23.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 218/110

1.1

CESE constată că perioada de criză 2007-2009 a supus unei presiuni uriașe sectorul produselor lactate și în special pe producători.

1.2

CESE remarcă dezechilibrele din lanțul de aprovizionare, în special dintre comercianții cu amănuntul, pe de o parte, și agricultori și procesatori, pe de altă parte, care împiedică o distribuție mai echitabilă a valorii adăugate a produselor în rândul producătorilor de lapte. CESE recomandă Comisiei să ia măsuri pentru a asigura o transparență egală de-a lungul lanțului de aprovizionare cu produse lactate (producători – procesatori – distribuitori – comercianți cu amănuntul).

1.3

CESE salută faptul că Comisia valorifică recomandările adoptate de Grupul de experți la nivel înalt în domeniul laptelui (GNI) și răspunde în timp util provocărilor cu care se confruntă acesta.

1.4

CESE este convins că o eficiență maximă în lanțul de aprovizionare cu produse lactate este în interesul tuturor părților implicate și subliniază că distribuția echitabilă a valorii adăugate în cadrul acestui lanț, în special prin creșterea puterii de negociere a producătorilor, va contribui la eficiența, competitivitatea și sustenabilitatea de ansamblu ale acestuia.

1.5

CESE consideră că toate cele patru elemente (relațiile contractuale, puterea de negociere a producătorilor, organizațiile interprofesionale/intersectoriale și transparența) sunt strâns legate și interdependente. În consecință, aceste elemente ar trebui abordate împreună.

1.6

CESE recunoaște faptul că structura sectorului de producție al produselor lactate poate fi foarte diferită de la un stat membru la altul și, de aceea, este de acord cu faptul că utilizarea de contracte ar trebui să rămână voluntară. Cu toate acestea, statelor membre ar trebui să li se permită să instituie obligativitatea utilizării acestor contracte pe teritoriul lor, ținând seama că trebuie asigurată buna funcționare a pieței interne. Este de o importanță capitală să se precizeze că propunerea nu se aplică în cazul cooperativelor și să se atragă atenția asupra celor mai bune practici din unele stat membre.

1.7

CESE este de acord cu faptul că aceste contracte ar trebui să includă cel puțin patru aspecte-cheie, care ar trebui să fie negociate în mod liber între părți: (1) prețul/formula de stabilire a prețului pentru livrare, (2) volumul, (3) calendarul livrărilor în cursul sezonului și (4) durata contractului.

1.8

CESE încurajează înființarea organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale, mai ales în unele din noile state membre, în care sectorul produselor lactate are o putere de negociere foarte limitată. CESE recunoaște valoarea adăugată a organizațiilor din cadrul sectorului fructelor și legumelor, care întăresc legăturile între diferitele părți interesate din cadrul diferitelor ramuri, dat fiind că acestea pot contribui la ameliorarea cunoștințelor și a transparenței la nivelul producției și al pieței; consideră ca o serie de evoluții similare ar putea îmbunătăți funcționarea de ansamblu a lanțului de aprovizionare cu produse lactate.

1.9

CESE consideră că este nevoie să se clarifice și să se dezvolte în continuare aplicarea normelor UE în domeniul concurenței în sectorul produselor lactate, pentru a permite în principal organizațiilor producătorilor să beneficieze de o putere de negociere mai mare.

1.10

CESE subliniază că un plus de transparență poate ajuta lanțul de aprovizionare cu produse lactate să funcționeze mai bine, în beneficiul tuturor actorilor, și, în acest context, salută recomandările adresate Comisiei de grupul la nivel înalt (GNI) de a se asigura că transparența nu denaturează concurența în cadrul pieței interne.

1.11

CESE salută lucrarea realizată de Comisie, subliniind totodată că propunerea nu va rezolva toate problemele din sectorul produselor lactate.

2.1

În UE, producția de lapte este foarte importantă, nu numai din punct de vedere economic, dacă ținem seama de cifra de afaceri a acesteia și de numărul de locuri de muncă pe care îl oferă, ci și datorită rolului său în ce privește exploatarea terenurilor și protecția mediului. În multe regiuni, cu precădere în cele de munte sau în cele defavorizate, producția de lapte reprezintă unul dintre puținele tipuri de producție care are șanse reale să se dezvolte și să se mențină.

