Joi, 15 decembrie 2011
P7_TC1-COD(2008)0090

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 decembrie 2011 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei de stabilire a principiilor generale și a limitelor dreptului de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii [AM 1]

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 15,

având în vedere propunerea Comisiei,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei trebuie să facă obiectul mai multor modificări substanțiale (2). Din motive de claritate, regulamentul menționat anterior ar trebui reformat. În urma intrării în vigoare a Tratatului modificat privind Uniunea Europeană (TUE) și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), dreptul de acces la documente acoperă toate instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, inclusiv Serviciul European de Acțiune Externă, astfel încât se impun modificări substanțiale ale Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei (3), care ar trebui să ia în considerare experiența rezultată în urma punerii în aplicare inițiale a regulamentului respectiv, precum și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului . [AM 2]

(2)

Articolul 1 al doilea paragraf din TUE consacră noțiunea de transparență, în conformitate cu care tratatul marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile sunt luate în modul cel mai transparent posibil și cât mai aproape posibil de cetățean.

(3)

Transparența permite asigurarea unei mai bune participări a cetățenilor la procesul de decizie și garanează o mai mare legitimitate, eficacitate și responsabilitate a administrației față de cetățeni într-un sistem democratic. Transparența contribuie la consolidarea principiilor democrației , după cum se subliniază la articolele 9 - 12 din TUE, precum și a respectării și drepturilor fundamentale, astfel cum sunt acestea definite în articolul 6 din Tratatul UE TUE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) . [AM 3]

(3a)

Transparența ar trebui, de asemenea, să consolideze principiile bunei administrări în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, așa cum se prevede la articolul 41 din Cartă și la articolul 298 din TFUE. Procedurile administrative interne ar trebui definite în consecință și ar trebui puse la dispoziție resurse financiare și umane suficiente pentru a pune în practică principiul deschiderii. [AM 4]

(3b)

Deschiderea mărește încrederea cetățenilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, deoarece contribuie la cunoștințele acestora despre procesul decizional al Uniunii și drepturile de care aceștia beneficiază în acest cadru. Deschiderea implică, de asemenea, mai multă transparență în implementarea procedurilor administrative și legislative. [AM 5]

(3c)	Prin sublinierea importanței normative a principiului transparenței, prezentul regulament întărește cultura Uniunii în materie de stat de drept și, prin urmare, contribuie și la prevenirea criminalității și a comportamentelor infracționale. [AM 6]

(4)	Principiile generale și limitele, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care reglementează dreptul de acces public la documente au fost prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, care a devenit aplicabil la 3 decembrie 2001 (4). [AM 7]

(5)

O primă evaluare a punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 a fost realizată într-un raport publicat la 30 ianuarie 2004 (5).. La 9 noiembrie 2005, Comisia a hotărât lansarea procesului care a dus la revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Într-o rezoluție adoptată la 4 aprilie 2006, Parlamentul European a invitat Comisia să prezinte o propunere de modificare a regulamentului (6). La 18 aprilie 2007, Comisia a publicat o carte verde privind revizuirea regulamentului (7) și a lansat o consultare publică. [AM 8]

(6)

Scopul prezentului regulament este de a conferi cel mai mare efect posibil dreptului de acces public la documente și de a defini principiile generale care guvernează acest acces, precum și a limitelor excepțiile aplicabile , în conformitate cu articolul 255 alineatul (2) din Tratatul CE articolul 15 alineatul (3) din TFUE și în conformitate cu dispozițiile privind transparența instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii astfel cum sunt prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din TFUE . Prin urmare, orice alte norme privind accesul la documente ar trebui să fie în conformitate cu prezentul regulament, cu respectarea unor dispoziții speciale care privesc doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană și Banca Europeană de Investiții în îndeplinirea atribuțiilor fără caracter administrativ. [AM 9]

(7)

Întrucât problema accesului la documente nu face obiectul dispozițiilor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, instituțiile, organele, oficiile și agențiile ar trebui, astfel cum a fost exprimat în Declarația nr. 41 anexată actului final al Tratatului de la Amsterdam, să se inspire din prezentul regulament în cazul documentelor privind activitățile reglementate de tratatul respectiv.

(9)

La 6 septembrie 2006, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (8). În ceea ce privește accesul la documentele care conțin informații privind mediul, ar trebui să existe o concordanță între prezentul regulament și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.

(10)

În ceea ce privește divulgarea datelor cu caracter personal, ar trebui stabilită o legătură clară între prezentul regulament și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (9). Instituțiile , organele, oficiile și agențiile Uniunii ar trebui să trateze datele cu caracter personal în deplină conformitate cu drepturile persoanelor la care se referă aceste date, astfel cum sunt definite la articolul 16 din TFUE și la articolul 8 din Cartă, în legislația relevantă a Uniunii și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. [AM 10]

(11)

Ar trebui stabilite norme clare privind divulgarea conținutului documentelor care provin de la statele membre și a celor care provin de la părți terțe care fac parte din dosarele procedurilor judiciare sau sunt obținute de instituții , organe, oficii sau agenții în temeiul competențelor specifice de investigare ale acestora, care le-au fost conferite de legislația comunitară Uniunii . [AM 11]

(12)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din TFUE, ar trebui autorizat acordat un acces mai larg deplin la documente în cazurile în care , în conformitate cu tratatele, instituțiile acționează în calitate de legiuitor, inclusiv în cazul delegării de competențe, păstrându-se totodată eficacitatea procesului decizional la nivelul instituțiilor. Aceste documente ar trebui să fie direct accesibile în cea mai mare măsură posibilă. în conformitate cu articolul 290 din TFUE, și al competențelor de executare, în conformitate cu articolul 291 din TFUE, atunci când adoptă măsuri care au un domeniu general de aplicare. În principiu, publicul ar trebui să aibă acces imediat și în mod direct, pe internet, la documentele legislative pregătitoare și la toate informațiile aferente privind diversele etape ale procedurii interinstituționale, precum documentele grupurilor de lucru ale Consiliului, numele și pozițiile delegațiilor statelor membre care acționează în calitate de membri ai Consiliului, precum și la documentele din cadrul trilogurilor în primă lectură. [AM 12]

