2.9.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 259/26

—

reamintește că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020;

—

subliniază importanța eficienței energetice a clădirilor;

—

crede că este nevoie de mai multă transparență în ceea ce privește orientarea investițiilor. Statisticile privind producția de energie și utilizarea acesteia ar trebui făcute publice, ca și statisticile privind emisiile;

—

propune ca cel puțin o linie prioritară specifică distinctă din fondurile structurale pentru 2014-2020 să fie destinată utilizării și producției durabile de energie, acordând acestui obiectiv întreaga vizibilitate și importanță cuvenită;

—

solicită ca, în cadrul politicii de coeziune, să fie definită o componentă urbană specifică, menită să susțină elaborarea unor planuri de acțiune pentru energie durabilă (îmbunătățirea și extinderea încălzirii centralizate, cogenerarea, producția și utilizarea de energie din resurse regenerabile, iluminarea publică, transportul în comun și mobilitatea „ușoară”, eficiența energetică a clădirilor, etc.). Astfel ar fi create servicii de sprijin pentru autoritățile locale, de exemplu prin înființarea unor agenții de energie locale sau regionale;

—

reamintește că Fondul social european ar trebui să se concentreze pe crearea de capacități umane la nivel local, esențiale pentru dezvoltarea viitoare a localităților cu consum redus de energie și stimulante pentru economiile locale;

—

sprijină mecanismele de finanțare mai eficiente care ar putea promova parteneriatele public-privat. În contextul de față ar putea fi luate în considerare împrumuturi cu dobândă redusă sau fără dobândă, garanții bancare, fonduri de rulment locale și alte instrumente financiare inovatoare, care, în conformitate cu principiul adiționalității, ar putea fi utilizate în combinație cu finanțarea de care beneficiază nivelurile local și regional prin fondurile structurale.

Raportor general

Ilmar REEPALU (SE-PSE), membru al Consiliului municipal din Malmö

Document de referință

Scrisoarea din 14 februarie 2011 a Comisiei Europene

1.

este pe deplin conștient de faptul că schimbările climatice reprezintă o provocare globală majoră, cu diferențe semnificative în ceea ce privește impactul regional și local. Abordarea problemelor legate de schimbările climatice cere o concentrare asupra condițiilor și posibilităților existente la nivel local și regional, cu soluții locale și regionale inteligente. Provocările determinate de schimbările climatice sunt prea ample pentru a putea fi abordate doar de către un singur stat membru în parte; în acest sens, Uniunea Europeană poate aduce o valoare adăugată;

2.

subliniază faptul că în contextul Strategiei Europa 2020, obiectivele privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială și cele privind clima și energia sunt strâns interdependente și sunt, toate, elemente esențiale pentru atingerea obiectivului general al coeziunii sociale și teritoriale. Măsurile-cheie pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 se bazează pe creșterea inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii;

3.

subliniază că Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 („Asigurarea noastră de viață și capitalul nostru natural”) reprezintă un instrument complementar adecvat în combaterea schimbărilor climatice, care cuprinde măsuri indispensabile de durabilitate și adaptare la schimbările climatice;

4.

reamintește că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și în trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin reducerea consumului de energie, descentralizarea aprovizionării cu energie, creșterea utilizării surselor regenerabile de energie și asigurarea durabilității ecosistemului față de schimbările climatice, menținerea și sporirea numărului de absorbanți de CO2;

5.

consideră că imprevizibilitatea condițiilor climatice amenință sănătatea publică, infrastructura, agricultura, biodiversitatea, securitatea hidrică și alimentară, precum și dezvoltarea economică; aceste chestiuni trebuie, în consecință, abordate prin ameliorarea planificării, practicilor și tehnologiilor existente la nivelul economiei noastre urbane și rurale;

6.

este convins că atunci când măsurile în favoarea climatului se bazează pe principiul creșterii inteligente, acestea pot avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice, asupra locurilor de muncă în domeniul ecologic, asupra stabilității, coeziunii sociale și calității vieții; în acest sens, este necesară identificarea posibilelor sectoare și beneficii generate de schimbările climatice, care ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare economică;

7.

