Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Impozitarea sectorului financiar”

La 7 octombrie 2010, în conformitate cu articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Impozitarea sectorului financiar”

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 31 mai 2011.

În cea de-a 472-a sesiune plenară care a avut loc la 15 și 16 iunie 2011 (ședința din 15 iunie), Comitetul Economic și Social European a adoptat următorul aviz cu 102 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 28 abțineri.

1.1 CESE salută inițiativele generale ale Comisiei menite să contribuie la restabilirea creșterii, a capacității de rezistență și la stabilitatea financiară. Stabilitatea și eficiența sectorului financiar, și implicit limitarea asumării excesive de riscuri, precum și crearea de stimulente adecvate pentru instituțiile din sectorul financiar ar trebui asigurate printr-o reglementare și o supraveghere adecvate. În această privință, CESE și-a exprimat recent sprijinul pentru crearea unui fond de soluționare a situației băncilor neviabile, ca parte a cadrului pentru gestionarea crizelor.

1.2 În urma crizei, guvernele au trebuit să depună eforturi de consolidare fiscală pentru a fi capabile să facă față costurilor generate de criză și consecințelor sociale și economice mai ample. CESE consideră că sectorul financiar ar trebui să contribuie la aceste eforturi într-o manieră corectă și substanțială.

1.3 Așa cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei, un număr tot mai mare de state membre au luat deja măsuri unilaterale privind impozitarea sectorului financiar. Ele au adoptat diferite sisteme de impozitare, cu diferite baze de impozitare, diferite rate de impozitare efective și diferite domenii de impozitare. CESE consideră că ar trebui armonizată baza de impozitare pentru astfel de mecanisme fiscale și că ar trebui coordonate măsurile de compensare a dublei impozitări. În cazul în care Comisia ar adopta inițiative în acest sens, ea ar trebui să țină seama de efectele diferite pe care acestea le-ar putea avea asupra fiecărui stat membru în parte, de importanța și puterea piețelor financiare interne, de cadrul fiscal intern existent și de noua taxă pe care statul membru în cauză ar putea să o impună sectorului său financiar în urma crizei.

1.4 Impunerea de noi taxe, cerințe și reglementări ar putea avea multe efecte asupra sistemului financiar și asupra întregii economii. Prin urmare, ar trebui evaluat cu atenție impactul lor asupra bazei de capital și asupra capacității băncilor și instituțiilor financiare de a-și juca rolul în finanțarea economiei și, în special, a IMM-urilor. Contribuția fiscală totală a sectorului financiar al UE ar trebui comparată cu alte sectoare. Trebuie luate în considerare efectele taxelor suplimentare asupra poziției competitive globale a instituțiilor financiare ale UE.

1.5 Întrucât presiunile asupra lichidităților și asupra solvabilității au reprezentat elemente centrale în perioada premergătoare crizei, CESE recomandă ca orice nouă taxă pentru instituțiile financiare să fie concepută astfel încât să țină seama de capacitatea instituțiilor de a plăti și de a se conforma noilor cerințe de capital.

1.6 În studiul său de impact, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită principiului proporționalității. Aceasta înseamnă că sarcina administrativă impusă operatorilor de pe piață și instituțiilor financiare rezultată din cerințele de conformare ar trebui să rămână proporțională cu obiectivul care stă la baza acestei noi taxe. În cazul în care Comisia are în vedere introducerea unei noi taxe în cadrul modelului taxei pe tranzacțiile financiare (TTF), ar trebui să urmărească ca aceasta să fie consecvență cu politica pe care a elaborat-o în ultimii ani de a simplifica procedurile fiscale care sunt considerate obstacole în calea post-tranzacționărilor. Dacă se are în vedere introducerea unei taxe pe activitățile financiare (TAF), atunci baza de impozitare ar trebui să fie concepută astfel încât să fie compatibilă cu informațiile care sunt disponibile cu ușurință instituțiilor financiare în cadrul existent de prezentare a rapoartelor financiare.

1.7 Confirmând concluziile și recomandările prezentate în avizul său din 15 iulie 2010 în favoarea introducerii unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) (1), CESE ar dori să sublinieze faptul că, având în vedere riscul de a stimula relocarea activităților financiare în centre financiare din afara UE, ar trebui să se prefere introducerea unei TTF la nivel mondial, nu a unei TTF la nivelul UE. Cu toate acestea, dacă se observă că adoptarea unei TTF la nivel global nu este realizabilă, CESE ar lua în considerare adoptarea unei TTF a UE, ținând seama de rezultatul evaluării de impact a Comisiei Europene.

