18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 113/62

—

reamintește necesitatea unei metode comunitare reînnoite, prin intermediul unui proces mai incluziv și prin punerea în practică a unei guvernanțe pe mai multe niveluri;

—

salută consensul politic manifestat în legătură cu concepția sa privind guvernanța europeană și sprijinul instituțiilor europene pentru demersul său;

—

a luat inițiativa elaborării unui Tablou de bord al guvernanței pe mai multe niveluri la nivelul Uniunii Europene, care va contribui în fiecare an la cuantificarea importanței acordate principalelor principii și mecanisme ale acestui mod de guvernanță în ciclul politic al Uniunii Europene, atenția concentrându-se asupra dimensiunii teritoriale a politicilor și strategiilor analizate;

—

consideră că, în vederea consolidării demersului de monitorizare al Comitetului Regiunilor, guvernanța pe mai multe niveluri ar putea face obiectul unei atenții speciale cu ocazia următorului Forum al subsidiarității;

—

își va concretiza în următoarele luni angajamentul de a prezenta Carta Uniunii Europene privind guvernanța pe mai multe niveluri, document care va trebui să inducă o mai mare participare a autorităților locale și regionale la exercitarea democrației europene. Procesul de elaborare a Cartei, bazat pe un concept incluziv și participativ, va trebui să înlesnească însușirea acesteia de către aleșii locali și regionali.

Raportor

dl Luc VAN DEN BRANDE (BE-PPE), președintele Biroului de legătură Flandra-Europa

1.

confirmă angajamentul politic exprimat în Cartea sa albă privind guvernanța pe mai multe niveluri, adoptată la 17 iunie 2009 (1) și, ca atare, în siajul proiectului politic propus, de Construire a Europei în parteneriat , și combătând orice tendință contrară, dorește să vegheze la realizarea acestui obiectiv care servește procesului de integrare europeană (2);

2.

concepe guvernanța pe mai multe niveluri ca un principiu ce rezidă în acțiunea coordonată a Uniunii, a statelor membre și a autorităților locale și regionale, bazată pe principiile subsidiarității și proporționaității și pe parteneriatul concretizat într-o cooperare funcțională și instituționalizată care urmărește să elaboreze și să pună în aplicare politicile Uniunii Europene;

3.

prin urmare, reamintește necesitatea unei metode comunitare reînnoite, prin intermediul unui proces mai incluziv și prin punerea în practică a unei guvernanțe pe mai multe niveluri care ar îmbunătăți eficiența acțiunii Uniunii Europene introducând o nouă cultură a cooperării interinstituționale și politice menită să favorizeze participarea la procesul european a aleșilor de la toate nivelurile, în orice caz, a celor care provin din regiunile cu competențe legislative;

4.

salută consensul politic manifestat în legătură cu concepția sa privind guvernanța europeană și sprijinul instituțiilor europene pentru demersul său și este convins că realizarea unei adevărate culturi a guvernanței pe mai multe niveluri în Europa este condiționată de următoarele trei aspecte:

5.

reamintește că Tratatul de la Lisabona a integrat fără îndoială guvernanța pe mai multe niveluri în mecanismele de funcționare a Uniunii Europene, în special prin consolidarea statutului său în arhitectura instituțională și consacrând obiectivul coeziunii teritoriale și dimensiunea subnațională a principiului subsidiarității;

6.

consideră că cea mai bună cale de a face să prevaleze interesul general al cetățenilor europeni și al statelor membre, precum și al autorităților regionale și locale este, ca atare și de bună seamă, aceea de a prezenta principiul subsidiarității ca fiind în prezent corolarul valorii adăugate europene, iar guvernanța pe mai multe niveluri – ca modul de guvernare flexibil și participativ capabil să consolideze valorile Uniunii Europene și etica sa pătrunsă de responsabilitate și solidaritate, astfel încât să se poate face față realităților unei lumi globale, din ce în ce mai interdependentă și competitivă;

7.

consideră că orice reflecție privind guvernanța europeană permite revenirea la chestiunea esențială reprezentată de respectarea principiului subsidiarității în cadrul unui proces politic și legislativ dinamic, insistând asupra faptului că principiul subsidiarității și cel al guvernanței pe mai multe niveluri sunt indisociabile: unul face referire la competențele diferitelor niveluri ale puterii, celălalt pune accentul pe interacțiunea dintre acestea;

8.

consideră că încadrarea subsidiarității și proporționalității în contextul guvernanței pe mai multe niveluri înseamnă și recunoașterea necesității unui efort de transversalitate și de decompartimentare a acțiunii politice europene: reușita strategiilor globale aflate astăzi în centrul agendei europene depinde într-adevăr, din ce în ce mai mult, de calitatea guvernanței partajate în Europa și de respectarea principiului subsidiarității, evitându-se astfel ca deciziile să se concentreze la un singur nivel de putere și garantându-se că politicile sunt concepute și aplicate la nivelul cel mai adecvat;

9.

