Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză /* COM/2011/0065 final - NLE 2011/0034 */
[pic] | COMISIA EUROPEANĂ | Bruxelles, 15.2.2011 COM(2011) 65 final 2011/0034 (NLE) Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII 2. Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în cadrul procedurii privind importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză. - Contextul general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și constituie rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. - Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Există măsuri provizorii în vigoare care au fost instituite prin Regulamentul (UE) nr. 812/2010 al Comisiei din 15 septembrie 2010 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză. - Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu este cazul. 3. CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI 4. Consultarea părților interesate Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în cursul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. - Obținerea și utilizarea expertizei Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă. - Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu conține dispoziții referitoare la evaluarea generală a impactului, în schimb conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie evaluate. 5. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII 6. Rezumatul acțiunii propuse La 17 decembrie 2009, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză. Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la aceste importuri prin Regulamentul (UE) nr. 812/2010 din 15 septembrie 2010. Propunerea de regulament al Consiliului anexată se bazează pe constatările definitive care au confirmat existența dumpingului care cauzează un prejudiciu, precum și faptul că instituirea măsurilor nu contravine interesului global al Uniunii. Constatările provizorii au fost în general confirmate, însă definiția produsului a fost restrânsă, iar modificările aduse la calcularea dumpingului și a prejudiciului au dus la reducerea nivelurilor taxei. Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate, care ar trebui publicată cel mai târziu la 16 martie 2011. - Temeiul juridic Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene. - Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. - Principiul proporționalității Propunerea este în conformitate cu principiul proporționalității din următoarele motive: Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și exclude luarea de decizii la nivel național. Nu sunt necesare indicații privind măsura în care sarcina financiară și administrativă care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor este limitată la minimum și proporțională cu obiectivul propunerii. - Alegerea instrumentelor Instrumente propuse: regulament. Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul motiv: Alte instrumente nu ar fi adecvate deoarece regulamentul de bază nu prevede alte opțiuni. 7. IMPLICAȚII BUGETARE Propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii. 2011/0034 (NLE) Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9, având în vedere propunerea prezentată de către Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după consultarea comitetului consultativ, întrucât: A. MĂSURI PROVIZORII 8. Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 812/2010[2] (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”) a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). 9. Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 3 noiembrie 2009 (denumită în continuare „plângerea”) de către Asociația Europeană a Producătorilor de Fibră de Sticlă (European Glass Fiber Producers Association – AFPE, redenumită în prezent „GlassFibreEurope”) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția totală a Uniunii de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu. 10. Se reamintește faptul că, astfel cum este prevăzut în considerentul (14) din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 30 septembrie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”). B. PROCEDURA ULTERIOARă 11. Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. 12. Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Pe lângă verificările menționate în considerentul (11) din regulamentul provizoriu, o verificare suplimentară a fost efectuată la localurile societății Saertex din Saerbeck, Germania, unul dintre utilizatorii de fibră de sticlă care a cooperat prin trimiterea răspunsului la un chestionar al utilizatorului. 13. Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea de a institui o taxă antidumping definitivă pentru importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din RPC și de a percepe definitiv sumele depuse cu titlu de taxe provizorii, revizuite în conformitate cu prezentul regulament („comunicarea constatărilor finale”). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare acestei informări. 14. Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz. 1. Domeniul de aplicare al anchetei: importuri originare din Malaysia, Taiwan și Turcia 15. Un producător-exportator a declarat că importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Malaysia, Taiwan și Turcia ar fi trebuit să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentei anchete. Acesta a susținut că excluderea acestor țări este discriminatorie deoarece, conform constatărilor provizorii, volumul importurilor din aceste trei țări nu ar fi neglijabil și ar exista dovezi prima facie privind subcotarea prețului. 16. În acest sens, este de remarcat faptul că în etapa inițială nu au existat dovezi prima facie privind dumpingul, prejudiciul și legătura cauzală, conform cerințelor prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, care ar justifica deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile din aceste țări. Din contră, în ceea ce privește volumul importurilor, reclamanții au trimis informații conform cărora importurile și cotele de piață din alte țări au scăzut începând cu 2004. 17. Referitor la Malaysia, Taiwan și Turcia, analiza efectuată în etapa provizorie a confirmat că atât importurile din Taiwan, cât și cele din Turcia, au scăzut în perioada luată în considerare (de la 2,0 % la 1,5 % și, respectiv, de la 2,9 % la 2,5 %), în timp ce importurile din Malaysia au crescut ușor, de la 1,0 % la 1,7 %. Deși nivelurile acestor importuri se situează peste nivelurile de minimis ale importurilor necesare conform articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, nu au fost îndeplinite alte cerințe pentru includerea acestor țări în anchetă. În special, nu au fost primite informații care ar putea sugera existența dumpingului din partea oricăreia dintre aceste țări. Prin urmare, se respinge solicitarea de a include Malaysia, Taiwanul și Turcia. C. PRODUSUL ÎN CAUZă șI PRODUSUL SIMILAR 1. Produsul în cauză 18. Se reamintește faptul că, astfel cum prevede considerentul (15) din regulamentul provizoriu, produsul în cauză, astfel cum este descris în avizul de deschidere, este reprezentat de fire tăiate din fibră de sticlă, cu lungimea de maximum 50 mm; semitort din fibră de sticlă; șuvițe și fire de filamente din fibră de sticlă; și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, 7019 12 00, 7019 19 10 și ex 7019 31 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”). 19. În plus, astfel cum este prevăzut în considerentul (19) din regulamentul provizoriu, s-a hotărât ca firele să fie tratate în mod provizoriu ca făcând parte din produsul în cauză, deși acestea vor face obiectul unor investigații și considerente ulterioare din etapa finală. 1.1. Fire 20. Ulterior comunicării măsurilor provizorii, solicitarea de a exclude firele a continuat să fie investigată. Referitor la acest subiect, se reamintește faptul că înainte de instituirea măsurilor provizorii a fost primit un mare număr de cereri care solicitau excluderea firelor [a se vedea considerentele (18) și (19) din regulamentul provizoriu]. În plus, după instituirea măsurilor provizorii, a fost primită din partea părților interesate o cantitate substanțială de informații suplimentare mai detaliate. Toate aceste observații au fost analizate în detaliu și sunt explicate mai jos. 21. Mai multe părți interesate au declarat că firele ar trebui să fie diferențiate de celelalte trei tipuri de produse de bază menționate în considerentul (17) din regulamentul provizoriu, deoarece: (i) firele ar avea proprietăți fizice și chimice diferite, (ii) procesul de producție a firelor și a celorlalte trei tipuri de produse de bază ar fi diferit și (iii) firele ar fi utilizate în alte scopuri. 22. Referitor la argumentele (i) și (ii), au fost trimise dovezi care arată că există caracteristici distinctive ale semitorturilor, ale fibrelor tăiate și ale covorașelor, pe de-o parte, și ale firelor, pe de altă parte. Mai exact, informațiile indicau faptul că firele tăiate și covorașele sunt în mod normal fabricate din semitorturi, și nu din fire. După comunicarea constatărilor finale, industria Uniunii a contestat această separare, susținând că unele fire tăiate speciale ar fi de fapt fabricate din fire. Cu toate acestea, existența unor fire tăiate speciale fabricate din fire nu implică faptul că firele ar trebui încadrate la definiția produsului în cauză [a se vedea, de asemenea, considerentul (20) de mai jos). 23. Referitor la prima solicitare privind proprietățile chimice și fizice diferite, o parte interesată a trimis un studiu efectuat de un institut de cercetare renumit. Studiul menționat a comparat, printre altele, proprietățile fizice și chimice ale semitorturilor și ale firelor. După comunicarea constatărilor finale, au fost formulate anumite rezerve referitoare la rezultatele acestei comparații care, la rândul lor, au dus la primirea unor observații importante din partea unor utilizatori de fire. Din aceste informații se poate trage concluzia că un component chimic esențial al semitorturilor, al covorașelor și al firelor tăiate este „silanul”, un agent chimic de cuplare care facilitează absorbția rășinii pentru matrice. Firele nu sunt fabricate în mod obișnuit cu un astfel de agent chimic, ci mai degrabă cu o substanță chimică amilacee pe bază de ulei („clei”) care se adaugă ca lubrifiant și agent protector pentru ca firele să poată rezista condițiilor riguroase ale țeserii de mare viteză. Spre deosebire de semitorturi, unde agentul de cuplare ajută la absorbția rășinii, „cleiul” respinge rășina. Referitor la proprietățile chimice de bază, s-a constatat, de asemenea, că materia primă de sticlă pentru fire are o compoziție mai stabilă și o uniformitate mai mare a dimensiunii particulelor în comparație cu materiile prime utilizate la celelalte tipuri de produse. 