7.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 377/19

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la Europa 2020 (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2009 referitoare la consolidarea rolului IMM-urilor în comerțul internațional (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitoare la impactul contrafacerii asupra comerțului internațional (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2008 referitoare la comerțul cu servicii (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2008 privind comerțul cu materii prime și produse de bază (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2008 referitoare la strategia UE de ameliorare a accesului pe piețele externe pentru întreprinderile europene (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2007 referitoare la Europa globală - aspecte externe ale competitivității (8),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale Politica comercială – componentă-cheie a strategiei UE 2020” (COM(2010)0612),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa globală: concurența în lume. O contribuție la strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă” (COM(2006)0567),

—

având în vedere raportul Comisiei intitulat „Evaluarea barierelor din calea comerțului și a investițiilor”, publicat la 10 martie 2011,

—

având în vedere Declarația comună din 18 iulie 1991 privind relațiile dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre și Japonia, făcută la Haga,

—

având în vedere Acordul de recunoaștere reciprocă dintre UE și Japonia, încheiat în 2001 (9),

—

având în vedere Acordul de cooperare în domeniul practicilor anticoncurențiale dintre UE și Japonia, încheiat în 2003 (10),

—

având în vedere Acordul de cooperare și asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal dintre Comunitatea Europeană și Japonia, încheiat în 2008 (11),

—

având în vedere Planul de acțiune pe zece ani, adoptat în cadrul celei de a 10-a întâlnirii la vârf UE-Japonia, desfășurată la Bruxelles, la 8 decembrie 2001,

—

având în vedere Declarația comună adoptată la cea de a 19-a întâlnire la vârf UE-Japonia, care a avut loc la Tokyo, la 28 aprilie 2010,

—

având în vedere Declarația comună adoptată la cea de a 18-a întâlnire la vârf UE-Japonia, care a avut loc la Praga, la 4 mai 2009,

—

având în vedere raportul întocmit de Copenhagen Economics intitulat „Evaluarea barierelor din calea comerțului și a investițiilor între UE și Japonia”, publicat la 30 noiembrie 2009,

—

având în vedere rezultatele consultării publice a Comisiei cu privire la relațiile comerciale dintre UE și Japonia, publicate la 21 februarie 2011,

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2011,

—

având în vedere summitul UE-Japonia, care ar urma să aibă loc la Bruxelles, la 25 mai 2011,

—

având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât sistemul comercial multilateral bazat pe norme, instituit prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), reprezintă cadrul cel mai adecvat pentru reglementarea și promovarea unui comerț liber și echitabil;

B.

întrucât este esențial ca acordurile multilaterale, plurilaterale și bilaterale să fie considerate drept componente ale unui set comun de instrumente în materie de relații internaționale și, prin urmare, drept caracteristici standard ale unor relații politice și comerciale echilibrate și complementare;

C.

întrucât UE ar trebui să-și mențină, cu titlu de abordare preferată, angajamentul de a obține un rezultat echilibrat în cadrul Agendei de la Doha pentru dezvoltare (ADD), abordare de natură să sprijine integrarea țărilor în curs de dezvoltare în sistemul comercial internațional, avansând, în paralel, în direcția unor acorduri comerciale bilaterale și plurilaterale cu alte țări industrializate, care pot oferi perspective realiste în ceea ce privește obținerea de avantaje reciproce și generarea de creștere economică într-un termen mai scurt;

D.

întrucât UE și Japonia au reprezentat împreună, în 2009, peste un sfert din PIB-ul mondial și peste 20 % din comerțul mondial;

E.

întrucât investițiile economice reciproce ale Japoniei și UE sunt semnificative, în 2009 înregistrându-se un volum combinat al investiților străine directe în valoare de 200 de miliarde EUR;

F.

întrucât, în 2010, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale dintre UE și Japonia, care este a treia economie a lumii la capitolul PIB, s-a ridicat la 120 de miliarde EUR; întrucât Japonia ocupă locul al șaselea în clasamentul partenerilor comerciali ai UE, iar UE este al treilea partener comercial al Japoniei;

G.

