CUPRINS

1........... Introducere..................................................................................................................... 2

2........... Obiectivele reformei........................................................................................................ 3

2.1........ Mai mult pește pentru un pescuit sustenabil.................................................................... 3

2.2........ Viitorul pescuitului și al acvaculturii și al locurilor de muncă din aceste sectoare.............. 5

2.3........ Prosperitatea comunităților costiere............................................................................... 6

2.4........ Satisfacerea nevoilor reale ale consumatorilor informați.................................................. 7

2.5........ Îmbunătățirea guvernanței prin regionalizare................................................................. 7

2.6........ O finanțare mai inteligentă............................................................................................. 8

2.7........ Difuzarea principiilor PCP la nivel internațional............................................................... 8

1. Introducere

Concluzia Cărții verzi privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului[1] (PCP) este că această politică nu își atinge obiectivele principale: stocurile de pește sunt supraexploatate, situația economică a unor părți ale flotei este fragilă, în pofida acordării unor subvenții considerabile, locurile de muncă din sectorul pescuitului nu sunt atractive, iar situația a numeroase comunități costiere dependente de pescuit este precară. Rezultatul amplului proces de consultare care a urmat Cărții verzi a confirmat această analiză[2].

În acest context, Comisia propune o reformă ambițioasă a politicii de pescuit. Reforma are obiectivul de a crea condițiile necesare pentru a oferi un viitor mai bun pentru resursele de pește și pentru pescuit, dar și pentru mediul marin de care acestea depind. PCP are un potențial enorm de a asigura bazele unui pescuit sustenabil și care respectă ecosistemul, furnizând în același timp produse pescărești sănătoase și de înaltă calitate pentru cetățenii Europei, asigurând prosperitatea comunităților costiere și rentabilitatea sectoarelor de producție și de prelucrare a peștelui și sporind atractivitatea și siguranța locurilor de muncă.

Reforma va contribui la Strategia Europa 2020[3] prin eforturile de a crea o creștere sustenabilă și favorabilă incluziunii, de a spori coeziunea în regiunile costiere și de a îmbunătăți performanța economică a sectorului. Având obiectivul de a asigura exploatarea sustenabilă a resurselor marine vii, reforma este totodată un element-cheie al inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”[4].

Sustenabilitatea este elementul central al reformei propuse. A pescui în mod sustenabil înseamnă a pescui la niveluri care nu pun în pericol reproducerea stocurilor și care permit realizarea unor producții ridicate pe termen lung. Pentru aceasta este necesară gestionarea volumului de pește extras din mare prin pescuit. Comisia propune ca, începând din 2015, stocurile să fie exploatate la niveluri sustenabile care asigură „producția maximă durabilă”. Comisia propune totodată și eliminarea, începând din 2016, a practicii de aruncare a capturilor nedorite înapoi în mare. Aceste capturi respinse reprezintă o risipă de resurse inacceptabilă.

Conform celor mai bune estimări[5], dacă stocurile ar fi exploatate la nivelul care asigură producția maximă durabilă, dimensiunea lor ar crește cu aproximativ 70%. Capturile globale ar crește cu aproximativ 17%, marjele de profit s-ar putea majora de trei ori, rentabilitatea investițiilor ar fi de șase ori mai mare, iar valoarea adăugată brută a sectorului capturilor ar crește cu aproape 90%.

Sustenabilitatea pescuitului ar elibera sectorul capturilor de dependența de sprijin public și ar facilita stabilizarea prețurilor în condiții de transparență, ceea ce ar aduce beneficii evidente consumatorilor. Un sector puternic, eficient și viabil din punct de vedere economic, funcționând în condiții de piață, ar avea un rol mai important și mai activ în gestionarea stocurilor și ar contribui la reducerea supracapacității flotei, care reprezintă în acest moment una dintre cauzele principale ale pescuitului excesiv.

Pescuitul sustenabil este esențial pentru viitorul comunităților costiere, pentru care, în unele cazuri, vor fi necesare măsuri specifice care să le ajute la gestionarea flotelor lor costiere artizanale. Comisia propune integrarea PCP în economia maritimă în sens larg. În acest fel vor fi elaborate politici mai coerente pentru mările și zonele costiere ale UE, iar regiunile costiere vor fi ajutate să își diversifice sursele de venituri astfel încât să beneficieze de o mai bună calitate a vieții.