(12a)

Textele legislative ar trebui redactate într-o manieră clară și ușor de înțeles și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. [AM 13]

(12b)

Practicile unei mai bune legiferări, modelele și tehnicile de redactare utilizate în comun de instituții, organe, oficii și agenții ar trebui convenite de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în conformitate cu articolul 295 din TFUE și cu prezentul regulament și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a îmbunătăți principiile „transparenței asigurate încă din momentul elaborării” și al clarității juridice a documentelor Uniunii. [AM 14]

(12c)

Documentele din cadrul procedurilor nelegislative, cum ar fi măsurile obligatorii sau măsurile privind organizarea internă, actele administrative sau bugetare sau cele cu caracter politic (precum concluziile, recomandările sau rezoluțiile) ar trebui să fie ușor și, pe cât posibil, direct accesibile, în conformitate cu principiul bunei administrări expus la articolul 41 din Cartă. [AM 15]

(12d)

Pentru fiecare categorie de document, instituția, organul, oficiul sau agenția responsabilă ar trebui să permită accesul cetățenilor la fluxul de lucru al procedurilor interne ce trebuie urmate, la informații privind unitățile organizaționale care ar putea fi responsabile și competențele acestora, precum și la termenele stabilite și la biroul care trebuie contactat. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile ar trebui să țină seama în mod corespunzător de recomandările Ombudsmanului European. De asemenea, ar trebui să convină, în conformitate cu articolul 295 din TFUE, asupra unor orientări comune privind modalitatea prin care fiecare unitate organizațională ar trebui să înregistreze documentele interne, să le clasifice în cazul unui posibil prejudiciu la adresa intereselor Uniunii și să le arhiveze pentru a răspunde unor nevoi temporare sau în scopuri istorice, în conformitate cu principiile enunțate în prezentul regulament. Ar trebui să informeze publicul într-un mod consecvent și coordonat cu privire la măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și să-și formeze personalul în vederea acordării de asistență cetățenilor în exercitarea drepturilor care decurg din prezentul regulament. [AM 16]

(13)

Transparența procesului legislativ are o importanță capitală pentru cetățeni. În consecință, instituțiile ar trebui să difuzeze în mod activ documentele care fac parte din procesul legislativ și să-și îmbunătățească comunicarea cu potențialii solicitanți . Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii ar trebui să pună la dispoziție, în mod public și din oficiu, pe site-urile acestora, cât mai multe categorii de documente posibile . Difuzarea activă a documentelor ar trebui încurajată și în alte domenii. [AM 17]

(13a)

Pentru a crește gradul de deschidere și transparență al procesului legislativ, instituțiile, organele, oficiile și agențiile ar trebui să ajungă la un acord cu privire la un registru interinstituțional al reprezentanților grupurilor de interese și al altor părți interesate. [AM 18]

(15)	Dat fiind conținutul extrem de sensibil, unele documente ar trebui supuse unui regim special. Modalitățile de informare a Parlamentului European privind conținutul acestor documente ar trebui reglementate pe baza acordului interinstituțional. [AM 19]

(16)

În scopul îmbunătățirii transparenței activității instituțiilor, Parlamentul European, Consiliul și Comisia organelor, oficiilor și agențiilor, ar trebui să autorizeze autorizat accesul nu numai la documentele care provin de la instituții acestea , ci și la documentele primite de acestea. În acest context, trebuie amintit că Declarația nr. 35 anexată actului final al Tratatului de la Amsterdam prevede că Un stat membru poate solicita Comisiei sau Consiliului instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor să nu comunice unor terți din afara instituțiilor , organelor, oficiilor și agențiilor un document furnizat de acest stat fără acordul său. [AM 20]

(16a)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat că obligația de a consulta statele membre cu privire la solicitările de acces la documentele de proveniență proprie nu le conferă acestora un drept de veto și nici dreptul de a invoca legislația sau prevederile naționale, și că instituția care este solicitată poate refuza accesul numai pe baza excepțiilor prevăzute în prezentul regulament (10). [AM 21]

(17)

În principiu, Publicul ar trebui să aibă acces la toate documentele instituțiilor. Cu toate acestea, anumite În vederea protejării anumitor interese publice și private , ar trebui protejate printr-un regim de exceptări. Ar trebui să li se permită instituțiilor să-și protejeze consultările și deliberările interne, în cazul în care este necesar pentru păstrarea capacității lor de a-și îndeplini misiunile. să se facă anumite excepții de la acest principiu , însă aceste excepții ar trebui să fie reglementate de un sistem transparent de norme și proceduri, iar obiectivul general ar trebui să îl constituie punerea în aplicare a dreptului fundamental de acces de care beneficiază cetățenii. La evaluarea necesității unei exceptări, instituțiile ar trebui să țină seama de principiile consacrate de legislația comunitară Uniunii în materie de protecție a datelor cu caracter personal în toate domeniile de activitate ale Uniunii. [AM 22]

(18)

Este necesar ca toate dispozițiile care reglementează accesul la documentele instituțiilor să fie în conformitate cu prezentul regulament. Ca urmare a faptului că prezentul regulament pune în aplicare în mod direct articolul 15 din TFUE, precum și articolul 42 din Cartă, principiile și limitele definite cu privire la accesul la documente ar trebui să prevaleze asupra oricăror norme, măsuri sau practici adoptate în baza unui temei juridic diferit de o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție și care introduc excepții suplimentare sau mai stricte decât cele prevăzute în prezentul regulament. [AM 23]

(19)	În scopul asigurării unei respectări depline a dreptului de acces, este necesar să se prevadă punerea în aplicare a unei proceduri administrative în două faze, însoțită de posibilitatea de introducere a unei acțiuni în justiție sau de formulare a unei plângeri adresate Ombudsman-ului european.

