1. Introducere

„Europa creativă”, noul program-cadru pentru sectoarele culturale și creative (SCC) pentru următorul cadru financiar multianual (CFM)[1] pentru perioada 2014-2020 va reuni programele actuale Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus sub un cadru comun și va crea un mecanism financiar absolut nou în scopul facilitării accesului la finanțare.

Vizând în mod specific nevoile sectoarelor culturale și creative care au ca obiectiv depășirea frontierelor naționale și fiind strâns legat de promovarea diversității culturale și lingvistice, programul va completa alte programe ale Uniunii Europene (UE), precum sprijinul din fondurile structurale pentru investiții în sectoarele culturale și creative, restaurarea patrimoniului, infrastructura și serviciile culturale, fondurile pentru digitalizarea patrimoniului cultural și instrumentele pentru extindere și relații externe. Statele membre sprijină numeroase inițiative culturale dintre care o mare parte intră sub incidența normelor în materie de ajutoare de stat.

Pentru CFM 2014-2020, Comisia propune o creștere semnificativă a bugetului alocat sectoarelor culturale și creative, care se va ridica suma totală de 1,801 miliarde EUR (prețuri curente), ceea ce reprezintă o creștere de 37% în raport cu actualul nivel al cheltuielilor. Această creștere este pe deplin în conformitate cu principiul de bază și prioritățile strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice, având în vedere că investițiile în sectoarele culturale și creative contribuie în mod direct la concretizarea obiectivului strategiei, și anume acela de a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În 2008, sectoarele culturale și creative au contribuit cu aproximativ 4,5% la PIB-ul UE și au angajat aproximativ 3,8% din forța de muncă a Europei[2]. Dincolo de această contribuție directă în domeniul ocupării forței de muncă și al creșterii economice, aceste sectoare declanșează efecte pozitive în alte domenii precum turismul, conținutul TIC[3] și oferă avantaje în ceea ce privește educația, incluziunea socială și inovarea socială. Prin urmare, acestea sunt cu atât mai importante cu cât Europa încearcă să iasă din actuala criză economică. Cu toate acestea, în ciuda înregistrării unor rate de creștere peste medie în acești ultimi ani în multe țări, aceste sectoare se confruntă cu provocări și dificultăți specifice. Pentru ca ele să-și poată valorifica întregul potențial de creștere, este necesară o abordare strategică coerentă pentru a elimina aceste constrângeri și pentru a asigura prezența unor mijloace adecvate. Acesta este obiectivul fundamental al propunerii „Europa creativă”.

Noul program va constitui o poartă de intrare simplă, ușor de recunoscut și ușor accesibilă pentru profesioniștii din domeniul cultural și creativ european, indiferent de disciplina lor artistică, iar domeniul său de aplicare va cuprinde activități desfășurate atât în interiorul, cât și în afara UE.

Pentru elaborarea acestei propuneri, Comisia a condus o amplă consultare a părților interesate. Ea s-a bazat, de asemenea, pe evaluările intermediare ale programelor actuale, precum și pe studii independente. În plus, se iau în considerare reacțiile la cartea verde a Comisiei „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative”[4], precum și recomandările făcute de experți în contextul metodei deschise de coordonare în domeniul culturii (MDC) și dialogul structurat cu acest sector în perioada 2008-2010.

2. Extragerea învățămintelor din programele curente, îndeplinirea nevoilor viitoare

Pentru a garanta o utilizare optimă a noului buget mărit, noul program se bazează pe numeroasele realizări din programele actuale, remediind în același timp principale lacune identificate prin evaluări sau prin experiența directă a gestionării programului. De asemenea, programul propune crearea unui mecanism absolut nou pentru facilitarea accesului sectoarelor culturale și creative la finanțare, pentru a răspunde la o necesitate, care a fost scoasă foarte mult în evidență atât în cercetările independente, cât și în contextul consultărilor.