1.8 O taxă pe activitățile financiare (TAF) poate prezenta deficiențe similare cu TTF, inclusiv un efect de relocare. Aceste preocupări ar trebui analizate în cadrul studiului preliminar de impact al Comisiei.

1.9 Introducerea unei noi taxe pe baza fluxurilor de numerar, concepută în afara domeniului TVA, care să mențină neschimbat regimul nesatisfăcător de scutire de la plata TVA, ar putea crea un sistem de impozitare foarte complex pentru instituțiile financiare. Prin urmare, în funcție de rezultatul evaluării de impact care va fi realizată de Comisie, CESE consideră că dacă s-ar introduce o nouă taxă pentru sectorul financiar, pe baza fluxurilor de numerar sau pe baza unor factori similari, atunci Comisia ar trebui să evalueze avantajele conceperii acesteia în cadrul TVA, astfel încât să se asigure o abordare mai facilă din punct de vedere administrativ pentru sector și să se reducă inconvenientul creat de TVA irecuperabilă. Trebuie acordată atenție și consecințelor neintenționate pe care le-ar putea avea introducerea unei taxe pentru sectorul financiar, în special elaborării unor sisteme alternative care nu sunt supuse reglementării, supravegherii și controlului și care, la rândul lor, pot cauza probleme majore.

1.10 Implicațiile concurențiale ale noilor taxe pentru sectorul bancar, atât în ceea ce privește concurența dintre acesta și sectorul non-bancar, cât și capacitatea sectorului bancar de a continua să satisfacă nevoile financiare ale economiei reale, nu ar trebui ignorate. Acest aspect este deosebit de important acum, când economia încearcă să iasă din criză.

2.1 În urma crizei, guvernele naționale din întreaga lume se confruntă cu o problemă majoră, care prezintă două aspecte. În primul rând, ele trebuie să reformeze urgent sistemul financiar și bancar. În al doilea rând, ele au nevoie de noi surse de venit.

2.2 Sunt luate în considerare mai multe obiective fiscale, inclusiv reducerea externalităților negative, consolidarea finanțelor publice, contribuția sectorului financiar la rambursarea costurilor, onorarea angajamentelor față de țările în curs de dezvoltare, combaterea schimbărilor climatice și, în ipoteza că sectorul financiar este impozitat prea puțin, impunerea unei contribuții corecte și substanțiale a sectorului financiar la bugetele publice. Până acum, obiectivul taxelor pentru sectorul financiar rămâne destul de larg, iar natura mecanismelor acestor taxe este încă în curs de examinare.

2.3 La 7 octombrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind viitoarea impozitare a sectorului financiar (2), însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei (3), în care sunt prevăzute două instrumente:

2.4 Având în vedere natura globală și sistemică a crizei financiare, Comisia propune de asemenea ca impozitul pentru bănci să poată avea un efect de descurajare a asumării de riscuri excesive. În opinia sa, aceasta ar completa în mod adecvat reformele privind reglementarea și supravegherea prin mărirea eficienței, a capacității de rezistență și a stabilității piețelor financiare și prin reducerea volatilității acestora.

2.5 Ca parte a cadrului de gestionare a crizelor, Comisia a propus, de asemenea, inițiative, inclusiv crearea unui fond de soluționare a situației băncilor neviabile (4), care a făcut deja obiectul unui aviz al CESE (5).

3. O contribuție echitabilă și substanțială a sectorului financiar la finanțele publice

3.1 Din cauza rolului pe care actorii din sectorul financiar l-au avut în perioada premergătoare crizei, în timpul căreia guvernele au trebuit să ajute instituțiile financiare, este răspândită opinia conform căreia costurile aferente nu ar trebui suportate de către cetățeni sau de către alte sectoare. Această opinie se traduce în obiectivul care prevede ca „sectorul financiar să contribuie în mod echitabil și substanțial la bugetele publice”. În acest context, Comisia are în vedere includerea în studiul său economic a unei evaluări aprofundate a impactului, în care sunt analizate diferitele opțiuni de impozitare, pentru a ajunge astfel la prezentarea unei propuneri echilibrate.