24. Din punct de vedere al proprietăților fizice, firele par să nu aibă aceleași proprietăți fizice de bază cu alte tipuri de produse. În primul rând, în general este recunoscut faptul că firele reprezintă un material mai fin cu un diametru al fibrelor și o densitate liniară mult mai mici decât în cazul semitorturilor. În al doilea rând, firele reprezintă singurul tip de produs răsucit (deși există și fire complet nerăsucite). 25. În ceea ce privește a doua afirmație referitoare la diferențele între procesele de producție, deși toate părțile recunosc că cele patru tipuri de produse de bază sunt fabricate din sticlă topită care conține nisip de silice, sodă, calcar, caolin și dolomită, trecută prin cutii termorezistente din aliaj platină-rodiu cu orificii multiple („filiere”), există diferențe importante ale procesului de producție a firelor în comparație cu celelalte produse care fac obiectul anchetei. În primul rând, pentru producția firelor este necesară o precizie mai mare și un control stabil al temperaturii, precum și un aport mai mare de energie, cu aplicarea unor parametri de control mai stricți (rezultatul trefilării etc.). Cu cât orificiile filierelor sunt mai mici, cu atât producția este substanțial mai mică în comparație cu alte produse. Prin urmare, furnalele sunt de obicei utilizate fie pentru producția de fire, fie pentru producția de semitorturi - într-adevăr, din motive economice, producătorii de fibră de sticlă nu alternează producția acestor două produse în același furnal. O altă diferență a procesului de producție constă în faptul că, ulterior procesului de trefilare, firele urmează un proces de răsucire. 26. Referitor la argumentul iii) privind diferențele aplicațiilor, s-a constatat că proprietățile chimice diferite ale firelor, în comparație cu semitorturile, firele tăiate și covorașele, se datorează utilizărilor diferite ale firelor. Deși inițial s-a ajuns la concluzia provizorie că „aproape toate tipurile diferite ale produsului în cauză (…) sunt utilizate în general în aceleași scopuri”, această problemă a fost analizată în continuare pe baza comentariilor primite după comunicarea concluziilor provizorii și s-a stabilit că, în timp ce semitorturile, firele tăiate și covorașele erau utilizate pentru ranforsarea materialelor plastice în materialele compozite, firele erau utilizate în principal pentru producția unor materiale tehnologice mult mai ușoare pentru aplicații tehnice din țesături cum ar fi aplicațiile de izolare, protecție și filtrare de mare performanță. În anumite cazuri, firele pot fi utilizate și în scopuri de ranforsare, însă acestea reprezintă un număr de cazuri extrem de limitat; având în vedere costul relativ foarte ridicat al firelor comparativ cu cel al semitorturilor, chiar și aceste cazuri restrânse sunt puțin probabile din motive economice. 27. Având în vedere diferențele menționate mai sus, nu este surprinzător faptul că și pe piață firele sunt percepute în mod diferit în comparație cu celelalte trei produse. Într-adevăr, un raport de piață publicat de o revistă independentă specializată în produse din materiale compozite a fost trimis de ambii utilizatori și de industria Uniunii. Acest raport, care nu are nicio legătură cu prezenta procedură antidumping, explică în primul rând că, din motive de producție și utilizări, trebuie făcută o distincție între fire și semitorturi. În continuare, raportul analizează în detaliu capacitatea de producție a fibrelor de sticlă la nivel global pentru cele două grupuri: (i) semitorturi, fire tăiate și covorașe, luate împreună; și (ii) fire[3]. 28. Referitor la posibila substituție a firelor cu celelalte tipuri de produse de bază, este de remarcat faptul că, așa cum s-a menționat în considerentul (19) din regulamentul provizoriu, acest lucru este teoretic posibil, deoarece firele ar putea fi utilizate într-un număr limitat de aplicații în locul celorlalte tipuri. Cu toate acestea, în urma unei analize suplimentare, Comisia a ajuns la concluzia că în practică acest lucru nu este deloc viabil din punct de vedere economic din cauza diferenței substanțiale dintre costul de producție al firelor și costul de producție al celorlalte produse, ceea ce poate fi explicat prin diferențele existente în procesele de producție menționate în considerentul (18) de mai sus. 29. În plângerea care a stat la baza deschiderii prezentei anchete, s-a menționat în mod explicit că produsul în cauză are o funcție unică și, prin urmare, un scop sau o utilizare unică, și anume ranforsarea materialelor plastice în materialele compozite. Cu toate acestea, analiza de mai sus a stabilit că diferențele existente în procesul de producție al firelor comparativ cu semitorturile (și firele tăiate și covorașele) au drept rezultat existența unor proprietăți fizice și chimice de bază fundamental diferite, având în vedere diferitele aplicații ale firelor, inclusiv alte câteva utilizări în afara materialelor compozite. Observațiile primite în acest sens după comunicarea constatărilor finale nu au fost în măsură să schimbe această concluzie. 30. Având în vedere cele de mai sus, se acceptă cererea de a exclude firele în baza proprietăților fizice și chimice diferite și în baza utilizărilor diferite în comparație cu semitorturile, firele tăiate și covorașele. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că firele ar trebui excluse din definiția produsului în cauză, astfel cum este definit în regulamentul provizoriu. În consecință, firele sunt excluse definitiv din procedură. 31. De asemenea, este de remarcat faptul că a o parte interesată a trimis o cerere de excludere a firelor subțiri, însă aceasta nu mai prezintă relevanță având în vedere excluderea tuturor firelor din definiția produsului. 1.2. Semitorturi texturate 32. O parte interesată a solicitat excluderea semitorturilor texturate. Solicitarea respectivă s-a bazat pe argumentul că semitorturile texturate ar trebui tratate conform aceluiași principiu ca și în cazul semitorturilor impregnate, deoarece produsul nu mai este un semitort, ci un produs din aval. 33. În acest sens este importantă repetarea motivului pentru care au fost excluse anumite semitorturi impregnate. Într-adevăr, anumite semitorturi și fire au fost excluse deoarece aceste tipuri au fost tratate în mod special prin acoperire și impregnare și au o pierdere la calcinare de peste 3 %, ceea ce le conferă proprietăți fizice și chimice diferite. 34. Referitor la semitorturile texturate, se înțelege că acestea sunt semitorturi care nu sunt acoperite sau impregnate și care au o pierdere la calcinare între 0,3 % și 0,13 %. Prin urmare, acestea sunt în mod clar produse diferite în comparație cu semitorturile impregnate care au fost excluse în etapa provizorie. În al doilea rând, s-a constatat că, la fel ca și în cazul celorlalte semitorturi, al firelor tăiate și al covorașelor, semitorturile texturate sunt utilizate în primul rând pentru ranforsarea materialelor plastice în materialele compozite. Prin urmare, acestea sunt cuprinse în mod clar în definiția produsului din plângere și din avizul de deschidere al prezentei proceduri și nu par să existe motive care să justifice excluderea acestora. 35. Prin urmare, se ajunge la concluzia că semitorturile texturate se încadrează în mod clar și incontestabil în definiția produsului din prezenta procedură, iar solicitarea de excludere a acestora din definiția respectivă nu are o bază factuală suficientă și trebuie respinsă. 1.3. Concluzie 36. Nu au fost trimise alte solicitări cu privire la definiția produsului. 37. Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat ca fiind adecvată revizuirea definiției produsului stabilită în regulamentul provizoriu. Prin urmare, produsul în cauză se definește în mod definitiv ca fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitort din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de peste 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe din filamente de fibră de sticlă cu excepția covorașelor din lână de sticlă. 2. Produsul similar 38. În absența oricărei solicitări sau observații relevante și luând în considerare constatările prevăzute în considerentele (13) – (23) de mai sus, concluziile din considerentul (20) din regulamentul provizoriu se confirmă. D. DUMPINGUL 1. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) 39. Ca urmare a publicării măsurilor provizorii, un producător-exportator/grup de producători-exportatori căruia nu i-a fost acordat TEP și-a reiterat dezacordul în legătură cu refuzul cererii sale pentru acordarea TEP. Cu toate acestea, producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori în cauză a repetat argumentele anterioare pe care le-a adus deja în cadrul procedurii, fără să prezinte argumente noi. Se reamintește faptul că, astfel cum s-a explicat în regulamentul provizoriu, aceste argumente au fost deja analizate în detaliu în comunicarea individuală cu producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori în cauză. 40. Mai mult, în urma comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori în cauză a afirmat că noile dovezi pe care le-a trimis nu au fost luate în considerare de către Comisie. În acest sens este de remarcat faptul că dovezile la care se face referire reprezintă numai trimiterea unor documente în sprijinul argumentului, care a fost deja formulat și la care s-a răspuns, referitor la compunerea consiliului de administrație al societății. Prin urmare, nu au fost prezentate dovezi noi care ar pune sub semnul întrebării decizia de refuzare a cererii de acordare a TEP pentru producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori în cauză. 