întrucât, potrivit constatărilor Consiliul, dar și ale Comisiei, capacitatea Japoniei de a elimina barierele normative din calea schimburilor comerciale constituie o condiție prealabilă pentru deschiderea de negocieri pe marginea ALS dintre UE și Japonia, favorizând, astfel, o integrare economică mai aprofundată între cei doi parteneri comerciali strategici;

H.

întrucât UE și Japonia se confruntă cu provocări similare, cum ar fi ascensiunea politică și economică a Chinei, încetinirea creșterii economice în urma crizei financiare mondiale, scăderea demografică și nevoia acută de acces la materii prime și surse de energie, precum și asigurarea stabilității prețurilor acestora, pentru a impulsiona sectoarele industriale în cauză;

I.

întrucât comerțul liber și echitabil constituie un instrument puternic, capabil să genereze o creștere economică mai susținută și să creeze mai multă prosperitate la nivelul întregii societăți, valorificând avantajele comparative ale fiecărei economii în parte și sinergiile care pot fi create printr-o integrare economică mai aprofundată și noi contribuții la o economie care utilizează cunoașterea ca forță motrice;

J.

întrucât atât UE, cât și Japonia practică, în general, tarife vamale reduse la bunuri, iar mai bine de două treimi din valoarea exporturilor Uniunii în Japonia și peste o treime din exporturile Japoniei către UE sunt scutite de taxe vamale;

K.

întrucât, în pofida acestor tarife reduse, volumul comerțului bilateral dintre UE și Japonia stagnează în raport cu cea mai mare parte a schimburilor comerciale ale UE și ceilalți parteneri comerciali de prim ordin ai acesteia, în special din cauza efectelor negative ale barierelor netarifare (BNT) instituie de Japonia în calea posibilităților întreprinderilor europene de acces la piață;

L.

întrucât studiul din noiembrie 2009 al Copenhagen Economics estimează că costurile comerciale aferente barierelor netarifare sunt mai mari decât nivelurile tarifare existente și că, în majoritatea lor, câștigurile potențiale de natură economică rezidă în eliminarea respectivelor BNT-uri; întrucât studiul estimează că exporturile UE către Japonia pot crește cu 43 de miliarde EUR, iar exporturile japoneze către UE cu 53 de miliarde EUR, dacă măsurile netarifare sunt reduse la cel mai scăzut nivel posibil;

M.

întrucât Comisia, în Raportul 2011 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor, a stabilit că obstacolele în calea accesului la achiziții publice, insuficienta recunoaștere a standardelor internaționale în materie de aparatură medicală și tratamentul preferențial rezervat marilor companii naționale în sectorul serviciilor financiare (ca, de exemplu, serviciul poștal) constituie trei domenii aflate în centrul preocupărilor UE în legătură cu BNT-urile practicate de Japonia;

N.

întrucât se consideră că protecția și respectarea DPI în Japonia este de un înalt nivel calitativ, iar Japonia și UE urmăresc obiective comune și abordează într-un mod similar problematica DPI, cu excepția indicațiilor geografice (IG), și s-au angajat, fiecare la rândul său, în privința combaterii plurilaterale a contrafacerii și a pirateriei, în calitate de semnatare ale Acordului comercial împotriva contrafacerii (ACTA);

O.

întrucât TIC reprezintă un sector industrial cu o mare valoare adăugată și o sursă de creștere economică atât în UE, cât și în Japonia, în special în ceea ce privește dezvoltarea ulterioară de produse și servicii inteligente;

P.

întrucât chestiunea investițiilor și a comerțului cu servicii trebuie abordată în cadrul tuturor convorbirilor comerciale cu Japonia, urmărindu-se ca deschiderea pieței să nu compromită nici normele Europei, nici pe cele ale Japoniei cu privire la protecția serviciilor publice și a diversității culturale;

Q.

reiterându-și solidaritatea cu poporul japonezi în urma recentelor catastrofe naturale,

1.

consideră că sistemul comercial multilateral, reprezentat de OMC, rămâne, de departe, cel mai eficace cadru pentru realizarea obiectivului unui comerț liber și echitabil la nivel mondial; consideră că Uniunea Europeană și Japonia ar trebui să contribuie la finalizarea cu succes a negocierilor pe marginea ADD;