CESE recomandă Comisiei să realizeze o analiză a totalului contribuțiilor din impozite ale sectorului de servicii financiare din UE, calculând toate impozitele diferite pe care societățile de servicii financiare le plătesc deja. Acest studiu ar putea analiza imaginea generală a plăților impozitului pe profitul întreprinderilor, TVA irecuperabilă și impozitele pe salarii suportate de către bănci în calitate de angajatori. Separat, impozitele plătite de angajați ar trebui încorporate ca o măsură de contribuție economică la scară mai largă. Apoi, ideea ar putea fi să se verifice dacă există o simetrie între impozitarea sectorului bancar și valoarea sa adăugată și în ce măsură contribuția generală prin impozite a sectorului bancar este mai scăzută sau mai ridicată comparativ cu alte sectoare esențiale. În final, ar putea fi estimată valoarea agregată a noii taxe bancare și a contribuției fiscale actuale totale.

3.2 CESE consideră că, dacă s-ar introduce o taxă pentru sectorul financiar, un astfel de studiu ar contribui la calibrarea magnitudinii sale, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și rata de impozitare efectivă. Ar trebui să examineze atent capacitatea băncilor de a-și reface și consolida baza de capital și capacitatea băncilor de a finanța gospodăriile și întreprinderile, în special IMM-urile, din UE.

3.3 In opinia CESE, propunerile referitoare la modul în care sectorul financiar ar putea contribui la costurile oricărei eventuale crize viitoare nu pot fi separate de dezbaterea care are loc cu privire la schimbările mai ample ale sistemului de reglementare și de seria vastă de măsuri menite să reducă atât probabilitatea, cât și impactul colapsului financiar.

3.3.1 Impozitarea sectorului financiar ar fi optimă dacă ea ar îndeplini într-o manieră echilibrată obiectivul dual al generării de venituri, pe de o parte, și al limitării asumării riscurilor, pe de altă parte.

4.1 TTF are rolul de a îndeplini scopuri multiple, în special: să reducă activitatea neproductivă pe piețele financiare prin reducerea speculațiilor și a volatilității și, în același timp, să recupereze fondurile guvernelor.

4.2 Parlamentul European a adoptat în martie 2010 o Rezoluție privind taxele pe tranzacții și in martie 2011 un raport privind finanțarea inovatoare la nivel global și european (6).

4.3 Prin aplicarea TTF, autoritățile caută să reducă numărul de tranzacții financiare riscante, speculative („inutile din punct de vedere social”) (7). De asemenea, acestea pot considera că TTF va contribui la împiedicarea băncilor de a deveni prea mari sau de a efectua prea multe tranzacții cu grad prea înalt de risc pe viitor.

4.4 CESE și-a exprimat punctele de vedere privind TTF în avizul său din proprie inițiativă privind taxa pe tranzacțiile financiare, care include următoarele concluzii și recomandări:

4.5 Ținând cont de rezervele exprimate de numeroase părți cu privire la riscul de relocare în cazul în care taxa ar fi aplicată doar la nivel local, ar trebui urmărită mai întâi introducerea unei TFF la nivel mondial, așa cum a cerut și Comisia. Dacă însă introducerea unei asemenea TFF se va dovedi nerealizabilă, CESE se pronunță în favoarea introducerii unei TFF la nivelul UE, ținând seama de rezultatul evaluării de impact a Comisiei Europene.

4.6 CESE consideră că o TTF ar trebui concepută astfel încât perceperea ei de către sistemele centrale de depozitare a titlurilor de valoare să se poată efectua ușor. Ar trebui luate în considerare chestiunile și costurile aferente aplicării măsurilor de colectare și de conformitate a unei TTF cu bază largă, precum și incertitudinea juridică pentru presupușii perceptori ai taxei pentru tranzacțiile extrabursiere (over-the-counter) de titluri de valoare și derivate tranzacționate în afara bursei.

4.7 În final, CESE subliniază că există încă un număr semnificativ de jurisdicții constituind centre financiare off-shore, care se definesc prin opacitate, bazată pe secret bancar și un nivel de impozitare redus ori inexistent. Având în vedere ușurința cu care se pot stabili sucursale financiare în astfel de locuri și se poate opera via internet, este absolut necesar ca, în paralel cu adoptarea unei TTF, să devină obligatorii îmbunătățirea transparenței și o cooperare judiciară și fiscală eficientă.

5.1 Principala caracteristică a TAF în comparație cu TTF este faptul că prima taxează întreprinderile din sectorul financiar, în timp ce TTF taxează participanții de pe piața financiară. În plus, TTF se aplică activităților de tranzacționare, concentrate în puține centre financiare, în vreme ce TAF se axează pe profiturile și remunerațiile din sectorul financiar, distribuite în mod mai omogen.