își înscrie propunerile în actualul context al procesului de integrare europeană, care necesită un efort sporit de responsabilitate și solidaritate din partea responsabililor politici europeni, naționali și teritoriali, în spiritul principiului reciprocității (3);

10.

subliniază că principiul echilibrului instituțional  (4), element central al structurii Uniunii Europene, reprezintă o garanție fundamentală pentru democrația europeană și consideră că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care îi conferă un statut instituțional și juridic consolidat din perspectiva apărării propriilor prerogative în fața Curții de Justiție, implică respectarea deplină a acestui principiu în ceea ce-l privește;

11.

consideră că elaborarea unei Carte a Uniunii Europene privind guvernanța pe mai multe niveluri, care va ajuta la includerea printre valorile Uniunii a unei percepții comune și partajate asupra guvernanței europene, va reprezenta o etapă esențială în concretizarea proiectului său politic;

12.

constată că nu există un sistem coerent de drept administrativ european care să garanteze standardele minime de aplicare a procedurilor de consultare, coordonare și participare a regiunilor și localităților; ca atare, invită Comisia Europeană să aibă în vedere, în perspectivă, elaborarea unui Act al procedurilor administrative europene care să transpună valorile și principiile-cheie ale acestei viitoare Carte în proceduri mai participative;

13.

consideră că revizuirea acordului său de cooperare cu Comisia Europeană, aflat în curs de negociere, trebuie să acorde o mai mare atenție legitimității și responsabilității autorităților locale și regionale în cadrul funcționării Uniunii Europene și să asigure, în interesul general al întregului proces decizional european, respectarea celor două principii directoare ale acțiunii Uniunii Europene, principiile subsidiarității și proporționalității, precum și afirmarea principiului guvernanței pe mai multe niveluri ca principiu structurant;

14.

este de părere că această revizuire trebuie însoțită de un proces dinamic, care să ducă la adoptarea, împreună cu Comisia Europeană, a unui Plan de acțiune permanent care să identifice inițiativele cele mai în măsură să aibă un impact teritorial, și analiza – ex-ante și, deopotrivă, ex-post – pe care ar putea s-o efectueze CoR mobilizând expertiza membrilor săi și a platformelor autorităților locale și regionale pe care le întreține (platforma Europa 2020, cea a subsidiarității, platforma GECT) (5);

15.

invită Parlamentul European să-și intensifice mobilizarea instituțională în vederea transpunerii principiilor și mecanismelor guvernanței pe mai multe niveluri și abordarea integrată, reafirmându-și propunerea de instituire a unui standard european/unei etichete europene al/a guvernanței pe mai multe niveluri (6);

16.

salută inițiativa Consiliului Uniunii Europene de a convoca pentru prima dată în martie 2010 (7) o reunuine ministerială informală dedicată guvernanței pe mai multe niveluri. Concluziile acestei reuniuni invită în mod explicit Comitetul Regiunilor să „înlesnească evaluarea politică continuă a progreselor înregistrate în materie de guvernanță pe mai multe niveluri în cadrul Uniunii Europene”, solicitând viitoarelor Președinții să reînnoiască acest demers. În plus, consideră că prezența sa mai sistematică la ședințele Consiliului și la cele de natură interguvernamentală reprezintă dovada progreselor înregistrate în luarea în considerare a acestui tip de guvernanță;

17.

salută perspectiva unor relații mai strânse cu Președinția Consiliului European și disponibilitatea acesteia în legătură cu impactul deciziilor strategice luate la nivelul șefilor de stat și de guvern privind autoritățile locale și regionale și consideră potrivit, în acest context, să se organizeze o întâlnire înaintea fiecărui summit al Consiliului European de primăvară;

18.

plănuiește să instaureze un dialog mai sistematic cu Curtea de Justiție (în legătură cu respectarea principiului subsidiarității, proporționalității și a obiectivului coeziunii teritoriale, din perspectiva bunei transpuneri a dreptului european și a impactului acestuia asupra autorităților locale și regionale, precum și asupra celor patru libertăți) și cu Curtea de Conturi (în legătură cu buna guvernanță a finanțărilor europene și cu impactul gestionării acestora asupra coeziunii teritoriale și a competitivității localităților și regiunilor);

19.