41. În consecință, se confirmă definitiv constatările provizorii referitoare la cererea pentru acordarea TEP pentru producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori în cauză. 42. În lipsa oricărei alte observații, se confirmă definitiv conținutul considerentelor (21) – (29) din regulamentul provizoriu referitor la TEP. 2. Tratamentul individual (denumit în continuare „TI”) 43. În urma comunicării concluziilor provizorii, același producător-exportator/grup de producători-exportatori care a trimis observații privind decizia referitoare la TEP nu a fost de acord cu refuzul cererii sale pentru TI. Acesta a afirmat că nu au fost oferit motive suficiente de către Comisie care să sprijine refuzul cererii sale pentru TI. 44. În acest sens se reiterează faptul că, astfel cum se specifică în considerentul (26) din regulamentul provizoriu, în partea referitoare la analiza TEP, majoritatea directorilor din consiliul de administrație al acestei societăți au fost numiți de o societate cu capital majoritar de stat. Prin urmare, nu se poate exclude o intervenție semnificativă a statului în procesul decizional al acestui producător-exportator. 45. În consecință, având în vedere că acest producător-exportator nu a reușit să demonstreze că a fost suficient de independent față de stat, s-a confirmat că acesta nu îndeplinește criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, cererea sa pentru TI trebuie respinsă. 46. În urma comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator menționat și ceilalți producători-exportatori cărora nu le-a fost acordat TI, au afirmat că decizia de refuzare a TI nu a fost în conformitate cu raportul grupului OMC privind litigiul DS 397 referitor la măsurile antidumping definitive asupra anumitor elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză. În acest sens, trebuie remarcat faptul că raportul grupului mai sus menționat nu este încă finalizat deoarece acesta nu a fost adoptat de organul de soluționare a litigiilor. Mai mult, perioada de recurs împotriva raportului grupului încă nu a expirat. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. 47. În consecință și în absența altor observații referitoare la TI, conținutul considerentelor (30) - (33) din regulamentul provizoriu se confirmă definitiv și se stabilește în mod definitiv că TI nu se acordă niciunui producător-exportator/grup de producători-exportatori inclus în eșantion căruia i-a fost refuzat TEP. 3. Valoarea normală 3.1. Stabilirea valorii normale pentru producătorul-exportator sau grupul de producători-exportatori căruia i s-a acordat TEP 48. În urma comunicării constatărilor provizorii, producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori căruia i-a fost acordat TEP a afirmat că pentru tipurile de produse care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă (sau nu au fost vândute deloc), valoarea normală a produsului similar ar trebui calculată pe baza unei valori normale construite și nu astfel cum a procedat Comisia în etapa provizorie, și anume utilizarea, pentru valoarea normală, a prețurilor reprezentative de pe piața internă pentru tipurile care prezintă caracteristici asemănătoare (ajustate în mod corespunzător). 49. Afirmația a fost acceptată și, în consecință, valoarea normală pentru tipurile nereprezentative (și anume, cele pentru care vânzările pe piața internă au constituit mai puțin de 5 % din vânzările la export în Uniune sau care nu au fost vândute deloc pe piața internă) a fost calculată pe baza costului de producție pe tip de produs plus o sumă pentru costurile de vânzare, generale și administrative și pentru profit. În cazul în care au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat profitul tuturor tranzacțiilor de pe piața internă pe tip de produs pentru tipurile de produs în cauză [deoarece s-a constatat că toate tranzacțiile vânzărilor pe piața internă a acestor tipuri de produse au fost profitabile, testul prevăzut la articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază a fost satisfăcut în mod clar]. În cazul în care nu au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat un profit mediu. Pentru un tip de produs, pentru care nu au fost furnizate costuri de producție, s-a utilizat valoarea normală construită a unui tip care prezintă caracteristici asemănătoare. 50. Pentru tipurile de produse rămase, s-a examinat ulterior dacă fiecare tip de produs în cauză, vândut pe piața internă în cantități reprezentative, ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, astfel cum se precizează în considerentele (37) - (40) din regulamentul provizoriu. 51. Ancheta ulterioară a stabilit că vânzările profitabile pentru numai câteva tipuri de produs comparabile reprezentau mai mult de 80 % din vânzările interne totale și, astfel, toate vânzările interne au putut fi utilizate la calcularea prețului mediu pentru valoarea normală a acestor tipuri de produse. Pentru tipurile de produs rămase s-au folosit numai vânzările profitabile. 52. În urma comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori căruia i-a fost acordat TEP a afirmat că metodologia utilizată pentru construirea valorii normale pentru tipurile de produs nereprezentative astfel cum se precizează în considerentul (42) de mai sus, adică utilizând profitul tranzacțiilor profitabile cu tipurile de produse în cauză, ar fi contrare articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Acesta a afirmat în continuare că utilizarea profitului mediu al tuturor tranzacțiilor profitabile cu toate tipurile de produse reprezintă o metodă consacrată pentru construirea valorii normale pentru un anumit tip de produs și că orice modificare a acestei practici încalcă principiul securității juridice. 53. Este de remarcat faptul că metodologia descrisă în considerentul (42) este în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, conform căruia sumele pentru profit trebuie să se bazeze pe date reale referitoare la vânzări, în cadrul operațiunilor comerciale normale, ale produsului similar de către exportator sau producător. Utilizarea expresiei „ale produsului similar” nu exclude împărțirea produsului care face obiectul anchetei în tipuri de produse, dacă este cazul. Mai mult, jurisprudența OMC aplicabilă[4] prevede că marja de profit efectivă, stabilită pentru tranzacțiile din cadrul operațiunilor comerciale normale cu tipurile de produse relevante pentru care valoarea normală a trebuit să fie construită, nu poate fi ignorată. De asemenea, este de remarcat faptul că producătorul-exportator/grupul de producători-exportatori nu a demonstrat că tranzacțiile cu tipurile de produse pentru care valoarea normală a trebuit să fie construită ar trebui să fie considerate ca nefăcând parte din operațiunile comerciale normale. În fine, trebuie remarcat faptul că metodologia descrisă mai sus este imparțială. Într-adevăr, în cazurile în care marja de profit a vânzărilor din cadrul operațiunilor comerciale normale ale tipului de produs în cauză este mai mică decât profitul mediu ponderat al vânzărilor tuturor tipurilor de produs din cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru construirea valorii normale se utilizează marja de profit mai mică a tipului de produs în cauză. Prin urmare, afirmația este respinsă. 3.2. Stabilirea valorii normale pentru producătorii-exportatori sau grupurile de producători-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP (a) Țară analogă 54. În urma comunicării constatărilor provizorii, o parte interesată a afirmat că Turcia nu ar trebui utilizată ca țară analogă și a sugerat utilizarea Malaysiei în acest sens. Această afirmație nu a fost motivată mai mult și, prin urmare, nu a fost luată în considerare. 55. Este de remarcat faptul că, în urma excluderii firelor din definiția produsului care face obiectul anchetei (a se vedea mai sus), faptul că firele nu sunt produse în Turcia nu mai reprezintă un obstacol în calea alegerii Turciei ca țară analogă deoarece nu va fi nevoie de construirea unei valori normale pentru niciun tip de produs care face obiectul anchetei [a se vedea, de asemenea, considerentele (50) și (51) de mai jos]. 56. Având în vedere cele de mai sus, se stabilește în mod definitiv că Turcia trebuie utilizată ca țară analogă în prezenta procedură. (b) Determinarea valorii normale 57. În urma comunicării constatărilor provizorii, o parte a afirmat că valoarea normală pentru produsul similar din Turcia poate să nu fie exactă, deoarece structura costurilor societății cooperante din Turcia este distorsionată. Într-adevăr, ancheta a stabilit că societatea cooperantă din Turcia a avut costuri financiare semnificative care ar putea distorsiona calcularea valorii normale, în special atunci când aceasta este construită. 58. Prin urmare, pentru a se evita orice distorsiune care ar putea apărea la calculare, s-a decis să se grupeze tipurile de produse și să se distingă numai principalele caracteristici ale produsului. Această grupare a ameliorat comparabilitatea în termeni de volume de vânzări dintre produsul în cauză și produsul similar din Turcia, permițând utilizarea prețurilor efective în locul valorii normale construite atunci când ar trebui utilizate costurile de vânzare, generale și administrative (care pot fi distorsionate de costurile financiare). 4. Prețul de export și comparația prețurilor 59. În absența oricăror observații, se confirmă conținutul considerentelor (48) - (50) din regulamentul provizoriu referitor la stabilirea prețului de export și compararea prețurilor de export cu valoarea normală respectivă. 5. Marjele de dumping 60. În lipsa oricărei observații, se confirmă definitiv conținutul considerentelor (51) - (54) din regulamentul provizoriu referitor la metodologia generală pentru calcularea marjelor de dumping. 