Peștele constituie baza resurselor sectorului și totodată o sursă de proteine sănătoase pentru alimentația umană. Este așadar în interesul întregii societăți să se asigure sustenabilitatea pescuitului și a acvaculturii în zonele costiere și rurale, aceasta permițând totodată satisfacerea cererii din ce în ce mai mari de pește și fructe de mare de calitate.

Pachetul de reformă a PCP este compus din următoarele elemente:

· o propunere legislativă de regulament de bază [care să înlocuiască Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului],

· o propunere legislativă referitoare la politica de piață [care să înlocuiască Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului],

· o comunicare privind dimensiunea externă a PCP,

· un raport asupra Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului cu privire la capitolele Conservare și durabilitate și Adaptarea capacității de pescuit și la articolul 17 alineatul (2) privind restricționarea accesului flotelor în zona de 12 mile marine.

În contextul cadrului financiar multianual și al perspectivelor financiare, Comisia a prevăzut o propunere legislativă privind viitorul instrument financiar 2014-2020 în sprijinul PCP, care ar urma să fie adoptată în cursul anului 2011.

2. Obiectivele reformei 2.1. Mai mult pește pentru un pescuit sustenabil

Stocurile de pește trebuie aduse la niveluri sustenabile și menținute în condiții de sănătate. De aceea, ele trebuie exploatate la niveluri care asigură producția maximă durabilă. Aceste niveluri pot fi definite ca fiind capturile maxime care pot fi extrase în siguranță în fiecare an și care mențin dimensiunea populației de pește la nivelul maxim de productivitate. Acest obiectiv este prevăzut de Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și a fost adoptat la Summitul privind dezvoltarea durabilă din 2002 ca țintă mondială care trebuie atinsă până în 2015. Atingerea acestui obiectiv ar permite totodată PCP reformate să aducă o contribuție mai utilă la atingerea unei stări ecologice bune a mediului marin, așa cum prevede Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”[6]. Obiectivul atingerii, până în 2015, a nivelurilor care asigură producția maximă durabilă este prevăzut explicit în regulamentul de bază propus.

Aruncarea înapoi în mare a capturilor nu mai poate fi acceptată. Această practică creează o imagine negativă a sectorului și are efecte negative asupra exploatării sustenabile a stocurilor, a ecosistemelor marine și a viabilității financiare a pescuitului și poate influența calitatea avizelor științifice. Eliminarea ei trebuie să facă parte din obiectivele PCP reformate. Regulamentul de bază propus introduce obligația operatorilor din sector de debarcare a capturilor din specii reglementate. Această obligație va intra în vigoare pe grupuri de specii conform unui calendar ambițios, dar realist, și va fi completată de măsuri de însoțire. Speciile cu o probabilitate mare de supraviețuire în momentul aruncării înapoi în mare după capturare nu ar trebui să fie acoperite de obligația de debarcare.

Planurile de gestionare multianuale rămân instrumentul prin care se realizează angajamentul politic pe termen lung în favoarea exploatării sustenabile a resurselor. Aceste planuri vor înlocui abordarea actuală bazată pe câte un singur stoc, astfel încât marea majoritate a stocurilor vor fi acoperite de planuri de gestionare concepute pentru mai multe stocuri. Statele membre de la Marea Mediterană trebuie să elaboreze planuri de gestionare naționale pentru pescuitul realizat în apele lor teritoriale. Aceasta ar trebui să ducă la elaborarea unor planuri ale UE pentru pescuitul mediteranean care prezintă o dimensiune internațională. UE ar trebui să urmărească obținerea unor angajamente pe termen lung similare din partea țărilor terțe partenere.

Gestionarea pescuitului trebuie să se bazeze pe avize științifice solide și să aplice abordarea ecosistemică și abordarea precaută. Comisia va solicita în continuare avizele organismelor consultative științifice conform standardelor de calitate garantate. Suprapunerea activităților diverselor organisme științifice va fi eliminată în vederea raționalizării și a maximizării sinergiilor din cadrul procesului consultativ.