3. Realizări din programele curente

Evaluarea programelor actuale ale Uniunii Europene pentru sectoarele culturale și creative arată că acestea au contribuit la consolidarea sectorului și la promovarea circulației profesioniștilor și operelor de artă, aducând astfel o contribuție substanțială la diversitatea culturală și lingvistică.

În cazul programului Cultura , cu un buget mediu anual redus, în valoare de 57 de milioane de euro – echivalentul bugetelor anuale a multor societăți sau opere naționale[5] - cheltuielile UE sunt extrem de rentabile. Acest program ajută mii de artiști și de profesioniști din domeniul culturii – aproximativ 20 000 în fiecare an – să se lanseze într-o carieră internațională, prin îmbunătățirea competențelor și know-how-ului, prin învățare reciprocă și prin crearea unor noi filiere profesionale.

Programul a oferit posibilitatea câtorva mii de organizații culturale – peste 1 000 de organizații în fiecare an – de a lucra împreună dincolo de frontiere, de a învăța din bunele practici prin intermediul parteneriatelor cu operatorii din alte țări. Acesta a permis operatorilor să creeze în comun, să colaboreze în rețele și să descopere noi oportunități profesionale oferind în același timp o dimensiune mai internațională activității și ideilor lor. Acest lucru a avut un efect structurant pozitiv asupra sectorului și asupra capacității sale de a se orienta spre piețe mai extinse. Programul a contribuit la dezvoltarea anumitor sectoare și forme de artă, la crearea de noi producții și spectacole, a promovat accesul și participarea, cercetarea și educația în domeniu, precum și informațiile, consultanța și sprijinul practic.

Mii de producții au putut fi difuzate, inclusiv 500 de traduceri de opere literare în fiecare an. Sprijinul acordat în cadrul programului este perceput ca o marcă de calitate pentru proiectele culturale. Prin intermediul activităților înscrise în proiecte, multe milioane de cetățeni au avut acces, atât direct, cât și indirect și au beneficiat de producțiile culturale din alte țări. Programul a contribuit, de asemenea, la crearea unei mai bune baze justificative a politicilor, grație studiilor care au alimentat lucrările realizate în cadrul metodei deschise de coordinare. Întrucât proiectele sunt cofinanțate, în cea mai mare parte la o rată maximă de 50%, programul a stimulat o cantitate considerabilă de investiții publice și private suplimentare.

În sfârșit, capitalele europene ale culturii, care primesc un titlu european și obțin fonduri în cadrul programului (1,5 milioane EUR pe capitală), au beneficiat în unele cazuri de un efect de pârghie care a multiplicat de opt ori veniturile generate, au atras investiții în valoare de 15 - 100 milioane EUR în programele lor operaționale și au servit drept catalizator pentru noile investiții de capital. Acestea au atins în general milioane de oameni, au implicat sute de voluntari și au lăsat orașelor o moștenire durabilă în ceea ce privește îmbunătățirea competențelor, capacități consolidate pe plan cultural și o vitalitate, infrastructură și imagine îmbunătățite.

În ceea ce privește programele MEDIA , dotate cu un buget anual relativ limitat (de aproximativ 100 milioane EUR pe o piață care valorează de 1 000 de ori mai mult), acestea au produs rezultate semnificative datorită acțiunilor concentrate care optimizează raportul între costuri și beneficii și efectul de pârghie al programului. Accentul a fost pus asupra activităților cu impact pozitiv asupra competitivității UE și asupra nevoilor care nu sunt abordate la nivel național, cum ar fi distribuția transnațională. Datorită sprijinului cel puțin parțial al MEDIA, proporția filmelor europene în raport cu numărul total de filme difuzate în premieră în cinematografele europene a crescut de la 36% în 1989 la 54% în 2009. Rețeaua Europa Cinema, care cuprinde peste 2 000 de ecrane - majoritatea în cinematografe independente din 32 de țări, reprezentând 20% din totalitatea ecranelor aflate la prima proiecție în Europa, propune o ofertă largă și diversificată de filme, încurajând astfel promovarea diversității culturale în 475 de orașe. Programarea lor de calitate a atras 59 de milioane de bilete vândute (comparativ cu 30 de milioane în 2000), reprezentând 5,6% din numărul total de bilete vândute în Europa (2,8% în 2000). Partea de venituri generate de vânzarea de bilete pentru filme europene non-naționale programate în cadrul rețelei atinge 36%, față de o medie de 7-8% în Europa. Filmele europene reprezintă 57% din biletele vândute în cadrul proiecțiilor cinematografice ale Europa Cinema, în comparație cu o medie europeană de 27,7%.