61. Având în vedere modificările de calculare a valorilor normale menționate mai sus și după corectarea unor erori de calcul, nivelul de dumping determinat în final, exprimat ca procent din prețul CIF net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următorul: Tabelul 1 | Marjele de dumping | Changzhou New Changhai Fiberglass Co., Ltd. și Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd., Tangqiao, Yaoguan Town, Changzhou City, Jiangsu | 9,6 % | Alte societăți cooperante | 29,7 % | E. PREJUDICIUL 62. Este de remarcat faptul că, în urma excluderii firelor din definiția produsului [a se vedea considerentele (13) – (23) de mai sus], analiza prejudiciului a trebuit să fie adaptată la cele trei tipuri principale de produs rămase: semitorturi, fire tăiate și covorașe. Aceasta a necesitat revizuirea unor indicatori de prejudiciu, a volumului de importuri care fac obiectul unui dumping, precum și calcularea subcotării prețului și a nivelului de eliminare a prejudiciului. 1. Industria din Uniune 63. Referitor la definiția industriei din Uniune și la caracterul reprezentativ al eșantionului de producători din Uniune, nu au fost primite observații sau solicitări noi. Având în vedere aceasta și faptul că tipul de produs exclus din definiția produsului, și anume firele, reprezintă o proporție limitată din producția și vânzările producătorilor din Uniune, se confirmă concluziile considerentelor (56) - (58) din regulamentul provizoriu. 2. Consumul Uniunii 64. Referitor la consumul Uniunii, trebuie remarcat faptul că, astfel cum se precizează în considerentul (55) de mai sus, excluderea unuia dintre cele patru tipuri de produse principale, și anume firele, din definiția produsului a dus la o revizuire a volumelor de consum ale Uniunii. 65. Având în vedere revizuirea de mai sus, consumul total al Uniunii a evoluat după cum urmează în perioada luată în considerare: Tabelul 2 | Consumul Uniunii | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Unități (tone) | 903 351 | 944 137 | 937 373 | 697 128 | Indexat | 100 | 105 | 104 | 77 | 66. Evoluția consumului de mai sus este similară evoluției observate pentru produsul care face obiectul anchetei astfel cum a fost definit în regulamentul provizoriu, și anume o creștere de circa 5 % în 2007-2008 și o scădere foarte semnificativă, cu 23 % în PA față de 2006. 3. Importurile provenite din țara în cauză 67. Având în vedere excluderea firelor din definiția produsului, a fost necesară revizuirea datelor referitoare la import. 68. O parte interesată a afirmat că importurile din RPC provenite de la producători afiliați industriei Uniunii ar fi trebuit să fie excluse din importurile în cauză. 69. În acest sens se reamintește mai întâi faptul că, așa cum s-a menționat deja în considerentul (58) din regulamentul provizoriu, în cursul PA volumul importurilor din RPC al producătorilor care au făcut parte din eșantion a reprezentat mai puțin de 4 % din totalul importurilor din RPC. Această cifră rămâne neschimbată în urma excluderii firelor din definiția produsului. 70. Având în vedere faptul că numai doi producători din Uniune au importat produsul în cauză din RPC în cursul PA, volumul exact al acestor importuri nu poate fi divulgat din motive de confidențialitate. În orice caz, chiar dacă volumul acestor importuri ar fi deduse din fiecare an al perioadei luate în considerare, evoluția volumelor importurilor și a cotelor de piață ar rămâne substanțial neschimbate. Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping ar fi mai mică, deși numai cu mai puțin de un punct procentual în fiecare an din perioada luată în considerare și, prin urmare, aceasta nu ar afecta evoluția globală din perioada luată în considerare. 71. După excluderea firelor, datele revizuite privind importul sunt următoarele: (a) Volume Tabelul 3 | Importurile din RPC (volume) | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Unități (tone) | 71 061 | 110 641 | 132 023 | 98 723 | Indexat | 100 | 156 | 186 | 139 | (b) Cota de piață Tabelul 4 | Importurile din RPC (cota de piață) | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Cota de piață (%) | 7,9 % | 11,7 % | 14,1 % | 14,2 % | Indexat | 100 | 149 | 179 | 180 | 72. După aceste modificări, evoluțiile observate în etapa provizorie în ceea ce privește volumele importurilor de produs în cauză s-au schimbat într-o măsură limitată. Cu toate acestea, creșterea volumelor importurilor atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi, rămâne substanțială. Aceste importuri au crescut extrem de rapid în cursul perioadei luate în considerare, în special între 2006 și 2008 (cu 86 %), după care a avut loc o scădere a importurilor din RPC ca urmare a scăderii globale a cererii. Cu toate acestea, cota de piață a acestor importuri a continuat să crească între 2008 și PA, iar în toată perioada a crescut cu 6,3 puncte procentuale. (c) Evoluția prețurilor 73. După excluderea firelor, prețul CIF mediu de import pentru produsul în cauză a scăzut semnificativ (cu aproximativ 3 %): Tabelul 5 | Importurile din RPC (prețuri) | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Preț mediu /tonă (EUR) | 901 | 907 | 945 | 909 | Indexat | 100 | 101 | 105 | 101 | 74. Cu toate acestea, tabelul de mai sus arată că evoluția prețurilor, substanțial stabile în cursul perioadei luate în considerare, nu s-a schimbat și, prin urmare, poate fi confirmată concluzia referitoare la evoluția prețurilor acestor importuri stabilită în regulamentul provizoriu. (d) Subcotarea prețurilor 75. Referitor la calcularea subcotării prețurilor, a fost necesară revizuirea marjelor provizorii deoarece excluderea firelor din definiția produsului a necesitat eliminarea vânzărilor corespunzătoare din calcularea prejudiciului. 76. Mai mult, astfel cum s-a procedat în partea referitoare la dumping din cadrul anchetei [a se vedea considerentele (50) și (51) de mai sus], s-a decis să se grupeze tipurile de produse și să se distingă numai principalele caracteristici ale produsului. Aceasta a dus la o creștere a volumului de importuri din RPC incluse în comparația cu vânzările produsului similar produs de industria din Uniune, asigurându-se astfel o mai bună reprezentativitate a calculelor privind subcotarea. 77. În final, s-a aplicat o ajustare pentru costurile post-import, deoarece aceste costuri sunt indispensabile pentru vânzarea produsului în cauză. 78. În urma modificărilor survenite în calcularea subcotării prețului ca urmare a (i) excluderii firelor, (ii) grupării tipurilor de produse și (iii) ajustării pentru costurile post-import, marjele de subcotare revizuite se ridică la maximum 18,2 %, în timp ce subcotarea medie a prețului este de 10,9 %. Modificările de mai sus au fost aplicate și calculării nivelului de eliminare a prejudiciului – a se vedea considerentul (134) din prezentul regulament. 79. În afara modificărilor menționate mai sus și în absența altor afirmații sau observații, se confirmă concluziile din considerentele (61) – (65) din regulamentul provizoriu. 4. Situația economică a industriei din Uniune 4.1. Revizuirea indicatorilor de prejudiciu ca urmare a excluderii firelor 80. Ca urmare a excluderii firelor din definiția produsului a fost necesară ajustarea anumitor tabele din secțiunea D.4 din regulamentul provizoriu. În plus, a fost necesară o corecție minoră în datele privind vânzările unui producător inclus în eșantion. Trebuie remarcat faptul că firele au avut o prezență relativ limitată în producția și vânzările producătorilor incluși în eșantion. Prin urmare, cei mai afectați de aceste ajustări au fost indicatorii calculați pe baza tuturor producătorilor din Uniune (volume de vânzări și cota de piață). Într-o măsură mai mică, au fost afectate și prețurile medii de vânzare ale producătorilor incluși în eșantion. Cu toate acestea, evoluțiile observate, inclusiv pentru acești indicatori, rămân substanțial neschimbate față de constatările regulamentului provizoriu, astfel cum dovedesc tabelele de mai jos. Având în vedere prezența limitată a firelor în cadrul eșantionului de producători, indicatorii financiari (profitabilitate, rentabilitatea investiției, flux de lichidități și investiții) nu au fost afectați de excluderea firelor din definiția produsului. Din motive de transparență, toate tabelele referitoare la indicatorii de prejudiciu prevăzute în secțiunea D.4 din regulamentul provizoriu sunt prezentate mai jos, inclusiv cele care nu s-au schimbat. 81. Deoarece evoluția volumelor de producție ale producătorilor incluși în eșantion, în comparație cu cifrele prevăzute în regulamentul provizoriu, a fost afectată numai într-o măsură limitată (o creștere de 1 % pentru 2008 și PA) prin excluderea firelor din definiția produsului, se confirmă concluzia din considerentul (67) din regulamentul provizoriu. Tabelul 6 | Industria din Uniune – producție | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Unități (tone) | 488 335 | 503 711 | 498 739 | 310 257 | Indexat | 100 | 103 | 102 | 64 | 82. Cifrele privind capacitatea de producție a industriei din Uniune au scăzut în general prin excluderea firelor, însă aceasta nu a avut niciun efect asupra evoluției și gradului de utilizare a capacității de producție. Prin urmare, se confirmă concluzia din considerentul (69) din regulamentul provizoriu. Tabelul 7 | Industria din Uniune – capacitatea de producție | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Capacitate (tone) | 567 067 | 567 822 | 580 705 | 506 509 | Indexat | 100 | 100 | 102 | 89 | Gradul de utilizare al capacității de producție (%) | 86 % | 89 % | 86 % | 61 % | Indexat | 100 | 103 | 100 | 71 | 83. Deoarece evoluția stocurilor producătorilor incluși în eșantion, în comparație cu cifrele prevăzute în regulamentul provizoriu, a fost afectată numai într-o măsură limitată (o creștere de 1 % pentru 2007, 2008 și PA) prin excluderea firelor din definiția produsului, se confirmă concluzia din considerentul (70) din regulamentul provizoriu. Tabelul 8 | Industria din Uniune – stocuri | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Unități (tone) | 87 603 | 72 282 | 122 926 | 