Parteneriatele dintre comunitatea științifică și sector pot îmbunătăți calitatea și disponibilitatea datelor și a cunoștințelor. Totodată, ele pot promova o înțelegere comună între operatori și cercetători, fără a compromite independența acestora din urmă. Parteneriatele de acest tip trebuie așadar încurajate.

Pentru elaborarea politicii, atât în faza de pregătire, cât și în cea de implementare și executare, este necesar să se dispună de date complete și fiabile[7]. Politica reformată va stabili obligații noi, clar formulate, pentru statele membre în ceea ce privește colectarea și disponibilitatea datelor. Comisia are în vedere un sistem european integrat de informații pentru gestionarea pescuitului. Acesta va răspunde în mod eficient nevoilor utilizatorilor, va îmbunătăți calitatea datelor și va contribui la gestionarea mai eficientă a pescuitului. Sistemul va simplifica normele și obligațiile de raportare, acolo unde este posibil, și va reduce costurile. Statele membre vor trebui să adopte și să coordoneze programe naționale de colectare a datelor și de cercetare și inovare științifică în domeniul pescuitului, pentru a utiliza în mod optim programele-cadru de cercetare ale UE.

2.2. Viitorul pescuitului și al acvaculturii și al locurilor de muncă din aceste sectoare

PCP trebuie să creeze condițiile propice pentru un sector puternic, viabil și competitiv, care să ofere locuri de muncă atractive. Sectorul pescuitului și cel al acvaculturii trebuie să funcționeze eficient și să fie robuste din punct de vedere financiar, fără a avea nevoie de sprijin public.

Regulamentul de bază propus introduce un stimulent bazat pe piață pentru un sector al pescuitului puternic și rentabil, prin instituirea concesiunilor de pescuit transferabile, care vor contribui la creșterea eficienței sectorului în condiții de securitate juridică. Sistemul concesiunilor transferabile permite reducerea capacității de pescuit și creșterea viabilității economice fără costuri pentru contribuabili, așa cum a demonstrat-o experiența dobândită în unele statele membre și în țări terțe. Potrivit propunerii Comisiei, aceste concesiuni vor fi transferabile, însă numai în interiorul aceluiași stat membru. Statele membre pot defini criterii compatibile cu legislația UE pentru a stabili o legătură economică reală între operațiunile de pescuit ale unei nave și populațiile dependente de pescuit și de sectoarele conexe. Statele membre pot reglementa concesiunile de pescuit transferabile astfel încât să asigure o legătură strânsă între acestea și comunitățile pescărești (de exemplu, limitând transferabilitatea în cadrul segmentelor flotei) și să prevină eventualele speculații. Caracteristicile specifice ale flotelor costiere artizanale, legătura lor specială cu comunitățile costiere și vulnerabilitatea unora dintre aceste întreprinderi mici și mijlocii justifică limitarea aplicării obligatorii a concesiunilor de pescuit transferabile la navele de dimensiuni mai mari. Statele membre pot exclude din acest sistem navele cu o lungime sub 12 metri, cu excepția celor echipate cu unelte tractate.

Supracapacitatea flotei rămâne unul dintre principalele obstacole din calea pescuitului sustenabil. Noul sistem, în care flotele vor fi reduse la inițiativa sectorului, prin intermediul concesiunilor de pescuit transferabile, nu va necesita finanțare publică și va elimina stimulentele care favorizează capacitatea excedentară. Unii operatori vor fi motivați să obțină mai multe concesiuni, în timp ce alții vor decide să părăsească sectorul. Se preconizează că, până în 2022, prin acest sistem veniturile vor crește cu peste 20%, iar salariile echipajelor cu 50% până la peste 100%. Restructurarea sectorului capturilor în funcție de aceste principii va îmbunătăți totodată și performanța sectorului de procesare, va mări semnificativ valoarea adăugată brută și va crea mai multe posibilități de angajare[8]. Printre obiectivele reformei se numără și impulsionarea dezvoltării viitoare a sectorului pescuitului, alături de limitarea desființării locurilor de muncă. Reforma va avea ca rezultat restructurarea sectorului pescuitului și vor fi necesare măsuri pentru gestionarea dimensiunii ocupaționale a acestei restructurări. În acest scop, participarea partenerilor sociali la toate nivelurile va avea o importanță esențială.