Programul MEDIA întărește competitivitatea sectorului prin acordarea de sprijin pentru activități care vizează consolidarea capacităților, cum ar fi formarea și dezvoltarea care contribuie la profesionalizarea sectorului și la îmbunătățirea calității producțiilor. Aproximativ 1 800 de profesioniști (producători, distribuitori, scenariști) sunt formați anual, ceea ce le permite să dobândească competențele și calificările necesare și să beneficieze de oportunități de colaborare în rețele transfrontaliere. Sprijinul adus dezvoltării permite introducerea pe piață a 400 de proiecte europene de calitate în fiecare an. Sprijinul pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte (finanțarea unui pachet de proiecte) spre deosebire de sprijinul în favoarea unui proiect unic – oferă o soliditate financiară și o perspectivă pe termen lung anumitor societăți de producție (deseori IMM-uri subcapitalizate de talie modestă), și are efecte de structurare importante asupra acestui sector.

Sprijinul acordat producătorilor independenți pentru producerea unor genuri specifice de producții audiovizuale, precum documentarele și filmele de animație în vederea teledifuzării internaționale s-a dovedit a fi crucial, date fiind nevoile specifice legate de genurile respective. Activitățile de colaborare în rețea cum ar fi structurile de coproducție și acțiunile de comercializare și formare internațională au antrenat o creștere semnificativă a coproducțiilor transnaționale (34% de filme europene în 2009 contra 26% în 1989). Potențialul de circulație al acestor filme este de 2,3 ori superior filmelor naționale[6]. Rețele precum EAVE, ACE, Cartoon, create cu sprijinul MEDIA, acum constituie coloana vertebrală a industriei cinematografice europene.

Fondul de garantare a producțiilor din cadrul programului MEDIA, care a fost lansat în 2010, facilitează accesul la surse private de finanțare exclusiv pentru producătorii de film prin intermediul unui mecanism de garantare care încurajează băncile să le acorde credite prin partajarea riscurilor asumate. Dotat cu un buget total de 8 milioane EUR pentru o perioadă de patru ani, se așteaptă ca acesta să genereze peste 100 milioane EUR în credite bancare, datorită efectului de pârghie al mecanismului de garantare. Cererile de sprijin în temeiul acestui fond au putut fi introduse în mai 2011 iar fondul a fost primit în mod favorabil de către industria filmului și bănci, ceea ce a avut drept rezultat peste o duzină de garanții pentru împrumuturi cu o valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro care au fost acordate în zece state membre diferite.

Cu toate acestea, în ciuda realizărilor obținute de programele Cultura și MEDIA, mai sunt multe de făcut pentru valorificarea întregului potențial al acestor sectoare, care se confruntă cu probleme similare de fragmentare a pieței, provocări legate de globalizare și digitalizare, lipsa de date comparabile și finanțarea privată insuficientă.

4. Lecții învățate pentru viitor

Arhitectura noului program a fost concepută ținând cont de experiența dobândită de programele anterioare.

