Avizul Comitetului Economic și Social European privind Cartea verde privind jocurile de noroc online în piața internă

COM(2011) 128 final

2012/C 24/20

Raportor: dl Stefano MALLIA

La 24 martie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Cartea verde privind jocurile de noroc online în piața internă

COM(2011) 128 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 3 octombrie 2011.

În cea de-a 475-a sesiune plenară, care a avut loc la 26 și 27 octombrie 2011 (ședința din 26 octombrie 2011), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 126 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Prin intermediul consultării lansate de Cartea verde, Comisia încearcă să obțină o mai bună înțelegere a sectorului jocurilor de noroc online, care se află în creștere rapidă, are un caracter transfrontalier și este supus unor regimuri naționale diferite aplicate de statele membre.

1.2   CESE observă că există o serie de obiective care sunt comune tuturor statelor membre UE. Acestea pot fi identificate în modul următor: lupta împotriva activităților de jocuri de noroc ilegale, protecția consumatorilor, menținerea ordinii publice și finanțarea activităților de interes public (a cauzelor bune).

1.3   Protecția consumatorilor este un domeniu în care UE poate oferi valoare adăugată cetățenilor. UE ar trebui să creeze un cadru european sub formă de legislație UE de protecție a consumatorilor, care să se aplice obligatoriu tuturor operatorilor licențiați în UE. În acest mod, s-ar crea un set minim (nu redus) de standarde de protecție a consumatorilor. Guvernele naționale trebuie să aibă însă în continuare dreptul de a stabili standarde mai înalte de protecție a consumatorilor pentru piețele lor naționale, în cazul în care doresc să facă acest lucru și, în mod concret, unul din obiectivele legislației elaborate în statele membre va trebui să fie prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc.

1.4   Lupta împotriva fraudei, furtului de identitate, spălării de bani și a altor infracțiuni necesită o cooperare mai strânsă între statele membre la nivelul UE. CESE solicită o structură formalizată de cooperare la nivelul UE între autoritățile competente din statele membre. În special, fiecare stat membru ar trebui să pună la dispoziție o listă a operatorilor licențiați pe teritoriul său, iar Directiva privind spălarea banilor (1) ar trebui extinsă dincolo de cazinouri, pentru a include alte activități de jocuri de noroc online, conferind astfel autorităților naționale puteri sporite pentru a combate activitățile infracționale.

1.5   Posibilitățile de a juca jocuri de noroc pot duce la dependența de acestea. CESE solicită Comisiei să realizeze un studiu la nivelul UE pentru a determina în mod complet profilul specific al dependenței de jocurile de noroc, pe baza acestuia trebuind introduse măsuri adecvate, inclusiv de prevenire; în acest scop, Comitetul propune ca o parte din veniturile obținute din impozitare să fie destinate prevenirii și tratării dependenței de jocuri de noroc.

1.6   CESE solicită, de asemenea, adoptarea unor reglementări stricte în materie de interdicție a publicității referitoare la jocurile de noroc care se adresează minorilor sau a celei în care figurează minori sau persoane care nu par să fi atins vârsta legală stabilită la nivel național pentru participarea la astfel de jocuri, pentru a asigura protecția efectivă a minorilor și a altor grupuri vulnerabile.

1.7   Sectorul este caracterizat în prezent de furnizarea neautorizată de servicii de jocuri de noroc de către operatori fără licență (definiți în Cartea verde ca operând la negru și în mod ilegal), precum și de operatori licențiați într-un stat membru care furnizează servicii consumatorilor din alt stat membru fără autorizația necesară (definiți în Cartea verde ca având un statut „gri”). Pentru ca sectorul să se dezvolte în mod coerent și pentru a putea reconcilia obiectivele legate de interesul public cu principiile pieței interne, este necesară o mai mare certitudine juridică.

1.8   Există multe tipuri de finanțare a activităților de interes public în statele membre. CESE este de acord cu principiul conform căruia anumite procente fixe din venitul sau impozitul obținut din activitățile de jocuri de noroc să fie alocate direct sportului în general sau altor activități de interes public.