consideră că achizițiile publice și investițiile legate de climă pot stimula creșterea echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii. Integrarea dezvoltării economice, coeziunea socială și finanțarea de măsuri ecologice pot stimula trecerea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

8.

este convins că prin investiții într-o specializare inteligentă la scară locală, UE poate ajuta regiunile în dezvoltarea unor soluții inovatoare, utilizând condițiile și posibilitățile existente la fața locului în vederea dezvoltării unor economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

9.

este convins că investițiile în vederea creării de orașe și regiuni europene durabile poate consolida poziția întreprinderilor europene pe o piață mondială aflată în expansiune;

10.

consideră necesară implicarea sectorului antreprenorial în dezvoltarea de economii durabile, prin promovarea de politici și strategii care să includă preocupările sociale și ecologice în operațiunile lor comerciale, și responsabilizarea acestui sector în ceea ce privește consecințele și impactul acțiunilor lor;

11.

subliniază că măsurile favorabile climei necesită o finanțare considerabilă pe termen lung. Trecerea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice presupune investiții prioritare în eficiența energetică, clădiri, energii regenerabile, transport nepoluant și alte soluții de sisteme inteligente în vederea unei mai bune utilizări a resurselor; regiunile urbane și rurale din întreaga UE au urgentă nevoie de un sprijin crescut în vederea atenuării efectelor generate de schimbările climatice la nivel local și regional și a continuării eforturilor de adaptare; evidențiază estimările Comisiei, conform cărora, pentru a face tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, UE ar avea nevoie să investească în următoarele patru decenii, în medie, un plus de 270 de miliarde EUR (1,5 % din PIB-ul său anual) și că, prin punerea în practică a măsurilor în favoarea climei, pot fi create încă 1,5 milioane de locuri de muncă până în 2020;

12.

recomandă consolidarea substanțială a inițiativei Convenția primarilor, care ar trebui să fie dotată cu resurse adecvate pentru a sprijini localitățile și regiunile în pregătirea operațională a planurilor de măsuri în favoarea climei și în elaborarea, în cooperare cu parteneri internaționali (precum Conferința primarilor din SUA), a unor standarde comune pentru amprenta de carbon;

13.

reamintește în special că producătorii de energie regenerabilă la toate nivelurile trebuie să dispună de programe de sprijin, în condițiile în care exploatarea potențialului energetic la nivel local și regional este indispensabil pentru realizarea obiectivelor 20-20-20 ale UE;

14.

subliniază că pentru atenuarea efectelor generate de schimbările climatice la nivel local și regional, eficiența energetică a clădirilor este deosebit de importantă, în condițiile în care sectorul construcțiilor – deci cel al clădirilor rezidențiale și comerciale – este cel mai mare consumator de energie și cel mai important producător de emisii de dioxid de carbon în UE, fiind responsabil pentru aproximativ 40 % din consumul energetic final total al UE;

15.

subliniază necesitatea unor eforturi intensificate în favoarea unor sisteme de transport durabile, a modificării obiceiurilor de transport ale cetățenilor și a unor vehicule nepoluante pentru a spori eficiența, a reduce emisiile și a îmbunătăți calitatea aerului și subliniază că este important ca transporturile publice locale din aglomerațiile urbane să fie ecologice. CoR solicită intensificarea investițiilor din fonduri structurale într-un transport în comun ecologic și în decarbonizare;

16.

semnalează importanța promovării dezvoltării și perfecționării absorbanților de CO2, care contribuie la reducerea concentrării de dioxid de carbon din atmosferă, în special în regiunile cu resurse geologice și/sau naturale mai importante;

17.

subliniază că UE trebuie să-și îndeplinească angajamentele financiare legate de climă pe care și le-a asumat pe plan internațional; împărtășește punctul de vedere conform căruia resursele financiare provenite de pe piața internațională de certificate de emisii de carbon ar trebui să se numere printre sursele de sprijin pentru proiectele din țările în curs de dezvoltare;

18.

consideră indispensabilă sensibilizarea populației în legătură cu caracterul nesustenabil al modelului actual de consum de resurse;

19.

consideră necesară îmbunătățirea schimbului reciproc de cunoștințe între mediul științific și cel politic, pentru îmbunătățirea luării unor decizii bazate pe dovezi științifice;

20.

consideră că principiile subsidiarității, parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri sunt indispensabile pentru implementarea fondurilor structurale; reiterează ideea că autoritățile locale și regionale trebuie să participe în mod deosebit la elaborarea, negocierea și punerea în aplicare a contractelor de parteneriat aparținând cadrului strategic comun al fondurilor UE. Acest cadru ar trebui văzut ca o posibilitate substanțială și unică în același timp pentru UE, în vederea garantării unei mai mari coerențe a cheltuielilor aparținând diferitelor domenii politice și niveluri de guvernanță;

21.