5.2 Pe baza raportului FMI, Comisia consideră că taxa pe activitățile financiare (TAF) ar putea reprezenta un alt instrument potențial prin care s-ar putea îmbunătăți fiscalitatea sectorului financiar și, totodată, s-ar reduce posibilele externalități negative.

5.3 La conceperea unei TAF, Comisia poate defini o bază de impozitare prin referire la declarația financiară.

5.4 Conceptele utilizate ar trebui să fie ușor de înțeles în sistemele contabile existente, fie că este vorba de Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), fie de Principiile contabile locale general acceptate (GAAP locale), întrucât este posibil ca instituțiile financiare să nu aplice IFRS.

5.5 Dacă este concepută pe baza fluxurilor de numerar, introducerea unei TAF ar putea afecta lichiditățile și ar putea duce la scumpirea fluxurilor de numerar, întrucât presiunile asupra lichidităților au reprezentat un element central în perioada premergătoare crizei. Prin urmare, este recomandabil ca la definirea bazei de impozitare a TAF să se acorde o atenție deosebită capacității instituțiilor de a plăti și de a se conforma noilor cerințe de capital, precum și interacțiunii TAF-TVA.

6.1 In opinia Comisiei, introducerea unei noi taxe se bazează, între altele, pe scutirea de TVA pentru serviciile financiare, conform Directivei 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (Directiva TVA).

6.2 CESE ar dori sa sublinieze ca motivul principal pentru scutire este dificultatea conceptuală și practică de a măsura valoarea aferentă serviciilor financiare prestate de bănci. Acesta este cazul în special pentru serviciile tradiționale de intermediere financiară reprezentate de depozite și împrumuturi. Ceea ce se ia în considerare în cazul acestor servicii este diferența dintre dobânzile percepute pentru împrumuturi și dobânzile plătite pentru depozite. Această marjă este indicator sintetic global al serviciilor de intermediere prestate de către o bancă atât pentru depunători, cât și pentru debitori, care este dificil de măsurat pentru tranzacțiile individuale în scopul aplicării TVA sau a oricărei alte forme de impozit pe consum bazat pe tranzacții. Este dificilă elaborarea unei metodologii pentru alocarea acestei marje tranzacțiilor individuale în scopul aplicării unui TVA în cadrul unei metode de facturare. Probleme similare apar la impozitarea asigurărilor și a altor tipuri de servicii financiare, ca de exemplu schimbul valutar și operațiunile de tranzacționare a valorilor mobiliare.

6.3 Scutirea de TVA a serviciilor financiare este asociată, în legislația privind TVA, cu absența dreptului – sau cu un drept limitat – de deducere a TVA achitată în amonte. Aceasta înseamnă că instituțiile financiare nu pot deduce complet TVA impusă asupra propriilor cheltuieli, care reprezintă, prin urmare, un cost pur. Valoarea acestui „cost ascuns al TVA” ar putea fi semnificativă având în vedere că serviciile externalizate și tranzacțiile intragrup sunt supuse unui efect de taxare în cascadă.

6.4 Comisia a emis în 2007 o propunere de directivă pentru reformarea regimului TVA aplicat serviciilor financiare pe baza a trei piloni, care a inclus și o propunere privind opțiunea de a taxa serviciile financiare. CESE consideră că dezbaterea privind taxarea sectorului financiar nu ar trebui separată de propunerea de reformă a TVA (8).

6.5 De asemenea, CESE este îngrijorat din cauza domeniul de aplicare al TAF și din cauza poverii cumulate a acestei taxe cu valoarea TVA plătită irecuperabilă. Deși poate fi concepută pentru a viza in mod special profitul și/sau riscul economic, TAF se aplică profitului total și salariilor în forma cea mai cuprinzătoare (TAF cumulativă). CESE consideră că dacă s-ar introduce o nouă taxă, pe baza fluxurilor de numerar sau pe baza unor factori similari, atunci Comisia ar trebui să evalueze oportunitatea conceperii acesteia în cadrul TVA, astfel încât să se reducă inconvenientul creat de TVA irecuperabilă, evitându-se astfel creșterea costurilor economice pentru toți operatorii economici din Europa.

Bruxelles, 15 iunie 2011

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(6) Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2010 referitoare la impozitarea operațiunilor financiare: aplicarea eficientă a acesteia și proiectul de raport privind finanțarea inovatoare la nivel global și european. [2010/2105 (INI)]

(7) „Taxarea speculanților” (Taxing the Speculators), http://www.nytimes.com/2009/11/27/opinion/27krugman.html.