2.

subliniază că susține un acord de liber schimb între UE și Japonia, dar își exprimă nemulțumirea cu privire la progresul neglijabil înregistrat în cadrul grupului la nivel înalt pe parcursul ultimilor ani; consideră că Japonia trebuie să-și asume angajamente importante cu privire la eliminarea barierelor și obstacolelor netarifare din calea accesului la achiziții publice japoneze înaintea deschiderii negocierilor;

3.

subliniază că liberalizarea schimburilor comerciale dintre UE și Japonia ar trebui să coexiste cu norme privind protecția serviciilor publice și a diversității culturale, în loc să acționeze ca un obstacol în calea acestora, și, ar trebui, de asemenea, să favorizeze convergența normativă și respectarea standardelor multilaterale, în cazurile în care există deja;

4.

subliniază propriul angajament asumat în privința consolidării relațiilor comerciale dintre UE și Japonia și axat pe eliminarea barierelor netarifare din calea comerțului și a investițiilor, inclusiv a numeroaselor norme și măsuri normative restrictive care se aplică societăților din UE în ceea ce privește accesul la piața japoneză;

5.

consideră că, în negocierile comerciale cu Japonia, printre prioritățile Comisiei ar trebui să figureze eliminarea barierelor și a obstacolelor care constituie principalul impediment în privința accesului la piață al IMM-urilor europene;

6.

consideră că reducerea sau eliminarea tarifelor vamale aplicate de Japonia produselor TIC, inclusiv pieselor sau componentelor acestora, ar crește competitivitatea și ar genera noi locuri de muncă de calitate în UE; face apel, în plus, la intensificarea cooperării reciproce dintre UE și Japonia în domeniul cercetării și dezvoltării și, în special, în privința respectării DPI, pentru a accelera utilizarea în comun a informațiilor referitoare la brevete între oficiile pentru brevete ale celor două părți;

7.

consideră că nivelul aspirațiilor Comisiei în privința ALS UE-Japonia și, în special, creșterea accesului la piață al întreprinderilor europene, ar trebui completat prin angajamente substanțiale în materie de dezvoltare durabilă, asumate de ambele părți;

8.

subliniază că ALS UE-Japonia ar urma să fie profitabil nu doar în ceea ce privește creșterea volumului schimburilor comerciale de produse și servicii, ci și să favorizeze cooperarea în ceea ce privește prioritățile orizontale ale UE, precum cooperarea în domeniul inovării, în materie de reglementare și în combaterea abuzurilor de piață și, nu în ultimul rând, în combaterea provocărilor de amploare la adresa mediului;

9.

invită statele membre și Comisia ca, în cadrul tuturor convorbirilor comerciale cu Japonia, să sprijine și să încurajeze inițiativele menite să promoveze drepturile omului și standardele sociale și de mediu;

10.

consideră că o evaluare globală a sustenabilității și a impactului este foarte importantă pentru o evaluare generală a relațiilor comerciale dintre UE și Japonia; solicită Comisiei să prezinte prompt o astfel de evaluare, oferind detalii în special cu privire la posibilele avantaje și dezavantaje ale unor relații comerciale consolidate între UE și Japonia pentru toate sectoarele implicate, îndeosebi pentru toate sectoarele industriale și cele care sunt mai sensibile, cum ar fi sectoarele automobilelor, produselor electronice, aviației și utilajelor;

11.

recomandă ca, în ALS prevăzut a fi încheiat între UE și Japonia, să fie incluse măsuri bilaterale de salvgardare, pentru a preveni o creștere explozivă a importurilor, care ar cauza sau ar risca să cauzeze importante prejudicii pentru industria UE și a Japoniei, în special în sectoare sensibile precum industria construcțiilor de automobile, industria electronică, aviația și industria mecanicii;

12.

își exprimă convingerea că ALS UE-Japonia poate conduce la o situație favorabilă ambelor economii;

13.

subliniază că Parlamentul va primi solicitarea de a aproba posibilul ALS UE-Japonia;

14.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Japoniei.