81 485 | Indexat | 100 | 83 | 140 | 93 | 84. Deși, în comparație cu volumele de vânzări raportate în regulamentul provizoriu, scăderea volumelor de vânzări începând cu 2006 este cu 1 % mai pronunțată în 2007 și 2008 și cu 3 % mai puțin pronunțată în PA, volumele de vânzări au continuat să scadă cu 27 % în cursul perioadei luate în considerare și, prin urmare, se confirmă concluziile din considerentele (71) și (72). Tabelul 9 | Industria din Uniune – vânzări UE (volume) | Toți producătorii UE | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Unități (tone) | 689 541 | 683 861 | 654 956 | 501 519 | Indexat | 100 | 99 | 95 | 73 | 85. După excluderea firelor din definiția produsului, cota de piața UE a industriei Uniunii a scăzut de la 76,3 % la 71,9 % (în comparație cu o scădere de la 75,1 % la 69,5 %). Prin urmare, se confirmă concluziile din considerentul (73) din regulamentul provizoriu privind cota de piață a industriei din Uniune. Tabelul 10 | Industria din Uniune - cota de piața UE | Toți producătorii UE | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Cota de piața UE (%) | 76,3 % | 72,4 % | 69,9 % | 71,9 % | Indexat | 100 | 95 | 92 | 94 | 86. Referitor la prețurile medii de vânzare, excluderea firelor din definiția produsului a avut ca rezultat, în general, prețuri medii de vânzare ușor mai mici. Cu toate acestea, evoluția este identică cu evoluția prețurilor de vânzare raportată în regulamentul provizoriu (cifrele sunt doar cu 1 % mai mari pentru 2008 și PA) și, prin urmare, se confirmă concluziile din considerentul (74) din regulamentul menționat. Tabelul 11 | Industria din Uniune – vânzări UE (prețuri medii) | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | EUR/tonă | 1 163 | 1 154 | 1 181 | 1 147 | Indexat | 100 | 99 | 102 | 99 | 87. Cifrele privind ocuparea forței de muncă pentru producătorii din Uniune au fost ajustate pentru a exclude producția de fire. Reducerea relativ scăzută a cifrelor a lăsat evoluția neschimbată (cifrele au fost numai cu 1 % mai mari pentru 2008 și PA) și, prin urmare, se confirmă concluziile considerentului (75) din regulamentul provizoriu. Tabelul 12 | Industria din Uniune - ocuparea forței de muncă | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Număr de angajați | 4 050 | 3 851 | 3 676 | 3 275 | Indexat | 100 | 95 | 91 | 81 | 88. Productivitatea industriei din Uniune nu a fost afectată de excluderea firelor și, prin urmare, concluziile din considerentul (76) din regulamentul provizoriu pot fi confirmate. Tabelul 13 | Industria din Uniune - productivitate | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Tone/angajat | 121 | 131 | 136 | 95 | Indexat | 100 | 108 | 113 | 79 | 89. Așa cum s-a menționat deja în considerentul (73) de mai sus, având în vedere prezența limitată a firelor în cadrul eșantionului de producători, indicatorii financiari enumerați mai jos nu au fost afectați de excluderea firelor din definiția produsului. 90. Costurile salariale în sensul salariilor medii anuale nu sunt afectate de excluderea firelor din definiția produsului și, prin urmare, se confirmă concluziile din considerentul (77) din regulamentul provizoriu. Tabelul 14 | Industria din Uniune – costuri salariale | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Salarii anuale (EUR) | 42 649 | 43 257 | 43 991 | 41 394 | Indexat | 100 | 101 | 103 | 97 | 91. Profitabilitatea și rentabilitatea investițiilor nu sunt afectate de excluderea firelor din definiția produsului și, prin urmare, se confirmă concluziile din considerentele (78) – (81) din regulamentul provizoriu. Tabelul 15 | Industria din Uniune - rentabilitatea și randamentul investițiilor (RI) | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Profit net (ca % din cifra de afaceri) | 0,3 % | 4,7 % | 3,5 % | -15,0 % | RI | 2,5 % | 6,2 % | 3,0 % | -16,8 % | 92. Situația fluxului de lichidități al industriei din Uniune nu este afectată de excluderea firelor din definiția produsului și, prin urmare, se confirmă concluzia din considerentul (83) din regulamentul provizoriu. Tabelul 16 | Industria din Uniune - fluxul de lichidități | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Fluxul de lichidități (EUR) | 34 261 986 | 17 230 139 | 7 452 912 | -22 001 723 | Indexat | 100 | 50 | 22 | -64 | 93. Situația nivelului investițiilor industriei din Uniune nu este afectată de excluderea firelor din definiția produsului și, prin urmare, se confirmă concluziile din considerentul (85) din regulamentul provizoriu. Tabelul 17 | Industria din Uniune – investiții | Producători incluși în eșantion | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Investiții nete (EUR) | 40 089 991 | 20 804 311 | 43 613 463 | 28 387 044 | Indexat | 100 | 52 | 109 | 71 | 4.2. Observații primite ca urmare a comunicării constatărilor provizorii 94. O parte interesată a afirmat că prejudiciul (și cauzalitatea) ar fi trebuit să fie analizat de către Comisie pe fiecare segment specific, și anume separat pentru fiecare tip principal de produs. Partea respectivă a considerat că tipurile principale de produse erau prea diferite unele de altele pentru a fi analizate împreună. 95. În primul rând trebuie reamintit faptul că orice concluzie privind dumpingul și prejudiciul poate fi formulată numai pentru produsul în cauză și produsul similar în ansamblu. Dacă există solicitări referitoare la definiția produsului în cauză, acestea ar trebui analizate în contextul respectiv și nu ar trebui să aibă ca rezultat analize separate ale prejudiciului în funcție de diferitele tipuri de produse care fac obiectul anchetei. Astfel cum se menționează în considerentele (13) – (23) de mai sus, definiția produsului a fost modificată în etapa finală a anchetei prin excluderea firelor. Orice concluzie privind dumpingul și prejudiciul poate fi formulată numai pentru acest produs în cauză nou definit și pentru produsul similar în ansamblu. Din aceste motive, solicitarea de mai sus nu poate fi acceptată. 96. Aceeași parte interesată a afirmat că datele prezentate privind industria din Uniune nu au fost coerente. În special, aceasta a considerat că Comisia a greșit prin faptul că uneori a furnizat date privind întreaga industrie din Uniune, în timp ce cu alte ocazii s-a făcut uz de date verificate referitoare numai la producătorii incluși în eșantion. 97. Referitor la această solicitare, în primul rând trebuie remarcat faptul că eșantionarea reprezintă o procedură prevăzută în mod special la articolul 17 din regulamentul de bază pentru cazurile în care nu este posibilă investigarea în detaliu a anumitor operatori economici. Eșantionul de producători din Uniune selectat a fost considerat reprezentativ pentru întreaga industrie din Uniune, iar părțile interesate nu au trimis nicio solicitare motivată care să afirme contrariul. Prin urmare, astfel cum s-a menționat deja în considerentul (66) din regulamentul provizoriu, toți indicatorii de prejudiciu, cu excepția celor privind volumele de vânzări și cotele de piață, au fost stabiliți pe baza informațiilor colectate și verificate în localurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Volumele de vânzări ale industriei din Uniune care cuprind toți producătorii din Uniune au fost necesare pentru calculul consumului din Uniune, în timp ce atât volumele de vânzări, cât și consumul din Uniune, au fost necesare pentru determinarea cotei de piață a industriei din Uniune. 98. O altă parte interesată a afirmat că importurile din RPC provenite de la producători afiliați producătorilor din Uniune incluși în eșantion, astfel cum se menționează în considerentul (58) din regulamentul provizoriu, ar trebui să fie adăugate la vânzările producătorilor în cauză. 99. Având în vedere că produsele în cauză sunt doar revândute de către producătorii din Uniune în cauză, adăugarea acestor importuri la volumul de vânzări al acestora ar distorsiona calculele și, prin urmare, afirmația nu pare justificată. În orice caz, astfel cum s-a afirmat deja în considerentele (62) și (63) de mai sus, volumul acestor importuri este limitat. Astfel cum s-a menționat în aceleași considerente de mai sus, cotele de piață ar fi afectate, de asemenea, numai într-o măsură extrem de mică, iar evoluțiile indicatorilor de prejudiciu aferenți nu ar fi afectate. 100. O parte interesată a menționat că Comisia nu a explicat de ce vânzările pentru utilizările captive au fost incluse în cifrele privind vânzările industriei din Uniune. Aceasta a afirmat că piața captivă ar fi trebuit să fie analizată de Comisie în mod independent față de piața liberă. 101. În acest sens, este important de subliniat faptul că vânzările pentru utilizări captive au fost incluse în analiza privind volumele de vânzări și cota de piață ale industriei din Uniune, constatându-se că aceste vânzări au fost în competiție cu importurile. Într-adevăr, ancheta a stabilit că acele cantități destinate pentru utilizarea captivă de către societățile în cauză din Uniune pot fi, în principiu, înlocuite de fibră de sticlă achiziționată, de exemplu în cazul în care condițiile pieței și/sau considerente de ordin financiar ar declanșa o astfel de schimbare. Prin urmare, acestea au fost incluse în analiza pieței din Uniune. În orice caz, dacă vânzările captive ar fi excluse din analiză, evoluțiile vânzărilor nu ar suferi modificări semnificative. 