își însușește noua abordare centrată asupra noțiunii de reglementare inteligentă, bazată pe un ciclu politic al Uniunii Europene, în cursul căruia legislația să fie adaptată constant la mize și împrejurări și să facă obiectul unei evaluări amănunțite a punerii sale în aplicare, abordare care însă trebuie însoțită de o atenție mai mare acordată impactului său teritorial (8);

20.

își reafirmă dorința ca, la următoarea revizuire a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, să fie anexat un protocol specific care să cuprindă anumite dispoziții referitoare în special la evaluarea impactului și la evaluarea ex post a legislației, dispoziții care să prevadă implicarea deplină a Comitetului;

21.

dorește să dea mai multă greutate propriei participări la procesul de monitorizare a Planului de acțiune privind o mai bună legiferare, mai ales prin atenția acordată raportului său anual privind monitorizarea subsidiarității, ca o recunoaștere a contribuției sale la raportul anual al Comisiei privind o mai bună legiferare;

22.

solicită revizuirea orientărilor pentru evaluarea impactului, propuse de Comisie, care să favorizeze evaluarea sistematică a impactului teritorial ex ante și ex post și elaborarea de indicatori teritoriali și de guvernanță favorabilă incluziunii, prezentând propuneri specifice în acest sens, bazate pe învățămintele ce reies din cooperarea deja lansată cu Comisia Europeană;

23.

sprijină cu toată determinarea obiectivul prioritar din cadrul lucrărilor Grupului la nivel înalt pentru reducerea sarcinii administrative (Grupul Stoiber), în cadrul căruia își reafirmă angajamentul de a contribui la diminuarea poverii care apasă asupra autorităților locale și regionale;

24.

regretă lipsa de implicare a autorităților locale și regionale în exercițiul comitologiei, invitând stăruitor Comisia Europeană să atenueze acest deficit care amenință buna aplicare a legislației europene la nivel teritorial;

25.

salută recomandările Grupului de reflecție mandatat de Consiliul European să ajute Uniunea Europeană în anticiparea mizelor pe termen lung (pentru perioada 2020-2030) și în confruntarea mai eficientă cu acestea, grup care, propunând un nou pact comunitar ( com-pact ), recunoaște temeinicia „unui sistem de guvernanță pe mai multe niveluri în care competențele sunt mai degrabă partajate decât divizate” și care „poate și trebuie să stea la baza procesului decizional și a relațiilor UE la toate nivelurile, între indivizi și generații, precum și între localități, regiuni și state membre”; de asemenea, salută recomandarea Grupului de „înțelepți”„de a încuraja consultarea și implicarea sa, în vederea consolidării cetățeniei politice în Europa, înlesnind astfel însușirea proiectului european de către cetățeni” (9);

26.

consideră că ar fi nimerit să se procedeze la o evaluare anuală a situației regionalizării și descentralizării în interiorul Uniunii Europene, pentru a da măsura dinamicii autonomiei politice, juridice și fiscale a autorităților locale și regionale. Ar fi un demers potrivit, mai ales pentru a veni în sprijinul angajamentului Comitetului Regiunilor în ceea ce privește monitorizarea subsidiarității și în contextul cooperării aprofundate cu Congresul autorităților locale și regionale al Consiliului Europei;

27.

pledează pentru introducerea unui program Erasmus pentru aleșii locali și regionali, în cadrul cooperării instituționale cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană, și salută finanțarea unui proiect-pilot, așa cum a propus Parlamentul European;

28.

subliniază că dorește să contribuie la concretizarea noului instrument al democrației directe, inițiativa cetățenilor europeni (ICE); în special, își pune la dispoziție propriile canale și rețele de informare, precum și pe cele ale membrilor săi, pentru a sensibiliza publicul în legătură cu această inițiativă și pentru a sprijini Comisia în orice mod considerat util, de exemplu în timpul evaluării ex-ante a acceptabilității inițiativelor propuse, din perspectiva impactului asupra principiilor subsidiarității și proporționalității; în plus, ar putea contribui la colectarea și diseminarea informațiilor privind inițiativele cetățenilor europeni planificate sau în desfășurare și în organizarea, la Bruxelles sau în alt loc, a dezbaterilor participative (10);în sfârșit, ar dori să se implice plenar în audierile ce urmează a fi organizate de Parlamentul European ca reacție la ICE de succes și se oferă să le sprijine;

29.

