărului de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală observată în ultimii ani reprezintă o amenințare pentru reușita politicii din domeniul PI și prin urmare pentru creștere și competitivitate. Spre exemplu, în 2009 OCDE a estimat că, la nivel internațional, comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate reprezenta, în 2007, 250 de miliarde USD, mai mult decât suma PIB-urilor a 150 de economii[3]. Cifrele date publicității de autoritățile vamale din UE reflectă, la rândul lor, o creștere clară a activității vamale și a numărului de cazuri înregistrate, de la 26 704 în 2005 la 43 572 în 2009, însemnând o multiplicare de circa 60 % în cinci ani[4]. În ceea ce privește piratarea (sau încălcările online ale drepturilor de autor), impactul economic este mai puțin clar în această etapă dat fiind caracterul recent al fenomenului. Cu toate acestea, cel mai recent studiu cu privire la acest domeniu realizat în 2010 de firma TERA Consultants din Paris la solicitarea International Chamber of Commerce’s Business Action to Stop Counterfeiting and Piracy (BASCAP) arată că în 2008 în UE s-au pierdut 10 miliarde EUR și peste 185 000 de locuri de muncă din cauza pirateriei în domeniul muzicii, al cinematografiei, al televiziunii și al programelor informatice[5].

Există diverse studii publicate de firme din domeniu și de organizații internaționale care confirmă creșterea constantă a comerțului cu mărfuri contrafăcute și piratate și care concluzionează că acest tip de comerț:

- reduce semnificativ investițiile în inovație și distruge locurile de muncă[6];

- amenință sănătatea și siguranța consumatorilor europeni[7];

- creează probleme grave pentru IMM-urile europene[8],

- cauzează pierderi de venituri fiscale generate de reducerea vânzărilor declarate[9];

- reprezintă o atracție pentru crima organizată[10].

Una dintre principalele inițiative de combatere a acestei amenințări, lansată de Consiliu[11] și de Comisie în 2009[12], a fost înființarea unui Observator european al contrafacerii şi al pirateriei („Observatorul”), pentru o mai bună înțelegere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală (DPI).

Conform solicitării Consiliului din 2008, Observatorul este, în forma sa actuală, un centru de înalte competențe, fără personalitate juridică, administrat de serviciile Comisiei. Observatorul are un dublu rol: (i) să devină o resursă principală pentru colectarea, monitorizarea și raportarea informațiilor și datelor referitoare la orice încălcare a DPI și (ii) să fie utilizat ca platformă de cooperare între reprezentanții autorităților naționale și părțile interesate, pentru schimbul de idei și expertiză cu privire la bunele practici, pentru elaborarea unor strategii comune de aplicare a legislației și pentru formularea de recomandări în atenția factorilor de decizie. Administrarea Observatorului presupune o serie de sarcini și activități aflate în responsabilitatea serviciilor Comisiei.

Observatorul este actualmente condus de trei funcționari ai Comisiei (doi administratori și un asistent) care se ocupă în egală măsură și de aplicarea politicilor aferente.

Cea mai recentă rezoluție a Consiliului referitoare la Observator a adăugat noi responsabilități pentru această instituție, invitând-o la evaluarea necesităților în materie de implementare a unor programe de formare la nivelul UE dedicate persoanelor implicate în combaterea contrafacerii și a pirateriei[13]. La rândul său, Parlamentul European a solicitat Observatorului, printr-o rezoluție adoptată în septembrie 2010, să adune date științifice referitoare la contrafacere și la reglementare în domeniul DPI[14]. În fine, un studiu publicat recent la solicitarea Direcției Generale Comerț a Comisiei recomandă ca Observatorul să devină un punct unic de contact în cadrul Comisiei pentru părțile externe, precum și un reper internațional pentru stabilirea și diseminarea bunelor practici[15].

Actualul statut al Observatorului, mai precis cadrul său instituțional stabilit prin consultări și reuniuni, a fost adecvat pentru faza de lansare a proiectului, însă în prezent nu există posibilitatea extinderii responsabilității Observatorului și a dezvoltării activităților sale operaționale, deoarece ambele necesită o infrastructură sustenabilă în termeni de resurse umane, finanțare, echipamente IT și expertiză de specialitate.

- Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Obiectivele propunerii sunt conforme cu politicile și strategiile existente ale UE, de exemplu cu Strategia 2020[16]. Ele sunt, de asemenea, compatibile cu principalele priorități și propuneri ale Comisiei legate de strategia DPI pentru Europa[17].

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

- Consultarea părților interesate

Încă de la început, structura și finanțarea Observatorului au fost discutate cu regularitate, atât în cadrul celor patru reuniuni ale Observatorului organizate până în prezent[18], cât și în cadrul reuniunilor sub-grupurilor care au reunit în cadrul Observatorului, începând din septembrie 2009, reprezentanți ai mai multor organizații din sectorul privat.

Membrii Parlamentului European sunt ținuți la curent cu lucrările Observatorului și noutățile care apar; în 2010, în două contexte diferite, în cadrul Forumului Parlamentului European privind contrafacerea, contrabanda și crima organizată s-a discutat deschis despre viitorul Observatorului și în special despre un posibil transfer al acestuia pe lângă Oficiul pentru armonizare în cadrul pieței interne (OAPI).

De asemenea, la nivel politic, ca răspuns la cele două comunicări ale Comisiei referitoare la Observator[19], Consiliul a adoptat două rezoluții[20] prin care saluta înființarea Observatorului și cerea Comisiei să detalieze rolul și sarcinile acestuia. În plus, la 22 septembrie 2010, Parlamentul European a adoptat un raport referitor la comunicarea Comisiei din 2009, în care pleda pentru o mai mare implicare a OAPI în chestiuni legate de aplicarea legislației[21].

Ideea de a încredința OAPI anumite activități legate de aplicarea legislației a fost bine primită de utilizatorii sistemului mărcilor comerciale europene, care au fost consultați în cadrul unei ample evaluări a sistemului mărcilor comerciale din Europa[22]. În cadrul unor noi runde de discuții în contextul unui atelier special organizat la summitul paneuropean privind PI desfășurat la Bruxelles pe 2 și 3 decembrie 2010[23], ideea s-a bucurat de sprijinul larg al participanților. Propunerea a fost bine primită și de organele de conducere ale OAPI, Consiliul de administrație și Comitetul bugetar[24], în cadrul reuniunilor din noiembrie 2010.

Având în vedere acest proces de consultare specific, continuu și orientat către un scop precis, s-a considerat că nu mai este nevoie de un exercițiu suplimentar de consultare standard.

- Evaluarea impactului

Evaluarea impactului a luat în considerare trei opțiuni și un număr de subopțiuni pentru fiecare dintre acestea.