Concesiunile de pescuit transferabile oferă totodată o soluție socială pentru cei care doresc să părăsească sectorul, întrucât aceștia își vor putea vinde drepturile la valoarea de piață.

Atractivitatea locurilor de muncă și condițiile de lucru decente sunt chestiuni urgente pentru flote în general, fiind deosebit de importante pentru numeroase flote costiere artizanale. Restabilirea rentabilității sectorului de pescuit constituie, alături de dezvoltarea dialogului social la toate nivelurile, o modalitate eficientă de a îmbunătăți siguranța și condițiile de muncă de pe navele de pescuit[9], pentru ca pescuitul să devină un mijloc de subzistență atractiv și sigur. PCP reformată trebuie să contribuie la modernizarea condițiilor de muncă la bordul navelor, pentru a asigura respectarea standardelor moderne de sănătate și siguranță. În acest context, Comisia va institui o colaborare activă cu partenerii sociali.

Promovarea dezvoltării sustenabile a acvaculturii este esențială pentru a satisface cererea mondială tot mai mare de pește și fructe de mare. În UE, acvacultura este o activitate diversificată, care variază de la crescătorii extensive și tradiționale în zone de coastă și în lacuri la activități industrializate de înaltă tehnologie, cu precădere în piscicultura marină. Acvacultura este totodată o activitate economică importantă, care sprijină creșterea economică sustenabilă a comunităților costiere și rurale, iar activitățile din acest sector, de exemplu acvacultura extensivă din zonele umede, pot contribui la conservarea și protecția unor caracteristici de mediu.

Sustenabilitatea acvaculturii și calitatea și siguranța produselor sale sunt factori esențiali pentru consolidarea potențialului sectorului și creșterea competitivității acestuia[10]. UE trebuie să promoveze o acvacultură sustenabilă, competitivă și diversificată, sprijinită de cercetarea și tehnologia de ultimă oră și capabilă să depășească problemele de acces și barierele administrative.

Sectorul acvaculturii are o dimensiune europeană evidentă, deoarece alegerile strategice de la nivel național pot avea efecte asupra dezvoltării activității în statele membre vecine. Reforma va impune statelor membre obligația de a elabora planuri strategice naționale bazate pe un set de linii directoare strategice ale UE pentru a crea condiții favorabile pentru încurajarea activității economice și creșterea competitivității, pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă și inovarea și pentru a stimula diversificarea. Prin utilizarea metodelor deschise de coordonare, va fi posibilă îmbunătățirea schimbului de informații și bune practici între statele membre (de exemplu, cu privire la accesul la spații și la ape sau la acordarea licențelor).

2.3. Prosperitatea comunităților costiere

Comisia s-a angajat să acționeze pentru promovarea creșterii și a locurilor de muncă în comunitățile costiere dependente de pescuit și acvacultură. Sectorul pescuitului joacă adesea un rol crucial în zonele costiere ale UE continentale și în regiunile ultraperiferice.

Importanța economică și socială a flotelor costiere artizanale și a acvaculturii în anumite regiuni impune luarea unor măsuri specifice pentru aceste flote. Aceste măsuri trebuie să sprijine creșterea ecologică, inteligentă și favorabilă incluziunii și să contribuie la un sector al pescuitului și acvaculturii sustenabil și cu un impact scăzut asupra mediului, la inovare, la diversificarea veniturilor, la reconversie, la îmbunătățirea cunoștințelor științifice și la instaurarea unei culturi a respectării legislației.

2.4. Satisfacerea nevoilor reale ale consumatorilor informați

Comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură trebuie să ia mai bine în calcul interesele consumatorilor și să sporească încrederea în aceste produse. Propunerea va stimula publicarea de informații destinate consumatorilor despre caracteristicile produsului și ale producției și, acolo unde este necesar, va facilita etichetarea voluntară, prin care se vor putea oferi, de exemplu, informații cu privire la tehnicile de producție sau mențiuni privind caracterul ecologic.

