15.2.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/59

1.1

Produsele agroalimentare ale Uniunii Europene sunt unice din punctul de vedere al calității și al diversității lor. Cu toate acestea, într-o piață mondială deschisă, producerea de alimente și băuturi de excelentă calitate nu este, prin ea însăși, suficientă pentru a asigura o poziție bună pe piață. A le explica consumatorilor în ce constau standardele de calitate foarte înalte ale produselor agricole din UE și a încuraja exporturile și programele de informare și de promovare reprezintă măsuri care îi pot ajuta pe producătorii europeni să facă față provocărilor unui context global tot mai competitiv.

1.2

Politica în vigoare în materie de informare și de promovare a produselor agricole a avut rezultate bune, însă CESE este convins că ar trebui simplificată și îmbunătățită în continuare pentru a răspunde mai bine cerințelor piețelor europene și mondiale, precum și necesităților producătorilor europeni.

1.3

CESE salută Cartea verde pe tema „Acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole: o strategie cu puternică valoare adăugată europeană pentru promovarea savorilor Europei” și recomandă ca politica de promovare a produselor agroalimentare să devină una dintre prioritățile politice ale Comisiei pentru următorii ani, atât pe piața internă, cât și pe cea externă.

1.4

CESE este în favoarea a două obiective fundamentale ale noii politici de promovare, orientate către piața vizată: pe de o parte, informarea și sensibilizarea consumatorilor pe piața UE, valorizând garanțiile mai solide în materie de etichetare, trasabilitate și securitate alimentară și cerințele mai stricte în materie de mediu, de bunăstare a animalelor și de respectare a drepturilor lucrătorilor și, pe de altă parte, promovarea exporturilor pe piața externă.

1.5

Deși recunoaște limitele care rezultă din actuala criză financiară, CESE consideră că este absolut esențială creșterea bugetului pentru furnizarea de informații și pentru măsurile de promovare a produselor agricole pe piața internă și în țările terțe. Cu titlu comparativ, finanțarea de către Statele Unite a programului privind accesul la piață (Market Access Programme) este de 200 milioane $ pe an până în anul fiscal 2012 inclusiv.

1.6

CESE recomandă ca procedurile administrative privind pregătirea și monitorizarea programelor promoționale să fie simplificate, în special prin reducerea numărului de rapoarte solicitate de către Comisie. Este deosebit de important să se reducă sarcinile administrative.

1.7

CESE consideră că este esențial să se asigure o mai mare transparență în selectarea programelor la nivel național și că Comisia ar trebui să elaboreze orientări clare pentru statele membre. Trebuie îmbunătățită evaluarea programelor, prin intermediul unui sistem de evaluare strict, bazat pe indicatori concreți cum ar fi creșterea pieței. Durata procesului de selecție trebuie redusă. În plus, este esențial ca programele să aibă o viziune europeană și bazată pe valoarea adăugată, inclusiv pe crearea de locuri de muncă, și să se acorde prioritate, prin intermediul unui sistem mai avantajos de finanțare (60 % în loc de 50 %), programelor multinaționale care acoperă mai multe produse.

1.8

Ar trebui să se permită o mai mare flexibilitate, astfel încât programele să poată fi adaptate la condițiile în schimbare ale pieței în cursul etapei de punere în aplicare. În acest scop, ar trebui să se reducă și nivelul de detalii solicitat în momentul prezentării programelor.

1.9

CESE recomandă Comisiei să țină seama de diferențele dintre vechile și noile state membre în ceea ce privește capacitatea organizațiilor profesionale. Experiența și resursele insuficiente limitează capacitatea asociațiilor profesionale din noile state membre de a participa pe deplin la acțiunile de promovare. CESE recomandă Comisiei să ia în considerare creșterea plăților în avans acordate acestor organizații (de exemplu acoperirea a 30 % din costurile anuale).

1.10

CESE consideră că legislația privind promovarea ar trebui să clarifice rolul mărcilor și echilibrul dintre promovarea cu caracter generic și cea a unei anumite mărci, în special în țările din afara UE. În scopul unei informări complete și transparente, ar trebui autorizată menționarea originii produsului, inclusiv în cazul produselor care nu beneficiază de o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată.