În cadrul opțiunii 1, serviciile Comisiei ar administra în continuare Observatorul, însă resursele lor ar crește considerabil. În cadrul subopțiunii 1a, activitățile s-ar desfășura în totalitate sau în mare măsură la nivel intern, iar în cadrul opțiunii 1b ele ar fi în mare parte externalizate. A doua opțiune analizată ar presupune încredințarea Observatorului unei inițiative coordonate de sectorul privat, finanțată integral fie de către acesta (subopțiunea 2a), fie printr-un grant din partea Comisiei (subopțiunea 2b), fie prin intermediul unui parteneriat public-privat (PPP, subopțiunea 2c). A treia opțiune analizată în cadrul evaluării impactului implica încredințarea Observatorului fie unei agenții a UE nou înființate (subopțiunea 3a), fie unei agenții existente, mai exact Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (OAPI) din Alicante.

Opțiunea 1a (mai mult personal în DG MARKT) nu a fost considerată fezabilă în contextul actualei politici a Comisiei care nu încurajează alocarea de resurse umane suplimentare[25]. Nici opțiunea 2a nu a fost considerată realistă, deoarece nu există indicii conform cărora sectorul privat ar fi pregătit să-și asume un astfel de angajament. Opțiunile 1b (externalizare pe bază comercială) și 2b (activități desfășurate în cadrul unei inițiative coordonate de întreprinderile din domeniu), deși fezabile, nu au fost considerate drept soluții adecvate, deoarece probabil nu ar permite accesul la date considerate ca fiind sensibile de către autoritățile și părțile interesate private din statele membre; în plus, în cazul opțiunii 2b, riscul unor poziții inegale (sau chiar riscul excluderii) pentru diferite părți interesate ar pune probleme semnificative în îndeplinirea obiectivelor generale ale Observatorului. Aceste dezavantaje ar putea fi parțial evitate prin opțiunea 2c (PPP) care însă ar presupune costuri anuale pentru bugetul UE cuprinse între 2,41 milioane EUR și 2,98 milioane EUR în primii doi ani și între 2,61 milioane EUR și 3,07 milioane EUR începând cu al treilea an, în funcție de configurația sistemelor informatice care urmează să fie puse la punct.

Opțiunea 3a (o nouă agenție UE), conform evaluării impactului, ar oferi o soluție potrivită pentru ca Observatorul să devină funcțional. Cu toate acestea, opțiunea ar antrena costuri substanțiale pentru bugetul UE – cuprinse între 4,33 milioane EUR și 5,33 milioane EUR în primii doi ani și între 5,5 milioane EUR și 6,28 milioane EUR începând cu al treilea an, la care se adaugă perioada de timp necesară înființării agenției și lansării activităților acesteia.

Opțiunea 3b (atribuirea sarcinilor unei agenții a UE existente, de preferință OAPI) ar permite Observatorului să aibă acces la expertiză, resurse și finanțare și să devină rapid operațional. În termeni bugetari, această opțiune ar oferi o soluție rentabilă (cu costuri totale cuprinse între 3,3 milioane EUR și 4,3 milioane EUR în primii doi ani și între 4,74 milioane EUR și 5,52 milioane EUR începând cu al treilea an) și ar permite acoperirea costurilor din resurse financiare extrabugetare.

În urma evaluării impactului, s-a ajuns la concluzia că transferul Observatorului la OAPI ar fi o opțiune de preferat, deoarece OAPI dispune de finanțare și structuri adecvate și va avea astfel capacitatea de a contribui la realizarea obiectivelor Observatorului după modificarea regulamentului de bază care îi reglementează funcționarea.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

- Rezumatul acțiunii propuse

Se propune ca Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne să i se încredințeze sarcinile și activitățile legate de administrarea Observatorului european al contrafacerii şi al pirateriei, inclusiv cele care țin de drepturile de autor, de drepturile asociate drepturilor de autor și de brevete.

Pe viitor, aceste sarcini ar trebui să includă:

- furnizarea unor date și evaluări independente cu privire la anvergura contrafacerii și pirateriei și la domeniile afectate de aceste fenomene în cadrul pieței interne;

- schimbul și promovarea de bune practici în relația cu autoritățile publice;

- diseminarea strategiilor de succes din sectorul privat;

- sensibilizarea publicului;

- evaluarea necesităților în materie de programe europene de formare și conceperea de astfel de programe destinate autorităților implicate în protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în cooperare cu alte instituții și agenții europene și internaționale;

- desfășurarea unor activități de cercetare în vederea dezvoltării de instrumente tehnice de prevenire a contrafacerii și pirateriei; precum și

- promovarea cooperării internaționale și furnizarea de asistență tehnică autorităților din țările terțe.

Activitățile necesare pentru îndeplinirea acestor sarcini ar trebui să includă următoarele:

- organizarea de reuniuni ale reprezentanților convocați în cadrul Observatorului și ale grupurilor de lucru ale acestuia;

- organizarea de reuniuni ale altor experți;

- catalogarea și organizarea de seminare și sesiuni de pregătire cu privire la încălcările din domeniul DPI și la metodele de combatere a acestora;

- elaborarea de studii cu privire la anvergura și impactul contrafacerii și pirateriei și întocmirea de rapoarte anuale cu privire la evoluții și tendințe și de rapoarte sectoriale de analiză a situației din diferite sectoare industriale și pe diverse categorii de produse;

- cercetare în vederea dezvoltării de instrumente tehnice de prevenire a contrafacerii și pirateriei;

- dezvoltarea unor baze de date pentru stocarea și analiza datelor referitoare la anvergura și impactul încălcărilor DPI, jurisprudența națională în domeniul acestor încălcări și măsurile existente în materie de formare profesională, precum și a unor sisteme care să permită extinderea accesului la informații pentru autoritățile publice și părțile interesate private și schimbul rapid de informații între acestea.

- Temei juridic

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stă la baza creării și funcționării pieței unice. Sarcinile încredințate OAPI în temeiul prezentului regulament sunt legate și de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală prevăzute de legislațiile naționale ale statelor membre și pot fi considerate ca sprijin adus legislației Uniunii în acest domeniu. Articolul 118 alineatul (1) TFUE prevede competențe de adoptare a unor măsuri pentru crearea unor drepturi de proprietate intelectuală europene, de protecție uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală în întreaga Uniune și de stabilire a unor mecanisme centralizate de autorizare, coordonare și supraveghere la nivelul UE. Prin urmare, articolul 114 și articolul 118 alineatul (1) constituie împreună temeiul juridic adecvat pentru prezenta propunere.

- Principiul subsidiarității

Multe dintre activitățile atribuite Observatorului european al contrafacerii și al pirateriei au un caracter transfrontalier, implicând toate cele 27 de state membre, și, ca atare, nu pot fi desfășurate la nivel individual. În situațiile în care este necesară colaborarea bilaterală dintre două state membre, în cazuri individuale procedurile ar putea fi teoretic îmbunătățite la acest nivel. Cu toate acestea, având în vedere faptul că instrumentele și metodele necesare într-un astfel de context ar fi similare pentru toate statele membre, ar fi după toate probabilitățile mai eficient ca acestea să fie elaborate la nivelul UE. În acest mod nu se vor căuta soluții adaptate la nevoile individuale ale unui singur stat membru, ci în avantajul tuturor statelor membre. În plus, în ceea ce privește relațiile cu țări terțe, coordonarea în cadrul serviciilor Comisiei și cu alte agenții ale UE sau internaționale trebuie să aibă loc la nivelul UE.