1.9   CESE este de acord cu Concluziile privind cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre UE, adoptate de Consiliul Competitivitate din 10 decembrie 2010.

1.10   CESE solicită, de asemenea, Comisiei să identifice impactul ofertelor transfrontaliere asupra finanțării sportului, să stabilească dacă această finanțare este disponibilă pentru sporturile de masă și să propună măsuri concrete pentru a asigura sportului o astfel de finanțare.

1.11   Statele membre recurg la măsuri preventive și represive împotriva ofertelor ilegale de jocuri de noroc online. Proliferarea ofertelor ilegale dovedește că aceste măsuri nu sunt destul de eficiente. De aceea, CESE consideră necesar să se definească și să se instituie un regim de contravenții și sancțiuni care să garanteze aplicarea eficientă a normelor și care să meargă până la blocarea activităților, scoaterea din funcțiune a mijloacelor prin care se prestează serviciile societății informaționale care susțin activitățile ilegale de jocuri de noroc și chiar confiscarea și distrugerea oricărui element legat de desfășurarea acestor activități.

1.12   Administrațiile și partenerii sociali ar trebui să stabilească garanții astfel încât activitățile de jocuri de noroc online să nu aibă nicio consecință asupra ocupării forței de muncă în sectorul jocurilor de noroc clasice.

2.   Introducere

2.1   CESE salută Cartea verde privind jocurile de noroc online, ca o bună inițiativă pentru o analiză pragmatică și fiabilă privind viitorul acestui sector în Europa. În acest scop, CESE solicită Uniunii Europene să procedeze urgent la elaborarea unui studiu aprofundat pentru estimarea posibilelor repercusiuni asupra ocupării forței de muncă în întreg sectorul jocurilor de noroc, fie public, fie privat.

2.2   Consultarea privind Cartea verde lansată de Comisie urmărește să genereze un amplu dialog privind jocurile de noroc online, pentru a se ajunge la o mai bună înțelegere a aspectelor specifice legate de dezvoltarea furnizării legale și furnizării neautorizate (piața neagră și „gri”) de servicii de jocuri de noroc online destinate consumatorilor care își au domiciliul în statele membre UE. Dată fiind natura acestor servicii, furnizarea lor se află adesea în afara controlului guvernelor naționale ai căror cetățeni sunt vizați de aceste jocuri.

2.3   Cartea verde răspunde și Rezoluției Parlamentului European referitoare la integritatea jocurilor de noroc online (2) din 10 martie 2009 și a fost solicitată de Consiliu în Concluziile sale privind cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre UE (3) din 10 decembrie 2010.

2.4   Reglementarea jocurilor de noroc în UE este diversă și se află, de asemenea, în curs de revizuire în multe state membre UE pentru a ține seama de extinderea segmentului online al acestei piețe la nivel transfrontalier.

2.5   Obiectivul principal al Comisiei în ceea ce privește lansarea acestei consultări este de a obține o imagine bazată pe fapte a situației existente în sectorul jocurilor de noroc online din UE. Consultarea încearcă să obțină o imagine clară a provocărilor societale și privind ordinea publică care decurg din furnizarea online a serviciilor de jocuri de noroc în UE, precum și a provocărilor în materie de reglementare și a celor de natură tehnică.

2.6   CESE invită instituțiile UE, în special Comisia, să rezolve urgent problema esențială care constă în denaturarea concurenței din cauza întreprinderilor neautorizate care nu își au sediul în țara de reședință a consumatorului căruia îi furnizează servicii legate de jocurile de noroc online, servicii pentru care ele beneficiază, în țara în care sunt stabilite, de taxe și contribuții sociale reduse.

În paralel cu aceasta, CESE solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să se angajeze în combaterea ofensivă a operatorilor ilegali (piața neagră), care se află la originea celor mai multe cazuri de fraudă, spălare de bani și alte infracțiuni.