102. Industria din Uniune a pus la îndoială prețurile medii de vânzare din Uniune ale industriei din Uniune, astfel cum sunt sintetizate în tabelul 10 din regulamentul provizoriu. Aceasta a bănuit existența unei erori de calcul și a afirmat că în realitate scăderea prețurilor de vânzare în cursul perioadei luate în considerare a fost mai pronunțată decât cifra raportată de 2 %. Ca urmare a acestei afirmații, calculul prețurilor medii de vânzare din Uniune ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost revizuit. Calculul s-a bazat pe prețurile de vânzare verificate și s-a constatat că acesta a fost corect. Cu toate acestea, având în vedere excluderea firelor din definiția produsului, a fost necesară recalcularea prețurilor medii de vânzare prin excluderea firelor, prețurile medii de vânzare revizuite fiind raportate în tabelul 11 de mai sus. 103. Doi dintre producătorii incluși în eșantion au pus la îndoială unele ajustări aplicate cifrelor de profitabilitate trimise de aceștia. Ajustările contestate se referă la transferuri în cadrul societății, modificări legate de contabilitate și anumite elemente extraordinare care au fost considerate de Comisie ca fiind elemente ce distorsionează inutil cifrele de profit rezultate. Ajustările au fost contestate deoarece producătorii în cauză au considerat că, în consecință, nu au fost prezentate costuri importante, deși acestea au fost efectuate și, în anumite cazuri, pot fi chiar legate de importurile care fac obiectul unui dumping. Ajustările aplicate cifrelor de profitabilitate ale celor două societăți au fost revizuite și s-a constatat încă o dată că acestea au fost justificate. Prin urmare, acest argument trebuie respins. 104. În absența altor solicitări sau observații și cu modificările indicate în considerentele (55) - (80) de mai sus, se confirmă concluziile din considerentele (66) - (86) din regulamentul provizoriu. 5. Concluzie privind prejudiciul 105. În absența oricăror alte afirmații sau observații, se confirmă concluziile din considerentele (87) – (89) din regulamentul provizoriu. F. LEGĂTURA DE CAUZALITATE 1. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping 106. Unele părți au reiterat afirmația conform căreia, având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC, nu a existat o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile în cauză. În special, s-a afirmat din nou că prețurile medii de import ale acestor importuri au rămas în mod substanțial stabile în cursul perioadei luate în considerare și că industria din Uniune a reușit să mențină profitabilitatea la niveluri apropiate de profitul vizat menționat în cursul anilor 2007 și 2008, când a avut loc cea mai semnificativă creștere a volumului de importuri din RPC. 107. Răspunsul la aceste afirmații a fost deja prevăzut în considerentele (94) - (95) din regulamentul provizoriu, care se confirmă. Mai mult, așa cum s-a indicat deja în considerentul (107) din regulamentul provizoriu, nu se poate trage concluzia că o legătură cauzală este întreruptă numai pe baza evoluției unui număr limitat de indicatori de prejudiciu care au fost analizați parțial în perioada luată în considerare; dimpotrivă, trebuie evaluată evoluția în ansamblu a tuturor indicatorilor de prejudiciu din întreaga perioadă luată în considerare. Analiza provizorie a arătat deja că importurile produsului în cauză au cauzat scăderea prețurilor pe piața Uniunii în cursul perioadei luate în considerare și a subcotat în mare măsură prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în cursul PA. Prin urmare, industria din Uniune nu a reușit să atingă nivelurile necesare de profitabilitate, chiar și în perioade cu o cerere relativ ridicată, precum anii 2007 și 2008. În plus, importurile din RPC și-au mărit în mod constant cota de piață, în special în 2007, când piața fibrelor de sticlă din UE a crescut semnificativ. Această strategie agresivă de acaparare a cotei de piață prin vânzări persistente la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune nu a dus la o deteriorare gravă a profitabilității industriei din Uniune înainte de PA numai datorită nivelurilor relativ mari ale consumului din Uniune, care a atenuat efectul dumpingului prejudiciabil. Cu toate acestea, evoluția din cursul PA confirmă faptul că de îndată ce condițiile pieței s-au deteriorat, prejudiciul material cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping nu a întârziat să producă toate efectele. Prin urmare, se resping argumentele menționate în considerentul (99) de mai sus. 2. Efectele altor factori 108. Având în vedere excluderea firelor din definiția produsului, a fost necesară revizuirea datelor referitoare la import după cum urmează: Tabelul 18 | Importuri din alte țări | Țara | 2006 | 2007 | 2008 | PA | Norvegia | Volum (tone) | 34 945 | 28 834 | 35 396 | 24 980 | Cotă de piață (%) | 3,9 % | 3,0 % | 3,8 % | 3,6 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 255 | 1 412 | 1 359 | 1 256 | Turcia | Volum (tone) | 28 946 | 24 928 | 20 511 | 18 523 | Cotă de piață (%) | 3,2 % | 2,6 % | 2,2 % | 2,6 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 088 | 1 151 | 1 202 | 1 074 | SUA | Volum (tone) | 16 757 | 15 821 | 12 145 | 8 726 | Cotă de piață (%) | 1,8 % | 1,7 % | 1,3 % | 1,2 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 521 | 1 421 | 2 056 | 2 012 | Malaysia | Volum (tone) | 9 541 | 25 569 | 35 118 | 12 601 | Cotă de piață (%) | 1,1 % | 2,7 % | 3,7 % | 1,8 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 979 | 1 019 | 1 021 | 1 025 | Taiwan | Volum (tone) | 9 043 | 9 919 | 8 791 | 6 996 | Cotă de piață (%) | 1,0 % | 1,0 % | 0,9 % | 1,0 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 928 | 925 | 928 | 854 | India | Volum (tone) | 4 363 | 11 227 | 3 741 | 5 353 | Cotă de piață (%) | 0,5 % | 1,2 % | 0,4 % | 0,8 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 304 | 1 228 | 1 292 | 1 230 | Republica Coreea | Volum (tone) | 6 277 | 4 845 | 13 918 | 5 112 | Cotă de piață (%) | 0,7 % | 0,5 % | 1,5 % | 0,7 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 037 | 1 109 | 886 | 999 | Japonia | Volum (tone) | 21 142 | 9 498 | 9 949 | 3 710 | Cotă de piață (%) | 2,3% | 1,0% | 1,1% | 0,5% | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 125 | 1 164 | 1 336 | 1 580 | Mexic | Volum (tone) | 1 017 | 2 977 | 1 803 | 1 763 | Cotă de piață (%) | 0,1 % | 0,3 % | 0,2 % | 0,3 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 364 | 729 | 977 | 1 033 | Canada | Volum (tone) | 3 930 | 3 096 | 2 123 | 2 029 | Cotă de piață (%) | 0,4 % | 0,3 % | 0,2 % | 0,3 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 047 | 1 664 | 1 711 | 1 919 | Alte țări | Volum (tone) | 6 787 | 12 923 | 6 899 | 7 092 | Cotă de piață (%) | 0,7 % | 1,4 % | 0,7 % | 1,0 % | Preț mediu/tonă (EUR) | 1 521 | 1 402 | 1 635 | 1 586 | 109. În afara volumelor importurilor din SUA și Taiwan, care au scăzut cu aproximativ 35 % (PA) în comparație cu volumele raportate în tabelul 17 din regulamentul provizoriu, importurile din alte țări par să fie influențate numai într-o măsură extrem de moderată de excluderea firelor. 110. Mai multe părți interesate au reiterat afirmația conform căreia criza economică, și nu importurile care fac obiectul unui dumping, a cauzat prejudiciul suferit de industria din Uniune – sau, în mod alternativ, criza economică a reprezentat principala cauză de prejudiciu, în timp ce importurile din RPC au fost cel mult un factor adițional secundar. În acest sens s-a afirmat că a existat o corelație între consum și profitabilitate, iar profitabilitatea s-a deteriorat numai în momentul în care cererea s-a prăbușit. În același timp s-a afirmat că nu ar exista o corelație între cota de piață a UE, prețurile de vânzare și profitabilitatea industriei din Uniune, pe de-o parte, și cota de piață a UE și prețurile de vânzare ale importurilor din RPC, pe de altă parte. De asemenea, s-a susținut că efectele prejudiciabile ale scăderii consumului din UE nu au fost evaluate corect de către Comisie și, în consecință, aceasta a încălcat articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază. 111. Prima parte din afirmația de mai sus a fost tratată pe larg în considerentele (99) – (102) din regulamentul provizoriu. Într-adevăr, impactul crizei economice asupra prejudiciului a fost examinat și este recunoscut în considerentul (101) din regulamentul provizoriu faptul că încetinirea creșterii economice și scăderea cererii au avut un efect negativ asupra situației industriei din Uniune și că, prin urmare, acestea au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, acest fapt nu diminuează efectul prejudiciabil dăunător al importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața UE de-a lungul întregii perioade luate în considerare. Cu alte cuvinte, criza economică din cursul PA a agravat prejudiciul suferit de industria din Uniune, însă importurile din RPC au cauzat fără îndoială prejudiciul considerat ca fiind material în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. 3. Concluzie privind cauzalitatea 112. Niciunul dintre argumentele prezentate de către părțile interesate nu demonstrează că impactul altor factori, în afară de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping, este în măsură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul constatat. Având în vedere cele de mai sus și în absența altor observații care nu au fost încă adresate, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. 113. Se confirmă concluziile privind legătura de cauzalitate din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost sintetizate în considerentele (117) – (119). G. INTERESUL UNIUNII 114. Având în vedere observațiile părților, Comisia a efectuat o analiză suplimentară a tuturor argumentelor referitoare la interesele Uniunii. 1. Interesul industriei din Uniune 115. Reclamanții au reiterat faptul că instituirea măsurilor antidumping a fost esențială pentru ca industria din Uniune să continue să fie viabilă și să poată opera în viitor, deoarece scăderea accentuată a prețurilor cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC a afectat grav volumul vânzărilor, profitabilitatea și capacitatea de investiții a industriei din Uniune. În absența altor observații specifice referitoare la acest subiect, se confirmă considerentele (122) - (126) din regulamentul provizoriu. 2. Interesul importatorilor neafiliați din Uniune 116. În absența observațiilor specifice referitoare la acest subiect, se confirmă considerentele (127) - (128) din regulamentul provizoriu. 3. Interesul utilizatorilor 117. După instituirea măsurilor provizorii, un număr de utilizatori și asociații de utilizatori, care nu și-au exprimat interesul în etapa provizorie, s-au făcut cunoscuți și au prezentat observații. 