2.2

Sectorul produselor lactate joacă un rol esențial în calitatea vieții în Europa, datorită contribuției sale la asigurarea unei nutriții sănătoase, responsabile și sigure pentru consumatori și a importanței sale economice la dezvoltarea rurală și sustenabilitatea mediului.

2.3

Sectoarele de producție și de prelucrare a laptelui diferă mult între statele membre. Structurile de producție și prelucrare sunt extrem de diferite de la un stat membru la altul, variind între o organizare predominant de tip cooperatist, în care cooperativa asigură și prelucrarea laptelui, și un număr mare de producători individuali și de prelucrători privați. Până în 2015, chiar și în cel mai organizat mediu, producătorii vor trebui să se poată pregăti corespunzător pentru noua situație de pe piață cu care vor avea de-a face după abolirea sistemului de cote. Trebuie remarcat faptul că, pe măsură ce autoritățile publice (de la nivelul UE sau de la cel național) se retrag din gestionarea producției, părțile interesate din sector se vor confrunta cu un set complet nou de circumstanțe și cu noi responsabilități. În aceste condiții, producătorii trebuie să fie siguri că pot obține un preț corect de pe piață.

3.1

În octombrie 2009, având în vedere situația dificilă a pieței laptelui, a fost constituit un grup de experți la nivel înalt (GNI) în domeniul laptelui, în scopul examinării dispozițiilor aplicabile sectorului laptelui și al produselor lactate pe termen lung și mediu, în vederea elaborării unui cadrul legislativ și a stabilizării pieței și a veniturilor producătorilor.

3.2

GNI a obținut contribuții orale și scrise din partea marilor grupuri de părți interesate europene din lanțul de aprovizionare cu produse lactate reprezentând agricultorii, prelucrătorii, comercianții cu produse lactate, comercianții cu amănuntul și consumatorii. Mai mult, GNI a primit contribuții din partea experților din mediul universitar invitați, a reprezentanților țărilor terțe, a autorităților naționale responsabile cu concurența și a Comisiei.

3.3

De asemenea, la 26 martie 2010, a fost organizată o conferință a părților interesate din sectorul produselor lactate, care a permis unei întregi serii de actori din lanțul de aprovizionare să își exprime punctul de vedere. GNI și-a prezentat raportul la 15 iunie 2010; acesta conținea o analiză a situației actuale din sectorul produselor lactate și o serie de recomandări.

3.4

GNI a constatat numeroase dezechilibre în lanțul de aprovizionare (producători – prelucrători – distribuitori – comercianți cu amănuntul) și o distribuție inegală a valorii adăugate. Această situație este provocată de o lipsă de transparență, inflexibilitate și probleme de repartiție a prețului în lanțul de aprovizionare.

3.5

Raportul și recomandările elaborate de GNI au fost examinate de Consiliu, iar la reuniunea din 27 septembrie 2010 au fost adoptate concluzii ale Președinției pe această temă. În aceste concluzii, se solicită Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului, reacția sa la primele patru recomandări ale GNI (raporturile contractuale, puterea de negociere a producătorilor, organizațiile interprofesionale și transparența).

3.6

Propunerea de față a Comisiei abordează toate aceste patru elemente (raporturile contractuale, puterea de negociere a producătorilor, organizațiile interprofesionale și transparența) în măsura în care se impune modificarea dispozițiilor existente relevante.

3.7

În ceea ce privește relațiile dintre producătorii de lapte și unitățile de prelucrare, concentrația ofertei este cu mult inferioară concentrației din sectorul prelucrării. Aceasta duce la un dezechilibru al puterii de negociere între aceste niveluri. Propunerea prevede elaborarea opțională și în avans a unor contracte scrise pentru livrările de lapte crud de către un agricultor către unitatea de prelucrare, care să includă aspecte esențiale privind prețul, calendarul și volumul livrărilor, precum și durata contractului. Statele membre pot alege să introducă pe teritoriul lor utilizarea obligatorie a contractelor. Dată fiind natura specifică a cooperativelor, acestora nu li se solicită să încheie contracte dacă statutele lor conțin dispoziții similare.