3.   Obiective de interes public

3.1   CESE consideră că este de o importanță crucială să se asigure protecția obiectivelor de interes public menționate în Cartea verde, în special protecția consumatorilor împotriva fraudei, ludomaniei și dependenței și a consecințelor nefaste ale acestora din punctul de vedere al sănătății și al supraîndatorării. Activitățile de jocuri de noroc online trebuie să se desfășoare pe baza unor autorizații naționale acordate de statele membre, cu scopul de a garanta protecția ordinii publice, a combate frauda, a preveni dependențele, a apăra drepturile minorilor și a proteja drepturile participanților la jocuri.

3.2   În această privință, CESE observă că există o serie de obiective care sunt comune tuturor statelor membre UE, și anume: lupta împotriva activităților de jocuri de noroc ilegale, protecția consumatorilor (jucători, minori și persoane vulnerabile, combaterea dependenței), menținerea ordinii publice (prevenirea fraudei, spălării de bani și a altor infracțiuni), finanțarea activităților de interes public (a cauzelor bune) și protecția lucrătorilor din sectorul jocurilor de noroc online și al jocurilor de noroc sub diversele lor forme actuale.

3.3   Dată fiind natura specială a jocurilor de noroc online care decurge din aspectele sociale, de ordine publică și de protecție a sănătății aferente acestora, CESE subliniază că, în conformitate cu jurisprudența Curții, în absența armonizării la nivelul Uniunii, statele membre dispun de o „marjă de apreciere” (4) pentru a-și reglementa și controla piețele de jocuri de noroc în funcție de tradițiile și culturile proprii. Cu toate acestea, măsurile restrictive pe care le impun trebuie să respecte condițiile stabilite în jurisprudența Curții în ceea ce privește proporționalitatea lor (5).

3.4   Acestea fiind spuse, există câteva obiective care nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre separat și în cazul cărora nivelul UE ar putea aduce o valoare adăugată clară.

3.5   Întrucât aceste obiective sunt comune tuturor statelor membre, CESE recomandă cultivarea schimbului de bune practici între acestea. În acest context, CESE ia, de asemenea, notă de o serie de inițiative de autoreglementare adoptate de operatorii publici și comerciali de jocuri de noroc. CESE subliniază însă faptul că autoreglementarea sectorului poate doar completa reglementările legale, însă nu le poate înlocui. Având în vedere acest lucru, CESE consideră că, în paralel, instituțiile UE ar trebui să-și concentreze eforturile pe conferirea unei dimensiuni europene acestor obiective comune, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității.

3.6   Protecția consumatorilor este un domeniu în care în special UE poate aduce cu adevărat valoare adăugată. CESE consideră că instituțiile UE ar trebui să creeze un cadru inițial european sub formă de legislație UE de protecție a consumatorilor, care să se aplice obligatoriu tuturor operatorilor licențiați în UE. În acest mod, s-ar crea un set minim (nu redus) de standarde de protecție a consumatorilor. Aspectele de inclus în acest nivel minim de protecție sunt: necesitatea de a preveni ludomania; stabilirea unor limite de vârstă pentru accesul la orice tip de jocuri de noroc; interzicerea recurgerii la credit și interzicerea oricărei forme de publicitate care se adresează minorilor sau în care figurează minori sau persoane care nu par să fi atins limita de vârstă. Guvernele naționale vor avea însă în continuare dreptul de a stabili standarde mai înalte de protecție a consumatorilor pentru piețele lor naționale, în cazul în care doresc să facă acest lucru.

3.6.1   Consumatorii din întreaga UE ar trebui să poată distinge între site-urile ilegale și site-urile autorizate de un stat membru. În această privință, CESE recomandă ca fiecare stat membru să oblige fiecare operator care deține o licență din partea statului respectiv să afișeze într-o poziție vizibilă fixă, pe prima pagină a site-ului său web, o etichetă interactivă care să indice că operatorul este licențiat. Eticheta trebuie utilizată de toate statele membre și ar trebui să conțină în designul său trăsături comune, astfel încât să fie ușor de recunoscut în toate statele membre UE. Trebuie însă să indice clar și țara de origine care a acordat licența. Comisia Europeană ar trebui să fie responsabilă de asigurarea aplicării acestei măsuri.