solicită instituirea unei cooperări cu Comisia pentru a se înregistra progrese în acest proces, în aceleași condiții cu celelalte instituții; promovarea acestui instrument ar trebui să se realizeze în parteneriat și prin stimularea mai ales a dezbaterilor din cadrul autorităților locale și regionale și al parlamentelor regionale, mobilizând în acest sens media locale și regionale;

30.

consideră că integrarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în dreptul primar al Uniunii Europene și perspectiva aderării Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului vor promova protecția pe mai multe niveluri a drepturilor fundamentale. Ca atare, Comitetul solicită să fie asociat la dialogul interinstituțional solicitat de Consiliul Uniunii Europene privind Raportul anual al Comisiei Europene privind aplicarea Cartei, care consideră că „aplicarea efectivă a cartei ar trebui să se bazeze pe acțiunile tuturor instituțiilor și organelor, oficiilor și agențiilor UE” (11);

31.

dorește să-și consolideze cooperarea cu Agenția pentru drepturi fundamentale, în special în cadrul organizării dialogului anual privind protecția și promovarea pe mai multe niveluri a drepturilor fundamentale, lansând noi inițiative în vederea Anului european al cetăteniei (2013);

32.

solicită adoptarea, la nivelul localităților și regiunilor europene, a unor măsuri de comunicare descentralizată în legătură cu realizările Uniunii Europene și cu impactul lor asupra cetățenilor și subliniază nevoia urgentă de a prevedea suficiente resurse financiare pentru a sprijini acțiunile Comitetului pe lângă media regională și locală care are o largă audiență în rândul cetățenilor;

33.

consideră că arhitectura propusă pentru guvernanța Strategiei Europa 2020, ca și cea aplicabilă reformei politicii de coeziune trebuie să asigure o dublă schimbare de paradigmă:

34.

constată că, în contextul crizei bugetare pe care o traversează Europa și ale cărei efecte economice și sociale reprezintă prima grijă a cetățenilor, chestiunea valorii adăugate a Uniunii Europene și a mijloacelor de care aceasta dispune pentru a fi la înălțimea acestei mize îmbracă o importanță fundamentală;

35.

sprijină abordarea „convențională”, la care trebuie să fie asociat, propusă de Parlamentul European și pusă în aplicare de Președinția poloneză, în vederea stabilirii în parteneriat a priorităților politice ale Uniunii Europene în materie de cheltuieli și a finanțării acestora pentru perioada 2014-2020;

36.

dorește să fie asociat la acest demers, dată fiind contribuția indispensabilă a autorităților regionale și locale (care reprezintă 16% din PIB-ul Uniunii Europene și 58% din investițiile publice în Europa) la relansarea economică a Uniunii (12);

37.

atrage atenția așadar asupra situației îngrijorătoare a finanțelor publice ale autorităților locale și regionale, o situație dăunătoare pentru relansarea economiei europene, care, din această cauză, pune sub semnul întrebării reușita Strategiei Europa 2020. De aceea, consideră că ar trebui să se prevadă un bilanț general al finanțelor publice locale și regionale din perspectiva următorului cadru financiar multianual;

38.

constată că toate instituțiile europene recunosc în mod clar necesitatea instaurării unei guvernanțe pe mai multe niveluri pentru realizarea obiectivelor-cheie ale Strategiei Europa 2020 și a celor șapte inițiative emblematice;

39.

în acest sens, sprijină în mod special recomandarea Consiliului European care, în Concluziile sale din 25 martie 2011 (13), recunoaște că asumarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în perspectiva punerii în aplicare a Semestrului european necesită asocierea strânsă în special a Comitetului Regiunilor și a regiunilor, precum și a altor actori politici și economici esențiali;

40.

salută faptul că, în unele state membre, Programele naționale de reformă (PNR) țin mai bine seama de potențialul parteneriatelor dintre diversele niveluri de guvernare. Cu toate acestea, Comitetul deplânge lipsa vădită de mecanisme și proceduri credibile, care să materializeze principiul guvernanței pe mai multe niveluri, astfel încât să fie asigurată integrarea efectivă a politicilor și sincronizarea agendelor și bugetelor diverselor niveluri de guvernare, cu respectarea principiului subsidiarității;

41.

invită prin urmare statele membre să asocieze pe deplin autoritățile regionale și locale atât la procesul de elaborare și de implementare a Programelor naționale de reformă, cât și la Programele de stabilitate sau de convergență, dat fiind că decalajul dintre obiectivele globale ale Strategiei Europa 2020 și resursele alocate prin PNR nu va putea fi anulat decât prin parteneriatul dintre diversele niveluri de guvernare (14);

42.