1.11

Trebuie îmbunătățite comunicarea și coordonarea dintre statele membre și Comisie, precum și între statele membre. Ar trebui să se facă schimb de bune practici și de expertiză în cadrul unor conferințe și al unor seminarii.

1.12

CESE salută ideea creării unei platforme europene pentru schimbul de bune practici între specialiști; o astfel de platformă ar putea fi un instrument valoros pentru sprijinirea dezvoltării de campanii promoționale. Un serviciu de schimburi la nivelul UE (ateliere, site-uri internet), accesibil tuturor părților implicate în informarea și promovarea din sectorul agroalimentar, ar fi deosebit de util la elaborarea de programe „multinaționale” bine structurate și coordonate.

1.13

Trebuie create sinergii între diferitele programe de promovare existente. Pentru ca programele să aibă impactul scontat, este indispensabil să existe continuitate. Ar trebui să se poată reedita cu ușurință un program promoțional care s-a bucurat de succes. Trebuie creată o rețea de promovare care să fie cu adevărat activă.

1.14

CESE recomandă realizarea de către Comisie a unui manual simplu și complet care i-ar putea ajuta pe beneficiari să se conformeze regulilor și procedurilor programului.

1.15

Politica de promovare trebuie să sprijine activitățile de export ale operatorilor economici din UE, în special ale IMM-urilor, pentru a se putea beneficia de creșterea consumului pe piețele emergente. Activitatea de export nu este doar o cale de a crea noi piețe, ci constituie și un motor esențial al îmbunătățirii performanțelor întreprinderilor. Prin urmare, CESE recomandă sprijinirea de către Comisie a proiectelor pilot orientate către elaborarea de strategii de export care să poată oferi un cadru sau o rețea adaptate strategiilor de export și necesităților specifice ale fiecărei companii, înlesnind astfel pătrunderea produselor agroalimentare din UE pe aceste piețe.

1.16

Lista produselor acoperite de legislație ar trebui extinsă, permițând promovarea tuturor produselor care transmit mesajul european referitor la o producție de calitate sau care îl pot consolida. Ar trebui să se găsească o soluție și pentru alte produse, cum ar fi fermenții.

1.17

CESE ar dori să constate că se pune un accent puternic asupra beneficiilor nutriționale ale produselor și asupra unei alimentații/nutriții sănătoase, prin plasarea produselor agroalimentare ale UE într-o perspectivă legată de nutriție/sănătate. Ar trebui lansate inițiative care să promoveze regimuri alimentare mai echilibrate. În această privință, s-ar putea pune accentul pe promovarea unor mesaje cheie în materie de sănătate și pe calitatea produselor.

1.18

În opinia Comitetului, competența de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare, așa cum se prevede în propunerea Comisiei referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului [COM(2011) 663 final], va îmbunătăți coerența măsurilor de informare și promovare pentru produsele agricole și va contribui la punerea lor în aplicare în mod uniform. CESE recomandă Comisiei să mențină contacte regulate cu părțile interesate și cu organizațiile care formulează propuneri și să răspundă în mod corespunzător la propunerile lor.

2.1

Planul UE de promovare a produselor agroalimentare este o politică orizontală care acoperă toate sectoarele agroalimentare, punând accentul pe caracteristicile generale și pe valoarea adăugată a politicii agricole comune (PAC). Acest plan completează eforturile publice și private de promovare de la nivelul statelor membre.

2.2

Comisia Europeană alocă anual circa 50 milioane EUR pentru sprijinirea campaniilor de promovare a produselor agroalimentare și a metodelor de producție din UE. De regulă acest sprijin este acordat organizațiilor producătorilor specializați sau asociațiilor care promovează anumite abordări europene, agroalimentare de înaltă calitate.

2.3

Campaniile promoționale pun în valoare calitatea, valoarea nutritivă și siguranța produselor agricole din UE și atrag atenția asupra valorii adăugate ridicate pe care o aduc modurile specifice de producție și din alte aspecte, cum ar fi etichetarea, bunăstarea animală și respectarea mediului înconjurător.