În cele din urmă, după cum arată și evaluarea impactului, atribuirea acestor sarcini unei agenții existente a UE, mai exact OAPI, permite realizarea unor sinergii cu alte activități aflate în curs de desfășurare. Un alt avantaj este expertiza existentă în cadrul OAPI în materie de drepturi privind mărcile comerciale și designul, la care se adaugă relațiile stabilite de OAPI cu organismele naționale din domeniul PI. Aceste relații de lucru vor permite OAPI să reunească experții de care are nevoie pentru a-și desfășura activitățile în mod eficient.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu generează costuri pentru bugetul UE. Pe de altă parte, însă, ea ar permite realizarea unor economii de aproximativ 40 000 EUR, deoarece o serie de costuri suportate actualmente din bugetul UE ar fi pe viitor suportate din bugetul OAPI.

5. EXPLICAREA ARTICOLELOR

Articolul 1

Acest articol prezintă obiectul propunerii, și anume acela de a lărgi sfera de competență a Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (OAPI) prin însărcinarea sa cu administrarea Observatorului european al contrafacerii și al pirateriei ca centru de expertiză pentru anumite sarcini și activități.

Articolul 2

Acest articol definește sarcinile și activitățile pe care trebuie să le desfășoare oficiul în raport cu observatorul și care pot fi grupate în șase categorii principale:

- îmbunătățirea înțelegerii proporțiilor și impactului încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală și a valorii proprietății intelectuale, precum și îmbunătățirea cunoștințelor legate de bunele practici utilizate în sectorul public și în cel privat pentru combaterea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;

- sensibilizarea publicului cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;

- dezvoltarea expertizei persoanelor care activează în domeniul asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

- îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la instrumentele tehnice de prevenire și combatere a contrafacerii și pirateriei, inclusiv în ceea ce privește sistemele de depistare și identificare;

- îmbunătățirea schimbului online de informații referitoare la protecția drepturilor de proprietate intelectuală între autoritățile din statele membre care lucrează în domeniul protecției acestor drepturi și stimularea cooperării cu și dintre oficiile centrale de proprietate industrială ale statelor membre, inclusiv Oficiul din Benelux de proprietate intelectuală;

- stimularea cooperării internaționale.

Articolul 3

Acest articol precizează faptul că Oficiul trebuie să desfășoare activitățile necesare pentru a îndeplini sarcinile stabilite la articolul 2 utilizând propriile resurse bugetare.

Articolul 4

Acest articol se referă la organizarea și participarea la reuniunile Observatorului. El prevede sarcina Oficiului de a invita experți din cadrul administrațiilor publice, al organismelor și organizațiilor care se ocupă de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, din sectorul privat, din cadrul Parlamentului European și al Comisiei. Reprezentanții sectorului privat ar trebui să se ocupe de sectoarele economice cele mai afectate de contrafacere. Printre aceștia ar trebui așadar să se numere reprezentanți ai mai multor sectoare. Astfel, ar trebui să fie reprezentați titulari de drepturi, furnizori de servicii de internet și companii din domeniul telecomunicațiilor. De asemenea, ar putea fi incluși și reprezentanți ai consumatorilor. Articolul mai prevede posibilitatea organizării de reuniuni ale grupurilor de lucru din cadrul Observatorului.

Articolul 5

Acest articol prevede obligația statelor membre și a reprezentanților sectorului privat de a pune la dispoziția Oficiului, în baza legislației în vigoare privind protecția datelor, informații statistice și de jurisprudență legate de lucrările Observatorului, conform Concluziilor Consiliului din 1 martie 2010, și de a informa Oficiul în legătură cu propriile lor politici în domeniu.

Articolul 6

Acest articol prevede obligația Oficiului de a adopta instrucțiunile administrative interne ale Observatorului, precum și publicarea comunicărilor necesare pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor încredințate Oficiului prin prezentul regulament.

Articolul 7

Acest articol prevede că raportul anual de management al Oficiului trebuie să includă un raport de activitate al Oficiului în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Articolul prezintă informațiile principale care trebuie incluse în raport, mai exact o trecere în revistă a principalelor activități desfășurate pe parcursul anului, rezultatele obținute, o evaluare generală a activității Oficiului în temeiul prezentului regulament, informații referitoare la activitățile viitoare preconizate ale Observatorului și recomandări legate de politicile viitoare în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală.

Articolul 8

Acest articol stabilește regulile pentru evaluarea regulamentului realizată de Comisie cu privire la rezultatele înregistrate de Oficiu în punerea în practică a regulamentului, mai exact în îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 2, precum și cu privire la impactul activităților desfășurate asupra protecției drepturilor de proprietate intelectuală în UE. În cadrul procesului de evaluare, Comisia se va consulta cu Observatorul și va transmite raportul final Parlamentului European și Consiliului. Ulterior, Comisia va lansa consultări ample cu părțile interesate pe marginea raportului de evaluare, care ar putea fi eventual urmat de propuneri de modificare a regulamentului.

Articolul 9

Acest articol se referă la intrarea în vigoare și la efectele regulamentului propus.

2011/0135 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind atribuirea unor sarcini legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, printre care și reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului european al contrafacerii şi al pirateriei, Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și modele industriale)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114 și articolul 118 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[26],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

1. Bunăstarea economică a Uniunii Europene (denumită în continuare „Uniunea”) se bazează pe un proces susținut de creativitate și inovare. Ca atare, pentru a asigura în viitor prosperitatea Uniunii, sunt indispensabile măsuri care să permită o reală protecție a acestor două elemente.

2. Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o componentă vitală a activităților comerciale, care contribuie la garantarea unor beneficii corecte pentru cei care creează și inovează, precum și la protecția investițiilor acestora în cercetare și în idei noi.

3. O abordare bine fundamentată, armonizată și progresivă cu privire la drepturile de proprietate intelectuală este esențială pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020[27].

4. Creșterea constantă a numărului de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală constituie o adevărată amenințare nu numai pentru economia Uniunii, ci și pentru sănătatea și siguranța consumatorilor europeni. În consecință, pentru combaterea eficientă a acestui fenomen, sunt necesare acțiuni eficace, imediate și coordonate la nivel european și internațional.

5. În contextul strategiei generale privind drepturile de proprietate intelectuală prevăzute în Rezoluția Consiliului din 25 septembrie 2008 privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei[28], Consiliul a invitat Comisia să înființeze un Observator european al contrafacerii şi al pirateriei (denumit în continuare „Observatorul”). În consecință, Comisia a creat o rețea de experți din sectorul public și din cel privat și a prezentat misiunea acesteia în comunicarea intitulată „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă”[29].

