11.1.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 9/74

—

subliniază că autoritățile locale și regionale au recunoscut dintotdeauna potențialul educativ al sportului, exploatându-l și integrându-l politicilor educative și acțiunilor menite să amelioreze calitatea vieții cetățenilor, inclusiv din punct de vedere al sănătății;

—

apreciază în mod deosebit acțiunile de susținere a combaterii fraudelor și corupției în domeniul sportului întreprinse de Comisia Europeană;

—

subliniază valorile etice proprii sportului și, în special, formarea tinerilor pentru „a ști să piardă” și în spiritul fairplay-ului, educându-i în acest sens în primul rând pe antrenori și pe specialiști, care trebuie să servească drept exemplu, pentru a se pune capăt episoadelor regretabile și needucative;

—

subliniază dimensiunea socială a unor inițiative sportive precum Jocurile Olimpice Speciale (Special Olympics) și Jocurile Paralimpice, prin care este promovată incluziunea socială a persoanelor cu handicap și care contribuie în anumită măsură la autonomia lor personală;

—

în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, propune sprijinirea inițiativelor inovatoare privind activitatea de educație fizică din școli, în special pentru elevii cu vârste cuprinse între patru și paisprezece ani;

—

solicită fructificarea la maximum a posibilităților de susținere a infrastructurii sportive și a acțiunilor întreprinse în domeniul sportului pe care le oferă Fondul european de dezvoltare regională, precum și a posibilității de consolidare a competențelor și de sporire a șanselor de angajare a lucrătorilor din sectorul sportului, oferite de Fondul social european.

Raportor

Roberto PELLA (IT-PPE), membru al Consiliului local al comunei Valdengo, membru al Consiliului local al orașului Biella

Document de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului

COM(2011) 12 final

1.

apreciază, în general, comunicarea Comisiei Europene intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (1) care continuă Cartea albă privind sportul (2) și care menționează articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ca temei juridic pentru acțiunea UE. Comunicarea se ocupă de cincisprezece priorități, regrupate în patru capitole principale: rolul social al sportului, dimensiunea economică a sportului, organizarea sportului și cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în ceea ce privește sportul;

2.

apreciază faptul că, reluând principiile menționate deja în Cartea albă privind sportul, Comisia Europeană a subliniat că, pentru implementarea unei strategii de succes, trebuie coordonate intervențiile din sectorul sportului cu cele din domeniile adiacente acestuia: sănătate, educație, formare, tineret, dezvoltare regională și coeziune, incluziune socială, ocuparea forței de muncă, cetățenie, justiție, afaceri interne, cercetare, piață internă și concurență;

3.

subliniază că în articolul 165 din TFUE există și o referire la măsuri de stimulare în sectorul sportului, pe baza cărora Comisia Europeană ar fi putut să ia în considerare formularea unei propuneri privind o nouă schemă de cheltuieli în cadrul actualelor perspective financiare, de exemplu, un program privind sportul limitat la doi ani;

4.

subliniază, odată cu Comisia Europeană, că articolul 165 din TFUE recunoaște natura specifică a sportului, recunoscută și în jurisprudența Curții de Justiție a UE, și solicită să se elaboreze și să se pună în aplicare reglementări UE care să țină cont de trăsăturile specifice ale sportului;

5.

subliniază cu satisfacție că articolele 6 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) atribuie UE un rol de susținere, coordonare și completare în sectorul sportului, ceea ce dă un nou impuls dezvoltării dimensiunii europene a sportului. Respectând principiul subsidiarității și autonomia instituțiilor administrative din domeniul sportului, acțiunile europene conferă inițiativelor sportive ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale o valoare adăugată europeană, funcționând ca un catalizator menit să sporească impactul acțiunilor din domeniul sportului;

6.