pe de altă parte, solicită Comisiei Europene să monitorizeze mai amănunțit componenta guvernanță din PNR și din rapoartele privind progresele anuale ale statelor membre, astfel încât Consiliul Uniunii Europene să fie în măsură de a adopta recomandări explicite pentru a încuraja statele membre să extindă și să îmbunătățească parteneriatele între diversele niveluri de guvernare pentru implementarea PNR;

43.

reafirmă obiectivul încheierii unor contracte între mai multe niveluri, care va trebui să însoțească realizarea celor șapte inițiative și concretizarea mecanismelor inovatoare (15) în spiritul agendelor digitale locale și al acordurilor dintre părțile interesate, propuse în cadrul Agendei digitale pentru Europa (ADE) (16), Platforma de specializare inteligentă, lansată de Comisia Europeană, și realizarea obiectivelor inițiativelor emblematice Tineretul în mișcare și O Uniune a inovării, prin îmbunătățirea coerenței între toți actorii și strategiile de la toate nivelurile (17);

44.

regretă faptul că autoritățile regionale și locale nu sunt asociate direct la toate etapele metodei deschise de coordonare, în vederea implementării Strategiei Europa 2020, și insistă cu toată determinarea în favoarea integrării lor în acest proces;

45.

reamintește valoarea adăugată a abordării integrate, în special pentru consolidarea sinergiilor între Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene și Strategia Europa 2020, cu respectarea principiului subsidiarității, și pentru utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale alocate investițiilor din sectorul energetic. De asemenea, obiectivul atenuării efectelor schimbărilor climatice și al adaptării la acestea trebuie integrat în ansamblul cadrelor strategice ale UE, mai ales în ceea ce privește politica agricolă și de dezvoltare rurală;

46.

reamintește că rezultatele consultării privind cel de-al cincilea Raport al Comisiei privind coeziunea confirmă pledoaria sa și a ansamblului autorităților regionale și locale pentru consolidarea principiului parteneriatului, abordare confirmată de Consiliu, care recunoaște importanța guvernanței pe mai multe niveluri în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin intermediul noii politici de coeziune (18);

47.

constată cu satisfacție că Agenda teritorială 2020, adoptată de Consiliu în mai 2011, preconizează să se recurgă la guvernanța pe mai multe niveluri pentru realizarea coeziunii teritoriale, solicitând în special Comisiei Europene să ia în considerare dimensiunea teritorială în analizele sale de impact și Comitetului Regiunilor – să transmită contribuțiile autorităților locale și regionale.

48.

constată cu satisfacție, în legătură cu politica de coeziune după 2013, că, la așteptările sale, Comisia a răspuns reluând anumite principii și mecanisme ale guvernanței pe mai multe niveluri și ale abordării integrate și multifuncționale  (19) prin luarea în considerare în proiectul său pentru noul Regulament general privind fondurile structurale și fondul de coeziune a solicitărilor care vizează:

49.

salută propunerea Comisiei de creare a unui cadru strategic comun care să combine diversele pârghii de acțiune comunitară în favoarea dezvoltării teritoriale [FEADR, fonduri structurale (FEDER, FSE, Fondul de coeziune, FEP)] și solicită ca, și în acest cadru, autoritățile locale și regionale să fie asociate în mod concret la elaborarea contractelor de parteneriat.

50.

solicită ca atare legiuitorului european să confirme aceste dispoziții și, mai ales, să le consolideze, pentru a prevedea:

51.

concepe cooperarea teritorială ca o parte integrantă a politicii regionale, Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) fiind un veritabil laborator pentru guvernanța pe mai multe niveluri (20);

52.

salută faptul că propunerea de revizuire a Regulamentului GECT, prezentată de Comisia Europeană în octombrie 2010, reflectă dorința de punere în aplicare a obiectivului coeziunii teritoriale și reia o serie de propuneri formulate în amonte de CoR, în special în ceea ce privește constituirea de GECT bilaterale împreună cu entități din țări terțe (21). Atrage atenția asupra potențialului deținut de GECT ca structură de cooperare și în cadrul altor politici sectoriale ale UE, nu numai în cadrul politicii regionale;

53.

subliniază rolul Platformei GECT din cadrul CoR în promovarea instrumentului și în sprijinirea operațională a punerii în aplicare a unor noi GECT, în special prin intermediul schimbului de bune practici;

54.

cere Comisiei Europene ca, în ceea ce privește dezvoltarea strategiilor macroregionale, să se acorde o atenție specială:

55.