își reiterează opoziția față de instituirea unui unic fond monotematic pentru schimbările climatice, care, bazându-se în principal pe resurse alocate în prezent prin fondurile structurale, ar grupa toate instrumentele financiare ale UE de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. Nu numai că transferul de fonduri ar putea cauza o pierdere netă de resurse alocate combaterii schimbărilor climatice, ci, în plus, această abordare ar putea pune sub semnul întrebării integrarea proiectelor legate de schimbările climatice în strategiile de dezvoltare regionalizate;

22.

propune ca răspunsurile locale și regionale la schimbările climatice să fie considerate drept complementare la politicile la nivel internațional, european și național, bazate pe schimburi și cooperare între regiunile care se confruntă cu pericole și posibilități similare;

23.

consideră că abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri trebuie dezvoltată în continuare, dat fiind că atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea pot fi realizate cu succes numai printr-o implicare a tuturor nivelurilor de guvernanță. În acest context, CoR a cerut Comisiei Europene și statelor membre să aplice principiul subsidiarității;

24.

subliniază așadar importanța evitării obstacolelor administrative la toate nivelurile în UE. Acest lucru necesită acțiuni coordonate între autoritățile locale, regionale și naționale și Comisia Europeană.

25.

reiterează faptul că „alianțele” sectoriale sau intersectoriale pentru energie și climă, create între regiuni și întreprinderi, trebuie încurajate, pentru a promova astfel inovarea și trecerea rapidă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice. Asemenea parteneriate public-privat ar trebui să vizeze în mod explicit dezvoltarea și aplicarea de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, dezvoltarea și îmbunătățirea absorbanților de dioxid de carbon și măsuri de adaptare la schimbările climatice și ar trebui să beneficieze în acest scop de sprijin specific din partea fondurilor structurale;

26.

crede că este nevoie de mai multă transparență în ceea ce privește orientarea investițiilor. Statisticile privind producția de energie și utilizarea acesteia ar trebui făcute publice, ca și statisticile privind emisiile, în special cele referitoare la modificarea parametrilor fizici ai climei; de asemenea, ar trebui aplicat un sistem de urmărire a cheltuielilor bugetare ale UE privitoare la climă, astfel încât UE să poată stabili clar ce cotă din cheltuielile sale are legătură cu măsurile în favoarea climei;

27.

consideră că politica din domeniul adaptării la schimbările climatice și al atenuării lor, precum și politica energetică ar trebui să se numere printre prioritățile absolute ale bugetului UE;

28.

subliniază că bugetul UE ar trebui să sprijine principiul guvernanței pe mai multe niveluri și că toate măsurile UE ar trebui să se bazeze pe o abordare orizontală, care să combine măsurile de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, și în care să fie clar specificată repartizarea competențelor și responsabilităților politice și financiare între nivelurile de guvernanță local, național și european, precum și între diferitele politici, pentru a evita apariția unor lacune, inconsistențe și duplicări ale răspunsurilor politice;

29.

consideră că legislația UE și condiționalitatea cheltuielilor acesteia reprezintă elementele-cheie pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 și apreciază că măsurile în favoarea climei ar trebui să se integreze în toate secțiunile relevante de cheltuieli, inclusiv în fondurile structurale și în fondurile pentru agricultură, dezvoltare rurală, cercetare, inovare și cooperare externă; integrarea se referă la redefinirea priorităților acordate politicilor existente în vederea promovării durabilității, cu recunoașterea faptului că aceeași măsură poate și trebuie să urmărească în același timp mai multe obiective;

30.