subliniază că sportul și organizațiile naționale, europene și internaționale care se ocupă de administrarea și reglementarea acestuia (CIO și comitetele olimpice naționale, federațiile sportive și organizațiile sportive pentru persoanele cu handicap și pentru sportul la nivel de bază) pot contribui în mod eficient la îndeplinirea obiectivelor strategice pe termen lung ale UE, mai ales cele ale Strategiei Europa 2020 și la crearea unor noi perspective de ocupare a forței de muncă, în special în rândul tinerilor;

7.

subliniază rolul sportului în construirea unei identități europene, precum și în combaterea rasismului și a xenofobiei;

8.

apreciază recunoașterea complexității și importanța pe care Comisia și Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) o acordă propunerilor de acțiuni comune în domeniul sportului, precum și cooperării informale dintre statele membre, pentru garantarea unui schimb continuu de bune practici și pentru difuzarea datelor cu privire la rezultatele obținute;

9.

salută intenția Comisiei Europene și a Consiliului (3) de a sprijini grupurile informale de experți din sectorul sportului pe care statele membre vor dori să le înființeze și care vor informa Grupul de lucru al Consiliului privind sportul; în acest sens, solicită să se ia în considerare prezența CoR într-un astfel de grup;

10.

apreciază faptul că DG MARKT a Comisiei Europene a comandat un studiu independent privind finanțarea sporturilor de bază în Europa, pentru a evalua diversele sisteme de finanțare (cum ar fi sursele de finanțare naționale, regionale și locale, contribuțiile familiilor, ale activităților de voluntariat și sponsorizările, veniturile obținute din transmisia evenimentelor sau din organizarea serviciilor conexe jocurilor de noroc, inclusiv a celor on-line), și că urmează să se analizeze o gamă largă de politici privind piața internă, cu impact direct asupra acestor sisteme. Solicită Comisiei o implicare directă a Comitetului Regiunilor și a autorităților locale și regionale în actualele și viitoarele proiecte de studiu, în calitate de promotori sau ca autorități aflate în imediata apropiere a celor implicați.

11.

consideră că rolul autorităților locale și regionale în dezvoltarea dimensiunii europene a sportului este fundamental în condițiile în care, în limitele mandatului lor instituțional, ele contribuie la oferta de servicii din domeniul sportiv către cetățeni, acestea devenind, în cadrul acțiunii administrative, instrumente importante de facilitare a incluziunii sociale și de combatere a discriminării;

12.

de asemenea, subliniază că autoritățile locale și regionale joacă un rol fundamental în asigurarea resurselor financiare destinate activităților sportive și infrastructurii necesare. De asemenea, autoritățile locale și regionale, în cooperare cu organizațiile sportive și – acolo unde există – cu structurile din teritoriu ale comitetelor olimpice naționale, joacă un rol fundamental în a-i motiva pe cetățeni să practice diferite sporturi; în plus, se pronunță în favoarea creării, în acele țări care nu dispun încă de așa ceva, a unor structuri sportive regionale, care ar putea juca un rol important la acest nivel în promovarea sportului și în stimularea practicării activității sportive;

13.

amintește că autoritățile locale și regionale se ocupă de acțiunea neapărat necesară de coordonare a tuturor actorilor prezenți în teritoriu, implicați într-o formă sau alta în sport, în special prin sprijinirea formelor de asociere și a voluntariatului sportiv;

14.

subliniază că autoritățile locale și regionale au recunoscut dintotdeauna potențialul educativ al sportului și îl exploatează, integrându-l politicilor educative și acțiunilor menite să amelioreze calitatea vieții cetățenilor, inclusiv din punct de vedere al sănătății;

15.

consideră esențial să fie respectată autonomia instituțiilor administrative din domeniul sportului de către Comisia Europeană, ca principiu fundamental subiacent organizării în acest domeniu, precum și competențele statelor membre, conform principiului subsidiarității;

16.

de asemenea, consideră esențială abordarea unor probleme precum violența și intoleranța legate de evenimentele sportive și abordarea pe cale legislativă și în mod ferm a unor aspecte transnaționale negative din sportul european, precum fraudele, partidele „aranjate” și dopajul;

