[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 20.4.2011

COM(2011) 220 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluare intermediară a programului „Tineretul în Acțiune”

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluare intermediară a programului „Tineretul în Acțiune”

INTRODUCERE

Programul „Tineretul în acțiune” (denumit în continuare „programul”) care vizează dezvoltarea cooperării în domeniul tineretului în Uniunea Europeană, acoperă perioada 2007 - 2013. În conformitate cu articolul 15 din Decizia nr. 1719/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a programului[1], „Comisia prezintă (…) un raport de evaluare intermediară privind rezultatele obținute și aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a programului”.

Acesta este obiectul prezentului raport care se bazează pe o evaluare externă independentă și pe rapoartele privind punerea în aplicare a programului prezentate Comisiei de către țările participante.

Evaluarea poate fi consultată la următoarea adresă de internet: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports

OBIECTIVELE PROGRAMULUI

Începând cu 2007, punerea în aplicare a programului:

- a oferit tinerilor oportunități de învățare non-formală în scopul consolidării aptitudinilor și competențelor acestora (capacitatea de inserție profesională) și al promovării cetățeniei active în rândul tinerilor (participare).

- a oferit organizațiilor de tineret și persoanelor care activează în domeniul tineretului oportunități de formare profesională și cooperare în scopul consolidării profesionalismului și a dimensiunii europene a activității profesionale în domeniul tineretului în Europa.

Aceste realizări au la bază obiectivele generale ale programului care sunt:

1. „promovarea cetățeniei active în rândul tinerilor, în general, și a cetățeniei lor europene, în particular;

2. dezvoltarea solidarității și promovarea toleranței între tineri, în special în vederea consolidării coeziunii sociale în Uniunea Europeană;

3. favorizarea înțelegerii reciproce între tinerii din diferite țări;

4. contribuția la îmbunătățirea calității sistemelor de sprijinire a activităților tinerilor și a capacității organizațiilor din cadrul societății civile în domeniul tineretului;

5. promovarea cooperării europene în domeniul tineretului.”

și care „completează obiectivele urmărite în alte domenii de activitate comunitară, în special în domeniul învățării continue inclusiv formarea profesională și învățământul non-formal și informal, precum și în alte domenii cum ar fi cultura, sportul și ocuparea forței de muncă.”

CIFRE-CHEIE

Principalele rezultate cantitative ale programului în perioada 2007 - 2009 (a se vedea anexa) sunt următoarele:

- peste 380 000 de persoane (278 000 de tineri și 102 000 de persoane care activează în domeniul tineretului) au participat la program;

- din 42 700 de proiecte prezentate, 21 800 au fost acceptate (o creștere de 14% în 2008 față de 2007 și de 18% în 2009 față de 2008); proporția proiectelor acceptate a scăzut de la 52% în 2007, la 43% în 2009;

- programul a implicat anual aproximativ 20 000 de promotori (organizații pentru tineret, grupuri informale de tineri, organisme publice etc.) și, în conformitate cu o analiză efectuată pe baza datelor din 2009, rata de înnoire de la an la an a fost semnificativă (doar 28% dintre beneficiarii din 2009 beneficiaseră deja de program în 2008).

Creditele operaționale alocate programului pentru perioada 2007 – 2009 au atins suma de 405,4 milioane de EUR (360,9 milioane de EUR provenind din bugetul anual EU-27, iar 44,5 milioane de EUR corespunzătoare creditelor suplimentare, inclusiv contribuțiile din partea AELS/SEE și a țărilor candidate) și au fost utilizate în totalitate.

Având în vedere numărul mare de proiecte și necesitatea stabilirii de legături strânse cu beneficiarii, programul este gestionat, în principal, într-un mod „descentralizat” de către agențiile naționale (AN) stabilite în țările participante. Opt agenții naționale, pe lângă funcția de agenție națională pentru țările lor, constituie centre de resurse SALTO („ Support, Advanced Learning and Training Opportunities ” – oportunități de sprijin, învățare și formare profesională avansată) care oferă sprijin tuturor agențiilor naționale prin dezvoltarea de competențe geografice sau tematice speciale. Programul sprijină, de asemenea, centre care furnizează informații privind oportunitățile existente pentru tineri la scară europeană (rețeaua Eurodesk).