Organizațiile de producători își vor putea programa mai eficient producția cu ajutorul planurilor anuale care combină activitățile de pescuit sustenabile cu ajustarea mai precisă a ofertei în funcție de cerere, atât în planul cantității, cât și în cel al calității. În acest fel vor putea fi satisfăcute cererile specifice, iar calitatea produselor va fi îmbunătățită. Ameliorarea colectării și a difuzării informațiilor prin cunoașterea pieței va duce la o mai bună înțelegere a piețelor produselor obținute din pescuit și din acvacultură și a cererilor consumatorilor.

2.5. Îmbunătățirea guvernanței prin regionalizare

O abordare centralizată, de la vârf spre bază, face dificilă adaptarea PCP la particularitățile diferitelor bazine maritime din UE. Statele membre și părțile interesate își vor asuma mai multe responsabilități pentru gestionarea resurselor la nivelul zonelor de pescuit și pentru coerența acestei gestionări cu alte acțiuni întreprinse în fiecare bazin maritim.

Comisia propune un program ambițios în materie de regionalizare și simplificare. Legislația UE în domeniul pescuitului adoptată la nivel central ar trebui să se axeze pe obiective, ținte, standarde comune minime și rezultate și pe termenele de executare. Deciziile-cheie vor fi luate în continuare la nivelul UE, însă statele membre vor avea posibilitatea de a decide alte măsuri de gestionare a pescuitului, sub supravegherea Comisiei, cu respectarea deplină a prevederilor legislației UE.

Pentru a asigura o gestionare eficientă, statele membre ar putea adopta, de exemplu, combinația pe care o doresc în materie de măsuri tehnice de conservare și măsuri împotriva aruncării capturilor înapoi în mare. Ele ar implementa apoi individual aceste măsuri în legislația lor națională. Regionalizarea ar continua la toate nivelurile și ar include o rată mai mare de autogestionare în sectorul pescuitului prin sporirea participării pescarilor la politici și acceptarea de către aceștia a politicilor respective, ceea ce ar duce la o mai bună respectare a normelor. Comisia propune sporirea rolului organizațiilor de pescari, acestea urmând să beneficieze de noi oportunități pentru o exploatare sustenabilă a resurselor, atât la nivelul planificării, cât și la cel al executării. Organizațiile de producători vor deveni participanți activi la planificarea activităților de pescuit ale membrilor lor și la stabilizarea pieței, la gestionarea cotelor, a efortului de pescuit și la flotelor, optimizând utilizarea cotelor și punând capăt aruncării capturilor înapoi în mare prin schimbul și închirierea cotelor și prin tratarea capturilor nedorite.

Pe baza experienței dobândite până în prezent, Comisia are în vedere menținerea și extinderea rolului consiliilor consultative în elaborarea politicii de conservare în cadrul modelului de regionalizare. În mod similar, consiliile consultative și-ar putea extinde activitățile la alte domenii ale gestionării mediului marin care afectează activitățile de pescuit. Având în vedere particularitățile Mării Negre, un bazin maritim închis împărțit cu patru state care nu sunt membre ale Uniunii, Comisia propune înființarea unui Consiliu consultativ pentru Marea Neagră. Acest organism ar putea oferi avize Comisiei cu privire la politica de conservare, la cercetare, la colectarea datelor și la inovare pentru a consolida cooperarea dintre România, Bulgaria și vecinii lor din același bazin maritim. Consiliul respectiv ar putea juca un rol esențial în promovarea unui model regional de cooperare adaptat la particularitățile Mării Negre.

Natura specifică a sectorului acvaculturii necesită un organism specific pentru consultarea părților interesate și pentru a oferi avize cu privire la elemente precise ale politicilor care ar putea afecta acvacultura. În acest scop, Comisia propune crearea unui Consiliu consultativ pentru acvacultură.

Pentru chestiunile care nu sunt acoperite de consiliile consultative, Comisia intenționează să asigure participarea cât mai largă a părților interesate, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Va fi dezvoltat un mecanism flexibil și raționalizat prin care să fie furnizate Comisiei opinii și avize ale experților.