Programul Cultura 2007-2013

Învățămintele trase din experiența în curs, obiectivele propuse pentru viitorul program-cadru vor fi adaptate la nevoile reale ale promotorilor proiectului, inclusiv IMM-urile din sectoarele culturale și creative. De asemenea, acestea vor promova potențialul de creștere și ocuparea forței de muncă al acestor sectoare, continuând, în același timp, să aibă o puternică legătură cu promovarea diversității culturale și lingvistice. În ceea ce privește diferitele acțiuni din cadrul programului, vor fi introduse numeroase îmbunătățiri și simplificări. Numărul mare de cereri de propuneri și de categorii, care măresc complexitatea și reduc transparența, va fi redus de la 9 la 4. Acțiunile care nu dispun de masa critică necesară, o perspectivă pe termen lung, sau care fac obiectul unei cereri excesive din cauza naturii lor vor fi întrerupte. Totuși, noile măsuri vor fi, în principiu, deschise operatorilor care sunt vizați actualmente de componente întrerupte, sub rezerva îndeplinirii condițiilor și criteriilor necesare. O altă simplificare va fi întreruperea granturilor de funcționare, care s-au dovedit insuficient orientate către rezultate și complicate pentru solicitanți și beneficiari. Toate acțiunile viitoare vor folosi granturile pentru proiecte, care sunt mai simple și încurajează adoptarea unei strategii pe termen mai lung. În ceea ce privește dimensiunea internațională, practica actuală de cerere de propuneri anuală care plasează accentul pe o țară diferită va fi abandonată în favoarea unei mai mari deschideri către proiecte pentru participanți din țările aderente, țările candidate și țările potențial candidate, țările din zona europeană de vecinătate și din Spațiul Economic European (SEE) iar programul va continua să rămână deschis pentru acțiuni de cooperare bilaterale sau multilaterale pe termen lung care vizează anumite țări sau regiuni pe baza unor credite suplimentare.

Programul MEDIA 2007 (2007-2013) și programul MEDIA Mundus (2011-2013)

Amploarea schimbărilor survenite în peisajul audiovizual (în special digitalizarea și globalizarea), necesită o analiză detaliată a mecanismelor de sprijin actuale, pentru a se asigura adaptarea lor la condițiile existente (și chiar pentru a li se permite să evolueze în timp). O serie de posibilități de simplificare au fost identificate atât la nivel strategic, cât și la nivel operațional. Acestea vor include: punerea accentului pe acțiunile structurante care produc un impact sistemic maxim; crearea unui mecanism financiar, pentru a înlocui treptat granturile directe, dacă este posibil; creșterea efectului de pârghie al fondurilor UE: raționalizarea dimensiunii internaționale acoperite anterior în cadrul programului distinct MEDIA Mundus în cadrul bazei juridice unice; abordarea unei metode axate pe un lanț valoric transversal care sprijină o serie de proiecte cinematografice cu potențial ridicat de circulație și comercializare („campioni”) de-a lungul lanțului de valoare, de la formare la distribuire; realizarea unor proiecte transversale, care acoperă mai multe segmente și actori din lanțul valoric; și sprijin pentru agenții de vânzări care exercită o influență considerabilă pe piețe și care sunt orientați către piața mondială.

În ceea ce privește domeniul regional de aplicare al MEDIA, accesul ar trebui să fie simplificat și să ofere posibilitatea de a participa la „spațiul audiovizual european lărgit”, adică toate țările aderente, țările candidate și potențial candidate, țările din zona de vecinătate a Uniunii Europene și țările SEE . Anumite proiecte vor fi deschise participanților din țările terțe. În schimb, țările respective ar plăti o taxă de participare care reflectă importanța sectoarelor audiovizuale respective, după exemplul Elveției și Croației care au devenit recent membre ale MEDIA 2007.

Un nou mecanism financiar

O problemă serioasă cu care se confruntă sectoarele culturale și creative și care trebuie să fie abordată, dar care nu poate fi remediată prin intermediul granturilor, este reprezentată de dificultatea întâmpinată de micile întreprinderi și organizații din sectoarele culturale și creative în ceea ce privește accesul la finanțare.