2.4

Campaniile pot fi organizate în interiorul UE sau în afara acesteia, cu obiectivul de a deschide noi piețe. Între 2000 și 2010 au fost cofinanțate de către UE 458 de programe promoționale; de această acțiune au beneficiat toate statele membre. Activitățile promoționale pot include campanii publicitare în mass-media, acțiuni de promovare la locul de desfacere, participarea la expoziții și târguri și o serie de alte activități.

2.5

UE finanțează până la jumătate din costurile generale ale campaniei. Organizația care formulează propunerea ar trebui să contribuie cu cel puțin 20 % din fonduri, restul putând fi asigurat de autoritățile naționale și de alte surse.

2.6

Este de preferat ca programele să fie multianuale și suficient de cuprinzătoare pentru a avea un impact semnificativ asupra piețelor vizate. Se acordă prioritate programelor propuse de organizații din mai multe state membre sau care acoperă mai multe state membre sau țări terțe.

2.7

Peste două treimi dintre campaniile de informare și promovare privind produsele agroalimentare din UE care au fost aprobate în ultimii cinci ani au vizat piața internă. Numai 8 % din programele aprobate sunt multinaționale și peste jumătate dintre cererile de finanțare prezentate în perioada 2006-2010 au fost respinse.

2.8

Încă de la lansarea sa, planul de promovare a fost monitorizat în mod regulat în cadrul rapoartelor Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European. Curtea de Conturi Europeană a prezentat la rândul ei recomandări în vederea îmbunătățirii acestui plan, în raportul său special din 2009.

3.1

În ciuda reușitelor sale considerabile, sectorul agricol și agroalimentar din Europa se confruntă cu provocări pe măsură. Eforturile producătorilor din UE în ceea ce privește aspectele sanitare, de mediu sau bunăstarea animalelor nu sunt întotdeauna recunoscute. Au apărut noi concurenți, atât pe piețele tradiționale, cât și pe cele emergente din cadrul UE. În fine, UE dispune de un patrimoniu culinar de o mare diversitate, pe care ar trebui să-l valorifice din plin.

3.2

Actuala reformă a PAC post-2013 își propune să garanteze că PAC va contribui în mod direct la Strategia Europa 2020 prin promovarea unui sector agricol care să ofere securitate alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și mai mult dinamism pentru zonele rurale. În paralel cu reforma PAC, Comisia a lansat un proces de consultare pe scară largă a părților interesate, cu scopul de a delimita o strategie mai precisă și mai ambițioasă de promovare a sectorului agricol și agroalimentar european.

3.3

Obiectivele specifice pentru piețele locale, europene și mondiale vor fi definite ulterior, pentru a direcționa mai bine acțiunile care trebuie întreprinse în cadrul fiecăreia dintre acestea. În general, politica revizuită de informare și promovare va avea printre obiective:

3.4

Cartea verde este împărțită în patru secțiuni, care analizează și formulează întrebări cu privire la diferite aspecte ale politicii de informare și promovare: valoarea sa adăugată pentru Europa, obiectivele și acțiunile pentru piața internă (inclusiv piețele regionale și locale) și pentru piețele externe, precum și aspecte mai generale legate de conținut și de abordările în materie de gestionare.

3.5

Cartea verde subliniază potențialul nevalorificat al piețelor regionale și locale. Ar trebui să existe măsuri pentru finanțarea serviciilor de bază, de exemplu pentru crearea de centre comerciale, de magazine sau de piețe. Un instrument LEADER mai bine integrat în PAC după 2013 ar putea juca un rol mai important pentru promovarea unor filiere scurte.

3.6

Ar putea fi sprijinită cooperarea dintre statele membre, pentru a asigura complementaritatea în raport cu campaniile de informare și de promovare desfășurate de aceste state și/sau de sectorul privat și pentru a încuraja sinergiile.

3.7

În prezent, propunerile pot fi prezentate numai de către organizații profesionale sau interprofesionale reprezentative pentru sectoarele relevante în unul sau mai multe state membre sau la scară europeană. Cartea verde propune posibilitatea de a extinde accesul la finanțare și la alte structuri decât organizațiile profesionale, de exemplu, întreprinderile sau camerele de comerț, pentru a include sectoarele care nu sunt structurate sistematic prin organizații profesionale în fiecare stat membru.