6. Comunicarea sublinia că se dorește ca Observatorul să devină resursa principală pentru colectarea, monitorizarea și raportarea informațiilor și datelor legate de orice încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Observatorul ar trebui să fie utilizat ca platformă de cooperare, în cadrul căreia reprezentanții autorităților naționale și părțile interesate să facă schimb de idei și de cunoștințe de specialitate în materie de bune practici, să elaboreze strategii comune de aplicare a legislației din domeniu și să formuleze recomandări adresate factorilor de decizie politică. În comunicare se preciza că Observatorul ar urma să fie găzduit și administrat de serviciile Comisiei.

7. În Rezoluția din 1 martie 2010 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă[30], Consiliul a invitat Comisia, statele membre și întreprinderile să furnizeze Observatorului datele fiabile și comparabile de care dispun cu privire la contrafacere și piraterie, și, de asemenea, să elaboreze și să se pună de acord, în cadrul Observatorului, asupra unor planuri de colectare de date suplimentare în acest sens. De asemenea, Consiliul a invitat Observatorul să publice anual un raport amplu referitor la anvergura, proporțiile și principalele caracteristici ale contrafacerii și pirateriei, precum și la impactul acestora asupra pieței interne. Raportul anual se va elabora pe baza informațiilor furnizate de autoritățile din statele membre, de Comisie și de sectorul privat, în limitele legislației privind protecția datelor, cu privire la anvergura, proporțiile și principalele caracteristici ale contrafacerii și pirateriei, precum și la impactul acestora asupra pieței interne.

8. În concluziile din 25 mai 2010[31], Consiliul a invitat Comisia să stabilească o bază juridică care să permită implicarea Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (denumit în continuare „Oficiul”) în activități legate de aplicarea legislației, printre care și combaterea contrafacerii, mai ales prin stimularea cooperării acestuia cu oficiile naționale pentru mărci și cu Observatorul.

9. Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală[32] prevede inter alia măsuri de promovare a cooperării, printre care schimbul de informații între statele membre și între statele membre și Comisie.

10. În Rezoluția din 22 septembrie 2010 referitoare la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă[33], Parlamentul European a invitat statele membre și Comisia să extindă cooperarea dintre Oficiu și entitățile omoloage naționale astfel încât aceasta să includă și combaterea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală.

11. Având în vedere sarcinile încredințate Observatorului, este necesară identificarea unei soluții care să asigure o infrastructură adecvată și sustenabilă pentru desfășurarea activităților acestei instituții.

12. Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară[34] prevede cooperarea administrativă dintre Oficiu și tribunalele sau autoritățile din statele membre, precum și schimbul de publicații dintre Oficiu și oficiile centrale de proprietate industrială ale statelor membre. Pe această bază, Oficiul a stabilit o cooperare cu oficiile naționale care activează în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală. În consecință, Oficiul deține deja în mare măsură experiența și competențele necesare pentru a furniza o infrastructură adecvată și sustenabilă necesară desfășurării activităților Observatorului.

13. Oficiul îndeplinește așadar criteriile necesare pentru a desfășura activitățile menționate.

14. Sarcinile acestuia ar trebui să vizeze toate drepturile de proprietate intelectuală reglementate de legislația europeană sau de legislația în domeniu a statelor membre implicate deoarece, în multe cazuri, actele de încălcare afectează mai multe drepturi de proprietate intelectuală. În plus, sunt necesare date și schimburi de bune practici cu privire la drepturile de proprietate intelectual în ansamblu, pentru a contura o imagine completă a situației și pentru a permite elaborarea unor strategii complexe de reducere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală. În contextul sarcinilor menționate, mandatul Oficiului ar trebui deci extins astfel încât să includă și protecția brevetelor, a drepturilor de autor și a altor drepturi conexe, precum și a indicațiilor geografice.

15. Sarcinile pe care Oficiul ar trebui să le îndeplinească pot fi legate de măsurile de aplicare a legislației și de raportare prevăzute în Directiva 2004/48/CE. Astfel, Oficiul ar trebui să ofere servicii autorităților naționale sau operatorilor care intervin în special în procesul de implementare omogenă a directivei și care pot facilita aplicarea acesteia. Sarcinile Oficiului ar trebui așadar considerate ca fiind strâns legate de obiectul actelor de apropriere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre.

16. Reunit de către Oficiu, Observatorul ar trebui să devină un centru de excelență care să furnizeze informații și date referitoare la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, beneficiind de cunoștințele, experiența și resursele Oficiului.

17. Oficiul ar trebui să ofere un forum care să reunească autorități publice și reprezentanți ai sectorului privat, asigurând colectarea, analiza și diseminarea de date obiective, comparabile și fiabile cu privire la valoarea drepturilor de proprietate intelectuală și la încălcările acestor drepturi, la dezvoltarea de bune practici și strategii de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală și contribuind la sensibilizarea publicului în legătură cu efectele încălcării drepturilor de proprietate intelectuală. De asemenea, Oficiul ar trebui să îndeplinească și alte sarcini, cum ar fi îmbunătățirea înțelegerii generale a valorii drepturilor de proprietate intelectuală, dezvoltarea cunoștințelor de specialitate ale persoanelor care asigură respectarea drepturilor de proprietate intelectuală prin acțiuni de formare profesională adecvate, îmbunătățirea bazei de cunoștințe referitoare la tehnicile de prevenire a contrafacerii și ameliorarea cooperării cu țările terțe și cu organizațiile internaționale.

18. În ceea ce-i privește pe reprezentanții sectorului privat, în cadrul reuniunilor Observatorului Oficiul ar trebui să implice o selecție reprezentativă a celor mai vizate, dar și mai experimentate sectoare economice în ceea ce privește combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală; mai exact, este vorba despre reprezentanți ai titularilor de drepturi și furnizori de servicii de internet. De asemenea, este necesar să se asigure o reprezentare corespunzătoare a consumatorilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.

19. Oficiul trebuie să implementeze sarcinile și activitățile legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală utilizând propriile mijloace bugetare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT

Articolul 1 Obiect

Prezentul regulament încredințează Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (denumit în continuare „Oficiul”) anumite sarcini legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală. În îndeplinirea acestor sarcini, Oficiul va invita cu regularitate experți, autorități și părți interesate care se vor reuni în cadrul „Observatorului european al contrafacerii și al pirateriei” (denumit în continuare „Observatorul”).