salută propunerea referitoare la cele douăsprezece pârghii de creștere, competitivitate și progres social din Actul privind piața unică și sprijină solicitarea Consiliului, care a subliniat nevoia consolidării guvernanței Pieței unice, prin invitarea Comisiei Europene să-și continue activitatea în acest sens (22);

56.

observă că, în Raportul său privind guvernanța și parteneriatul privind piața unică, Parlamentul European remarcă faptul „că normele pieței unice sunt deseori puse în aplicare de către autorități locale și regionale; solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte și să extindă în continuare parteneriate cu autoritățile locale și regionale, de la politica de coeziune la politicile privind piața unică” (23);

57.

solicită în consecință să se asigure monitorizarea punerii în aplicare, în ansamblu, a Actului privind piața unică pentru garantarea coerenței demersului și pentru realizarea pieței unice în parteneriat; consideră că o astfel de misiune trebuie să revină Platformei de monitorizare a Strategiei Europa 2020, printre componentele căreia se numără și relansarea pieței unice;

58.

subliniază contribuția sa, prin instituirea titlului de Regiune europeană întreprinzătoare, la dezvoltarea unei viziuni strategice asupra dezvoltării teritoriale integrate, articulată în special în jurul principiilor cuprinse în Small Business Act  (24) și solicită ca atare crearea unor parteneriate privind Small Business Act pentru implementarea SBA la nivel regional, precum și instituirea unor reprezentanți ai IMM-urilor (SME envoys) atât la nivel național, cât și la nivel regional/teritorial, propunând să fie asociat la grupul consultativ SBA care va fi instituit;

59.

reiterează necesitatea asocierii autorităților locale și regionale, și în special a regiunilor cu puteri legislative la mecanismele participative pentru transpunerea și aplicarea optimă a reglementării privind piața unică;

60.

invită instituțiile internaționale și Uniunea Europeană să ia în considerare valoarea adăugată pe care o pot aduce autoritățile locale și regionale în guvernanța globală a mediului și a dezvoltării durabile, inclusiv implementarea Acordurilor multilaterale de mediu precum Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Convenția privind diversitatea biologică (CBD), precum și Agenda Rio+20 pentru economie ecologică și guvernanța dezvoltării durabile (27);

61.

susține că o modalitate constructivă de cooperare între nivelurile local și național în ceea ce privește măsurile de adaptare la schimbările climatice este aceea a acordurilor orientate spre rezultate, prin care toate nivelurile de guvernanță pot să se angajeze de bunăvoie să depună eforturi în vederea atingerii unor obiective privind atenuarea schimbărilor climatice și își asumă împreună angajamentul și responsabilitatea propriilor contribuții (28);

62.

subliniază importanța crescândă a alianțelor energetice și climatice sectoriale și intersectoriale încheiate între regiuni și întreprinderi. Aceste alianțe trebuie stimulate în mod explicit, în vederea consolidării și accelerării la maximum a dezvoltării și implementării concrete a tehnologiilor cu emisii scăzute de CO2, prin parteneriate între factorii de decizie de la nivel local și regional și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

63.

observă că zonele urbane produc 75% din emisiile de CO2 și că eficiența acțiunii globale reclamă o abordare de tipul guvernanței pe mai multe niveluri, ceea ce presupune coordonarea eforturilor între nivelurile de guvernare local, regional, național și supranațional, bazată pe principiul subsidiarității. În acest sens, Comitetul subliniază că propunerea sa privind Pactul teritorial al autorităților regionale și locale cu privire la Strategia Europa 2020 poate fi un instrument eficient de combatere a schimbărilor climatice.

64.

subliniază că este necesar să ia aminte la impactul orientărilor strategice și al dispozițiilor legislative legate de Strategia Energie 2020 privind sarcinile administrative și financiare pentru autoritățile locale și regionale și să se vegheze la respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității, pledând cu toată convingerea pentru crearea unor instrumente inovatoare de punere în aplicare a acestei strategii (29);

65.

își reafirmă sprijinul pentru Convenția primarilor, pentru a contribui la atingerea obiectivului comun de reducerea a emisiilor de CO2, și recomandă extinderea sa tematică de la reducerea emisiilor la alte domenii ale economiei durabile, precum gestionarea apei, și extinderea geografică în cadrul Uniunii pentru Mediterana și al Parteneriatului estic, cu platformele politice lansate, adică ARLEM și CORLEAP, iar la nivel mondial, cu o Convenție Mundus a primarilor;

66.