Anumite aspecte ale programului, care necesită o abordare „centralizată” la nivel european, sunt gestionate de Agenția executivă în domeniul educației, audiovizualului și al culturii.

EVALUARE

Proceduri

Evaluarea intermediară se bazează pe:

- rapoartele de evaluare din partea statelor membre și a altor țări participante (rapoarte naționale);

- un raport întocmit de un evaluator extern independent care, pe lângă rapoartele naționale menționate anterior și rezultatele monitorizării permanente efectuate de către Comisiei, a utilizat rezultatele propriei cercetări. Această evaluare externă a fost efectuată de ECORYS, în temeiul unui contract-cadru încheiat cu Comisia în 2006 în urma unei licitații.

Abordarea adoptată pentru evaluarea externă s-a bazat pe următoarele activități:

- cercetare documentară:

- interviuri (în special, cu beneficiari, autorități naționale și agenții naționale);

- grupuri țintă cu tineri;

- exploatarea rezultatelor unei anchete lansate de Comisie, în ianuarie 2010[2], efectuată pe un eșantion de 4 550 de participanți (tineri, persoane care activează în domeniul tineretului și organizații pentru tineret), care viza măsurarea impactului programului în ceea ce privește rezultatele de învățare și cetățenia activă a participanților tineri;

- un chestionar online lansat de ECORYS în iunie 2010 pe un eșantion de 3 920 de tineri participanți;

- un chestionar online efectuat pe un eșantion de 2 000 de tineri neparticipanți (grup de control);

- rapoarte naționale.

Concluziile evaluatorilor

Evaluatorii au formulat concluzii foarte pozitive privind o serie de aspecte referitoare la relevanța, complementaritatea și valoarea adăugată a programului, eficacitatea și eficiența sa. Evaluarea acestora este susținută de concluziile exprimate de autoritățile naționale în rapoartele lor.

În plus, aceștia subliniază câteva îmbunătățiri în raport cu programul precedent, deși logica intervenției prezintă în continuare câteva puncte slabe, iar programul continuă să fie complex.

De asemenea, aceștia ajung la concluzi că programul suportă bine comparația cu alte programe în ceea ce privește „satisfacția clientului” exprimată de către participanți. Rezultatele foarte pozitive în ceea ce privește satisfacția participanților la program sunt confirmate atunci când sunt comparate cu nivelul de satisfacție al eșantionului de „neparticipanți” care a luat parte la proiectele pentru tineri finanțate de alte programe.

Relevanța, complementaritatea și valoarea adăugată

Programul abordează problemele identificate la momentul adoptării sale (cum ar fi participarea redusă la viața comunitară și problema capacității de inserție profesională). Tinerii participanți și alte părți interesate consideră că diversele acțiuni sunt relevante. În conformitate cu problemele actuale identificate, anumite părți interesate doresc să se pună mai mult accentul pe capacitatea de inserție profesională; pe baza unei analize a problemei, acest factor ar putea fi consolidat fără ca obiectivele de participare să fie lăsate la o parte și ținându-se cont de complementaritatea activităților cu alte programe. Sprijinul pentru persoanele care activează în domeniul tineretului este considerat relevant, în măsura în care contribuie la calitatea activității profesionale în domeniul tineretului și la recunoașterea acesteia, precum și la calitatea educației non-formale. Organizațiile pentru tineret consideră programul relevant deoarece le permite să testeze abordări inovatoare și să-și consolideze capacitățile.

Programul este bine integrat în alte politici mai vaste ale UE privind tineretul care au fost definite la momentul stabilirii acestuia; de asemenea, acesta este în mare parte complementar strategiilor adoptate mai recent, cum ar fi Cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010 – 2018)[3] și Tineretul în mișcare[4].