17.

invită Comisia Europeană să atribuie un rol mai incisiv Comitetului Regiunilor, autorităților locale și regionale, organizațiilor sportive naționale și – acolo unde există – structurilor din teritoriu ale comitetelor olimpice naționale, atât în fazele de proiectare, cât și în fazele de punere în aplicare a politicilor în domeniul sportului;

18.

subliniază capacitatea sportului de a crea relații între instituții publice, asociații, federații, cluburi și alte organizații și consideră că este necesară înființarea unor rețele care să înlesnească și să accelereze schimbul de cunoștințe în domeniul sportiv și impactul acestuia asupra societății. În această ordine de idei, crearea unor rețele de instituții publice care să lucreze la nivel local ar constitui un progres semnificativ în dezvoltarea rolului pe care îl joacă administrațiile locale în sporirea impactului societal al sportului și le-ar oferi acestora posibilitatea de a contribui la ameliorarea sportului pe plan european;

19.

solicită Comisiei ca, în continuarea acțiunilor de încurajare, menite să sprijine proiecte din sectorul sportului sau în cadrul programelor existente din diferite sectoare precum educația, învățarea pe tot parcursul vieții, sănătatea publică, tineretul, cetățenia, cercetarea, incluziunea socială, egalitatea de gen și lupta împotriva rasismului, să implice CoR în mod activ în dezbaterile care vor avea loc în cursul pregătirii viitorului cadru financiar multianual;

20.

consideră esențial ca, pentru propunerile din prezentul document, Comisia Europeană să implice Comitetul Regiunilor de la bun început în toate acțiunile pregătitoare actuale sau viitoare și în evenimentele specifice propuse;

21.

sugerează Comisiei să întreprindă acțiuni specifice pentru proiectele de susținere și recrutare a voluntarilor în domeniul sportului, propuse direct de autorități locale și regionale, organizații sportive și – acolo unde există – de structurile din teritoriu ale comitetelor olimpice naționale, de cluburi de servicii sportive și de organisme de promovare a sportului.

22.

apreciază atenția pe care o acordă Comisia Europeană necesității combaterii eficiente a problemei dopajului, nu doar în ceea ce privește sportul de performanță, căci în prezent s-a extins din ce în ce mai mult la sportul de amatori, ridicând probleme serioase de risc pentru sănătate;

23.

consideră că o măsură eficientă ar putea consta în mai buna înțelegere a amplorii practicii dopajului în sportul de amatori și ulterior, pe baza probelor disponibile, în primul rând în instituirea controalelor sistematice și a strategiilor de intervenție menite să contribuie la reducerea utilizării de substanțe interzise și dopante în cadrul sportului de amatori și, în al doilea rând, în înăsprirea pedepselor, la fel cum se procedează în cazul stupefiantelor. Aceste acțiuni ar trebui să fie coordonate și să vizeze adoptarea și schimbul de bune practici cu privire la strategiile antidoping, pe toate temele. În ceea ce privește traficul de substanțe dopante, solicită aderarea UE la Convenția europeană antidoping, care recunoaște rolul pe care îl deține Agenția Mondială Antidoping (World Anti-Doping Agency – WADA) în combaterea dopajului;

24.

subliniază problema termenelor diferite din justiția sportivă și din cea obișnuită. În plus, consideră că Comisia Europeană trebuie să întreprindă acțiuni legislative corespunzătoare în acest sens, prin consolidarea măsurilor de drept penal adoptate împotriva comerțului cu substanțe dopante;

25.

propune introducerea unui sistem antidoping uniform în țările membre ale UE, inclusiv prin instituirea unui număr minim de controale antidoping atât pe parcursul competițiilor, cât și în afara lor;

26.

subliniază că trebuie combătut de urgență flagelul pariurilor sportive ilegale, care subminează funcția socială și educativă a sportului, și salută faptul că, pentru a face față acestei situații, Comisia Europeană a trecut deja la acțiune;