Articolul 2 Sarcini și activități

20. Oficiul are următoarele sarcini:

(a) îmbunătățirea înțelegerii anvergurii și impactului încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, protejate conform legislației Uniunii Europene sau conform legislației naționale a statelor membre, inclusiv ale drepturilor de proprietate industrială, ale drepturilor de autor și ale drepturilor asociate drepturilor de autor;

(b) îmbunătățirea înțelegerii valorii proprietății intelectuale;

(c) îmbunătățirea cunoștințelor legate de bunele practici utilizate în sectorul public și în cel privat pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală;

(d) sensibilizarea cetățenilor cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;

(e) dezvoltarea expertizei persoanelor care activează în domeniul asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

(f) îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la instrumentele tehnice de prevenire și combatere a contrafacerii și pirateriei, inclusiv în ceea ce privește sistemele de depistare și identificare;

(g) îmbunătățirea schimbului online de informații referitoare la protecția drepturilor de proprietate intelectuală între autoritățile din statele membre care lucrează în domeniul protecției acestor drepturi și stimularea cooperării cu și dintre oficiile centrale de proprietate industrială ale statelor membre, inclusiv Oficiul din Benelux de proprietate intelectuală;

(h) stimularea cooperării internaționale cu oficiile de proprietate intelectuală din țări terțe în vederea dezvoltării de strategii și tehnici de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și a competențelor și instrumentelor specifice domeniului.

21. Pentru a îndeplini sarcinile stabilite la alineatul (1), Oficiul desfășoară următoarele activități:

(a) reunirea Observatorului la intervale regulate, în conformitate cu articolul 4;

(b) stabilirea unei metodologii de colectare, analiză și raportare de date independente, obiective, comparabile și fiabile cu privire la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală;

(c) colectarea, analiza și diseminarea de date obiective, comparabile și fiabile referitoare la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală;

(d) colectarea, analiza și diseminarea de date obiective, comparabile și fiabile privind valoarea economică a proprietății intelectuale și contribuția sa la creșterea economică, la bunăstare, inovare, creativitate, diversitate culturală, la crearea unor locuri de muncă de calitate și la dezvoltarea unor produse și servicii de înaltă calitate în sânul Uniunii;

(e) furnizarea cu regularitate de evaluări și rapoarte pe sectoare economice, zone geografice și tipuri de drepturi de proprietate intelectuală încălcate, care să analizeze, printre altele, impactul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală asupra societății, economiei, sănătății, mediului, siguranței și securității, precum și raportul acestor încălcări cu crima organizată și terorismul;

(f) colectarea, analiza și diseminarea de informații referitoare la bunele practici utilizate de reprezentanții care se reunesc în cadrul Observatorului și elaborarea de strategii bazate pe aceste practici;

(g) redactarea de rapoarte și publicații de sensibilizare a cetățenilor Uniunii cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală și organizarea de conferințe, campanii on-line și off-line, evenimente și reuniuni la nivel european și internațional;

(h) dezvoltarea și organizarea unor activități de formare online sau sub altă formă pentru funcționarii naționali implicați în protecția drepturilor de proprietate intelectuală;

(i) organizarea de reuniuni ad hoc ale experților în vederea desfășurării activităților prevăzute de prezentul regulament;

(j) cercetarea în domeniul instrumentelor tehnice destinate specialiștilor și al tehnicilor de comparare, inclusiv al sistemelor de depistare și identificare datorită cărora se poate face distincția dintre produsele autentice și cele contrafăcute, precum și evaluarea și promovarea acestor instrumente și sisteme;

(k) cooperarea cu autoritățile naționale în vederea dezvoltării unei rețele online pentru schimbul de informații referitoare la protecția drepturilor de proprietate intelectuală online; printre acestea se numără alerte în timp real și informații privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală transmise între administrații, organisme și organizații din statele membre care se ocupă de protecția drepturilor de proprietate intelectuală;

(l) elaborarea de strategii în cooperare cu oficiile centrale de proprietate industrială din statele membre, inclusiv cu Oficiul Benelux de proprietate intelectuală, și dezvoltarea de tehnici, competențe și instrumente legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv de programe de formare profesională și de campanii de informare;

(m) elaborarea de programe de asistență tehnică pentru țări terțe și organizarea unor formate specifice de pregătire profesională și a unor evenimente pentru funcționarii din țări terțe implicați în activități de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală;

(n) formularea de recomandări pentru Comisie cu privire la chestiuni care intră în sfera dispozițiilor prezentului regulament, inclusiv pe baza unei cereri din partea Comisiei;

(o) elaborarea unui program de lucru anual pentru reuniunile menționate la litera (a) în conformitate cu politicile și prioritățile Uniunii în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală;

(p) desfășurarea unor activități similare necesare pentru ca Oficiul să-și îndeplinească sarcinile stabilite la alineatul (1).

Articolul 3 Finanțare

Oficiul se asigură în permanență că activitățile care îi sunt încredințate în temeiul prezentului regulament se desfășoară utilizându-se resursele bugetare proprii.

Articolul 4 Reuniunile Observatorului

22. Oficiul îi invită la reuniunile menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (a) pe reprezentanții administrațiilor publice, ai organismelor și organizațiilor care activează în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pe reprezentanții sectorului privat.

23. Printre reprezentanții din sectorul privat invitați să se întâlnească în cadrul Observatorului se numără o gamă largă și reprezentativă de organisme naționale și din Uniune aparținând sectoarelor economice cu cel mai mare grad de implicare și experiență în ceea ce privește combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.

Vor fi reprezentate corespunzător și organizațiile de consumatori și întreprinderile mici și mijlocii.

24. Oficiul invită câte un reprezentant din fiecare stat membru, alături de cinci reprezentanți din partea Parlamentului European și cinci din partea Comisiei.

25. Numele reprezentanților, agenda și procesele verbale ale reuniunilor se publică pe site-ul de internet al Oficiului.

26. Reuniunile menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (a) pot fi de asemenea organizate pe grupuri de lucru în cadrul Observatorului. La reuniunile grupurilor de lucru sunt invitați, ca observatori, până la doi reprezentanți din partea Parlamentului European și doi din partea Comisiei.

Articolul 5 Obligații de informare

Fără a aduce atingere legislației care reglementează prelucrarea datelor personale, statele membre și reprezentanții sectorului privat care se reunesc în cadrul Observatorului:

(a) informează Oficiul cu privire la politicile și strategiile de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și la eventualele schimbări intervenite în domeniu;

(b) furnizează date statistice cu privire la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală;

Articolul 6 Instrucțiuni și comunicări administrative interne

În virtutea competențelor care îi sunt conferite prin articolul 124 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009, președintele Oficiului adoptă instrucțiunile administrative interne și publică comunicările necesare pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor încredințate Oficiului prin prezentul regulament.

Articolul 7 Conținutul raportului de activitate

Raportul de activitate prevăzut la articolul 124 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 conține cel puțin următoarele informații referitoare la sarcinile și activitățile Oficiului, în temeiul prezentului regulament:

(a) o trecere în revistă a principalelor activități desfășurate în anul calendaristic anterior;

(b) rezultatele obținute în anul calendaristic anterior însoțite, dacă este cazul, de rapoarte sectoriale care analizează situația din diferite sectoare industriale și pe diverse categorii de produse;

(d) o trecere în revistă a activităților pe care Oficiul intenționează să le desfășoare pe viitor;

(e) recomandări cu privire la politicile viitoare din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv cu privire la modalitățile de îmbunătățire a cooperării dintre statele membre.

Articolul 8 Evaluare

27. În cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia adoptă un raport de evaluare a aplicării prezentului regulament.