(20)

Este necesar ca fiecare instituție, organ, oficiu și agenție să ia măsurile adecvate pentru a informa publicul cu privire la dispozițiile în vigoare și pentru a-și forma personalul în vederea asistării cetățenilor în exercitarea drepturilor care decurg din prezentul regulament. Pentru a facilita exercitarea acestor drepturi, ar trebui ca fiecare instituție, organ, oficiu și agenție să autorizeze accesul la un registru de documente.

(21)

Chiar dacă prezentul regulament nu are nici ca obiect, nici ca efect modificarea legislațiilor naționale în materie de acces la documente, cu toate acestea, este evident că, în temeiul principiului de cooperare loială care reglementează relațiile între instituții și statele membre, statele membre ar trebui să ia măsuri astfel încât să nu aducă atingere punerii în aplicare corecte a prezentului regulament și să respecte normele de securitate ale instituțiilor.

(22)	Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de acces la documente al statelor membre, al autorităților judiciare sau al organelor de anchetă. [AM 24]

(23)

În temeiul articolului 255 alineatul (3) din Tratatul CE articolului 15 alineatul (3) din TFUE și al principiilor și normelor enunțate în prezentul regulament , fiecare instituție , organ, oficiu și agenție ar trebui să elaboreze, în cadrul propriului regulament de procedură, dispoziții speciale privind accesul la documentele sale , precum și la documentele legate de sarcinile sale administrative , [AM 25]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament urmărește:

(a)

definirea , în conformitate cu articolul 15 din TFUE, a principiilor, a condițiilor și a limitelor, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care reglementează dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (denumite în continuare „instituții”), prevăzut la articolul 255 din Tratatul CE pentru a oferi publicului instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, într-un mod care să ofere publicului un acces cât mai larg posibil la astfel de documente; [AM 26]

(b)	stabilirea regulilor care să garanteze o exercitare cât mai ușoară a acestui drept;

(c)	promovarea bunelor practici administrative privind accesul și a transparenței acestora, în vederea îmbunătățirii accesului la documente și, în special, a obiectivelor generale privind o mai mare transparență, răspundere publică și democrație . [AM 27]

Articolul 2

Beneficiarii și domeniul de aplicare

(1)   Orice persoană fizică sau juridică sau orice asociație de persoane fizice sau juridice are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii sub rezerva principiilor, condițiilor și limitelor definite de prezentul regulament.

(2)   Prezentul regulament se aplică tuturor documentelor deținute de o instituție, și anume întocmite sau primite de către aceasta și aflate în posesia acesteia, privind un subiect referitor la politicile, activitățile și deciziile care țin de sfera de responsabilitate a instituției respective în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene.

(3)   Fără a aduce atingere articolelor 4 și 9, documentele devin accesibile publicului fie printr-o cerere scrisă, fie direct, în formă electronică, sau prin intermediul unui registru. În special, documentele întocmite sau primite în cadrul unei proceduri legislative devin direct accesibile în conformitate cu articolul 12.

(4)   Documentele sensibile, astfel cum sunt definite la articolul 9 alineatul (1), sunt supuse unui regim special, în conformitate cu respectivul articol.

(5)   Prezentul regulament nu se aplică documentelor înaintate instanțelor de către părți, altele decât instituțiile.

(6)   Fără a aduce atingere drepturilor specifice de acces ale părților interesate, prevăzute de legislația comunitară, documentele care fac parte din dosarul administrativ al unei anchete sau al procedurilor care privesc un act cu caracter individual nu sunt accesibile publicului decât atunci când ancheta a fost încheiată sau actul a devenit definitiv. Documentele care conțin informații strânse sau obținute de la persoane fizice sau juridice de către o instituție în cadrul unor asemenea anchete nu sunt accesibile publicului.

(7)   Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de acces al publicului la documentele deținute de instituții, care decurge, eventual, din instrumentele de drept internațional sau din actele adoptate de instituții de punere în aplicare a acestor instrumente. [AM 28]

Articolul 2a

Domeniul de aplicare

(1)     Prezentul regulament se aplică tuturor documentelor deținute de o instituție, organ, oficiu sau agenție a Uniunii, prin aceasta înțelegându-se documente întocmite sau primite de către entitatea respectivă și aflate în posesia sa, din toate domeniile de activitate ale Uniunii. Prezentul regulament se aplică Curții de Justiție a Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene și Băncii Europene de Investiții numai în cursul exercitării funcțiilor administrative ale acestora.

(2)     Documentele devin accesibile publicului fie în formă electronică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, fie într-un registru oficial al instituției, organului, oficiului sau agenției, fie în urma unei cereri scrise. Documentele întocmite sau primite în cadrul unei proceduri legislative devin direct accesibile în conformitate cu articolul 12.

(3)     Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor sporite de acces al publicului la documentele deținute de instituții, organe, oficii sau agenții care decurg, eventual, din instrumentele de drept internațional, din actele de punere în aplicare a acestor instrumente, adoptate de instituții, sau din legislația statelor membre. [AM 29]

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)

„document” înseamnă orice conținut de date , indiferent de suport (scris pe hârtie sau stocat sub formă electronică, înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală); redactat de către o instituție și transmis în mod oficial la unul sau mai mulți destinatari, înregistrat sau primit de către o instituție în alt mod; privind un subiect care se încadrează în sfera de responsabilități a unei instituții, unui organ, unui oficiu sau unei agenții a Uniunii. Datele existente în sistemele de stocare, procesare și recuperare electronică reprezintă documente , inclusiv sistemele externe utilizate pentru activitatea instituției, organului, a oficiului sau a agenției respective constituie un document în special dacă pot fi extrase sub formă de imprimat sau copie electronică, folosind instrumentele disponibile de exploatare a sistemului; folosind orice instrumente disponibile în mod rezonabil pentru exploatarea sistemului în cauză. O instituție, un organ, un oficiu sau o agenție care intenționează să creeze un nou sistem electronic de stocare sau să modifice substanțial un sistem existent evaluează impactul probabil asupra dreptului de acces, se asigură că dreptul de acces, în calitatea sa de drept fundamental, este garantat și ia măsurile necesare pentru a promova obiectivul transparenței. Funcțiile utilizate pentru recuperarea informațiilor stocate în sistemele electronice de stocare sunt adaptate pentru a satisface cererile din partea publicului;