În ceea ce privește complementaritatea, programul completează Programul de învățare pe tot parcursul vieții prin accentul pus pe educația non-formală și prin vizarea persoanelor care activează în domeniul tineretului care oferă sprijin tinerilor. În plus, obiectivele sale sunt relaționate cu programele Europa pentru cetățeni, chiar dacă domeniul de aplicare al programului este diferit datorită caracterului specific al priorității acordate învățării non-formale și tineretului în calitate de grup țintă. Faptul că acesta se concentrează pe incluziunea tinerilor cu mai puține oportunități este o altă caracteristică unică în comparație cu alte programe.

De asemenea, există un grad semnificativ de complementaritate cu programele naționale. Contextele naționale ale diferitelor țări participante la program diferă în mod considerabil în ceea ce privește politicile și celelalte programe existente. Anumite țări au activități naționale care sunt comparabile cu cele ale programului, în special în ceea ce privește sprijinirea inițiativelor tinerilor și voluntariatul. În cazul altui grup de țări, programul reprezintă, în special, un instrument complementar, deoarece se concentrează, mai ales, pe învățarea non-formală, acoperă schimbul de cunoștințe și experiență între țările participante, oferă oportunități transnaționale și pune accentul pe societatea civilă și pe incluziunea socială. Într-un al treilea grup de țări, nu există aproape niciun program pentru tineri, iar programul compensează lipsa de finanțare pentru acest grup țintă din aceste țări.

În ceea ce privește valoarea adăugată, principala contribuție a programului o constituie faptul că facilitează cooperarea internațională în domeniul tineretului. În plus, se efectuează o evaluare pozitivă a anumitor aspecte, cum ar fi domeniul de aplicare al învățării non-formale, participarea activă a tinerilor și posibilitatea de a învăța mai mult despre Europa și faptul că tinerii cu mai puține oportunități constituie un grup țintă. Pentru organizațiile pentru tineret și persoanele care activează în domeniul tineretului, schimbul internațional de experiență, învățarea interculturală și internațională și oportunitățile de formare profesională și de creare de rețele sunt subliniate ca valoare adăugată. Tinerii, înșiși, subliniază aspectul cooperării, componenta internațională și gama largă de activități ca aspecte importante ale valorii adăugate a programului.

Schimbul de experiențe și cooperarea sunt unele dintre cele mai valoroase elemente ale programului, care nu pot fi obținute cu ușurință de către un program național sau regional; același lucru se aplică în ceea ce privește scopurile privind mobilitatea ale programului. Activitățile care pot fi puse în aplicare doar într-o singură țară (cum ar fi, subacțiunea „Inițiativele tinerilor”) sunt considerate, adeseori, ca o primă etapă a programului și ca acțiuni la care este ușor de participat, ceea ce este adevărat, în special în ceea ce privește tinerii cu mai puține oportunități; prin urmare, valoarea adăugată este regăsită mai ales în schimburile internaționale.

Eficacitatea

Programul este eficient în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor privind tinerii și are efecte la nivel social care depășesc cadrul învățării non-formale. În pofida faptului că toate acțiunile contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor, există diferențe în ceea ce privește măsura în care diferitele subacțiuni contribuie la aceasta. Schimburile între tineri, în special, contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență la UE și a participării la viața democratică; Serviciul european de voluntariat contribuie cel mai mult la creșterea capacității de inserție profesională, dezvoltarea profesională, mobilitatea și competențele lingvistice, iar inițiativele pentru tineri contribuie, în mod semnificativ, la încurajarea spiritului antreprenorial și a creativității. Certificatul Youthpass (care vizează evaluarea competențelor dobândite în urma participării la un proiect al programului) este un instrument util pentru creșterea șanselor pe piața forței de muncă.

Prin intermediul proiectelor sprijinite, programul vizează în mod eficient tinerii cu mai puține oportunități. De asemenea, sunt organizate alte activități pentru a atinge grupul țintă, cum ar fi formarea profesională și furnizarea de informații privind incluziunea, care au un efect mai vast. Totuși, ar putea fi posibilă îmbunătățirea incluziunii tinerilor defavorizați prin încurajarea în continuare a organizațiilor de tineri să vizeze acest grup.