28. Raportul evaluează rezultatele obținute de Oficiu în privința aplicării prezentului regulament, mai exact în ceea ce privește impactul său asupra protecției drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă.

29. În procesul de elaborare a raportului, Comisia se consultă cu reprezentanții care se reunesc în cadrul Observatorului cu privire la aspectele evidențiate la alineatul (2).

30. Comisia transmite raportul de evaluare Parlamentului European și Consiliului și inițiază consultări ample cu părțile interesate pe marginea raportului de evaluare.

Articolul 9 Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3. Tipul propunerii/inițiativei: Propunere legislativă

1.4. Obiectiv(e)

1.5. Motivele propunerii/inițiativei

1.6. Durata și impactul financiar

1.7. Metoda (metodele) de gestiune preconizată (preconizate)

2. MĂSURI DE GESTIONARE

2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2. Sistemul de gestiune și control

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5. Participarea terților la finanțare

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Denumirea propunerii/inițiativei

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind atribuirea unor sarcini legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, printre care și reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului european al contrafacerii şi al pirateriei, Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și modele industriale)

Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[35]

Piață internă – economia bazată pe cunoaștere – aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală

Tipul propunerii/inițiativei

( Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

( Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[36]

( Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

( Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

Obiective

Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul general este să se asigure într-un mod mai eficient respectarea DPI, cu scopul de a se evita producerea de pagube majore asupra economiei, sănătății și siguranței cetățenilor europeni ca urmare a contrafacerii și pirateriei. Acest obiectiv este în concordanță cu politicile și strategiile existente ale UE, printre care și Strategia Europa 2020[37]. Ele sunt, de asemenea, compatibile cu principalele priorități și propuneri ale Comisiei legate de strategia DPI pentru Europa[38].

În ultimii zece ani, numărul încălcărilor DPI a crescut semnificativ. În 2009, OCDE a estimat că, la nivel internațional, comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate reprezenta, în 2007, până la 250 de miliarde USD, mai mult decât suma PIB-urilor a 150 de economii[39]. Cifrele date publicității de autoritățile vamale din UE reflectă o creștere clară a activității vamale și a numărului de cazuri înregistrate, de la 4 694 în 1999 la 43 572 în 2009, însemnând o multiplicare de circa 920% în zece ani. În ceea ce privește pirateria pe internet, cel mai recent studiu cu privire la acest domeniu realizat în 2010 de firma TERA Consultants din Paris la solicitarea International Chamber of Commerce’s Business Action to Stop Counterfeiting and Piracy (BASCAP) arată că în 2008 în UE s-au pierdut 10 miliarde EUR și peste 185 000 de locuri de muncă din cauza pirateriei în domeniul muzicii, al cinematografiei, al televiziunii și al programelor informatice[40].

La nivelul UE, principala inițiativă pentru combaterea acestui fenomen este Observatorul european al contrafacerii şi al pirateriei („Observatorul”), administrat de Direcția Generală Piață Internă și Servicii a Comisiei (DG MARKT).

Obiectivul (obiectivele) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectiv specific:

În ultimii doi ani s-a stabilit cadrul instituțional al Observatorului. Odată încheiată etapa de înființare a Observatorului, s-a constatat că, în condițiile lipsei de finanțare, resurse umane, capacități informatice, spațiu pentru reuniuni și competențe adecvate, acesta nu-și va putea îndeplini în viitor obiectivele utilizând infrastructura actuală și nici nu va putea integra noi sarcini în structura existentă în prezent.

Prin urmare, obiectivul specific constă în a garanta o infrastructură adecvată, astfel încât Observatorul să-și poată îndeplini sarcinile cu eficacitate, cât mai rapid și fără să antreneze costuri pentru bugetul UE. Printre sarcini se numără o mai bună informare a autorităților publice și a părților interesate din sectorul privat cu privire la anvergura, impactul și tendințele contrafacerii și pirateriei, precum și la tehnicile care pot fi utilizate pentru combaterea fenomenului și pentru îmbunătățirea cooperării de zi cu zi, informarea consumatorilor cu privire la impactul economic al contrafacerii și pirateriei și la pericolele presupuse de acestea, precum și îmbunătățirea coordonării acțiunilor îndreptate în direcția țărilor terțe.

În cadrul acestei inițiative, Observatorul va fi condus de o agenție existentă, Oficiul pentru armonizare în cadrul pieței interne (OAPI). Acest lucru îi va permite Observatorului să beneficieze de structurile administrative existente (de exemplu, în materie de finanțe și resurse umane). OAPI este noua agenție UE care se ocupă de înregistrarea mărcilor, desenelor și modelelor comunitare din toate cele 27 de state membre. Având în vedere legătura clară dintre protecția DPI și asigurarea respectării acestora, competențele pe care le deține deja OAPI califică această instituție pentru a prelua sarcinile legate de Observator.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză:

Politică legată de piața internă.

Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Dacă nu se întreprind acțiuni mai coordonate și mai sustenabile de combatere a încălcării DPI, UE se va confrunta cu o tendință destructivă, care va avea un impact real asupra redresării economice, a bunăstării și a locurilor de muncă. Această tendință presupune și o creștere a volumului de produse care le pot provoca probleme grave consumatorilor, cum ar fi medicamentele, alimentele, produsele cosmetice și produsele electrocasnice falsificate.

Observatorul ar contribui semnificativ la asigurarea respectării DPI, prin furnizarea de date fiabile și obiective care să facă posibilă identificarea tendințelor și a pericolelor, prin asigurarea unei mai bune coordonări și a schimburilor de bune practici dintre autoritățile responsabile din statele membre, precum și a schimburilor de informații în timp real dintre părțile interesate cu privire la anumite produse contrafăcute. Observatorul ar mai permite schimburi de experiență referitoare la strategii de succes din sectorul public și din cel privat, acțiuni de formare profesională pentru autoritățile responsabile de aplicarea legislației și instructaj în vederea unui grad mai ridicat de sensibilizare pentru autoritățile din țări terțe vulnerabile, în scopul combaterii contrafacerii și pirateriei.

Pe lângă economiile de costuri comparativ cu situația actuală, care sunt demonstrate în evaluarea impactului, această inițiativă ar mai prezenta un avantaj, acela că Observatorul ar putea să devină repede operațional. Oficiul pentru armonizare în cadrul pieței interne (OAPI) este singura agenție a UE care se ocupă de mărci, desene și modele industriale și are toate datele necesare pentru a găzdui Observatorul. Oficiul deține deja expertiză în domeniul aplicării legislației privind mărcile, desenele și modelele industriale, datorită seminarelor și activităților de formare profesională desfășurate, și are în plan noi proiecte în domeniu, printre care și un sistem informatic pentru mărcile, desenele și modelele înregistrate. În plus, sinergia dintre sarcinile Observatorului și cele pe care le îndeplinește deja OAPI ar reduce semnificativ volumul de personal necesar.