3.7   CESE ia în considerare crearea, în fiecare stat membru, a unui organism independent care să fie responsabil de monitorizarea și asigurarea aplicării eficiente a legislației de protecție a consumatorilor, menționată la punctul 3.6. Introducerea legislației UE privind protecția consumatorilor ar trebui însoțită de o campanie de informare, care să fie realizată în fiecare stat membru. Autoritățile naționale din fiecare stat membru trebuie să oblige operatorii să afișeze într-un loc vizibil numărul autorizației acordate de stat, pentru putea fi identificați, și să soluționeze reclamațiile consumatorilor în conformitate cu legislația națională de protecție a consumatorilor și cu instanțele din locul în care aceștia își au domiciliul.

3.8   Politicile privind jocul responsabil presupun ca activitățile de jocuri de noroc să fie abordate printr-o politică cuprinzătoare de responsabilitate socială a întreprinderilor, care să privească jocul ca pe un fenomen complex care necesită combinarea acțiunilor preventive, de sensibilizare, de intervenție și de monitorizare, precum și măsuri de remediere a efectelor negative produse. Toate acestea înseamnă:

3.9   CESE observă că, în timp ce o serie de state membre au colectat date solide privind dependența de jocuri, altele nu au făcut acest lucru. Au fost realizate o serie de studii empirice naționale, ajungându-se la concluzii diverse, uneori contradictorii. Este însă clar faptul că posibilitățile de a juca jocuri de noroc pot duce la dependența de acestea, care la rândul său generează probleme societale. Acesta este un aspect de care trebuie să se țină seama ori de câte ori se elaborează politici de protecție a consumatorilor pentru acest sector.

3.10   Ar trebui avute în vedere și aspecte cum ar fi noile oportunități create de mediul online pentru practicarea jocurilor de noroc, întrucât noile tehnologii au deschis mai multe căi în acest sens pentru persoanele care petrec mai mult timp acasă, cum ar fi pensionarii, gospodinele și șomerii. Trebuie să se garanteze că minorii, persoanele lipsite de capacitate civilă și persoanele cărora acest lucru nu le este permis – fie prin decizie proprie, fie printr-o hotărâre judecătorească – nu au acces la jocurile interactive online.

3.11   CESE solicită realizarea unui studiu cuprinzător la nivelul UE pentru a determina în mod complet profilul specific al dependenței atât în sectorul online, cât și în cel offline al jocurilor de noroc, astfel încât legislatorul UE să poată lua măsuri eficiente și bine direcționate pentru combaterea și prevenirea acestei probleme.

3.12   CESE consideră că o metodă eficientă pentru a reduce activitățile de spălare de bani ar fi ca statele membre să coopereze la nivelul UE pentru a combate activitatea ilegală de jocuri de noroc online extrem de răspândită în UE. Prin urmare, CESE solicită ca statele membre UE să pună în aplicare mecanisme eficiente în vederea îndeplinirii acestor obiective, ceea ce va duce, fără îndoială, la sporirea veniturilor provenite din impozitare.

3.13   Pe deasupra, CESE este ferm convins că Directiva privind spălarea banilor ar trebui extinsă dincolo de cazinouri, pentru a include alte activitățile de jocuri de noroc online, ceea ce ar conferi autorităților naționale puteri sporite pentru combaterea acestor activități infracționale.

3.14   Mai mult, în ceea ce privește aranjarea meciurilor, CESE consideră că integritatea sportului ar trebui menținută cu orice preț. CESE ia notă de contribuțiile operatorilor de pariuri publici și ale unor operatori privați la asigurarea integrității pariurilor sportive, de programele de educare pentru atleți și oficiali sportivi, precum și de sistemele de detectare timpurie și avertizare cu privire la un comportament dubios în materie de pariuri și de calitatea și dimensiunile lor variate. CESE consideră că este necesar un cadru pentru coordonarea eforturilor tuturor părților implicate, pentru a aborda problema la nivel global și a evita duplicarea resurselor. Ar trebui în special creat un sistem care să nu se limiteze la simpla detectare, ci să includă, de asemenea, măsuri preventive, de educare și de asigurare a punerii în aplicare.