118. Numeroși utilizatori au reiterat observații generale privind anumite probleme care au fost deja analizate în regulamentul provizoriu, fără să ofere informații noi în această privință sau dovezi suplimentare care să susțină astfel de afirmații. Referitor la alte probleme au fost însă obținute informații noi și, în consecință, acestea au fost analizate. 119. Mai multe părți interesate au afirmat că respectiva cooperare obținută de la utilizatori nu a fost reprezentativă pentru complexitatea sectorului și că majoritatea utilizatorilor reprezintă întreprinderi mici și mijlocii ale căror situații și puncte de vedere au fost neglijate în analiza privind interesul Uniunii. 120. În acest sens, se reamintește în primul rând faptul că 13 utilizatori au trimis un răspuns la chestionar și alți câțiva au trimis, în plus, observații. Mai mult, au trimis observații câteva asociații care au reprezentat utilizatorii. Multe din aceste părți interesate și-au făcut cunoscute opiniile în cadrul unei audieri. După ajustarea cifrelor ca urmare a excluderii firelor din definiția produsului, utilizatorii cooperanți au beneficiat de aproximativ 24 % din importurile produsului în cauză. O astfel de cooperare este considerată reprezentativă. 121. Cu toate acestea, este recunoscut faptul că majoritatea utilizatorilor care au completat chestionarul utilizatorilor au fost societăți relativ mari. În ceea ce privește acest aspect, Comisia depinde de cooperarea efectivă pe care o poate obține. Cu toate acestea, se consideră că, prin cooperarea obținută de la mai multe asociații (PlasticsEurope, EuCIA, EuPC, Plastindustrien, BPF), preocupările întreprinderilor mici și mijlocii au fost prezentate și acestea au fost luate în considerare. 122. Câțiva utilizatori și o asociație au contestat evaluarea Comisiei privind numărul de persoane angajate în industria utilizatorilor de fibră de sticlă, prezentată în considerentul (130) din regulamentul provizoriu. În acest sens, trebuie reamintit faptul că în considerentul (130) din regulamentul provizoriu Comisia a estimat numărul total al persoanelor care lucrează în ansamblul industriei din aval a Uniunii, în cadrul societăților utilizatoare de produse din fibră de sticlă, inclusiv pentru fabricarea de alte produse din aval, la aproximativ 50 000 – 75 000. Părțile interesate menționate mai sus au afirmat că acest număr poate atinge un total de 200 000 – 250 000 de persoane, iar acestor părți interesate li s-a solicitat susținerea acestor estimări. Deși o asociație, European Boating Industry, a furnizat ca dovadă niște cifre privind industria constructoare de ambarcațiuni, nu au fost trimise dovezi concludente care ar putea stabili o legătură între aceste cifre privind ocuparea forței de muncă cu produsul în cauză și produsul similar. 123. În orice caz, stabilirea interesului utilizatorilor de fibră de sticlă asupra unor date atât de generale, care cuprind totalitatea persoanelor angajate la toate nivelurile din aval ale industriei din Uniune, inclusiv în filiale ale societăților multinaționale care nu au nicio legătură cu produsele din fibră de sticlă, ar afecta grav credibilitatea analizei privind interesul Uniunii. 124. Trebuie reamintit și faptul, menționat în considerentul (130) din regulamentul provizoriu, că Comisia a estimat, de asemenea, numărul de angajați al filialelor care utilizează fibră de sticlă ale unor astfel de societăți, care utilizau fibră de sticlă din China în cursul PA, la aproximativ 27 000 de persoane. Această estimare a fost bazată pe date detaliate, trimise de utilizatori în răspunsul acestora la chestionar, privind ocuparea forței de muncă din Uniune a acestor filiale. Estimarea a fost efectuată prin agregarea acestor cifre și prin extrapolarea ulterioară a acestora la toate importurile din RPC ale produsului în cauză în cursul PA. Extrapolarea s-a bazat pe proporția utilizatorilor cooperanți din totalul importurilor din RPC a produsului în cauză în cursul PA. 125. În final, în acest sens trebuie remarcat și faptul că, după excluderea firelor din definiția produsului, estimarea de mai sus a trebuit să fie revizuită. Revizuirea a rezultat într-o estimare a ocupării forței de muncă de aproximativ 22 000 de persoane. 3.1. Impactul costurilor legate de taxă asupra profitabilității utilizatorilor 126. Mai mulți utilizatori au afirmat că, în considerentele (132) – (136) din regulamentul provizoriu, Comisia a subestimat impactul taxei antidumping provizorii asupra profitabilității și, prin urmare, asupra viabilității industriei utilizatorilor europeni. Aceștia au afirmat că impactul real a fost cu mult mai mare și că nivelul taxei provizorii a periclitat existența unor numeroase astfel de societăți din Uniune. 127. În acest sens, este important de remarcat faptul că evaluarea economică efectuată în regulamentul provizoriu s-a bazat pe datele economice trimise de utilizatorii care au cooperat la anchetă. Acestea au reprezentat de fapt singurele informații verificabile referitoare la acest aspect. Deși această evaluare a fost criticată de un mare număr de utilizatori, numai unul dintre aceștia a trimis informații suplimentare care au putut fi utilizate pentru creșterea preciziei analizei. În orice caz, partea în cauză este un utilizator de fire și, prin urmare, datele trimise nu au fost în final luate în considerare în analiza impactului costurilor. 128. Au fost exprimate afirmații suplimentare care susțin că impactul asupra utilizatorilor mici și mijlocii este mai mare decât cel stabilit. Cu toate acestea, au fost oferite dovezi efective limitate în acest sens, în absența cooperării depline a unor astfel de utilizatori. Într-adevăr, utilizatorii cooperanți includ câteva societăți multinaționale asupra cărora efectul taxelor este probabil să fie mai limitat. Cu toate acestea, pentru a exclude acest impact distorsionant din calcule, în etapa definitivă Comisia a stabilit impactul mediu al costurilor numai pentru filiala utilizatoare de fibră de sticlă a utilizatorilor cooperanți, și nu pentru toată societatea – a se vedea considerentul (123) de mai jos. 129. Ca urmare a excluderii firelor din definiția produsului, evaluarea efectuată în etapa provizorie a trebuit să fie revizuită prin eliminarea din analiză a societăților care utilizează fire. Mai mult, evaluarea a necesitat modificări suplimentare pentru a lua în considerare nivelurile taxelor care urmează să fie aplicate [a se vedea considerentul (139) de mai jos]. 130. Având în vedere revizuirile de mai sus, impactul calculat al taxei pentru industria utilizatoare va fi în medie în jur de 0,5 și cel mult 2,3 puncte procentuale asupra profitului filialelor care utilizează fibră de sticlă. Prin urmare, impactul va fi mult mai mic decât s-a anticipat în etapa provizorie, sau chiar nesemnificativ, deoarece este improbabil ca o creștere mică a prețului de cost, cum ar fi cea cauzată eventual de nivelurile prestabilite ale taxelor, să nu poată fi transmisă mai departe complet sau cel puțin parțial. 131. Într-adevăr, în ceea ce privește posibilitatea de a transmite creșterile prețului de cost, au fost obținute informații de la reclamant privind evoluția prețului de cost al rășinilor, un alt cost esențial al utilizatorilor, reprezentând uneori chiar o parte majoritară din prețul de cost al produselor finite pe bază de materiale compozite. În conformitate cu aceste date trimise, deși prețul de vânzare al fibrelor de sticlă (prețul de cost pentru utilizatori) ar fi rămas stabil o perioadă foarte lungă, prețul de cost al rășinilor s-a dublat în aceeași perioadă. Creșterea prețului rășinilor a fost pronunțată, de asemenea, începând cu sfârșitul lui 2009. În ciuda acestor creșteri de preț extrem de semnificative, utilizatorii au continuat să cumpere această materie primă de bază și să-și vândă produsele finite, rămânând în continuare competitivi. Prin urmare, este probabil ca aceștia să fi reușit să transmită clienților lor cel puțin o parte din creșterea prețului de cost. Dacă o astfel de creștere extrem de semnificativă a prețului de cost poate fi (parțial) transmisă clienților, nu există niciun motiv pentru care același lucru nu s-ar putea aplica și unei taxe antidumping instituită fibrelor de sticlă la un nivel care să elimine prejudiciul. 132. Câteva părți au afirmat că anumiți utilizatori, inclusiv grupuri globale, își mută și/sau își vor muta producția în afara Uniunii, ceea ce va provoca concedieri în cadrul utilizatorilor din Uniune; pe lângă aceasta, poate să apară și un impact asupra clienților utilizatorilor, precum și asupra producătorilor de materiale plastice care furnizează, de asemenea, materiale către utilizatorii de fibră de sticlă care produc materiale compozite. Cu toate acestea, aceasta reprezintă o consecință potențială a instituirii de taxe pentru orice produs intermediar, nu numai pentru fibră de sticlă. Utilizatorii din aval pot solicita, de asemenea, protecție în cadrul procedurii antidumping, astfel cum s-a întâmplat deja în cazul țesăturilor din fibră de sticlă cu ochiuri. În orice caz, oricare dintre efectele afirmate par în prezent să fie foarte limitate ca urmare a nivelurilor taxei care urmează să fie instituită [a se vedea considerentul (139) de mai jos]. 133. Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona faptul că niciunui utilizator, care a cooperat la anchetă și care a trimis date economice care au putut fi examinate de Comisie, nu-i va fi periclitată existența ca o consecință a creșterii costului cauzat de măsurile propuse. 3.2. Siguranța aprovizionării 134. Mai mulți utilizatori au reiterat afirmația conform căreia siguranța aprovizionării pieței UE ar fi în pericol și că măsurile antidumping au agravat și mai mult această situație. Aceștia și-au motivat afirmația cu anumite dovezi, subliniind imposibilitatea industriei UE de a asigura aprovizionarea cu fibră de sticlă pentru industria utilizatoare la volumele și prețurile solicitate. În acest context, mențiunea Comisiei conform căreia capacitatea neutilizată din UE a fost destul de semnificativă pentru a înlocui importurile din RPC a fost considerată ca fiind simplificată și nejustificată. 