Indicatori de rezultate și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Îndeplinirea în timp util de către Oficiu a sarcinilor legate de redactarea și publicarea rapoartelor privind contrafacerea și pirateria, de cercetarea cu privire la bunele practici, de elaborarea și furnizarea de instrumente care să permită creșterea gradului de informare și sensibilizare, precum și de realizarea, furnizarea și întreținerea bazelor de date; calitatea rapoartelor și a activităților de cercetare (corectitudine și utilitate), calitatea și impactul strategiilor care vor fi elaborate în domeniul informării publice, al cercetării și al formării profesionale, inclusiv numărul, impactul și influența campaniilor realizate cu succes, numărul de persoane instruite și accesibilitatea datelor.

Motivele propunerii/inițiativei

Cerința (cerințele) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Având în vedere necesitatea extinderii rapide a activităților Observatorului, pe termen scurt, Comisia a decis ca acesta să se concentreze pe colectarea de date, măsuri și activități de formare în domeniul informării și sensibilizării publicului, identificarea și schimbul de bune practici din sectorul public și din cel privat, precum și îmbunătățirea cooperării de zi cu zi, a cercetării cu privire la instrumentele tehnice de prevenire a contrafacerii și pirateriei și a asistenței tehnice internaționale.

Valoarea adăugată a implicării UE

Multe dintre activitățile necesare pentru combaterea contrafacerii și pirateriei sunt de natură transfrontalieră și se bazează pe cooperare și pe coordonare. Pentru ca ele să poată fi îndeplinite, sunt necesare angajamentul și implicarea tuturor celor 27 de state membre. Ca atare, este esențial să se elaboreze instrumente și structuri la nivelul UE, astfel încât toate statele membre să poată beneficia de rezultatele obținute.

Concluzii desprinse din experiențe similare anterioare

În 2009, OCDE și alte organizații au evidențiat o serie de factori-cheie care împiedică prevenirea creșterii contrafacerii și pirateriei, subliniind că acest fenomen a însemnat reducerea semnificativă a investițiilor și scăderea numărului de locuri de muncă[41]. o amenințare continuă pentru sănătatea și siguranța consumatorilor europeni[42], probleme grave pentru IMM-urile din UE[43], pierderi de venituri fiscale determinate de scăderea vânzărilor declarate, precum și implicarea crimei organizate.

Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerea are la bază comunicarea Comisiei din 2009[44] în care se defineau sarcinile Observatorului european al contrafacerii și al pirateriei. Obiectivele acesteia sunt conforme cu politicile și strategiile existente ale UE, de exemplu cu Strategia 2020[45]. Ele sunt, de asemenea, compatibile cu principalele priorități și propuneri ale Comisiei legate de strategia DPI pentru Europa[46].

Durata și impactul financiar

( Propunere/inițiativă cu durată limitată

- ( Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

- ( Impact financiar din AAAA până în AAAA

( Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

- punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2012 până în 2013 (în ipoteza intrării în vigoare a regulamentului în cursul anului 2012),

- urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

Tipul (tipurile) de gestiune preconizate[47]

( Gestiune centralizată directă de către Comisie

( Gestiune centralizată indirectă , prin delegarea sarcinilor de execuție:

- ( agențiilor executive

- ( organismelor instituite de Comunități[48]

- ( organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public.

- ( persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

( Gestiune partajată cu statele membre

( Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

( Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Se propune delegarea sarcinilor către un organism existent, Oficiul pentru armonizare în cadrul pieței interne (OAPI).

MĂSURI DE GESTIONARE

Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Regulamentul propus prevede ca, în termen de cinci ani de la intrarea sa în vigoare, Comisia să evalueze rezultatele Oficiului în aplicarea regulamentului, în special cu privire la impactul său asupra protecției drepturilor de proprietate intelectuală. Raportul Comisiei de evaluare a activităților desfășurate de Oficiu în temeiul regulamentului propus va cuprinde: O evaluare, bazată pe date obiective și detaliate, a rezultatelor care vor fi publicate de Observator sub forma unor rapoarte trimestriale, precum și în cadrul raportului anual; Eventuale rapoarte de audit întocmite de OAPI cu privire la activitățile Observatorului; Un sondaj referitor la modul în care percep părțile interesate din sectorul public și privat activitatea Oficiului în termeni de anvergură, fiabilitate, acuratețe, utilitate, obiectivitate și independență a rezultatelor. Concret, pentru evaluarea efectului și a impactului măsurii se vor utiliza criteriile următoare: Progresele înregistrate în desfășurarea activităților Observatorului; Succesul strategiei Observatorului; Utilizarea eficientă a resurselor; Impactul și implicațiile la nivelul părților interesate din sectorul public și din cel privat. Elementele de mai jos vor constitui principalii indicatori pentru monitorizare: Îndeplinirea în timp util de către Oficiu a sarcinilor legate de redactarea și publicarea rapoartelor, de cercetarea cu privire la bunele practici, de elaborarea și furnizarea de instrumente care să permită creșterea gradului de informare și sensibilizare, precum și de realizarea, furnizarea și întreținerea bazelor de date; Calitatea rapoartelor și a activităților de cercetare (acuratețe și utilitate), calitatea și impactul strategiilor care vor fi elaborate în domeniul informării publice, al cercetării și al formării profesionale, inclusiv numărul campaniilor realizate cu succes, numărul de persoane instruite și accesibilitatea datelor. |

Sistemul de gestiune și control

Riscul (riscurile) identificat(e)

- Noile sarcini ale Oficiului ar trebui să servească, la nivel de Comisie, și la evaluarea necesității unor activități suplimentare la nivelul UE, precizându-se în același timp despre ce tip de acțiuni ar fi vorba. Cu toate acestea, este necesar să se garanteze că programul de lucru și prioritățile stabilite de Oficiu sunt compatibile cu nevoile de informare ale Comisiei. Delegarea către agenție generează riscul ca o astfel de aliniere să nu se respecte în practică.

Accentul pe care Oficiul îl pune actualmente asupra mărcilor, desenelor și modelelor creează riscul ca drepturile de autor și alte drepturi de proprietate intelectuală să nu fie tratate în același regim de prioritate.

Pe baza criteriilor enumerate mai sus se va realiza o evaluare completă a riscurilor.

Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Pe baza rapoartelor anuale ale Oficiului și a evaluării pe care o va face Comisia, se vor realiza periodic evaluări ale riscurilor și se vor întocmi rapoarte.

Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

OAPI aplică deja politici și proceduri stricte în acest domeniu.

IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

- Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual | Linia bugetară | Natura cheltuielilor | Contribuție |

12 01 01 Cheltuieli cu personalul în activitate din domeniul de politică Piață internă | CND | NU | NU | NU | NU |

12 01 03 Cheltuieli privind echipamentele, mobilierul și serviciile din domeniul de politică Piață internă | CND | NU | NU | NU | NU |

- Inițiativa propusă ar determina economii în cadrul acestor linii bugetare.

- Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual | Linia bugetară | Natura cheltuielilor | Contribuție |

Impactul estimat asupra cheltuielilor

Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: | Număr | Politici legate de piața internă |

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Alte cheltuieli cu caracter administrativ eliberate

- (în milioane EUR)

Natura cheltuielilor | Alte cheltuieli cu caracter administrativ eliberate |

din 2013 |

12 01 02 11 02 – Conferințe și reuniuni | 0.040 |

TOTAL cheltuieli administrative eliberate | 0.040 |

Costurile reuniunilor Observatorului nu vor mai trebui să fie suportate de bugetul UE, deoarece ar fi finanțate din bugetul separat al OAPI.

Pe baza cheltuielilor din 2010, se vor elibera 40 000 EUR.

Necesarul de resurse umane estimat

- ( Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

- ( Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

( Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) |

xx 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) |

XX 01 01 02 (în delegații) |

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) |

10 01 05 01 (cercetare directă) |

( Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[59] |

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) |

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) |

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) |

Alte linii bugetare (a se preciza) |

TOTAL |

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal al DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și luând în considerare constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari |

Personal extern |

Numărul și tipul resurselor umane eliberate

Tipul postului | Resurse umane eliberate care urmează să fie realocate pentru alte priorități (prin reafectare la alte servicii ale Comisiei) |

2013 |

Funcționari și agenți temporari | AD | 0 |

AST | 0 |

Total posturi | 0 |

Personal extern | Agenți contractuali | 0 |

Experți naționali detașați |

Total personal extern | 0 |

TOTAL unități echivalent normă întreagă (ENI) | 0 |

Un AST care se ocupă în prezent de organizarea Observatorului este detașat de OAPI. Deoarece pe viitor activitatea sa nu va mai fi necesară în cadrul Comisiei, postul va fi returnat Oficiului.

Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

- ( Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

- ( Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

- ( Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[62].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

Participarea terților la finanțare

- Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

- Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Articolul ………. | | | | | | | | | |Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

[1] Comunicarea Comisiei „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” din 3 martie 2010, COM(2010) 2020.

[2] A se vedea Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008: „O strategie a drepturilor de proprietate industrială pentru Europa”, COM(2008)465.

[3] OCDE, „Magnitude of counterfeiting and piracy of tangible products” – ediția actualizată din noiembrie 2009http://www.oecd.org/document/23/0,3343.

[4] Comisia Europeană, Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală, „Report on EU Customs enforcement of intellectual property rights – 2009”,http://ec.europa.eu/taxation_customs/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/statistics/index_en.htm.

[5] http://www.iccwbo.org/bascap/id35360/index.html.

[6] TERA Consultants , Building a Digital Economy, martie 2010, http://www.iccwbo.org/bascap/id35360/index.html.

[7] „Raport asupra serviciilor vamale ale UE și a protejării drepturilor de proprietate intelectuală – 2009”, a se vedea nota de subsol 4.

[8] Technopolis (2007), „Effects of counterfeiting on EU SMEs”,http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/doc/Counterfeiting_Main%20Report_Final.pdf

[9] Frontier Economics, (May 2009), „The impact of counterfeiting on Governments and Consumers”: http://www.iccwbo.org/uploadedFiles/BASCAP/Pages/Impact%20of%20Counterfeiting%20on%20Governments%20and%20Consumers%20-%0Final%20doc.pdf.

[10] UNICRI, ‘Counterfeiting: a global spread’, 2008, http://counterfeiting.unicri.it/report2008.php.

[11] Rezoluția Consiliului din 25.9.2008, JO C 253, 4.10.2008, p. 1.

[12] Comunicarea Comisiei din 11 septembrie 2009: „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă” - COM(2009) 467.

[13] Rezoluția Consiliului din 1 martie 2010 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă, JO C 56, 6.3.2010, p. 1.

[14] Parlamentul European, Rezoluția din 22 septembrie 2010, 2009/2178(INI).

[15] ADE, `Evaluation of the Intellectual Property Rights Enforcement Strategy in Third Countries', noiembrie 2010, http://trade.ec.europa.eu/doclib/cfm/doclib_section.cfm?sec=180&langId=en.

[16] COM (2010) 2020.

[17] COM (2008)465. A se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010: „Către un Act privind piața unică - Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate”, COM(2010) 608.

[18] Aceste reuniuni au avut loc la 4 septembrie 2009, 14 decembrie 2009, 16 februarie 2010 și 10 iunie 2010.

[19] Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008: „O strategie a drepturilor de proprietate industrială pentru Europa”, COM(2008)465 și COM(2009) 467.

[20] Rezoluțiile Consiliului din 25 septembrie 2008 și 1 martie 2010.

[21] Rezoluția din 22 septembrie 2010 referitoare la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (2009/2178(INI)), A7-0175/2010.

[22] Pentru detalii se poate consulta textul studiului elaborat de Max Planck Institute for Intellectual Property, Competition and Tax Law, disponibil la adresahttp://ec.europa.eu/internal_market/indprop/tm/index_en.htm.

[23] http://www.premiercercle.com/sites/ip2010/overview.php.

[24] Ambele sunt alcătuite din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei.

[25] A se vedea SEC(2007) 530.

[26] JO C , , p. .

[27] Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010: „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020).

[28] JO C 253, 04.10.2008, p. 1.

[29] COM(2009) 467, 14.9.2009.

[30] Rezoluția Consiliului din 1 martie 2010 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă, JO C 56, 6.3.2010, p. 1.

[31] Concluziile Consiliului din 25 mai 2010 cu privire la viitoarea revizuire a sistemului mărcilor din Uniunea Europeană, JO C 140, 29.5.2010, p.22

[32] JO L 195, 2.6.2004, p. 16.

[33] Parlamentul European, Rezoluția din 22 septembrie 2010, 2009/2178(INI).

[34] JO L 78, 24.3.2009, p. 1.

[35] ABM: (Activity Based Management): gestiune pe activități – ABB: (Activity Based Budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

[36] Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[37] COM (2010) 2020.

[38] COM (2008) 465.

[39] OCDE, „Magnitude of counterfeiting and piracy of tangible products” – ediția actualizată din noiembrie 2009.

[40] http://www.iccwbo.org/bascap/id35360/index.html.

[41] TERA Consultants, Building a Digital Economy, March 2010, http://www.iccwbo.org/bascap/id35360/index.html.

[42] Comisia Europeană, Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală, „Report on EU Customs enforcement of intellectual property rights – 2009”,http://ec.europa.eu/taxation_customs/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/statistics/index_en.htm.

[43] Technopolis (2007), „Effects of counterfeiting on EU SMEs”,http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/doc/Counterfeiting_Main%20Report_Final.pdf.

[44] COM (2009) 467.

[45] COM (2010) 2020.

[46] COM (2008)465. A se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010: „Către un Act privind piața unică - Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate”, COM(2010) 608.

[47] Explicațiile privind tipurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[48] Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[49] CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[50] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[51] Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[52] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[53] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[54] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[55] Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[56] Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e) …”

[57] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[58] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[59] AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”); JED= „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[60] Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[61] În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[62] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[63] În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.

52011PC0288