Majoritatea organizațiilor pentru tineret consideră că programul contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea sistemelor de sprijin a calității pentru activitățile tinerilor și a capacităților organizațiilor societății civile, precum și a promovării cooperării europene în domeniul tineretului. Cea mai mare parte a organizațiilor pentru tineret și a persoanelor care activează în domeniul tineretului sunt implicate în schimburile de bune practici și sunt create rețele. Dimensiunea internațională este foarte apreciată și sunt dobândite cunoștințe privind învățarea non-formală în activitatea profesională în domeniul tineretului. Prin urmare, în general, este raportată o ameliorare a calității activității profesionale în domeniul tineretului.

Influența programului asupra legislației naționale este limitată. Impactul acestuia asupra politicilor și practicilor naționale privind tinerii este mult mai promițător, în parte datorită faptului că agențiile naționale iau parte din ce în ce mai mult la decizia politică.

Mai mult de un tânăr din trei a auzit vorbindu-se despre program sau despre acțiunile acestuia[5]. În același timp, participanții și neparticipanții la program consideră că acesta nu este suficient de vizibil sau nu i se face destulă publicitate, lucru ce sugerează că există încă lucruri de îmbunătățit.

Programul are un impact durabil asupra participanților și a persoanelor care activează în domeniul tineretului în ceea ce privește participarea la evenimente post-program, continuă să lucreze pentru ONG-uri și își sporesc mobilitatea ulterioară. Durabilitatea în ceea ce privește parteneriatele și rețelele de organizații variază, fiind mult mai consistentă în ceea ce privește rețelele de tineri.

Programul este important în ceea ce privește durabilitatea pe termen lung a tipului de activități pe care le sprijină. Acest tip de activități nu ar putea fi finanțate, probabil, din alte surse, în absența programului. Părțile interesate nu ar putea să aibă acces la buget suplimentar în condițiile economice actuale. Prin urmare, posibilitățile de creștere a nivelului de cofinanțare sunt reduse. Totuși, în cazul în care este posibil, cofinanțarea ar trebui să fie solicitată, deoarece stimulează sentimentul de identificare cu proiectul și generează surse suplimentare.

Eficiența

Programul are cheltuieli adecvate și o rată de absorbție mare, ca urmare a marelui interes pe care-l suscită între părțile interesate.

Deși costurile privind gestionarea programului, în general, s-au dovedit a fi relativ mari, acestea se justifică prin participarea organizațiilor pentru tineri care candidează pentru prima dată și sunt, adeseori, organizații locale neexperimentate. Agențiile naționale au dezvoltat o abordare de sprijin intensiv care contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la consolidarea capacităților acestor organizații. În plus, accentul pus pe proiecte mici determină un număr relativ mare de proiecte care trebuie selecționate, contractate și monitorizate. În cele din urmă, există cinci runde de candidatură pe an pentru a oferi mai multe oportunități candidaților și pentru a menține dinamica programului. Prin urmare, sunt necesare resurse pentru asigurarea unei gestionări a programului în conformitate cu orientările sale și care să permită dezvoltarea capacităților în conformitate cu obiectivele acestuia.

Defalcarea bugetului este adecvată, iar agențiile naționale dispun de o anumită flexibilitate în ceea ce privește efectuarea de transferuri între subacțiuni, astfel încât structura bugetului să corespundă nevoilor reale. În general, agențiile naționale consideră că personalul de care dispun este suficient pentru a a-și îndeplini sarcinile, pe care unele dintre acestea le consideră a fi o sarcină administrativă relativ importantă, deși majoritatea acestora și-ar dori să facă mai mult. Îmbunătățirea unor instrumente, cum ar fi instrumentul pentru monitorizare YouthLink, ar putea contribui la ușurarea acestei sarcini.

Procesul de candidatură nu creează probleme importante în ceea ce privește procedurile de selecție și informațiile privind locațiile în care pot fi depuse candidaturile (centralizate sau descentralizate). Sarcina administrativă legată de completarea formularului de candidatură și de raportare este percepută, în general, ca fiind mare în relație cu bugetele disponibile pentru proiecte. În general, se solicită o simplificare, o utilizare mai redusă a jargonului și furnizarea de instrumente de candidatură și raportare electronice.