(aa)	„documente clasificate” înseamnă documente care au fost total sau parțial clasificate în conformitate cu articolul 3a alineatul (1);

(ab)

noțiunea de „act legislativ” include documentele redactate sau primite în cursul procedurilor legislative în vederea adoptării de acte legislative, inclusiv măsurile cu aplicabilitate generală în temeiul competențelor delegate și al competențelor de executare, și actele cu domeniu general de aplicare, care au caracter obligatoriu din punct de vedere juridic în sau pentru statele membre;

(ac)	„sarcini administrative” înseamnă măsuri legate de chestiuni de organizare, administrative sau bugetare ale unei instituții, organ, oficiu sau agenție;

(ad)	„sistem de arhivare” înseamnă un instrument sau o procedură a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor destinat gestionării structurate a clasării tuturor documentelor lor referitoare la o procedură în curs sau încheiată de curând;

(ae)	„arhive istorice” înseamnă acea parte a arhivelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor care a fost selectată, în condițiile prevăzute la litera (a), în vederea conservării permanente.

O listă detaliată a tuturor categoriilor de acte cuprinse în definițiile de la literele (a)-(ac) se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe paginile de internet ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor, care convin, de asemenea, asupra criteriilor comune de arhivare și le publică;

(b)	„terț” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ori entitate exterioară instituției , organului, oficiului sau agenției în cauză, inclusiv statele membre, celelalte instituții și organe comunitare sau necomunitare ale Uniunii sau care nu depind de Uniune și țările terțe. [AM 30]

Articolul 3a

Procedura de clasificare și declasificare a documentelor

(1)     Atunci când există rațiuni de ordine publică în temeiul articolului 4 alineatul (1) și fără a aduce atingere controlului parlamentar la nivelul Uniunii și la nivel național, o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție clasifică un document în cazul în care divulgarea acestuia ar prejudicia protecția intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre, în special în materie de siguranță publică, apărare și de ordin militar. Un document ar putea fi clasificat parțial sau în totalitate. Documentele se clasifică după cum urmează:

(a)     „EU TOP SECRET” (Strict secret UE) :

această clasificare se aplică doar informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii extrem de grave intereselor esențiale ale Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele membre;

(b)     „EU SECRET” (Secret UE) :

această clasificare se aplică doar informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii grave intereselor esențiale ale Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele membre;

(c)     „EU CONFIDENTIAL” (Confidențial UE) :

această clasificare se aplică informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea dăuna intereselor esențiale ale Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele membre;

(d)     „EU RESTRICTED” (Restricționat UE) :

această clasificare se aplică informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea dezavantaja interesele Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele membre.

(2)     Documentele se clasifică doar dacă este necesar. Dacă este posibil, autoritatea emitentă indică pe documentul clasificat o dată sau un termen începând cu care, respectiv la a cărui expirare, informațiilor pe care acesta le cuprinde li s-ar putea reduce nivelul de clasificare sau acestea vor putea fi declasificate. Altfel, autoritățile emitente revizuiesc documentele cel puțin o dată la cinci ani pentru a asigura necesitatea menținerii clasificării inițiale. Clasificarea se indică clar și corect și se menține doar atât timp cât informația trebuie protejată. Responsabilitatea în ceea ce privește clasificarea documentelor și orice reducere ulterioară a nivelului de clasificare sau declasificarea îi revine instituției, organului, oficiului sau agenției care a emis sau care a primit documentul clasificat de la o terță parte ori de la o altă instituție, un alt organ, un alt oficiu sau o altă agenție.

(3)     Fără a aduce atingere dreptului de acces al altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, documentele clasificate sunt puse la dispoziția unei terțe părți cu acordul entității emitente. Atunci când la prelucrarea unui document clasificat participă mai mult de o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție, se atribuie aceeași clasificare, iar în cazul în care există opinii diferite asupra gradului de protecție necesar, se recurge la mediere. Documentele legate de proceduri legislative nu se clasifică; normele de punere în aplicare se clasifică înainte de adoptare, în măsura în care clasificarea este necesară și vizează prevenirea unor efecte adverse asupra măsurii în sine. Acordurile internaționale privind partajarea informațiilor confidențiale încheiate în numele Uniunii nu conferă unei țări terțe sau unei organizații internaționale dreptul de a împiedica accesul Parlamentului European la respectivele informații confidențiale.

(4)     În cadrul procedurilor prevăzute la articolele 7 și 8, cererile de acces la documente clasificate sunt soluționate exclusiv de persoanele autorizate să ia cunoștință de conținutul acestor documente. De asemenea, aceste persoane decid ce referiri la documentele clasificate pot figura în registrul public.

(5)     Documentele clasificate se înregistrează într-un registru al instituției, organului, oficiului sau agenției respective și se fac cunoscute cu acordul entității emitente.

(6)     În cazul în care o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție decide să refuze accesul la un document clasificat, aceasta trebuie să precizeze motivele refuzului într-o manieră care nu aduce atingere intereselor protejate prin excepțiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1).

(7)     Fără a aduce atingere controlului parlamentar național, statele membre iau măsurile adecvate pentru a asigura, în cadrul tratării cererilor privind documentele clasificate ale Uniunii, respectarea principiilor enunțate în prezentul regulament.

(8)     Normele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor cu privire la documentele clasificate sunt făcute publice. [AM 31]

Articolul 4

Excepții

(1)   Instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției interesului public, în ceea ce privește:

(a)	siguranța publică, inclusiv securitatea persoanelor fizice sau juridice a Uniunii sau a unuia sau mai multor state membre ; [AM 32]

(b)	apărarea și chestiunile militare;

(c)	relațiile internaționale;

(d)	politica financiară, monetară sau economică a Comunității Uniunii sau a unui stat membru; [AM 33]

(e)	mediul, precum zonele de reproducere a speciilor rare.