3.8

La ora actuală, programele se referă la produse specifice sau la sisteme de calitate (de exemplu, informare despre lapte și calitățile nutritive ale acestuia). Cartea verde propune o nouă abordare, mai flexibilă și, poate, mai convingătoare, care ar consta într-o primă etapă în evidențierea unor mesaje cheie la nivel european și apoi în enumerarea acestor mesaje însoțite de ilustrarea cu produse care să pună mai mult în valoare diversitatea, bogăția și complementaritatea ofertei europene.

3.9

Cartea verde subliniază că punerea în aplicare a acțiunilor trebuie să aibă loc prin proceduri simple. Procesul de selecție este dublu (la nivelul statelor membre și al Comisiei Europene) și îndelungat (șapte luni între data limită de depunere și decizia Comisiei), ceea ce limitează posibilitățile de a se dezvolta campanii în mod reactiv și pragmatic.

3.10

De asemenea, Comisia a prezentat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului, pentru a-l alinia la prevederile articolelor 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Propunerea delimitează competența Comisiei de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului și stabilește procedura corespunzătoare pentru adoptarea acestor acte. De asemenea, propunerea include în Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului anumite competențe exercitate până în prezent de Comisia Europeană.

4.1

Principalele provocări cu care se confruntă politica agricolă europeană se referă la schimbările climatice, la criza economică și financiară, la inegalitățile dintre vechile și noile state membre ale UE și la tensiunile generate de concurența neloială dintre ele, la condițiile privind practicarea de prețuri de dumping ca rezultat a aplicării PAC; la insecuritatea locurilor de muncă și la instabilitatea piețelor care prezintă fluctuații importante. Având în vedere aceste provocări, este din ce în ce mai important ca produsele agroalimentare ale UE să fie promovate, astfel încât să poată fi cunoscute ca produse cu o înaltă valoare adăugată, iar Europa să-și mențină poziția de lider ca furnizor de alimente.

4.2

Politica UE de promovare subliniază avantajele producției europene, în special în materie de calitate, igienă și siguranță alimentară, prin intermediul unui sistem avansat de etichetare și trasabilitate, cu respectarea drepturilor lucrătorilor, a bunăstării animale și a mediului. În acest scop, sunt necesare fonduri substanțiale.

4.3

Lanțul agroalimentar este în conformitate cu o serie de standarde ridicate în materie de siguranță alimentară, aspecte fitosanitare și sanitar-veterinare și protecție a mediului. Campaniile de comunicare și promovare constituie un mijloc eficient și eficace de recunoaștere a eforturilor agricultorilor și ale celor care le prelucrează și le comercializează produsele. De aceea politica de promovare ar trebui să aibă două obiective fundamentale în acest sens:

4.4

Politica de promovare ar trebui să includă noi mijloace de comunicare (de exemplu, paginile web) pentru a-i informa pe consumatori în legătură cu inițiativele producătorilor locali și cu accesul la produse comercializate prin vânzare directă. Dezvoltarea de „lanțuri scurte” răspunde, de fapt, noilor așteptări ale societății.

4.5

Curtea de Conturi a recomandat furnizarea de asistență tehnică specifică către producători, prin:

4.6

În ceea ce privește propunerea Comisiei de a extinde gama de beneficiari ai programelor promoționale CESE consideră că este necesar să se acorde prioritate organizațiilor profesionale, dat fiind că ele sunt cele care reunesc întreprinzătorii și cofinanțează acțiunile.

4.7

CESE consideră că anumite produse tradiționale, mărci sau mențiuni de origine ar putea deschide piețe și pentru alte produse europene, în special pe piața externă. Caracterul european al produselor din cadrul programelor de promovare propuse de organizațiile profesionale și/sau interprofesionale ar putea fi subliniat fără ca acestea să fie obligate să retragă mențiunile de origine sau mărcile, garantându-se totodată că mesajul european este în mod sigur în prim-plan în raport cu marca. În scopul unei informări complete și transparente, ar trebui autorizată menționarea originii produsului, inclusiv în cazul produselor care nu beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată.