27.

apreciază în mod deosebit faptul că Comisia Europeană a întreprins acțiuni de susținere a combaterii fraudelor și corupției în domeniul sportului, incluzându-le în sfera de acțiuni care fac obiectul Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului European privind lupta împotriva corupției în sectorul privat, în cadrul unui pachet anticorupție mai amplu, prevăzut pentru 2011;

28.

subliniază importanța unei acțiuni a Comisiei Europene menite să stimuleze forme de parteneriat vizând facilitarea elaborării unor sisteme de alertă timpurie, care să prevină fraudele și scandalurile legate de evenimentele sportive „aranjate” și să combată eventuala ingerință a criminalității organizate în sportul european, încurajând statele membre să ia măsuri drastice împotriva infracțiunii de fraudă în acest domeniu și să armonizeze sancțiunile aferente;

29.

subliniază valorile etice proprii sportului și, în special, formarea tinerilor pentru „a ști să piardă” și în spiritul fairplay-ului, educându-i în acest sens în primul rând pe antrenori și pe specialiști, care trebuie să servească drept exemplu, pentru a se pune capăt episoadelor regretabile și needucative care, din păcate, au loc deseori la încheierea unor întâlniri sportive;

30.

ca și Comisia Europeană, consideră că este absolut necesară încurajarea legăturii dintre sport și educație, pentru a fi fructificate efectele benefice ale sportului în vederea creșterii bunăstării cetățenilor prin prevenirea unor probleme de sănătate, inclusiv patologice, în special tratarea obezității și a bolilor cardiovasculare, contribuind astfel, pe termen lung, la reducerea cheltuielilor din sectorul medical, un adevărat sac fără fund pentru bugetele regionale;

31.

subliniază importanța sensibilizării tuturor categoriilor de public (copii, adulți și vârstnici) la necesitatea practicării zilnice a sportului și consideră drept esențială punerea în aplicare a conceptului de „sport pentru toți” și popularizarea din ce în ce mai amplă a ideii de activitate fizică regulată;

32.

având în vedere importanța activității sportive favorabile incluziunii, subliniază că trebuie să se creeze posibilități pentru ca sportivii și elevii cu handicap să poată face sport zilnic, atât la școală, cât și în afara ei, și să se acorde suficientă atenție sprijinirii și dezvoltării sportului pentru persoanele cu handicap, în cadrul posibilităților de sprijinire;

33.

prin urmare, îndeamnă autoritățile naționale, locale și regionale să faciliteze practicarea zilnică a sportului de către elevi, în toate școlile, gratuit, prin asigurarea unei infrastructuri adecvate;

34.

sugerează să se întreprindă acțiuni pentru consolidarea dimensiunii sportive în programele preșcolare și școlare;

35.

solicită ca educația fizică să înceapă încă de la grădiniță și ca statele membre să creeze condiții favorabile pentru predarea sportului în școli, ținându-se seama de cerințele pedagogice, fizice și psihice ale copiilor și tinerilor; în plus, consideră că educația fizică este un element central al unei educației complete;

36.

susține necesitatea de a se accepta o educație profesională „paralelă” pentru tinerii sportivi, în special pentru sportivii foarte tineri; pentru aceasta este nevoie de o monitorizare strictă și periodică a educației, astfel încât să se asigure calitatea acesteia; în plus, consideră că în cadrul acesteia trebuie să se transmită și valori morale și educaționale, precum și valori importante pentru sportul profesionist;

37.

promovează punerea în aplicare a unei mobilități sporite a lucrătorilor, instructorilor și antrenorilor din domeniul sportului, bazată pe standarde comune care au întrunit acordul tuturor și sunt recunoscute reciproc de regiuni și de statele membre;

38.

propune să fie încurajat și instituit rolul de ambasadori europeni ai sportului pentru sportivii de performanță, atât în timpul carierei, cât și la sfârșitul acesteia;

39.