(2)   Instituțiile , organele, oficiile și agențiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției: [AM 34]

(a)	intereselor comerciale ale unei anume persoane fizice sau juridice;

(b)	drepturilor de proprietate intelectuală;

(c)	consilierii juridice și procedurilor judiciare, procedurilor de arbitraj și de soluționare a diferendelor referitoare la procedurile judiciare ; [AM 35]

(d)	obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit;

(e)

obiectivității și imparțialității procedurilor de achiziții publice până în momentul luării unei decizii de către instituția, organul, oficiul sau agenția contractantă în cauză sau ale procedurilor unei comisii de selecție în procesul de recrutare a personalului până în momentul luării unei decizii de către autoritatea împuternicită să facă numiri . [AM 36]

(3)   Accesul la următoarele documente este refuzat în cazul în care documentele elaborate de o instituție, organ, oficiu sau agenție pentru uzul intern sau primite de acestea în legătură cu o chestiune în privința căreia nu s-a luat încă nicio decizie, se refuză doar dacă divulgarea acestora acestor documente ar aduce în mod evident, din cauza conținutului lor sau a circumstanțelor obiective ale situației respective, o gravă atingere procesului decizional al instituțiilor: .

(a)	documente referitoare la o chestiune în care nu s-a luat încă o decizie;

(b)	documentele conținând avize destinate uzului intern în cadrul deliberărilor și al consultărilor preliminare în cadrul instituțiilor în cauză, chiar și după luarea deciziei. [AM 37]

(4)   Se aplică excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3), mai puțin în cazul în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentelor în cauză. În ceea ce privește alineatul 2 litera (a) Atunci când un interes public care justifică divulgarea este evaluat în conformitate cu alineatele (1)-(3), se consideră că există un interes public superior care justifică divulgarea atunci când informațiile solicitate documentul solicitat se referă la emisii protecția drepturilor fundamentale și a statului de drept, buna gestionare a fondurilor publice sau la dreptul de a trăi într-un mediu sănătos, inclusiv în ceea ce privește emisiile în mediu. O instituție, un organ, un oficiu sau o agenție care invocă una dintre excepții trebuie să întreprindă o evaluare obiectivă și individuală și să demonstreze că riscul la adresa interesului apărat este previzibil și nu doar ipotetic și să definească în ce mod accesul la documentul în cauză ar putea submina în mod precis și concret interesul apărat. [AM 38]

(4a)     Documentele a căror divulgare ar reprezenta un risc pentru valorile legate de protecția mediului, cum ar fi cele privind ariile de reproducere a speciilor rare, nu vor fi divulgate decât în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006. [AM 39]

(5)    Nu se divulgă numele, titlurile și funcțiile celor care dețin o funcție publică, ale funcționarilor publici și ale reprezentanților grupurilor de interese, atunci când sunt legate de activitatea lor profesională, cu excepția cazului în care, având în vedere circumstanțele speciale, divulgarea ar afecta negativ persoanele în cauză. Alte date datele cu caracter personal se divulgă în conformitate cu condițiile referitoare la prelucrarea legală a unor astfel de date, stabilite prin legislația comunitară privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. dacă o astfel de divulgare ar aduce prejudicii vieții private sau integrității persoanei vizate . Se consideră că nu are loc un astfel de prejudiciu:

—	dacă datele se referă doar la activitățile profesionale ale persoanei vizate, exceptând situația în care, din cauza unor circumstanțe deosebite, există motive de a considera că divulgarea acestora ar afecta în mod negativ persoana respectivă;

—	dacă datele se referă doar la o persoană publică, exceptând situația în care, datorită unor circumstanțe deosebite, există motive de a considera că divulgarea ar afecta în mod negativ persoana respectivă sau alte persoane cu care aceasta are legături;

—	dacă datele au fost deja publicate cu acordul persoanei în cauză.

Cu toate acestea, datele cu caracter personal se divulgă atunci când un interes public major impune divulgarea acestora. Într-un astfel de caz, instituției, organului, oficiului sau agenției vizate li se cere să specifice în ce constă interesul public. Aceasta/Acesta prezintă motivele pentru care, în cazul dat, interesul public primează în fața intereselor persoanei vizate.

În cazul în care o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție refuză accesul la un document în temeiul prezentului alineat, aceasta/acesta ia în considerare posibilitatea acordării unui acces parțial la documentul respectiv. [AM 40]

(6)   În cazul în care doar o parte a documentului cerut se încadrează într-una sau mai multe din excepțiile menționate anterior, celelalte părți ale documentului se divulgă.

(7)   Excepțiile prevăzute în prezentul articol nu se aplică doar în perioada în care protecția documentelor transmise în cadrul procedurilor concretizate prin acte legislative sau delegate sau prin acte de punere în aplicare cu aplicabilitate generală. Excepțiile nu se aplică nici documentelor transmise instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor de către lobbyiști și alte părți interesate, în scopul influențării elaborării politicilor. Excepțiile se aplică numai atât timp cât se justifică prin conținutul documentului. Excepțiile se pot aplica și, în orice caz, în cursul unui termen de cel mult treizeci de ani. În cazul documentelor care se încadrează la excepțiile privind protecția datelor cu caracter personal sau interesele comerciale și documentele sensibile, excepțiile pot continua să se aplice, dacă este necesar, și după expirarea acestei perioade. [AM 41]

(7a)     O instituție, un organ, un oficiu sau o agenție poate acorda acces privilegiat la documentele menționate la alineatele (1) - (3) pentru cercetare. În cazul în care se acordă acces privilegiat, informațiile se eliberează numai cu restricțiile corespunzătoare privind utilizarea acestora. [AM 42]

Articolul 5

Consultarea terților

(1)   În cazul documentelor terților, instituția instituțiile, organele, oficiile și agențiile consultă terții pentru a stabili dacă se poate aplica o excepție menționată la articolul 4, cu excepția cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat.