Deși aceasta este o problemă pentru IMM-uri în general, situația este mult mai dificilă pentru sectoarele culturale și creative din cinci motive. În primul rând, natura necorporală a multora dintre activele lor, cum ar fi drepturile de autor, nu se reflectă de regulă în conturi (spre deosebire de brevete). În al doilea rând, spre deosebire de alte produse industriale, produsele SCC, nu sunt, în general, fabricate în serie. Fiecare carte, operă, piesă de teatru, film și joc video este un prototip unic și întreprinderile tind să fie înființate pe baza unui singur proiect, în timp ce investițiile trebuie deseori să fie realizate pe termen lung, pentru a deveni rentabile. În al treilea rând, voința de „a investi”, în acest sector este extrem de redusă, deoarece antreprenorii din domeniul cultural și creativ nu dispun adesea de competențele comerciale necesare pentru a-și promova proiectele pe lângă instituțiile financiare. În al patrulea rând, există o problemă conexă a voinței „investitorului” deoarece instituțiile financiare nu cunosc suficient aceste sectoare, nu înțeleg bine profilul lor de risc și nu sunt dispuse să investească în dezvoltarea cunoștințelor necesare. În cele din urmă, datele fiabile sunt adesea insuficiente, ceea ce limitează posibilitatea IMM-urilor din aceste sectoare să obțină credite, având în vedere că instituțiile financiare se bazează adesea pe date statistice în analiza cererilor de împrumut.

Întreprinderile mici subcapitalizate se confruntă prin urmare, cu mari dificultăți în finanțarea activităților pe care le desfășoară și pentru a se dezvolta și a-și păstra competitivitatea. Se estimează că deficitul de finanțare sub formă de împrumuturi bancare pentru aceste IMM-uri este cuprins între 2,8 miliarde EUR - 4,8 miliarde EUR. Această problemă este mai acută în anumite state membre decât în altele: doar instituțiile financiare dintr-un număr limitat de țări dispun de expertiză bine dezvoltată.

Prin urmare, programul va trebui să stabilească pentru prima dată un mecanism financiar destinat sectoarelor culturale și creative. Va fi complementar altor mecanisme ale UE din cadrul Fondurilor structurale sau al Programului pentru competitivitate și inovare, care are o abordare transversală și un impact foarte limitat asupra extinderii în sectoare în care intermediarii (instituții financiare) au puține activități, cum ar fi sectoarele culturale și creative. Acest mecanism va oferi o valoare adăugată europeană importantă și va permite punerea în aplicare a activităților valoroase de colaborare în rețea și de învățare reciprocă. Va căuta să atingă un impact sistemic prin creșterea numărului de instituții financiare cu expertiză în sectoarele culturale și creative, amplificând distribuția lor geografică și contribuind la atragerea unor investiții private semnificative. Acest mecanism va încerca, de asemenea, să schimbe comportamentul anumitor segmente ale sectorului prin încurajarea unei mentalități care favorizează împrumuturile față de granturi, consolidând în același timp competitivitatea, prin reducerea dependenței de finanțările publice.

5. Acțiuni și priorități cheie ale programului

Un program-cadru unic va reprezenta soluția cea mai coerentă și mai rentabilă pentru susținerea sectoarelor culturale și creative și va ajuta la promovarea contribuției lor importante la nivelul UE. Programul oferă baza ideală pentru canalizarea atenției asupra provocărilor cu care se confruntă în prezent aceste sectoare și pentru a orienta sprijinul UE către măsurile care oferă valoare adăugată europeană, ajutându-le să-și optimizeze potențialul pentru creștere economică, crearea de locuri de muncă și incluziune socială. Vor exista beneficii semnificative în ceea ce privește facilitarea schimbului de cunoștințe și a fertilizării încrucișate a ideilor asupra problemelor comune. Pe planul gestionării, un program-cadru unic va aduce beneficii în ceea ce privește raționalizarea, simplificarea și rentabilizarea, datorită fuzionării punctelor de informare și a comitetelor și reducerii numărului de programe de lucru.