Succesul reformei propuse a PCP depinde în mare măsură de combinația corectă între respectarea normelor de către operatori și aplicarea eficientă a acestora de către autoritățile publice. Propunerea de reformă se bazează pe noile regulamente referitoare la control și la pescuitul INN[11]. Totodată, regulamentul de bază propus introduce principiul condiționalității, conform căruia disponibilitatea anumitor resurse financiare sau de altă natură pentru statele membre sau operatori depinde de respectarea normelor PCP.

2.6. O finanțare mai inteligentă

În viitor, sprijinul financiar din partea UE, deși va acoperi întreaga gamă de activități, de la producția primară la procesare și comercializare, va trebui să fie strict axat pe atingerea obiectivelor PCP reformate. Finanțarea publică pentru sector va fi integral reformată și simplificată pentru a reflecta obiectivele noii PCP propuse. Ea va fi pe deplin aliniată la obiectivele Strategiei Europa 2020. Comisia propune totodată modernizarea regimului de intervenție în cadrul organizării comune a piețelor. Acest sistem nu mai reflectă echilibrul schimbător dintre cerere și ofertă. Utilizarea fondurilor publice pentru distrugerea peștilor nu se mai justifică. Regimul actual va fi înlocuit de un mecanism simplificat de depozitare pentru a garanta un nivel minim de stabilitate a pieței.

2.7. Difuzarea principiilor PCP la nivel internațional

Acțiunile externe ale UE trebuie să fie coerente cu principiile și obiectivele PCP, și anume sustenabilitatea și nevoia de a salvgarda ecosistemele marine. Acțiunile întreprinse se vor baza pe dezvoltarea și utilizarea celor mai bune cunoștințe științifice și pe o cooperare sporită pentru asigurarea unei respectări mai stricte a normelor. Comisia a prezentat noile orientări pentru dimensiunea externă a PCP reformate într-o comunicare separată.

UE va juca un rol mai important în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, pentru a consolida funcționarea acestora. Ea va acționa în mod similar în cadrul organismelor multilaterale cum sunt ONU sau Organizația pentru Alimentație și Agricultură pentru atingerea aceluiași scop. UE va promova în același timp gestionarea sustenabilă a resurselor în cadrul unui dialog consolidat cu principalii parteneri și prin colaborarea mai strânsă cu țările terțe. Ea va intensifica totodată acțiunile, în particular în privința luptei împotriva activităților ilegale, nedeclarate și ilicite și a reducerii capacității flotei.

Acordurile pentru pescuit sustenabil (APS) cu țări terțe trebuie reorientate către asigurarea unei gestionări mai sustenabile a resurselor de pește prin includerea unei clauze de transparență care să garanteze că navele UE pescuiesc numai resursele pe care țara parteneră nu poate sau nu intenționează să le pescuiască ea însăși. APS trebuie să se axeze mai puternic pe cunoștințele științifice și pe monitorizare, control și supraveghere. În toate acordurile viitoare ar trebui inclusă o clauză legată de drepturile omului.

UE va continua să promoveze și să aplice obiectivele PCP pentru acordurile nordice care prevăd gestionarea în comun a resurselor între UE și țări terțe cu care aceasta împarte stocuri din Atlanticul de Nord, Oceanul Arctic, Marea Baltică și Marea Nordului.

Rezumatul noilor măsuri propuse în pachetul de reformă a PCP

Conservare și sustenabilitate || Producția maximă durabilă ca obiectiv de conservare într-un termen stabilit (2015)

|| Eliminarea practicii de aruncare a capturilor înapoi în mare prin obligația de debarcare și prin reguli de gestionare necesare, cu un calendar pentru introducere

|| Planuri multianuale axate pe obiective esențiale și ținte, limite și termene, pe baza abordării ecosistemice în gestionarea pescuitului

|| Autorizarea statelor membre pentru a lua măsuri conforme cu legislația UE privind planurile multianuale și măsurile tehnice de conservare

|| Proceduri accelerate pentru adoptarea de măsuri în materie de pescuit necesare în cadrul managementului de mediu (Natura 2000)