Diviziunea sarcinilor între agențiile naționale și agenția executivă (EACEA) este, în general, clară, inclusiv în cazurile în care acțiunea este pusă în aplicare la ambele niveluri. Totuși, o mai mare descentralizare ar fi utilă. Punerea în aplicare centralizată continuă să fie necesară în cazul (a) subacțiunilor cu bugete prea limitate pentru a fi puse în aplicare în mod eficient la nivel descentralizat și (b) al proiectelor care implică părți interesate/beneficiari la nivel UE.

Instrumentele de gestionare au fost îmbunătățite în mod considerabil în comparație cu programul precedent. Monitorizarea se bazează pe indicatori și numeroase formate standard au fost elaborate. În plus, beneficiarii sunt foarte satisfăcuți în ceea ce privește structurile de punere în aplicare a programului.

Impactul general al programului

Există o convergență remarcabilă între evaluările naționale și în raport cu evaluarea efectuată la nivel european, în special în ceea ce privește impactul programului.

Participarea la program este considerată o experiență de învățare marcantă: „[programul] contribuie puternic la promovarea învățării non-formale și la promovarea și dezvoltarea competențelor cheie. În plus, (...) programul contribuie la recunoașterea învățării non-formale ca un domeniu separat pentru dobândirea de competențe.” (DE). „Programul transformă viața beneficiarilor și determină o creștere a oportunităților de educație și de ocupare a forței de muncă.” (UK)

Această experiență de învățare într-un cadru non-formal poate crea punți către educația formală și formarea profesională: „Programul oferă participanților posibilități pe care aceștia nu le-ar avea în cadrul instituțiilor de învățământ formal. Aceste posibilități adăugate au, de asemenea, efectul de a crește dorința participanților care se confruntă cu dificultăți în sistemul de învățământ formal de a rămâne sau de a se reîntoarce în învățământul formal. În consecință, se pare că participarea la activitățile programului ar putea reconcilia unele dintre grupurile „refractare” cu învățarea, contribuind astfel la realizarea priorității naționale de 95% de diplome de absolvire a liceului.” (DK). „Efectele sociale și secundare mai ample sunt că programul stimulează inovarea și crește motivarea tinerilor de a studia.” (NL)

În ceea ce privește participarea și cetățenia activă: „Din perspectiva politicii europene de tineret, programul este un instrument pedagogic important pentru stimularea interesului pentru realitățile sociale și politicile europene și pentru comportamentul civic bazat pe valori europene.” (RO). „Activitățile (...) ameliorează viziunea pe care tinerii o au despre UE. (…) Programul îmbunătățește în mare măsură conștiința socială a participanților, precum și simțul lor de responsabilitate și nivelul de maturitate.” (DK)

Contribuțiile naționale evocă deschiderea programului către tinerii defavorizați: „Tinerii șomeri (…) au primit oferte specifice. De asemenea, se cooperează cu Fondul estonian de asigurare de șomaj.” (EE). „Pentru mulți dintre tinerii participanți, aceasta este prima dată când ies nu doar din Suedia, ci din regiunea lor natală.” (SE)

Programul este perceput ca având un impact puternic asupra profesionalizării activității în domeniul tineretului: „Programul are o puternică dimensiune educațională, având în vedere faptul că produce în mod continuu noi contribuitori competenți la politicile naționale și europene pentru tineret. Formarea profesională în cadrul programului este de înaltă calitate, specifică și de actualitate.” (FI). „Valoarea adăugată a programului, pentru promotori, rezidă, pe de o parte, în formarea profesională (perfecționare) a personalului acestora în domenii și metode de lucru proprii sectorului internațional al tineretului și, pe de altă parte, în stabilirea și dezvoltarea de structuri de rețele și în extinderea sau vizibilitatea ofertelor acestora.” (DE). „Prin mai marea sa accesibilitate, programul a reușit să atragă noi organizații, precum și categorii de tineri care au un acces redus la programe educaționale tradiționale.” (RO). „Este puțin probabil ca proiectul să continue în cazul în care finanțarea este oprită deoarece nu va exista nicio finanțare din partea guvernului olandez care să o înlocuiască, iar majoritatea beneficiarilor afirmă că în absența finanțării nu ar fi început proiectul. Diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectelor funcționează bine.” (NL)