consideră că introducerea unui cadru de guvernanță pe mai multe niveluri reprezintă o condiție absolut necesară pentru reușita reformei PAC după 2013, pentru a garanta implicarea autorităților locale și regionale în alegerea orientărilor și modalităților de punere în aplicare și de gestionare a acestei politici comune, precum și stabilirea de sinergii între politica de dezvoltare rurală și alte politici ale UE, în special politica de coeziune (30);

67.

pentru a completa dispozitivul de asociere a autorităților locale și regionale, în amonte, la definirea PAC și a politicii de dezvoltare rurală, solicită să fie asociat pe deplin la lucrările pregătitoare ale grupurilor consultative ale Comisiei Europene;

68.

consideră că abordarea integrată trebuie să inspire noua politică în domeniul pescuitului, pentru asigura viabilitatea exploatațiilor de pescuit și exploatarea durabilă a resurselor din pescuit. Comitetul este favorabil descentralizării procesului decizional, pentru reducerea incoerențelor cauzate de micromanagementul european, recurgând în anumite cazuri la procedura de comitologie și încredințând, în cadrul reglementărilor comunitare, gestionarea anumitor activități de pescuit statelor membre, regiunilor și sectorului însuși;

69.

solicită coordonarea politicilor sectoriale relevante pentru utilizarea zonelor marine și pentru implementarea unui fond european unic pentru politicile maritimă și de pescuit, care să reunească toate instrumentele existente în aceste sectoare în același cadru, sprijinind ca atare realizarea unei platforme marine europene care să reunească autoritățile locale și regionale respective și actorii implicați, pentru a oferi un instrument ce ar putea ajuta la partajarea responsabilităților și la diseminarea bunelor practici (31);

70.

reamintește importanța implicării sale în punerea în aplicare a planului de acțiune privind Programul de la Stockholm și în elaborarea modalităților de evaluare, astfel încât să se poată ține seama mai bine de experiențele întâlnite la nivelul autorităților locale și regionale;

71.

consideră mai ales că asocierea autorităților locale și regionale la elaborarea unui cadru european privind imigrația legală, la definirea măsurilor de combatere a imigrației ilegale, la protecția drepturilor fundamentale ale imigranților și la punerea în aplicare a cooperării pentru dezvoltare cu țările de emigrație va contribui la legitimitatea acțiunii Uniunii, dacă principiul solidarității este strict respectat;

72.

solicită elaborarea unor analize privind impactul teritorial al măsurilor de punere în aplicare a legislației luate la nivel european sau național, analize ce vor evalua exigențele impuse autorităților locale și regionale;

73.

constată cu satisfacție că participarea sa la conferințele interministeriale anuale privind integrarea și contribuțiile sale la Forumul european pentru integrare, la manualul Comisiei privind integrarea (cu prezentarea bunelor practici ale autorităților locale și regionale) și la definirea priorităților anuale și multianuale ale Fondului european pentru integrare au determinat recunoașterea abordării pe mai multe niveluri în cea de-a doua Agendă europeană privind integrarea (32), aceasta prevăzând:

74.

este în favoarea ajustării instrumentului de asistență pentru preaderare (IAP), pentru a răspunde nevoilor autorităților locale și regionale din țările beneficiare și dezvoltării cooperării teritoriale, în special a instrumentului GECT. Ambele instrumente sunt esențiale pentru consolidarea dimensiunii paneuropene a guvernanței pe mai multe niveluri.

75.

reamintește că Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) și Conferința autorităților locale și regionale din cadrul Parteneriatului estic (CORLEAP), ce îi reunesc, pe de o parte, pe aleșii locali și regionali din Uniunea Europeană și pe cei din țările Uniunii pentru Mediterana și, pe de altă parte, pe cei din cadrul Parteneriatul estic, completează cadrul instituțional al acestor două procese;

76.

consideră că democrația pe mai multe niveluri și abordarea favorabilă incluziunii sunt condițiile sine qua non pentru reușita lor și constată că aceste două inițiative politice ce consolidează dimensiunea teritorială a politicii de vecinătate răspund nevoii evidente de sprijin, în vederea instaurării unor structuri politice și administrative permanente la nivel local și regional, a utilizării eficiente a instrumentelor financiare și a implementării mecanismelor de favorizare a dezvoltării economice, sociale și teritoriale a țărilor partenere, datorită în principal avantajelor oferite de cooperarea interregională;

77.

depune eforturi pentru ca ARLEM să contribuie semnificativ la guvernanța Uniunii pentru Mediterana, permițând astfel autorităților locale și regionale de pe cele trei țărmuri să participe la dialogul politic lansat în cadrul diverselor sale organe și să beneficieze de accesul la mecanismele și instrumentele create pentru adâncirea cooperării;

78.