Date și cunoștințe științifice || Obligația statelor membre de a colecta și furniza date și de a pregăti programe (regionale) multianuale de colectare de date

|| Programe naționale de cercetare în domeniul pescuitului cu o coordonare regională între statele membre

|| Axarea lucrărilor CSTEP pe elementele esențiale

Accesul la resurse și capacitatea flotei || Concesiuni de pescuit transferabile obligatorii pentru flotele de mari dimensiuni – cu posibilități de transfer la nivel național

|| Abandonarea subvențiilor legate de flote

Acvacultură || Planuri strategice naționale 2014-2020 pentru promovarea acvaculturii

|| Crearea unui nou Consiliu consultativ pentru acvacultură

Politica de piață || Consolidarea poziției organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale pentru a le spori rolul și responsabilitatea în planificarea producției și a comercializării, punând accentul pe gestionarea sustenabilă a resurselor de pește și pe reducerea impactului activităților de acvacultură

|| Modificarea regimului de intervenție prin instituirea unui mecanism de intervenție unic pentru depozitare

|| Fixarea prețurilor de intervenție la un nivel adecvat și descentralizat

|| Îmbunătățirea informațiilor destinate consumatorilor și revizuirea standardelor de comercializare

Guvernanță || Extinderea rolului consiliilor consultative în aplicarea PCP la nivel regional

|| O nouă abordare a participării părților interesate la chestiuni orizontale care nu sunt acoperite de consiliile consultative

Instrumente financiare || Alinierea totală la Strategia Europa 2020

|| Dispoziții de condiționalitate în ceea ce privește respectarea normelor, aplicabile statelor membre și operatorilor individuali

Dimensiunea externă || Organizații regionale de gestionare a pescuitului – participare sporită a UE în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului pentru consolidarea cunoștințelor științifice, a controlului și a respectării normelor în cadrul acestor foruri în scopul îmbunătățirii performanțelor acestora

|| Nivel multilateral - acțiuni comune cu principalii parteneri ai UE pentru combaterea pescuitului INN și reducerea supracapacității

|| Îmbunătățirea coerenței între politicile UE în materie de pescuit, dezvoltare, comerț și mediu

|| Acorduri pentru pescuit sustenabil – îmbunătățirea bazei de cunoștințe științifice și identificarea cu claritate a resurselor excedentare ale țărilor partenere pentru a garanta sustenabilitatea practicilor de pescuit în aceste țări ale flotei UE. Majorarea contribuției financiare din partea sectorului și instituirea unui cadru de guvernanță de calitate. În toate acordurile viitoare ar trebui inclusă o clauză legată de drepturile omului.

[1]               COM (2009) 163 final din 22 aprilie 2009.

[2]               A se vedea și SEC(2010)428 final din 16 aprilie 2010 – Sinteza consultării pe tema reformei politicii comune în domeniul pescuitului.

[3]               Comunicarea Comisiei „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” [COM(2010)2020 din 3 martie 2010] prevede o strategie care va ajuta UE să iasă din criză mai puternică și să devină o economie inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul XXI.

[4]               Comunicare a Comisiei – O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor – inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020, COM(2011)21 din 26 ianuarie 2011.

[5]               Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea impactului care însoțește propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politia comună în domeniul pescuitului [de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2371/2002].

[6]               Conform definiției din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”).

[7]               Raportul special nr. 7/2007 privind sistemele de control, de inspecție și de sancțiuni în ceea ce privește normele de conservare a resurselor halieutice comunitare, însoțit de răspunsurile Comisiei.

[8]               Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea impactului care însoțește propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politia comună în domeniul pescuitului [de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2371/2002].

[9]               Ratificarea rapidă de către statele membre a Convenției din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului este un alt pas important către asigurarea unor condiții de muncă decente la bordul navelor de pescuit. Convenția va intra în vigoare după ratificarea de către 10 dintre cele 180 de state membre ale OIM (dintre care opt state costiere). Convenția are ca obiectiv îmbunătățirea siguranței și a sănătății la locul de muncă și a îngrijirilor medicale pe mare, perioade de repaus suficiente pentru menținerea sănătății și a siguranței echipajelor, protecția oferită de un contract de muncă și aceeași protecție socială de care beneficiază alți lucrători.

[10]             Comunicare a Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European: Construirea unui viitor durabil pentru acvacultură - Un nou impuls pentru strategia de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene, COM(2009) 162 final din 8 aprilie 2009.

[11]             Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului și Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.