3.15   În final, Cartea verde se referă și la finanțarea unor activități de binefacere și de interes public, precum și a unor evenimente pe care se bazează pariurile sportive online. CESE este în favoarea unui sistem prin care astfel de activități și evenimente să primească o parte din veniturile colectate din activitățile de jocuri de noroc. CESE solicită Comisiei să propună măsuri concrete pentru a menține astfel de mecanisme de finanțare naționale, așa cum se afirmă în Concluziile privind cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre UE, adoptate de Consiliul Competitivitate din 10 decembrie 2010. În plus, CESE consideră că ar trebui vegheat la evitarea utilizării unor astfel de „activități” pentru contracararea conotațiilor sociale negative ale jocurilor de noroc și pentru încurajarea practicării acestora în continuare pe baza faptului că o astfel de activitate este în beneficiul unei cauze bune. De asemenea, CESE solicită statelor membre să destineze o parte din veniturile obținute din impozitare finanțării tratamentelor preventive și de vindecare a dependenței de jocurile de noroc, precum și formării profesionale continue a lucrătorilor din sector.

4.   Stabilirea și autorizarea

4.1   Sectorul jocurilor de noroc online este caracterizat în prezent de fragmentare din cauza diferitelor regimuri naționale aplicate de statele membre UE.

4.2   Una dintre problemele majore cu care se confruntă sectorul este faptul că operatorii licențiați dintr-unul sau mai multe state membre își pot oferi serviciile consumatorilor din alt stat membru fără a avea autorizația statului membru respectiv, în cazul în care aceasta este necesară. Astfel de oferte sunt considerate „neautorizate” (6).

4.3   Pe de altă parte, între aprilie 2006 și februarie 2008, Comisia a trimis 12 scrisori de înștiințare oficială către 10 state membre și a trecut la stadiul de avize motivate în cazul a 7 dintre acestea. La 5 mai 2010, Comisia a încheiat procedurile împotriva Italiei, iar la 24 noiembrie 2010 Comisia a încheiat procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Franței. Comisia a inițiat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva restricțiilor transfrontaliere impuse serviciilor de jocuri de noroc, în urma numeroaselor plângeri înaintate Comisiei pentru presupuse încălcări ale tratatului în vederea verificării proporționalității acestor restricții. CESE solicită Comisiei să decidă într-un mod tranșant cum va proceda cu cazurile în curs.

4.4   În ceea ce privește natura și statutul legal al jocurilor de noroc online, au apărut o serie de principii pe baza jurisprudenței actuale. În primul rând, serviciile de jocuri de noroc intră sub incidența articolului 56 din TFUE și ca atare sunt acoperite de regulile privind libertatea de prestare a serviciilor.

4.5   Întrucât serviciile de jocuri de noroc nu sunt în prezent supuse unor reguli uniforme la nivelul Uniunii, statele membre păstrează o „marjă de apreciere” (7) pentru a reglementa aceste servicii, care include restrângerea numărului de operatori, a tipurilor de jocuri oferite și a volumului acestora.

4.6   Conform jurisprudenței consacrate a Curții, operatorii autorizați într-un stat membru își pot furniza serviciile în alte state membre, cu excepția cazului când acestea din urmă impun restricții justificate prin rațiuni imperioase de interes public, cum ar fi protecția consumatorilor sau necesitatea generală de a menține ordinea publică.

4.7   Astfel de restricții trebuie să fie proporționate, nediscriminatorii și să facă parte dintr-o politică care este aplicată într-un mod coerent și sistematic.