6. Arhitectura programului Europa creativă

Structura programului recunoaște complexitatea și caracterul eterogen al sectoarelor culturale și creative, care includ organizații finanțate din fonduri publice, organizații non-profit, precum și întreprinderi comerciale. În plus, diferitele subsectoare au lanțuri valorice foarte diverse. De exemplu, în majoritatea subsectoarelor culturale, lanțurile valorice sunt mai interconectate decât în industria audiovizualului (principala excepție fiind lanțul de publicare și distribuție al cărților, și lanțul de producție, distribuție și vânzare cu amănuntul a muzicii populare), întrucât dezvoltarea, producția, distribuția și vânzarea unei lucrări și relațiile conexe cu clientul/publicul sunt în principiu responsabilitatea producătorului lucrării. Aceasta înseamnă că acțiunile și cererile de propuneri generice pentru întregul program nu ar fi adaptate nevoilor diferiților actori, ar fi lipsite de claritate și, în unele cazuri, chiar ar putea genera confuzie.

Din acest motiv, s-a decis elaborarea unui program-cadru constituit din trei componente:

- o componentă trans-sectorială destinată tuturor sectoarelor culturale și creative;

- o componentă Cultura adresată sectoarelor culturale și creative;

- o componenta MEDIA adresată sectorul audiovizual.

Alocarea bugetară orientativă va fi de 15% pentru componenta trans-sectorială, de 30% pentru componenta Cultura și de 55% pentru componenta MEDIA.

Componentele Cultura și MEDIA vor fi succesoarele programelor existente Cultura și MEDIA/MEDIA Mundus. Noua componenta trans-sectorială va avea două părți. Prima va stabili un mecanism financiar destinat să faciliteze accesul IMM-urilor și al organizațiilor culturale și creative la finanțare oferind o protecție contra riscului de credit intermediarilor financiari care constituie portofolii de credite; aceasta va sprijini, de asemenea, consolidarea capacităților/expertizei relevante în scopul analizării în mod corect a riscurilor corespondente. Partea a doua din această componentă va include măsuri pentru a sprijini: cooperarea politică transnațională și schimburile de experiență între factorii de decizie și operatori; noi metode pentru consolidarea publicului și pentru modele de afaceri; educația în domeniul mass-media și al culturii; și colectarea de date, inclusiv apartenența la Observatorul European al Audiovizualului. Vor fi afectate de asemenea fonduri pentru rețeaua de birouri din cadrul programului Europa creativă (fostele punctele de contact cultural și birouri MEDIA). Măsurile prevăzute în această a doua secțiune sunt în mare parte acoperite prin actualele programe Cultura și MEDIA, dar, dată fiind natura trans-sectorială a anumitor elemente, o abordare comună și transversală ar antrena avantaje – atât în ceea ce privește transferul de cunoștințe, cât și eficiența administrativă.

7. Impactul preconizat al programului

Impactul preconizat al programului va viza consolidarea adaptării sectoarelor culturale și creative la globalizare și la digitalizare. În ansamblu, consolidarea priorității acordate circulației transnaționale a lucrărilor ar trebui să ducă la creșterea nivelului de circulație a lucrărilor, să consolideze schimburile comerciale pe piața internă, să intensifice schimburile internaționale și să sporească veniturile pentru acest sector. Componenta Cultura va pune mai mult accentul asupra consolidării capacităților și asupra circulației transnaționale, inclusiv asupra turneelor internaționale, asupra creării de noi platforme europene cu un efect structurant la scară largă și a adoptării unor pachete de sprijin mai strategice pentru traducerea literară pentru edituri, inclusiv a unor măsuri de sprijin pentru activitățile de promovare.