Contribuțiile naționale raportează un impact mai amplu al programului: „Programul a creat o valoare adăugată semnificativă la nivel național. A adus conceptul de educație non-formală în domeniul educației. (…) În plus, (…) acest program contribuie semnificativ la elaborarea politicilor de tineret în Turcia.” (TR). „O nouă lege privind activitatea profesională în domeniul tineretului, intrată în vigoare la 1 septembrie 2010, se bazează într-o anumită măsură pe experiența dobândită în cursul programului, de exemplu, subliniază importanța învățării informale și non-formale în cadrul activității profesionale în domeniul tineretului.” (EE). „Învățarea non-formală este un aspect esențial al programului și reprezintă o resursă importantă pentru facilitarea tranziției între studii și viața profesională pentru tineri. Acest program este strâns legat de prioritățile naționale și are un rol important în sprijinirea acestora. Printre măsurile naționale influențate de program, poate fi menționată adoptarea programelor naționale cum ar fi „Serviciul voluntar de orientare” (...) inspirat de Serviciul european de voluntariat.” (LU)

Importanța programului în contextul național este ilustrată în continuare prin diferite exemple: „Programul are un rol foarte important deoarece nu există o politică de tineret coerentă care să fie pusă în aplicare de către stat la nivel național. Acesta permite punerea în aplicare a politicii europene (pentru tineret) la nivel național, ceea ce acordă agenției naționale un rol foarte important în acest domeniu în Polonia. (…) Programul reprezintă instrumentul cel mai utilizat pentru promovarea și punerea în aplicare a educației non-formale în Polonia. (…) Acesta nu are echivalent în anumite domenii (schimburi multilaterale, în special cu țările non-UE). (…) Programul oferă posibilități de dezvoltare pentru organizațiile pentru tineret, atât în ceea ce privește utilizarea unei game largi de oportunități de cofinanțare a activităților, cât și dezvoltarea personală a angajaților.” (PL). „Gama largă de acțiuni și tipuri de activități oferă grupurilor vizate oportunități diverse care nu sunt disponibile la nivel național.” (DK). „Programul oferă o serie de oportunități care nu există în nicio altă parte, fie că este vorba de conceptul unic al Serviciului european de voluntariat, fie de sprijinul oferit inițiativelor locale ale tinerilor, care se pot familiariza pentru întâia dată cu gestionarea proiectelor.” (CZ). „Programul sprijină activități pentru care nu există aproape niciun alt tip de finanțare disponibil.” (BE-NL). „Programul [sprijină] sectorul tineretului în Malta, permițând organizațiilor de tineret să organizeze activități care, fără sprijinul programului, nu ar fi posibile.” (MT)

RECOMANDăRI PRINCIPALE șI OBSERVAțII ALE COMISIEI

Evaluatorii au făcut o serie de recomandări care oferă indicații prețioase și reprezintă o importantă bază de reflecție atât în ceea ce privește actuala punere în aplicare a programului, cât și exercițiul conceptual privind un program viitor. Principalele recomandări făcute sunt prezentate în continuare (în caractere cursive), inclusiv un comentariu privind modul în care Comisia intenționează să țină cont de acestea.

Îmbunătățirea logicii pe care se va baza viitorul program

Deși s-au înregistrat progrese în raport cu programul anterior, logica de intervenție a programului poate fi încă îmbunătățită.

Comisia intenționează să reducă numărul de acțiuni propuse într-un program viitor în scopul de a-l raționaliza, a-l simplifica, a-l face mai lizibil și vizibil și pentru ca rezultatele acestuia să poată fi măsurate cu mai multă ușurință.

Luarea în considerare a punerii unui accent mai mare asupra capacității de inserție profesională

Noile strategii care constituie baza pentru programe viitoare sugerează o creștere a accentului pus pe capacitatea de inserție profesională. Totuși, aceasta ar trebui obținută fără a pierde din vedere obiectivele privind participarea și societatea civică.