consideră că alocarea adecvată și utilizarea eficientă a resurselor bugetare limitate poate fi asigurată în mod optim dacă măsurile în favoarea climei și eficiența energetică sunt incluse ca priorități transversale în cadrul fondurilor structurale, a PAC și a programelor-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică (viitorul FP 8). În plus, viitorul instrument Life+ pentru mediu și măsuri în favoarea climei ar trebui să completeze integrarea, disponibilizând mai multe fonduri pentru măsurile în favoarea climei, și să testeze noi abordări privitoare la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora;

31.

sprijină ideea unei perioade bugetare de zece ani care ar contribui substanțial la stabilitatea și previzibilitatea programelor de finanțare, ceea ce ar permite o definire mai specifică a priorităților;

32.

regretă absența unor angajamente adiționale specifice în cadrul „Strategiei energetice 2011-2020” cu privire la finanțarea investițiilor în energie regenerabilă la nivel local și regional, în pofida faptului că Comisia a recunoscut rolul autorităților locale și regionale în acest sens;

33.

propune ca cel puțin una dintre liniile prioritare specifice ale fondurilor structurale pentru 2014-2020 să fie destinată utilizării și producției durabile de energie, acordând acestui obiectiv întreaga vizibilitate și importanță cuvenită;

34.

menționează că se poate constata o modificare a conceptului de oraș durabil, prin crearea unor instalații locale de producție de energie, creșterea mobilității electrice, utilizarea de rețele inteligente și a altor soluții și sisteme pentru o mai bună utilizare a resurselor, și solicită ca în cadrul politicii de coeziune să fie definit un domeniu specific în favoarea orașelor, menit să susțină elaborarea unor planuri de acțiune pentru energie durabilă (îmbunătățirea și extinderea încălzirii centralizate, cogenerarea, producția și utilizarea de energie din resurse regenerabile, iluminarea publică, transportul în comun și mobilitatea „ușoară”, eficiența energetică a clădirilor etc.). Astfel ar fi create servicii de sprijin pentru autoritățile locale, de exemplu prin înființarea unor agenții de energie locale sau regionale;

35.

reiterează intenția Comisiei Europene de a promova soluțiile energetice locale și de a dezvolta în continuare inițiativa „orașelor inteligente” (contoare și rețele inteligente) pentru a promova investițiile ecologice și eficiente din punct de vedere energetic; în acest sens, invită Comisia Europeană să preia și să transpună aceste intenții pozitive în cadrul fondurilor structurale 2014-2020;

36.

solicită creșterea cu cel puțin 5 % a fondurilor alocate pentru dezvoltare regională sau pentru politica de coeziune și destinate creșterii eficienței energetice a gospodăriilor, ceea ce ar corespunde unui nivel mediu de cel puțin 15 % din sumele alocate prin FEDER la nivelul UE;

37.

subliniază rolul-cheie al sprijinirii prin fonduri structurale pentru dezvoltarea cunoștințelor, elaborarea unor soluții inovatoare și sensibilizarea opiniei publice cu privire la provocările și oportunitățile pe care le prezintă necesitatea de combatere, atenuare și adaptare la schimbările climatice;

38.

consideră importantă promovarea de abordări participative și platforme de cunoaștere care să includă toate sectoarele implicate în combaterea schimbărilor climatice și care să impulsioneze cercetarea, pe baza politicii respective;

39.

solicită autorității bugetare să garanteze o finanțare adecvată și să crească nivelul de cheltuieli pentru cercetare și inovare în domeniul efectelor schimbărilor climatice, al reducerii emisiilor de dioxid de carbon și al adaptării la schimbările climatice, în special în materie de energie, și să asigure punerea în aplicare a planului strategic de tehnologie energetică, nu numai la nivel UE și național, dar și la nivel local și regional, inclusiv prin sprijinirea clusterelor și a IMM-urilor inovatoare;

40.

subliniază importanța integrării modalităților de finanțare a tehnologiilor durabile și a inovării, necesare pentru crearea unor tehnologii noi și inteligente, prin includerea tuturor chestiunilor și măsurilor referitoare la schimbările climatice în toate programele și strategiile UE;

41.

subliniază importanța diseminării soluțiilor inteligente și a inovațiilor de vârf sub forma unor proiecte demonstrative, pentru a schimba mentalitățile, a consolida creșterea ecologică și pentru a sprijini Strategia Europa 2020;