Componenta MEDIA va spori resursele consacrate distribuției, inclusiv acordând credite mai importante și mai concentrate agenților de vânzări pentru a permite apariția unor agenți de vânzări mai puternici și care să aibă o putere de cumpărare și de vânzare mai ridicată pe piața internațională. Consolidarea sprijinului pentru fondurile de coproducție internaționale stabilite în Europa va încuraja coproducția între producătorii europeni și cei din exteriorul Europei, sporind numărul și îmbunătățind calitatea producțiilor, contribuind astfel la o mai mare deschidere a piețelor internaționale. Dezvoltatorii independenți de jocuri video vor beneficia de noi piețe în creștere prin facilitarea accesului la finanțare. Rezultatul va fi creșterea competitivității IMM-urilor, o creștere a veniturilor, o cotă de piață mai mare, și o lărgire a publicului.

Pe lângă consolidarea competitivității mondiale și a importanței sectoarelor europene culturale și creative, componentele Cultura și MEDIA vor îmbunătăți oferta de conținut disponibilă pentru consumatori, cu efecte pozitive asupra diversității culturale și identități culturale europene. Un nou sprijin, direct și specific în favoarea măsurilor destinate consolidării publicului, ar trebui să atragă noi categorii de public și să sporească astfel cererea, deși amploarea acestui efect este incertă și va necesita o strategie pe termen lung. Prin atingerea grupurilor sociale excluse anterior, această măsură ar putea avea, de asemenea, efecte benefice pentru coeziunea socială. Beneficiile unei cereri sporite s-ar transmite prin lanțul valoric, stimulând o circulație consolidată a producțiilor, noi surse de venit și îmbunătățind competitivitatea sectoarelor.

Prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru sectoarele culturale și creative prin investiții mai eficiente și o mai mare voință de a investi, noul mecanism financiar va crește capacitatea acestor sectoare de a atrage finanțare privată, va consolida capacitatea financiară a acestora și potențialul comercial al producțiilor, consolidând astfel competitivitatea acestora și deschizând noi posibilități pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. De asemenea, va reduce dependența IMM-urilor de subvenții publice în unele cazuri, în timp ce va crea noi surse de venit în altele.

Sprijinirea cooperării politice transnaționale va contribui la creșterea gradului de disponibilitate a datelor comparabile, ceea ce va facilita elaborarea unor politici mai eficiente, bazate pe elemente concrete. Acest lucru poate consolida cadrul politic național al sectoarelor culturale și creative și contribui la schimbarea sistemică. Posibilitatea de a experimenta noi modele de afaceri și de a face schimb de experiență și cunoștințe asupra acestora va contribui la ajutarea sectoarelor de a se adapta la trecerea la digitalizare, ceea ce va crea noi perspective de creștere și de ocupare a forței de muncă.

8. Valoarea adăugată a UE

Intervenția UE va viza să obțină un impact sistemic și să susțină elaborarea de politici. În acest sens, valoarea adăugată europeană va consta în:

- caracterul transnațional și impactul activităților care vor completa programele naționale, internaționale, precum și alte programe ale UE;

- economiile de scară și masa critică care pot fi stimulate prin sprijinul UE, creând un efect de pârghie asupra fondurilor suplimentare;

- cooperarea transnațională poate stimula răspunsuri mai cuprinzătoare, mai rapide și mai eficiente la provocările globale și poate avea efecte sistemice pe termen lung asupra sectorului;

- asigurarea unor condiții de concurență echitabile în sectoarele culturale și creative europene, ținându-se seama de țările cu o capacitate de producție scăzută și/sau de țările sau regiunile cu o zonă geografică și lingvistică restrânsă.

- Principalele aspecte ale implementării programului

- Mod de gestiune

Marea majoritate a granturilor acordate în cadrul componentelor Cultura și MEDIA va continua să fie gestionată prin intermediul Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) prin intermediul cererilor de propuneri. Astfel cum a fost confirmat prin diferite evaluări, acest mod de gestiune s-a dovedit a fi rentabil pentru gestionarea proiectelor transfrontaliere. O rețea de puncte de informare (actualele puncte de contact cultural și birouri MEDIA) va continua să furnizeze informații și consiliere privind candidaturile în cadrul programului. Rețeaua nu va redistribui fonduri.