subliniază absența din comunicarea Comisiei Europene a unei atenții directe și punctuale acordate voluntariatului sportiv, care constituie adevăratul potențial social al sportului;

40.

prin urmare, invită atât Comisia Europeană, cât și autoritățile locale și regionale să acorde în permanență o mare atenție voluntariatului sportiv, în măsură să ofere educației un sprijin eficient, la toate nivelurile, îmbogățind programele de studiu și oferind un instrument util pentru procesul de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, voluntariatul este în măsură să acorde un sprijin substanțial administrațiilor regionale și locale și asociațiilor sportive pentru realizarea de manifestări care să-i apropie pe oameni de sport, într-un spirit propriu, care să facă manifestă activitatea fără scop lucrativ;

41.

subliniază că activitățile de voluntariat din sectorul sportului trebuie să promoveze principiul solidarității și deci să se deosebească net de activitățile din sportul profesionist, consistent retribuite;

42.

se face purtătorul de cuvânt al dorinței autorităților locale și regionale de a spori valoarea socială a sportului, prevalându-se de oportunitățile pe care Comisia intenționează să le ofere în vederea beneficierii de fonduri structurale conexe sportului și de sprijinul acordat proiectului „Orașe europene pentru voluntariatul sportiv”; consideră bine-venită utilizarea sportului ca mijloc important de prevenire a tensiunilor sociale și de promovare a integrării sociale, prin înființarea unor structuri sportive de mici dimensiuni (miniterenuri) cu acces gratuit, în special în zonele defavorizate din punct de vedere social sau geografic, acordând în acest sens o atenție specială satelor mici și izolate;

43.

subliniază dimensiunea socială a unor inițiative sportive precum Jocurile Olimpice Speciale (Special Olympics) și Jocurile Paralimpice, datorită cărora este promovată incluziunea socială a persoanelor cu handicap și care contribuie în anumită măsură la autonomia lor personală, transformându-le în protagoniști și în participanți activi la viața socială;

44.

subliniază că este important ca practica sportivă zilnică să fie încurajată și în cazul persoanelor cu dizabilități, de exemplu prin contribuții acordate asociațiilor sportive care se ocupă de orientarea către sport a persoanelor cu handicap fizic, intelectual sau senzorial, în vederea achiziționării sau înlocuirii unor echipamente individuale specifice, necesare pentru acest tip de activități, precum și pentru înlăturarea barierelor arhitectonice, astfel încât atât cei care practică diferite sporturi, cât și cei care asistă la evenimente sportive de mare interes să poată utiliza cu ușurință infrastructurile respective; în special în contextul îmbătrânirii populației, bazele și activitățile sportive ar trebui să fie de asemenea orientate mai mult spre nevoile persoanelor în vârstă;

45.

solicită susținerea sportului în rândul femeilor, prin posibilități egale de acces la diferitele discipline individuale și sporturi de echipă, prin redactarea diverselor regulamente, prin asigurarea egalității de acces la finanțare pentru sportul feminin și a unei publicități echivalente a evenimentelor sportive pentru femei din toate categoriile de vârstă; solicită recunoașterea succeselor obținute de femei în diferitele discipline sportive în aceeași măsură cu cele obținute de bărbați și subliniază necesitatea de a exista reguli nediscriminatorii pentru întrecerile sportive prin stabilirea acelorași premii în bani pentru femei și bărbați;

46.

recomandă Comisiei Europene să nu neglijeze rolul fundamental al universităților, asociațiilor și cluburilor de tineret, care trebuie asociate, în scopul unei valorizări corecte a sportului;

47.

subliniază că aproximativ 2 % din PIB-ul mondial este generat de sectorul sportului și că sportul, industria sportului și turismul sportiv, precum și organizarea de evenimente sportive au repercusiuni pozitive asupra economiei, în special asupra sectorului turistic și asupra ocupării forței de muncă; de asemenea, subliniază că aceste aspecte sunt foarte importante pentru crearea de locuri de muncă și pentru valoarea adăugată a IMM-urilor;