În contextul inițiativei „Tineretul în mișcare” și al strategiei Europa 2020, Comisia intenționează să consolideze dimensiunea pedagogică a activităților propuse tinerilor, în scopul sprijinirii în mod cât mai eficient cu putință a dobândirii de aptitudini și competențe prin astfel de activități non-formale.

Menținerea unei combinații între sprijinul pentru organizațiile de tineret și persoanele care activează în domeniul tineretului și subvențiile directe acordate tinerilor

Consolidarea capacităților în sectorul activității profesionale în domeniul tineretului contribuie la o creștere a calității, dar finanțarea rămâne necesară în vederea participării tinerilor la activități de învățare non-formală. Echilibrul actual este adecvat și nu este de dorit să se acorde sprijin organizațiilor pentru tineret și persoanelor care activează în domeniul tineretului în defavoarea tinerilor, deoarece nu există multe alte resurse pentru participarea acestora la activități de tipul celor oferite de program.

Comisia este de acord cu faptul că un program viitor ar trebui să continue vizarea tinerilor în sine, ținând cont de eficacitatea activităților și de faptul că, în unele țări, acestea reprezintă singurele oportunități transnaționale disponibile. Pe de altă parte, trebuie examinat în ce măsură poate fi obținut un impact mai mare prin consolidarea sprijinului oferit persoanelor care activează în domeniul tineretului. Programul viitor va trebui să găsească echilibrul adecvat între aceste două obiective.

Consolidarea promovării Youthpass

În vederea creșterii valorii Youthpass, ar trebui utilizate mai multe activități de promovare și de sensibilizare a publicului.

Youthpass a fost introdus în 2007 și, la început, a fost aplicat într-un număr limitat de activități ale programului. La momentul actual, Comisia intenționează să îl promoveze mai mult.

Promovarea mai mare a activităților destinate „tinerilor defavorizați” și definirea costurilor

Posibilitățile de finanțare suplimentare propuse pentru tinerii defavorizați ar putea fi promovate și definite mai bine.

Comisia intenționează să țină cont de această recomandare atunci când va defini viitoarele reguli privind finanțarea.

Eficientizarea vizării tinerilor prin strategii de comunicare suplimentare

Se pare că mesajul a fost bine primit de către organizațiile pentru tineret și persoanele care activează în domeniul tineretului. Prin urmare, vizibilitatea și promovarea programului ar trebui să fie direcționate pe canale suplimentare pentru a ajunge la un grup mai vast. Sugestiile includ promovarea prin intermediul școlilor a unei mai bune utilizări a internetului (cu informații care răspund mai mult nevoilor tinerilor) și a utilizării mijloacelor de comunicare socială.

Comisia intenționează să urmeze această recomandare în ambele aspecte: o mai bună diseminare și exploatare a rezultatelor proiectelor subvenționate (în special, printr-o platformă care vizează expunerea rezultatelor diverselor programe europene în domeniul educației și al culturii); și o mai mare vizibilitate a programului (posibil, prin recurgerea la noile mijloace de comunicare socială).

Analizarea măsurilor de reducere a sarcinii administrative

Finanțarea proiectelor relativ mici care implică organizații locale reprezintă o alegere explicită în cadrul programului, în conformitate cu temeiul său juridic, și contribuie la consolidarea capacităților, pe de o parte, dar determină o sarcină administrativă și costuri de gestionare relativi mari, pe de altă parte. Se recomandă efectuarea unei anchete pentru a stabili dacă această sarcină și aceste costuri pot fi reduse prin punerea în aplicare a unor măsuri de eficacitate.

Punerea în aplicare a viitorului program ar trebui să fie simplificată prin diferite metode (raționalizarea acțiunilor propuse, găsirea echilibrului optim între costuri și beneficii ale controalelor, recurgerea mai mare la forme simplificate de finanțare la tarife forfetare etc.) pentru a-l face mai accesibil pentru beneficiari, dar și mai economic în ceea ce privește resursele administrative ale organismelor de punere în aplicare. Unele măsuri vor fi deja introduse în cadrul actualului program.

Îmbunătățirea sistemului de monitorizare

Ar fi utilă transformarea sistemului de monitorizare într-un instrument de gestionare mai amplu.