în cadrul demersului de consolidare a platformei instituționale stabilite cu CORLEAP, dorește un dialog permanent cu Comisia Europeană și cu țările partenere, pentru a găsi modalitățile concrete care să permită autorităților locale și regionale din țările Parteneriatului estic să participe la lucrările celor patru platforme ale parteneriatului, să fie implicate în pregătirea acordurilor de asociere, a documentelor strategice și a planurilor de acțiune și, mai ales, să pună în aplicare și să evalueze Programele indicative naționale;

79.

pledează în favoarea abordării teritoriale în revizuirea politicii europene de dezvoltare și a participării sporite a autorităților locale și regionale în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (33); insistă în acest sens asupra sprijinului necesar dezvoltării capacităților tehnice și financiare ale autorităților locale și regionale din țările partenere;

80.

constată valoarea adăugată a cooperării descentralizate și, în special, a unor inițiative precum Forumul cooperării descentralizate (care au ca scop înlesnirea schimbului și a dialogului politic între autoritățile locale și regionale din UE, cele din țările în curs de dezvoltare și instituțiile UE), Portalul cooperării descentralizate și Bursa cooperării descentralizate, instrumente ce vor trebui consolidate în cadrul cooperării instituționale la nivel european;

81.

observă cu satisfacție că contribuțiile semnificative ale mai multor organizații internaționale la procesul de consultare din cadrul Cărții albe privind guvernanța pe mai multe niveluri (34) au arătat cât de interesantă li s-a părut această abordare adoptată la nivelul Uniunii Europene, în vederea dezvoltării dimensiunii teritoriale a acțiunii lor și a punerii în aplicare, în alte regiuni ale lumii, a unor parteneriate care să favorizeze complementaritatea politicilor sectoriale.

82.

în contextul rolului tot mai important al autorităților locale și regionale în mecanismele de guvernanță globală, subliniază:

83.

ca atare, conchide că tendința de descentralizare constatată și creșterea puterii actorilor substatali în cadrul comunității mondiale nu pot determina decât implicarea acestora în mecanismele de guvernanță a mondializării, promovând astfel apariția unui nou multilateralism.

84.

a luat inițiativa elaborării unui Tablou de bord al guvernanței pe mai multe niveluri la nivelul Uniunii Europene, care va contribui în fiecare an la cuantificarea importanței acordate principalelor principii și mecanisme ale acestui mod de guvernanță în ciclul politic al Uniunii Europene, atenția concentrându-se asupra dimensiunii teritoriale a politicilor și strategiilor analizate. Prima sa ediție semnalează progresele și obstacolele identificate în cadrul procesului decizional european, pentru patru strategii și politici determinante în programul politic al Uniunii Europene pe 2010, și anume Strategia Europa 2020, Strategia pentru energie 2011-2020, Programul de la Stockholm și Agenda de primăvară (37);

85.

În legătură cu primul tablou de bord, constată că:

86.

consideră că, în vederea consolidării demersului de monitorizare al Comitetului Regiunilor, guvernanța pe mai multe niveluri ar putea face obiectul unei atenții speciale cu ocazia următorului Forum al subsidiarității, pentru a se analiza tendințele observate în primul tablou de bord și impactul acestora asupra procesului decizional european;

87.

își va concretiza în următoarele luni angajamentul de a prezenta Carta Uniunii Europene privind guvernanța pe mai multe niveluri, document care va trebui să inducă o mai mare participare a autorităților locale și regionale la exercitarea democrației europene. Procesul de elaborare a Cartei, bazat pe un concept incluziv și participativ, va trebui să înlesnească însușirea acesteia de către aleșii locali și regionali.

—

în două treimi din statele membre (19 din 27), autoritățile regionale și locale au jucat un rol în procesul de redactare a PNR;

—

în cea mai mare parte a statelor membre, autoritățile locale și regionale au fost consultate și, în cazul a opt dintre ele, aceste autorități au participat direct la redactarea PNR;

—

în PNR a 13 state membre (inclusiv primele 5 ca număr de locuitori) sunt menționate inițiative bazate pe guvernanța pe mai multe niveluri;

—

două state membre (BE, PT) au adoptat obiective diferențiate în funcție de regiuni;

—

un stat membru (RO) a anunțat că va adopta propunerea CoR privind pactele teritoriale, menționând-o în mod explicit;

—

anumite state membre și-au fixat ca obiectiv să pună în aplicare o abordare integrată și să consolideze sinergiile dintre diversele niveluri de guvernare, prin intermediul unor structuri de coordonare/dialog mai performante.