135. Această problemă a continuat să fie analizată. De asemenea, au fost obținute de la reclamant noi informații privind volumele de producție, utilizarea capacității și cererea. Informațiile astfel obținute și analizate au confirmat faptul că a existat într-adevăr un blocaj în aprovizionarea cu anumite produse fabricate de industria din Uniune în prima jumătate a anului 2010, cauzată de deficitul de stoc de după redresarea pieței în urma crizei economice. Cu toate acestea, între timp, conform așteptărilor în acest sens reflectate în regulamentul provizoriu [considerentele (145) - (149)], creșterea cererii pare să se fi stabilizat, primindu-se dovezi conform cărora în 2010 furnizorii din UE și-au crescut semnificativ producția imediat disponibilă. Creșteri suplimentare ale capacității de producție a industriei din Uniune au fost anunțate pe termen scurt și mediu-lung. În plus, au fost primite dovezi care arată o creștere semnificativă a capacității de producție în câteva alte țări producătoare din afara Uniunii. 136. Datele actualizate privind producția și capacitatea de producție pentru fire au fost mai puțin optimiste, un studiu de piață independent indicând, de asemenea, o situație a aprovizionării în mod clar mai puțin favorabilă în ceea ce privește firele. Cu toate acestea, deoarece firele au fost excluse din definiția produsului, această problemă nu mai prezintă importanță. 137. De asemenea, câțiva utilizatori au afirmat că unii producători din Uniune și-au crescut considerabil prețurile la anumite produse imediat înainte de publicarea regulamentului provizoriu și au început să aplice o practică prin care solicitau creșterea prețurilor la solicitarea de către utilizatori a unor cantități suplimentare. De asemenea, s-a afirmat că unii producători din Uniune au fost dispuși să încheie numai contracte pe termen scurt (mai puțin de un an), spre deosebire de practicile aplicate anterior. Au fost prezentate anumite dovezi în acest sens, care au fost interpretate de utilizatori ca fiind un indiciu al faptului că industria din Uniune nu ar fi capabilă să furnizeze cantitățile solicitate de piață la prețuri rezonabile. 138. În acest sens, trebuie remarcat faptul că, după instituirea măsurilor antidumping, este de așteptat ca pe piața din Uniune să apară anumite creșteri de prețuri. Prin urmare, observarea unei creșteri a prețurilor producătorilor din Uniune nu este un fapt neobișnuit. Referitor la contractele pe termen scurt, aceasta reprezintă o chestiune între cumpărător și vânzător care nu este neapărat legată de o insuficiență temporară în lanțul de aprovizionare, ci poate fi explicată prin mulți alți factori care afectează piața. În orice caz, astfel cum s-a menționat deja în considerentul (128) de mai sus, situația referitoare la aprovizionarea cu fibră de sticlă pare să se fi normalizat în cursul anului 2010. Din aceste motive, afirmațiile de mai sus se resping. 4. Concluzie privind interesul Uniunii 139. Pe baza celor de mai sus, se confirmă concluziile din considerentele (150) – (151) din regulamentul provizoriu și se concluzionează în mod definitiv că, după analizarea avantajelor și dezavantajelor, nu există motive convingătoare împotriva instituirii definitive de taxe antidumping asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC. H. MăSURI DEFINITIVE 1. Nivelul de eliminare a prejudiciului 140. Reclamantul a afirmat că profitul preconizat de 5 %, astfel cum a fost stabilit în etapa provizorie, a fost extrem de mic, reiterându-și punctul de vedere conform căruia un nivel de profit între 12 % și 15 % ar fi mai justificat, având în vedere faptul că industria fibrelor de sticlă necesită mari investiții de capital. Acesta a susținut că un astfel de nivel de profitabilitate mult mai mare ar fi necesar pentru a realiza o rentabilitate a capitalului și pentru a permite noi investiții. Cu toate acestea, afirmația de mai sus nu a fost motivată în mod convingător și, prin urmare, se concluzionează că marja de profit de 5 % stabilită în etapa provizorie ar trebui să fie menținută. 141. Referitor la determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, așa cum s-a afirmat deja în considerentul (71) de mai sus, modificările de metodologie care au afectat calculul subcotării de preț - și anume (i) excluderea firelor, (ii) gruparea tipurilor de produse și (iii) ajustarea costurilor post-import – au fost aplicate, de asemenea, la calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului. 142. În vederea excluderii firelor și pentru a lua în considerare caracteristicile fiecărui grup de produse (semitorturi, fire tăiate și covorașe) în analiza privind prejudiciul, Comisia a făcut uz de informațiile financiare detaliate, separat pe tip de produs, trimise de producătorii din Uniune incluși în eșantion. În acest sens, datele financiare separate privind principalele grupuri de produse (semitorturi, fire tăiate și covorașe) au fost utilizate în locul datelor de ansamblu utilizate în calculele provizorii, care au inclus firele [a se vedea considerentul (155) din regulamentul provizoriu]. Calculul rezultat reflectă mai bine situația pieței și ia în considerare definiția revizuită a produsului, precum și caracteristicile principalelor tipuri de produse, în măsura posibilului. 143. Modificările de mai sus au avut ca rezultat o revizuire considerabilă a nivelurilor provizorii de eliminare a prejudiciului. 2. Măsuri definitive 144. Având în vedere cele prezentate anterior, se consideră că, în temeiul articolului 9 din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză. 145. Deoarece nivelurile de eliminare a prejudiciului sunt în prezent inferioare marjei de dumping stabilite, măsurile definitive ar trebui să se bazeze pe nivelul de eliminare a prejudiciului. 146. Pe baza celor menționate anterior, nivelul taxei, exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea: Producător-exportator | Taxa antidumping propusă (%) | Changzhou New Changhai Fiberglass Co., Ltd. și Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd., Tangqiao, Yaoguan Town, Changzhou City, Jiangsu | 7,3 | Toate celelalte societăți | 13,8 | 147. Nivelul taxei antidumping individuale menționat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acesta reflectă situația constatată în cazul societății în cauză în cursul anchetei respective. Acest nivel al taxei (spre deosebire de taxa aplicabilă în toată țara „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză și fabricate de societatea menționată. Produsele importate fabricate de către orice altă societate, ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societății menționate în mod expres, nu pot beneficia de acest nivel și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. 148. Orice cerere de aplicare a acestui nivel individual al taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei[5] și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea trimiterii la societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei. 149. Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei la nivel național ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA. 3. Perceperea definitivă a taxelor provizorii 150. Având în vedere amploarea marjei de dumping și dat fiind nivelul prejudiciului provocat industriei din Uniune, se consideră necesar ca sumele asigurate prin taxa antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu să fie colectate definitiv până la limita valorii taxelor definitive instituite. Având în vedere faptul că firele sunt în prezent excluse din definiția produsului [a se vedea considerentele (13) – (24)], sumele asigurate în mod provizoriu asupra importurilor de fire ar trebui restituite. Deoarece nivelurile taxei definitive sunt inferioare nivelurilor taxelor provizorii, sumele asigurate provizoriu care depășesc nivelul definitiv al taxei antidumping ar trebui restituite, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 151. Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00 și ex 7019 31 00 (codurile TARIC 7019 12 00 21, 7019 12 00 22, 7019 12 00 23, 7019 12 00 24, 7019 12 00 39, 7019 31 00 29 și 7019 31 00 99) și originare din Republica Populară Chineză. 152. Se stabilește după cum urmează nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți: Societate | Taxa antidumping (%) | Codul adițional TARIC | Changzhou New Changhai Fiberglass Co., Ltd. și Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd., Tangqiao, Yaoguan Town, Changzhou City, Jiangsu | 7,3 | A983 | Toate celelalte societăți | 13,8 | A999 | 153. În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale. Articolul 2 154. Se restituie sumele asigurate cu titlu de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 812/2010 al Comisiei asupra importurilor de fire din filamente de fibră de sticlă, cu excepția firelor care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) care se încadrează în prezent la codul CN ex 7019 19 10 (codurile TARIC 7019 19 10 61, 7019 19 10 62, 7019 19 10 63, 7019 19 10 64, 7019 19 10 65, 7019 19 10 66 și 7019 19 10 79) și originare din Republica Populară Chineză. 155. Se colectează definitiv sumele asigurate cu titlu de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 812/2010 al Comisiei asupra importurilor de fire tăiate din fibră de sticlă, cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00 și ex 7019 31 00 (codurile TARIC 7019 12 00 21, 7019 12 00 22, 7019 12 00 23, 7019 12 00 24, 7019 12 00 39, 7019 31 00 29 și 7019 31 00 99) și originare din Republica Populară Chineză. Se restituie sumele asigurate în plus față de nivelul taxelor antidumping definitive. Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru Consiliu, Preşedintele[pic][pic][pic] [1] JO L 343, 22.12.2009, p. 51. [2] JO L 243, 16.9.2010, p. 40. [3] JEC Composites Magazine , nr. 58, iunie-iulie 2010, p. 14. [4] Raportul grupului OMC privind litigiul: WT/DS337/R din 16 noiembrie 2007 (EU Salmon). [5] Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, birou N105 04/092, 1049 Bruxelles, Belgia.