4.8   CESE observă că principiul recunoașterii reciproce nu se aplică în sectorul jocurilor de noroc și că un stat membru poate considera că simplul faptul că un operator furnizează jocurile sale în mod legal în alt stat membru nu reprezintă o garanție suficientă că consumatorii de pe teritoriul statului membru respectiv vor fi protejați împotriva riscului fraudei și infracțiunii, ținând seama de dificultățile cu care se pot confrunta într-un astfel de context autoritățile statului membru de stabilire în evaluarea calităților profesionale și a integrității operatorilor.

4.9   Cu referire la punctul 4.8, este totuși clar că sectorul are nevoie de o certitudine juridică mai mare pentru a se dezvolta într-un mod coerent, respectând obiectivele privind ordinea publică, precum și principiile pieței interne. Consultarea inițiată de Cartea verde ar trebui să furnizeze un impuls important în această direcție.

4.10   În plus, CESE consideră că trebuie reglementată în mod strict publicitatea privind jocurile de noroc, pentru a asigura protecția grupurilor vulnerabile, cum ar fi minorii. Este deosebit de important să se stabilească limite pentru acest tip de publicitate, îndeosebi pentru a împiedica accesul minorilor și al persoanelor lipsite de capacitate civilă, pentru a preveni utilizarea de imagini, mesaje sau obiecte care ar putea aduce atingere, direct sau indirect, demnității persoanelor și drepturilor și libertăților fundamentale, precum și pentru a evita orice formă posibilă de discriminare rasială sau sexuală, de incitare la violență sau de desfășurare a unor activități infracționale.

5.   Sportul

5.1   Comisia dorește să se concentreze pe două întrebări legate de sport: (1) dacă evenimentele sportive în legătură cu care se realizează activități de pariuri ar trebui să primească un câștig economic echitabil din activitatea de pariuri asociată și (2) dacă există riscul „parazitismului”.

5.2   CESE observă că există multe tipuri de finanțare a activităților de interes public în statele membre. În anumite state membre, legislația națională impune de exemplu loteriilor naționale să direcționeze un procent fix din venitul lor direct către sport și/sau alte activități identificate ca fiind de interes public. În alte state membre, Trezoreria Națională direcționează un procent din venitul din impozite pe care îl generează din activitățile de jocuri de noroc către diferite activități alese de interes public.

5.3   CESE este de acord cu principiul conform căruia anumite procente fixe din venitul sau impozitul obținut din activitățile de jocuri de noroc să fie alocate direct sportului sau altor activități de interes public selectate.

5.4   CESE observă contribuția importantă adusă de loteriile naționale și de alte activități legale de jocuri de noroc la finanțarea sportului, în special a sportului de masă. CESE observă, de asemenea, că furnizarea de servicii transfrontaliere de jocuri de noroc și de pariuri online de către operatori stabiliți într-o anumită jurisdicție ar putea avea un impact negativ asupra finanțării sportului și a altor obiective de interes public într-o altă jurisdicție în care sunt furnizate aceste servicii.

5.5   Prin urmare, CESE solicită Comisiei să identifice impactul ofertelor transfrontaliere asupra acestei finanțări, să stabilească dacă această finanțare este disponibilă pentru sporturile se masă și să propună măsuri concrete pentru a asigura sportului o astfel de finanțare.

5.6   CESE are rezerve cu privire la posibila creare a „dreptului la sport” sau a dreptului la un câștig echitabil. CESE consideră că sunt necesare clarificări suplimentare pentru a înțelege ce se are în vedere printr-un drept la un câștig echitabil și dacă acesta va conduce la crearea la nivel european a unui nou drept de proprietate intelectuală pentru evenimente sportive.

5.7   Prin urmare, CESE solicită Comisiei să clarifice natura, domeniul de aplicare și impactul dreptului la un câștig echitabil, precum și baza legală aplicabilă acestuia.

5.8   Chestiunea „parazitismului” este o problemă fiscală și prin urmare CESE consideră că ar trebui lăsată în seama competenței naționale. CESE consideră însă că o abordare echitabilă care să asigure un câștig pentru toate părțile implicate trebuie discutată și convenită între statele membre. Este un subiect de dezbatere dificil la nivelul UE, însă o discuție mai aprofundată este necesară la un moment dat pentru a evita perturbări importante în sector.