48.

apreciază angajamentul Comisiei Europene, prin intermediul cooperării dintre statele membre, de a măsura incidența economică a sportului printr-un cont-satelit pentru sport care, filtrând conturile naționale referitoare la activitățile aferente sportului, să fie în măsură să pună în evidență valoarea adăugată a sportului și cea decurgând din activitățile economice adiacente;

49.

recomandă Comisiei Europene să asocieze autoritățile locale și regionale la înființarea acestui cont-satelit, dat fiind că acestea sunt în măsură să implice direct atât lumea sportivă, cât și autoritățile publice naționale și europene, precum și mediul universitar;

50.

consideră esențial ca acțiunile din domeniul sportului să fie finanțate prin programe europene, precum Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și prin programele-cadru din UE care au legătură cu sportul, precum și prin programul-cadru european în domeniul sportului care a fost propus și ar urma să fie instituit în cursul viitorului ciclu bugetar al UE; de aceea, solicită fructificarea la maximum a posibilităților de susținere a infrastructurii sportive și a acțiunilor întreprinse în domeniul sportului pe care le oferă Fondul european de dezvoltare regională, precum și a posibilității de consolidare a competențelor și de sporire a șanselor de angajare a lucrătorilor din sectorul sportului, oferite de Fondul social european;

51.

apreciază și împărtășește recomandarea adresată de Comisia Europeană asociațiilor sportive, de a institui mecanisme de vânzare colectivă a drepturilor de retransmisie, astfel încât să se asigure repartizarea adecvată a veniturilor și anularea decalajelor dintre sporturile „bogate” și cele „sărace”, cu respectarea deplină a normelor UE și a dreptului cetățenilor la informație, prin intermediul mecanismelor de solidaritate financiară;

52.

recomandă lansarea și susținerea unor inițiative cu impact direct asupra tuturor cetățenilor europeni, indiferent dacă sunt sau nu implicați activ în sport, precum un An european al sportului, organizarea de festivaluri europene descentralizate ale sportului și o Zi Europeană a Sportului; astfel de inițiative ar oferi o contribuție la elaborarea politicii europene a sportului;

53.

susține nevoia consolidării, printr-un sprijin financiar european specific, a inițiativei Capitala europeană a sportului, care a fost lansată și gestionată din 1991 de cetățeni ca persoane fizice (ale cărei impact și vizibilitate sunt în continuă creștere în Europa, urmând exemplul Capitalei culturale europene, al Capitalei europene verzi, al Capitalei europene a tineretului), astfel încât aceasta să poată conta pe un sprijin din partea UE, menit să contribuie la dezvoltarea sa ulterioară, sub supravegherea Comisiei Europene;

54.

recomandă să se pună la punct campanii promoționale și/sau evenimente sportive dedicate unor mari teme sociale, precum rasismul și xenofobia, exploatarea minorilor, delincvența juvenilă, lupta împotriva tuturor formelor de criminalitate organizată sau a marilor teme din sfera drepturilor omului, domenii în care sportul poate promova valori împărtășite de Comunitatea Europeană, în colaborare cu mari sportivi de toate vârstele;

55.

evidențiază eficiența – deja demonstrată – a sistemului de colaborare la nivel internațional a forțelor de poliție însărcinate cu protecția ordinii publice în timpul marilor evenimente sportive;

56.

subliniază că această colaborare dintre forțele de poliție trebuie extinsă și aplicată în mod eficient și obligatoriu la manifestările sportive majore desfășurate pe teritoriul UE, inclusiv atunci când sunt implicate, pe lângă statele membre, și state candidate, potențial candidate sau țări terțe;

57.