4.8

Conform articolelor 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia va avea responsabilități mai mari. În opinia Comitetului, competența de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare, așa cum se prevede în propunerea Comisiei privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului [COM(2011) 663 final], va îmbunătăți coerența măsurilor de informare și promovare pentru produsele agricole și va contribui la punerea lor în aplicare în mod uniform. CESE recomandă Comisiei să mențină contacte regulate cu părțile interesate și cu organizațiile care formulează propuneri și să răspundă în mod corespunzător la propunerile lor în vederea simplificării și raționalizării procedurilor privind măsurile de informare și promovare a produselor agroalimentare pe piața internă și în țările terțe.

5.1

CESE propune ca Comisia să recunoască organizațiilor sectoriale din UE capacitatea de a formula propuneri.

5.2

Prin promovarea produselor agricole din UE în țările terțe, agricultorii și întreprinderile de prelucrare din UE ar putea fi ajutați să aibă acces pe piețe mari, cum sunt, printre altele, Brazilia, Rusia, China, India, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu. O politică UE bine orientată de promovare în țările terțe ar putea aduce o creștere considerabilă a vânzărilor de produse agroalimentare europene în afara UE.

5.3

Prosperitatea piețelor externe în 2010 contribuie în mod esențial la definirea oportunităților de care se bucură întreprinderile din UE.

5.4

În vederea consolidării poziției concurențiale europene, CESE propune ca Comisia:

5.5

Pentru optimizarea intervenției UE pe piața externă, CESE recomandă:

5.6

CESE solicită Comisiei să ofere sprijin sectoarelor aflate în dificultate, atât pe durata crizelor sanitare, cât și ulterior, în scopul restabilirii încrederii și promovării consumului. Campaniile de informare și de comunicare ad-hoc, dinamice și rapide, pot fi foarte utile pentru restabilirea încrederii consumatorilor.

5.7

CESE consideră că organizațiile profesionale care au desfășurat cu succes programe promoționale ar trebui să aibă posibilitatea de a candida ca organizații beneficiare și ca organisme de executare conform unei proceduri simplificate.

5.8

CESE invită Comisia să lanseze evenimente/campanii care să încurajeze în continuare organizațiile profesionale din statele membre ale UE să solicite în mod mai activ programe promoționale în afara UE, astfel încât să se prezinte produsele agroalimentare din UE cele mai savuroase și asociate cu tradițiile și cu cea mai bună calitate. În acest sens, ar trebui să se acorde prioritate programelor multinaționale care acoperă o serie de produse prin intermediul unei finanțări mai avantajoase (60 % în loc de 50 %), întrucât acestea sunt cele care vor aduce o adevărată dimensiune europeană programului și care, pe de altă parte, vor necesita sprijinul Uniunii. Pe lângă aceasta, ar trebui să se acorde prioritate țărilor în funcție de potențialul lor de piață. CESE propune o posibilă creștere a contribuției Comisiei în cazul programelor desfășurate în țările emergente.

5.9

CESE recomandă ca Comisia să joace un rol cheie în ceea ce privește facilitarea și sprijinirea micilor producători și prelucrători din UE în ceea ce privește accesul pe piețele din țările terțe.

5.10

Programele destinate pieței interne trebuie să aibă o viziune bazată pe dimensiunea europeană și pe valoarea adăugată, care să depășească perspectiva strict națională: cu cât un program cuprinde mai multe produse și de piețe, cu atât este mai bun. Pe lângă aceasta, programele trebuie să fie complementare, altfel spus să creeze sinergii, cu alte programe naționale sau regionale, pentru a se evita duplicarea acțiunilor sau mesajele contradictorii. În domenii precum educația și sănătatea, potențialul existent poate și trebuie să fie valorificat, pentru a îmbunătăți eficacitatea măsurilor de informare. Nu în ultimul rând, conceperea și punerea în aplicare a viitoarei politici de informare și promovare a produselor agroalimentare trebuie să țină seama de impactul asupra ratei de ocupare a forței de muncă.