(2)   În cazul în care o cerere de acces privește un document care provine de la un stat membru, document diferit de cele transmise în cadrul procedurilor care duc la un act legislativ sau la un alt act decât legislativ, cu caracter act delegat sau de punere în aplicare cu domeniu general de aplicare , se consultă autoritățile statului membru în cazul în care există orice îndoieli în ce privește posibilitatea încadrării documentului la una dintre excepții . Instituția care deține documentul îl va divulga, cu excepția cazului în care statul membru prezintă motive pentru nedivulgarea acestuia, în temeiul excepțiilor menționate la articolul 4 sau în temeiul dispozițiilor specifice din propria legislație care împiedică divulgarea documentului , și decide, pe baza propriei sale aprecieri, dacă documentul în cauză se încadrează la excepții . Instituția evaluează pertinența motivelor prezentate de statul membru în măsura în care acestea se bazează pe excepțiile prevăzute în prezentul regulament.

(3)   În cazul în care un stat membru primește o cerere privind un document aflat în posesia sa, document care este emis de o instituție, organ, oficiu sau agenție cu excepția cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat, statul membru consultă instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză cu scopul de a lua o decizie care să nu compromită obiectivele prezentului regulament. În loc de aceasta, statul membru poate prezenta cererea instituției, organului, oficiului sau agenției în cauză. [AM 43]

Articolul 5a

Actele legislative

(1)     În conformitate cu principiile democratice subliniate la articolele 9 - 12 din TUE și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, instituțiile care acționează în calitate de legislator, inclusiv prin competențe delegate și competențe de executare, precum și statele membre atunci când acționează în calitatea lor de membre ale Consiliului acordă un acces cât mai larg posibil la documentele legate de activitățile lor.

(2)     Documentele legate de programele legislative, consultările preliminare ale societății civile, evaluările de impact și orice alte documente pregătitoare, precum și documentele privind punerea în aplicare a legislației Uniunii și politicile legate de o procedură legislativă sunt accesibile pe o pagină de internet interinstituțională, coordonată și ușor de utilizat și sunt publicate într-o serie electronică specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

(3)     În cursul procedurii legislative, fiecare instituție, organ, oficiu sau agenție asociat(ă) procesului decizional își publică documentele pregătitoare și toate informațiile aferente, inclusiv avizele juridice, într-o serie specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, precum și pe o pagină de internet comună unde este reprodus ciclul de viață al procedurii în cauză.

(4)     Odată adoptate, actele legislative sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, astfel cum se prevede la articolul 13. [AM 44]

Articolul 6

Cereri de acces

(1)   Cererile de acces la documente un document se formulează în scris, inclusiv în format electronic, într-una dintre limbile enumerate la articolul 314 din Tratatul CE și într-un mod suficient de precis pentru a permite instituției să identifice documentul articolul 55 alineatul (1) din TUE . Solicitantul nu este obligat să-și motiveze cererea. [AM 45]

(2)   În cazul în care o cerere nu este suficient de precisă, sau în cazul în care documentele cerute nu pot fi identificate, instituția , organul, oficiul sau agenția în cauză invită , în termen de 15 zile lucrătoare, solicitantul să clarifice cererea și îl asistă în acest scop, de exemplu furnizându-i informațiile privind utilizarea registrelor publice de documente. Termenele prevăzute la articolele 7 și 8 încep din momentul în care instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză a primit clarificările solicitate. [AM 46]

(3)   În cazul unei cereri privind un document foarte lung sau un număr foarte mare de documente, instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză poate discuta informal cu solicitantul în scopul ajungerii la o soluție echitabilă și practică.

(4)   Instituțiile, organele, oficiile și agențiile oferă asistență și informează cetățenii cu privire la modalitățile de depunere a cererilor de acces la documente.

Articolul 7

Soluționarea cererilor inițiale

(1)   Cererile de acces la documente se soluționează cu promptitudine. Solicitantului i se trimite o confirmare de primire. În termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză fie acordă accesul la documentul solicitat și îl furnizează în același termen, în conformitate cu articolul 10, fie îi comunică solicitantului, în scris, motivele respingerii în tot sau în parte a cererii și îl informează cu privire la dreptul acestuia de a prezenta o cerere de confirmare, în conformitate cu alineatul (4).

(2)   În mod excepțional, de exemplu în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr foarte mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit cu doar o singură dată, pentru maximum 15 zile lucrătoare, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite. [AM 47]

(3)   În cazul respingerii totale sau parțiale a cererii, Instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză notifică solicitantul dacă și când ar putea fi posibil accesul ulterior, parțial sau total, la documentul respectiv.

Solicitantul poate adresa, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea răspunsului din partea instituției, organului, oficiului sau agenției în cauză o cerere de confirmare prin care solicită ca instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză să-și revizuiască poziția. [AM 48]

(4)   În lipsa unui răspuns din partea instituției, organului, oficiului sau agenției în termenul stabilit, solicitantul poate prezenta o cerere de confirmare.

(4a)     Fiecare instituție, organ, oficiu sau agenție numește o persoană responsabilă care verifică că toate termenele stabilite în prezentul articol sunt respectate în mod corespunzător. [AM 49]

Articolul 8

Soluționarea cererilor de confirmare

(1)   Cererile de confirmare se soluționează cu promptitudine. În termen de 30 de zile cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, instituția , organul, oficiul sau agenția fie permite accesul la documentul solicitat și îl furnizează în același termen, în conformitate cu articolul 10, fie comunică, în scris, motivele respingerii totale sau parțiale a cererii. În cazul unei respingeri în tot sau în parte a cererii, instituția , organul, oficiul sau agenția respectivă informează solicitantul cu privire la căile de atac de care dispune. [AM 50]

(2)   În mod excepțional, de exemplu în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr foarte mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit cu doar o singură dată, pentru maximum 15 zile lucrătoare, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite. [AM 51]

(3)   În cazul unei respingeri totale sau parțiale a cererii, solicitantul poate introduce o acțiune împotriva instituției, organului, oficiului sau agenției în fața Tribunalului General și/sau poate adresa o plângere Ombudsman-ului European, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 263 și 228 din TFUE.