42.

subliniază că Fondul social european poate fi folosit pentru a promova practici durabile în cadrul profesiilor existente și a dezvolta noi competențe în tehnologii și servicii mai ecologice, dat fiind faptul că FSE este un instrument menit să ajute lucrătorii și întreprinderile să se adapteze noilor realități economice;

43.

reamintește, prin urmare, că Fondul social european ar trebui să se concentreze pe crearea de capacități umane la nivel local și regional, esențiale pentru dezvoltarea viitoare a localităților și regiunilor cu consum redus de energie, în care să se poată pune în aplicare măsuri eficiente de adaptare la schimbările climatice și/sau atenuare a efectelor acestora și stimulante pentru economiile locale;

44.

subliniază importanța sprijinului acordat interacțiunii dintre zonele urbane și cele rurale și sporirea acesteia, adoptând de exemplu o abordare integrată și atractivă cu privire la eficiența energetică, la transportul public ecologic, la menținerea serviciilor ecologice sau la gestiunea apelor;

45.

consideră că politica agricolă comună ar trebui să-i răsplătească pe agricultori și pe administratorii de terenuri pentru livrarea unor bunuri publice, cum ar fi producția de energie regenerabilă, conservarea unor zone importante prin rolul lor de absorbant de CO2, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice;

46.

consideră că este nevoie de o condiționalitate sporită sau de o ecologizare mai accentuată a PAC (pilonul I și pilonul III al PAC);

47.

subliniază că Fondul de dezvoltare rurală (pilonul II al PAC) continuă să fie o metodă vitală de ajutorare a agricultorilor și de inovare și diversificare a economiilor rurale și propune o extindere a domeniului său actual de aplicare, pentru a cuprinde și atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, abordarea altor mize legate de resurse, cum ar fi gestionarea apelor, a biodiversității și a solului;

48.

reamintește faptul că a salutat „realocarea fondurilor neutilizate în cadrul Capitolului II din Regulamentul (CE) nr. 663/2009”, care au fost „puse la dispoziția autorităților locale și regionale, pentru finanțarea proiectelor în materie de energie durabilă” și subliniază că acest nou instrument de finanțare european în materie de eficiență energetică trebuie să fie considerat un precedent important, de urmat în viitor;

49.

reiterează că există „o relație strânsă […] între planurile de redresare și investițiile în eficiență energetică și în energie din surse regenerabile” în contextul crizei actuale;

50.

subliniază că, în condițiile în care dezvoltarea la nivel local și regional a unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice va contribui la îmbunătățirea competitivității globale europene în materie de economie ecologică, aceasta ar trebui să poată beneficia de cofinanțare prin obligațiuni pentru proiecte specifice, emise de BEI;

51.

sprijină mecanismele de finanțare mai eficiente care ar putea promova parteneriatele public-privat. În contextul de față ar putea fi luate în considerare împrumuturi cu dobândă redusă sau fără dobândă, garanții bancare, fonduri de rulment locale și alte instrumente financiare inovatoare, care, în conformitate cu principiul adiționalității ar putea fi utilizate în combinație cu finanțarea de care beneficiază nivelul local și regional prin fondurile structurale;

52.

sprijină ideea că ar trebui puse la dispoziție noi posibilități de finanțare, alocându-se nivelului local și regional cel puțin o treime din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Grila de repartizare exactă a veniturilor trebuie stabilită de fiecare stat membru, în cadrul propriei strategii privind clima, astfel încât să se țină seama de distribuția foarte diferită de la un stat membru la altul a competențelor privind protecția climei. Comitetul sprijină ideea de a se recurge mai mult la taxarea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul întregii UE, așa încât și nivelurile local și regional să dispună de noi mijloace de finanțare din această taxă, în mod analog cadrului de finanțare menționat mai sus; având în vedere că orașele și regiunile sunt în prezent deservite insuficient de actualele piețe de emisii de dioxid de carbon, Comitetul susține energic invitația OCDE, adresată autorităților locale și regionale, de a-și stabili propriile proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră finanțate prin intermediul sistemului de comercializare a emisiilor.