5.9   CESE invită Comisia să clarifice dacă există într-adevăr o legătură între chestiunile legate de sport ridicate în Cartea verde și integritatea sportului sau dacă acestea sunt chestiuni separate care trebuie abordate individual. În plus, Comisia ar putea să clarifice dacă, în opinia sa, crearea unui drept la un câștig echitabil sau a unui drept la sport ar constitui de fapt un mijloc eficient pentru a asigura integritatea sportului.

6.   Asigurarea aplicării legii

6.1   O altă chestiune importantă care trebuie abordată urgent este furnizarea de servicii de jocuri de noroc ilegale pe teritoriul UE (8) în detrimentul protecției consumatorilor, al ordinii publice, precum și al finanțării obiectivelor de interes public.

6.2   Cooperarea între statele membre are o importanță capitală pentru protecția consumatorilor din UE împotriva operatorilor ilegali. În această privință, CESE consideră că o structură formalizată de cooperare în materie de reglementare la nivelul UE ar facilita această cooperare (9). În special, fiecare stat membru ar trebui să întocmească o listă a operatorilor licențiați pe teritoriul său. Toate aceste liste ar trebui puse la dispoziția Comisiei, a statelor membre, a organismelor naționale de reglementare și a consumatorilor. Cooperarea între statele membre ar trebui să includă, de asemenea, schimbul de bune practici.

6.3   CESE observă, de asemenea, că industria duce lipsă de date. Din acest motiv nu este posibilă o analiză adecvată a industriei și a dinamicii sale specifice. Având în vedere acest fapt, CESE propune să se stabilească la nivelul UE cerințe comune privind colectarea de date, care să fie impuse tuturor organismelor de reglementare, care la rândul lor să îi oblige pe toți deținătorii de licențe să prezinte datele cerute. Acestea pot fi apoi agregate la nivelul UE. Datele privind eforturile de închidere a site-urilor web ilegale ar fi, de asemenea, bine-venite, pentru a stabili eficiența eforturilor naționale de combatere a pieței negre.

6.4   Lupta împotriva operatorilor ilegali reclamă măsuri eficiente de asigurare a aplicării legii. CESE consideră că acesta este un punct slab care impune ca statele membre să ia mai multe măsuri pentru a-i împiedica pe furnizorii de jocuri de noroc ilegale să își ofere serviciile online; printre aceste măsuri s-ar putea număra introducerea unui regim de contravenții și sancțiuni. În consecință, Comitetul solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a propune un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic care să oblige băncile, emitenții de carduri de credit și alți participanți la sistemele de plată din UE să blocheze tranzacțiile dintre clienții lor și furnizorii de jocuri de noroc ilegale, fără a împiedica tranzacțiile legitime. Aceasta ar putea include și blocarea activităților, scoaterea din funcțiune a mijloacelor prin care se prestează serviciile societății informaționale care susțin activitățile ilegale de jocuri de noroc și chiar confiscarea și distrugerea oricărui element legat de desfășurarea acestor activități.

(1)  Directiva 2005/60/CE, JO L 309 din 25.11.2005, p. 15.

(2)  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A6-2009-0064+0+DOC+XML+V0//RO.

(3)  http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/intm/118398.pdf.

(4)  C-212/08 Zeturf, hotărâre preliminară, hotărârea din 30 iunie 2011, punctul 39.

(5)  Placanica și alții, punctul 48; Liga Portuguesa și alții, punctul 59.

(6)  Cartea verde SEC(2011) 321 final, p. 6.

(7)  C-212/08 Zeturf, hotărâre preliminară, hotărârea din 30 iunie 2011, punctul 39.

(8)  A se vedea ultimul paragraf pe pagina 3 din Cartea verde.

(9)  Anumite state membre participă voluntar la Forumul european al organismelor de reglementare a jocurilor de noroc, cunoscut drept „GREF”, http://www.gref.net/.