Comisia a lansat deja procesul care vizează definirea unui sistem de gestionare și monitorizare mai adecvat pentru viitorul program. Acest proces include un grup de utilizatori care cuprinde reprezentanții agențiilor naționale.

CONCLUZIILE COMISIEI

Evaluarea pozitivă care a rezultat din această evaluare intermediară sprijină rezultatele anchetei de monitorizare lansată în 2010 între diferitele categorii de beneficiari ai programului, care au demonstrat, printre altele, că:

- 77% dintre tinerii participanți au învățat să identifice mai bine oportunitățile pentru viitorul personal sau profesional și 66% consideră că posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă este mult mai mare grație experienței dobândite în cadrul proiectului;

- 88% dintre persoanele active în domeniul tineretului consideră că au obținut competențe și cunoștințe pe care nu le-ar fi putut obține prin proiecte organizate la nivel național.

- 92% dintre organizațiile pentru tineret cred că este „foarte adevărat” sau „oarecum adevărat” că participarea la un proiect susținut prin programul „Tineretul în acțiune” le-a îmbunătățit competențele de gestionare a proiectelor;

Comisia intenționează să pună în aplicare toate recomandările emise de evaluatori în vederea îmbunătățirii în continuare a eficienței și eficacității unui program care primește, de la an la an, un număr din ce în ce mai mare de cereri de finanțare. Unele dintre aceste recomandări vor conduce la un plan de acțiune care vizează îmbunătățirea gestionării programului actual, în timp ce altele vor contribui la definirea acțiunilor care vor fi propuse tinerilor la nivel european după încheierea actualului program „Tineretul în acțiune”.

Anexa

Programul „Tineretul în acțiune” - Rezultate 2007-2009

Cheltuieli (milioane EUR) | Numărul de proiecte selectate | Numărul de participanți |

Tineret pentru Europa |

1.1 | Schimburi de tineri | 82 293 | 3 947 | 123 286 |

1.2 | Sprijin pentru inițiativele tinerilor | 29 244 | 3 970 | 40 396 |

1.3 | Proiecte privind democrația participativă | 21 315 | 301 | 22 647 |

Serviciul European de Voluntariat |

Serviciul European de Voluntariat | 128 023 | 6 675 | 16 491 |

Tineret în lume |

3.1 | Cooperarea cu țările din vecinătatea UE | 23 140 | 1 511 | 40 807 |

3.2 | Cooperarea cu alte țări | 7 360 | 85 | - |

Sisteme de sprijin al tineretului |

4.1 | Sprijin pentru organismele active în domeniul tineretului la nivel european | 8 965 | 275 | - |

4.2 | Sprijin pentru Forumul European al Tineretului | 6 855 | - | - |

4.3 | Formarea și integrarea în rețea a persoanelor care lucrează în domeniul tineretului și în organizațiile de tineret | 37 634 | 4 630 | 88 313 |

4.4 | Proiecte care încurajează inovarea și calitatea | 2 314 | 28 | - |

4.5 | Activități de informare pentru tineri și pentru persoanele care activează în domeniul tineretului și în organizațiile de tineret | 2 448 | 37 | - |

4.6 | Proiecte de parteneriat | 1 950 | 30 | 11 785 |

4.7 | Sprijin pentru structurile programului | 39 552 | - | - |

4.8 | Valoarea adăugată a programului | 1 311 | - | - |

Sprijinirea cooperării la nivel european în domeniul tineretului |

5.1 | Întâlniri între tineri și persoanele responsabile cu politica în domeniul tineretului | 10 363 | 283 | 37 432 |

5.2 | Sprijin pentru activitățile care vizează o mai bună înțelegere și cunoaștere a problematicilor privind tineretul | 0 134 | - | - |

5.3 | Cooperarea cu organizațiile internaționale | 2 476 | - | - |

Total | 405 377 | 21 772 | 381 157 |

[1] JO L 327, 24.11.2006, p. 30.

[2] http://ec.europa.eu/youth/focus/focus1757_en.htm

[3] JO C 311, 19.12.2009, p. 1.

[4] COM/2010/0477 final din 15.9.2010.

[5] Anchetă realizată pe tineri neparticipanți.