(4)   Lipsa unui răspuns din partea instituției , a organului, a oficiului sau a agenției în termenul stabilit se consideră răspuns negativ definitiv și dă dreptul solicitantului să introducă o acțiune în justiție împotriva instituției, organului, oficiului sau agenției și/sau să formuleze o plângere adresată Ombudsman-ului European, în conformitate cu dispozițiile aplicabile din Tratatul CE tratate . [AM 52]

Articolul 8a

Cereri noi

Dacă, după ce a primit documentele, solicitantul cere noi documente de la instituții, organe, oficii sau agenții, această solicitare se tratează ca o nouă cerere, în conformitate cu prevederile articolelor 7 și 8. [AM 53]

Articolul 9

Regimul aplicabil documentelor sensibile

(1)   Documentele sensibile sunt documente emise de instituții sau agențiile create de către acestea, de statele membre, de țările terțe sau de organizațiile internaționale, clasificate „TRÈS SECRET/TOP SECRET” (Strict secret), „SECRET” (Secret) sau „CONFIDENTIEL” (Confidențial) în temeiul normelor în vigoare în cadrul instituției în cauză, care protejează interesele fundamentale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre în domeniile definite la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și, în special, în domeniile siguranței publice, apărării și chestiunilor militare.

(2)   În cadrul procedurilor prevăzute la articolele 7 și 8, cererile de acces la documente sensibile sunt soluționate exclusiv de persoanele autorizate să ia cunoștință de conținutul acestor documente. Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (2), aceste persoane trebuie să precizeze informațiile care pot apărea în registrul public privind aceste documente sensibile.

(3)   Documentele sensibile se înscriu în registru și se furnizează numai cu acordul autorității de origine.

(4)   Orice decizie a unei instituții de a refuza accesul la un document sensibil se întemeiază pe motive care nu aduc atingere intereselor protejate în conformitate cu articolul 4.

(5)   Statele membre iau măsurile adecvate pentru a asigura, în cadrul soluționării cererilor privind documentele sensibile, respectarea principiilor enunțate de prezentul articol și la articolul 4.

(6)   Normele instituțiilor cu privire la documentele sensibile sunt făcute publice.

(7)   Comisia și Consiliul informează Parlamentul European cu privire la documentele sensibile în conformitate cu dispozițiile convenite între instituții. [AM 54]

Articolul 10

Accesul pe baza unei cereri

(1)   Accesul la documente se exercită fie prin consultare la fața locului, fie prin eliberarea unei copii, inclusiv, dacă este necesar, a unei copii electronice, în funcție de preferința solicitantului.

(2)   În cazul în care conținutul unui document este disponibil public și este ușor accesibil pentru solicitant, instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză își poate îndeplini obligația de a acorda accesul la documente explicând solicitantului în ce mod poate obține documentul solicitat.

(3)   Documentele se furnizează într-o versiune și o formă care există deja (inclusiv varianta electronică sau sub altă formă: scriere Braille, caractere mărite sau înregistrare pe bandă magnetică), ținând seama pe deplin de preferința solicitantului.

(3a)     Conținutul unui document este disponibil fără discriminare din motive ce țin de tulburările de vedere, limba de lucru sau platforma sistemului de operare. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile oferă accesul efectiv al unui solicitant la conținutul documentelor, fără discriminare din punct de vedere tehnic. [AM 55]

(4)   Solicitantului i se poate cere să achite o sumă de bani pentru producerea și trimiterea copiilor. Această sumă nu poate depăși costurile reale pentru producerea și trimiterea copiilor. Consultarea la fața locului sau în cazul în care numărul de copii nu depășește 20 50 de pagini A4, precum și accesul direct sub formă electronică sau prin intermediul registrului beneficiază de gratuitate. [AM 56]

(5)   Prezentul regulament nu derogă de la modalitățile specifice de acces prevăzute în legislația Uniunii sau națională, precum plata unei taxe.

Articolul 11

Registre

(1)   Pentru a permite cetățenilor să își exercite efectiv drepturile care decurg din prezentul regulament, fiecare instituție, organ, oficiu și agenție permite accesul public la un registru de documente. Registrul ar trebui să fie accesibil în format electronic. Referințele documentelor se înscriu de îndată în registru.

(2)   Pentru fiecare document, registrul conține un număr de referință (inclusiv, după caz, referința interinstituțională), subiectul abordat și/sau o scurtă descriere a conținutului documentului, precum și data la care acesta a fost primit sau elaborat și înscris în registru. Referințele sunt concepute astfel încât să nu aducă atingere protecției intereselor prevăzute la articolul 4.

(3)   Instituțiile, organele, oficiile și agențiile iau imediat măsurile necesare pentru crearea unui registru care să fie disponibil până la 3 iunie 2002 unei interfețe comune pentru registrele instituționale, pentru a asigura coordonarea între registre . [AM 57]

Articolul 12

Accesul direct la documente

(1)    Instituțiile, organele, oficiile și agențiile pun la dispoziția publicului în mod direct toate documentele în format electronic sau prin intermediul unor registre, în special pe cele întocmite sau primite în cadrul procedurilor de adoptare a actelor comunitare legislative ale Uniunii sau a actelor delegate sau de punere în aplicare cu domeniu general de aplicare. cu caracter general devin direct accesibile publicului, sub rezerva articolelor 4 și 9 [AM 58]

(2)   Celelalte documente, în special documentele privind evoluția politicilor publice sau a strategiilor, devin, în măsura posibilului, direct accesibile în formă electronică.

(3)   În cazul în care accesul direct nu este permis prin intermediul registrului, acesta trebuie să indice, pe cât posibil, unde se află documentul.