întâmpină cu satisfacție adoptarea de către anumite organizații sportive din Europa a unor măsuri care să asigure mai mult fairplay financiar în fotbalul european, astfel încât acesta să se supună în mai mare măsură normelor pieței interne și ale concurenței;

58.

solicită Comisiei Europene și Consiliului să analizeze factorii care contribuie la rezolvarea problemei evenimentelor sportive aranjate;

59.

solicită să fie consultat cu ocazia abordării acestor probleme, în cadrul următoarei consultări a Comisiei Europene cu privire la prestarea de servicii legate de jocurile de noroc on-line;

60.

solicită abordarea eficientă și hotărâtă a problemelor legate de regulile de transfer pentru agenții sportivi;

61.

solicită să fie valorizate pozitiv consecințele unor eventuale norme privind jucătorii formați la nivel local pentru sporturi de echipă, în lumina caracterului specific recunoscut al sportului;

62.

propune identificarea mai precisă a cadrului de cooperare internațională în domeniul sportului, acordând o atenție specială țărilor din Uniunea Europeană, inclusiv țărilor candidate și potențial candidate, precum și statelor membre ale Consiliului Europei;

63.

subliniază că autoritățile locale și regionale, care desfășoară deja sub diferite forme acțiuni de cooperare și înfrățire cu țările menționate, pot îndeplini un rol prioritar în optimizarea colaborării, pe baza raporturilor consolidate în timp.

64.

subliniază necesitatea unei mai mari implicări a autorităților locale și regionale, pe baza unei agende comune cu Comisia Europeană, cu Consiliul și cu autoritățile naționale din domeniul sportului;

65.

apreciază referirea la dimensiunea regională, cuprinsă în comunicare, inclusiv sprijinirea infrastructurii sportive și a activităților sportive durabile;

66.

subliniază aspectul ecologic al sportului, la nivel european și regional, adică necesitatea unei acțiuni de stimulare a inserării adecvate a instalațiilor sportive în peisaj și în mediul înconjurător, prin tehnici de construcție și materiale eco-durabile, cu respectarea celor mai stricte reguli de economisire a energiei; propune stimularea unor inițiative sportive astfel concepute încât să conducă, acolo unde este posibil, la un impact scăzut asupra mediului, promovând mobilitatea durabilă, în special utilizarea mijloacelor de transport public și a vehiculelor cu forță de propulsie umană, prevăzând forme de compensare pentru reducerea sau eliminarea completă a impactului asupra climei cauzat de afluxul mulțimilor;

67.

solicită ca programele și inițiativele sportive să poată fi susținute prin fonduri structurale, în măsura în care sunt strâns legate de obiectivele Strategiei Europa 2020 (creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii). Astfel, se poate fructifica la maximum valoarea sportului, ca instrument de dezvoltare locală și regională, de revitalizare urbană, de dezvoltare rurală, de incluziune socială, de sporire a șanselor pe piața forței de muncă și de înființare a unor noi locuri de muncă. Prin urmare, autoritățile locale și regionale, care joacă un rol fundamental în finanțarea sportului și în asigurarea accesului la acesta, ar trebui implicate mai mult în dezbaterile pe această temă de la nivelul UE;

68.

propune, prin intermediul autorităților locale și regionale, susținerea unei rețele de universități pentru promovarea politicilor în domeniul sportului;

69.

în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, propune sprijinirea inițiativelor inovatoare privind activitatea de educație fizică din școli, în special pentru elevii cu vârste cuprinse între patru și paisprezece ani;

70.

solicită ca autoritățile locale și regionale să fie implicate direct în lansarea unui studiu asupra impactului economic al evenimentelor sportive, cu asigurarea unei monitorizări și crearea unei baze de date pentru sport, în vederea analizării și culegerii de date despre diversele manifestări;

71.

solicită Comisiei Europene o mai mare implicare a autorităților locale și regionale și a structurilor teritoriale ale organizațiilor sportive, precum și – acolo unde există – a structurilor din teritoriu ale comitetelor olimpice naționale, în organizarea Forumului european al sportului sau a întâlnirilor anuale, dat fiind că acestea servesc drept punct de plecare pentru integrarea activităților conexe sportului în fondurile, programele și inițiativele UE.