Unele aspecte ale programului vor fi gestionate direct de Comisie, în special acțiunile speciale, inclusiv atribuirea de premii, cooperarea cu instituțiile internaționale, inclusiv fondurile de coproducție audiovizuală internaționale, precum și finanțarea „Capitalelor culturale europene” și a „Mărcii patrimoniului european”.

Gestionarea mecanismului financiar pentru sectoarele culturale și creative va fi mandatată unei instituții financiare terțe, cel mai probabil Fondului European de Investiții (FEI), în funcție de natura competențelor necesare pentru a asigura funcționarea unui astfel de mecanism.

9. Distribuție bugetară

Comitetul programului va asista la elaborarea programului de lucru anual. În conformitate cu practica actuală, după consultarea comitetului, vor fi publicate cereri de propuneri mai detaliate; acestea vor specifica criteriile precise, obiectivele preconizate, publicul țintă și bugetele prevăzute.

10. Simplificare

Un număr considerabil de simplificări au fost deja introduse pentru gestionarea programelor actuale Cultura și MEDIA. Cu toate acestea, vor fi introduse îmbunătățiri suplimentare în programul Europa creativă.

După cum s-a arătat anterior, numărul cererilor de propuneri gestionate de EACEA în cadrul componentei Cultura va fi redus de la 9 la 4. În general se vor aplica într-o mai mare măsură ratele forfetare, se vor utiliza mai mult deciziile de acordare a granturilor și acordurile-cadru de parteneriat și pentru toate acțiunile se va recurge la cereri și rapoarte în format electronic, iar un portal electronic va urmări reducerea formalităților administrative pentru solicitanți și beneficiari.

O altă măsură de simplificare semnificativă va fi fuziunea celor două rețele de informare, pentru realizarea unor economii de scară și pentru obținerea unei mai mari transparențe pentru public prin faptul că va exista un singur punct de acces la nivelul UE și se va oferi un serviciu de calitate superioară.

Instituirea unui comitet unic al programului ar contribui, de asemenea, la o gestionare mai rentabilă și mai simplă a programului, nu numai prin economii la nivelul costurilor de implementare, ci și prin mărirea eficienței datorită unor sinergii mai puternice între politicile și sectoarele respective.

Mecanismul financiar va conduce la o utilizare mai bună a fondurilor UE prin efectul de pârghie financiară generat și prin reutilizarea fondurilor de tip revolving, ceea ce va asigura Comisiei o eficiență mai mare decât granturile tradiționale pentru beneficiari.

***

În elaborarea propunerii pentru noul program, Comisia a organizat o amplă consultare. Aceasta va continua să colaboreze cu aceste părți interesate și mai ales cu statele membre și Parlamentul European pentru a continua această nouă viziune și această strategie nouă pentru sectoarele culturale și creative din Europa.

[1] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Un buget pentru Europa 2020”, COM(2010) 500 final, 29.6.2011.

[2] " Building a Digital Economy : The importance of saving jobs in the EU's creative industries” (Promovarea economiei digitale: importanța salvării locurilor de muncă în industriile creative din UE), TERA Consultants, martie 2010.

[3] Recomandare a Comisiei privind digitalizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală, C(2011) 7 579 final, 27.10.2011

[4] A se vedea cartea verde a Comisiei intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative”, COM(2010) 183; Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, „Analiza consultării lansate prin cartea verde privind «Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative»”, SEC(2011) 399 final, 24.3.2011

[5] Cu titlu indicativ, acest buget de 57 de milioane EUR este, de asemenea, mult inferior nivelului de finanțare publică națională a artelor și culturii în Regatul Unit (590 milioane de lire), Franța (7,5 miliarde euro), și Germania (8,5 miliarde EUR).

[6] Surse: Observatorul european în domeniul audiovizualului, 2008.