(4)   Fiecare instituție, organ, oficiu și agenție definește în propriul regulament de procedură celelalte documente care sunt direct accesibile puse la dispoziția publicului în mod proactiv . [AM 59]

Articolul 13

Publicarea în Jurnalul Oficial

(1)   Se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe lângă actele prevăzute la articolul 297 alineatele (1) și (2) din TFUE, sub rezerva articolului 4 din prezentul regulament, următoarele documente se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

(a)	propunerile Comisiei și inițiativele uni grup de state membre întemeiate pe articolul 76 TFUE;

(b)

pozițiile comune adoptate de Consiliu în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 251 și 252 din Tratatul CE, precum procedura prevăzută la articolul 294 din TFUE și expunerea de motive a respectivelor poziții, precum și pozițiile adoptate de Parlamentul Parlamentului European în cadrul acestor proceduri; [AM 60]

(c)	actele adoptate în conformitate cu articolul 25 TUE;

(f)	acordurile internaționale încheiate de Comunitate sau Uniunea Europeană în conformitate cu articolul 24 din Tratatul UE articolul 37 din TUE, precum și cu articolele 207 și 218 din TFUE . [AM 61]

(2)   Se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în măsura posibilului, următoarele documente:

(a)	inițiativele prezentate de un stat membru sau de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în temeiul articolului 30 TUE;

(c)	actele, altele decât cele prevăzute la articolul 297 alineatele (1) și (2) din TFUE, recomandările și avizele.

(3)   Fiecare instituție, organ, oficiu și agenție are libertatea de a-și defini în propriul regulament de procedură celelalte documente eventuale care trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Informarea

(1)   Fiecare instituție, organ, oficiu și agenție ia măsurile necesare pentru informarea publicului cu privire la drepturile de care beneficiază în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Statele membre cooperează cu instituțiile, organele oficiile și agențiile pentru informarea cetățenilor.

Articolul 14a

Responsabilul cu informațiile

(1)     Fiecare unitate administrativă generală din cadrul fiecărei instituții, al fiecărui organ și oficiu și al fiecărei agenții numește un responsabil cu informațiile care răspunde de asigurarea respectării prezentului regulament și a bunelor practici administrative în cadrul unității administrative în cauză.

(2)     Responsabilul cu informațiile stabilește ce informații trebuie furnizate publicului în ceea ce privește:

(a)	punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)	bunele practici;

și asigură diseminarea respectivelor informații într-o formă și de o manieră corespunzătoare.

(3)     Responsabilul cu informațiile analizează dacă serviciile din cadrul unității administrative generale de care este răspunzător (răspunzătoare) urmează bunele practici.

(4)     Responsabilul cu informațiile poate redirecționa o persoană care solicită informații către o altă unitate administrativă generală în cazul în care informația solicitată nu intră în domeniul de competență al unității respective, ci în domeniul de competență al unei alte unități din cadrul aceleiași instituții, al aceluiași organ sau oficiu sau al aceleiași agenții, cu condiția ca cealaltă unitate în cauză să dispună de aceste informații. [AM 62]

Articolul 14b

Principiul bunei administrări deschise

Pe parcursul perioadei tranzitorii anterioare adoptării normelor preconizate de articolul 298 din TFUE și pe baza cerințelor prevăzute la articolul 41 din Cartă, instituțiile, organele, oficiile și agențiile adoptă și publică, pe baza Codului de bună conduită administrativă, orientări generale cu privire la domeniul de aplicare a obligațiilor în materie de confidențialitate și secret profesional prevăzute la articolul 339 din TFUE, și a obligațiilor ce decurg din administrarea corespunzătoare și transparentă și din protecția datelor personale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (11). Aceste orientări definesc, de asemenea, sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării prezentului regulament, în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene, Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene și regulile interne ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor. [AM 63]

Articolul 15

Practica în materie de transparență administrativă în cadrul instituțiilor , organelor, oficiilor și agențiilor [AM 64]

(1)   Instituțiile, organele, oficiile și agențiile dezvoltă bune practici administrative cu scopul de a facilita exercitarea dreptului de acces garantat de prezentul regulament.

(1a)     Instituțiile, organele, oficiile și agențiile informează cetățenii, într-o manieră corectă și transparentă, cu privire la organigramele lor, indicând competențele fiecărei unități interne, fluxul de muncă intern și termenele limită orientative pentru procedurile care intră în domeniul lor de competență, precum și serviciile cărora cetățenii li se pot adresa pentru a obține ajutor, informații sau căi de atac administrative. [AM 65]

(2)   Instituțiile, organele, oficiile și agențiile creează o comisie interinstituțională însărcinată să studieze cele mai bune practici, să abordeze eventualele diferende și să țină seama de evoluțiile în domeniul accesului public la documente.

(2a)     Documentele referitoare la bugetul Uniunii Europene, executarea acestuia și beneficiarii finanțărilor și subvențiilor acordate de Uniune sunt publice și accesibile cetățenilor.

Astfel de documente sunt, de asemenea, accesibile prin intermediul unui site și al unei baze de date specifice care abordează transparența financiară în Uniune. [AM 66]

Articolul 16

Reproducerea documentelor

Prezentul regulament nu aduce atingere reglementărilor în vigoare în domeniul dreptului de autor, care pot limita dreptul terților de a obține copii ori de a reproduce sau de a utiliza documentele divulgate. [AM 67]

Articolul 17

Rapoarte

Fiecare instituție, organ, oficiu și agenție publică un raport anual privind anul anterior, în care se menționează numărul de cazuri în care accesul la documente a fost refuzat, motivele refuzului, precum și numărul de documente sensibile neînscrise în registru.

(1a)

Cel târziu până la … (12), Comisia publică un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament și face recomandări, inclusiv, dacă este cazul, propuneri de revizuire a prezentului regulament, care sunt necesare în urma modificării situației curente, și un program de acțiune conținând măsuri pe care instituțiile, organele, oficiile și agențiile trebuie să le adopte. [AM 69]

Articolul 18

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se abrogă începând cu […].

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  Poziția Parlamentului European din 15 decembrie 2011.

(2)   JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(3)   JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(4)   JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(5)  COM(2004) 45.

(6)  […]

(7)  COM(2007) 185.

(8)  JO L 264, 25.9.2006, p. 13.

(9)   JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(10)   Hotărârea din 18 decembrie 2007 în cauza C-64/05 P, Suedia/Comisia, Repertoriu 2007, p. I-11389.

(11)   JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(12)   Doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.