3.8

Pentru a reechilibra puterea de negociere din lanțul de aprovizionare, propunerea urmărește să dea posibilitatea agricultorilor să negocieze contracte în mod colectiv, prin intermediul organizațiilor de producători. Ea impune limite cantitative corespunzătoare în ce privește volumul care poate face obiectul acestei negocieri, care ar urma să îi plaseze pe agricultori pe picior de egalitate cu principalii fabricanți de produse lactate, menținând în același timp o concurență adecvată în sectorul aprovizionării cu lapte crud. Limitele sunt stabilite la 3,5 % din producția totală a UE și la 33 % din producția națională, prevăzându-se de asemenea garanții specifice pentru evitarea unor prejudicii importante în special pentru IMM-uri. De aceea, astfel de organizații ale producătorilor ar trebui să fie eligibile pentru a fi recunoscute în temeiul articolului 122 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 TFUE în ceea ce privește respectarea condițiilor de aprobare a organizării de asociații de producători.

3.9

De asemenea, propunerea stabilește norme specifice la nivelul UE pentru organizațiile interprofesionale care acoperă toate segmentele lanțului de aprovizionare. Aceste organizații pot juca un rol util în domeniul cercetării, al ameliorării calității, al promovării și al difuzării celor mai bune practici în ce privește metodele de producție și de prelucrare.

3.10

Se propune ca normele organizațiilor interprofesionale existente în sectorul fructelor și al legumelor să se aplice, cu adaptările cuvenite, în sectorul produselor lactate.

3.11

Organizațiile intersectoriale ar contribui la ameliorarea cunoștințelor și a transparenței la nivelul producției și al pieței, inclusiv prin publicarea de date statistice privind prețurile, volumele și durata contractelor încheiate pentru livrarea de lapte crud, precum și prin realizarea unor studii privind perspectivele de evoluție ale pieței la nivel regional sau național.

3.12

Propunerea conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale ale măsurilor prevăzute în regulament. Trebuie definite elementele asupra cărora poate fi exercitată competența menționată, precum și condițiile cărora li se supune delegarea respectivă.

3.13

Pentru a asigura o aplicare uniformă a măsurilor prevăzute în prezentul regulament în toate statele membre, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 291 din TFUE.

4.1

Propunerea vizează îmbunătățirea poziției producătorului de produse lactate în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse lactate și pregătirea sectorului pentru un viitor mai orientat către piață și mai durabil.

4.2

Aceasta prevede încheierea de contracte scrise între producătorii de lapte și prelucrători, posibilitatea de negociere a condițiilor contractuale în mod colectiv, prin intermediul organizaților producătorilor, astfel încât să se asigure un echilibru al puterii de negociere a producătorilor de lapte în raport cu prelucrătorii de mari dimensiuni, norme specifice la nivelul UE referitoare la organizațiile interprofesionale și măsuri de ameliorare a transparenței pieței. Se propune ca valabilitatea normelor să se întindă până în 2020 și să se realizeze două reexaminări intermediare. Limitele în ce privește dimensiunea negocierilor colective și alte măsuri de siguranță specifice ar trebui să asigure atingerea obiectivelor de consolidare a puterii de negociere a producătorilor de lapte, garantând, în același timp, concurența și protejând interesele IMM-urilor.

4.3

Fiecare stat membru poate decide cu privire la modul în care va aborda relațiile contractuale. Fiecare stat membru are libertatea de a decide, în cadrul propriului sistem de drept al contractelor, dacă va impune obligativitatea încheierii de contracte între agricultori și prelucrători. Dată fiind diversitatea situațiilor existente în cadrul UE în acest context, în interesul subsidiarității, o astfel de decizie ar trebui să rămână în sfera de competență a statelor membre.

4.4

CESE este de acord cu faptul că este necesară consolidarea puterii de negociere a producătorilor, însă va trebui să se țină seama în același timp de diversitatea situațiilor și de caracteristicile naționale.

4.5

În ceea ce privește durata pentru care ar trebui să se acorde delegarea pentru adoptarea actelor delegate, CESE consideră că aceasta ar trebui să fie întotdeauna limitată la o perioadă de timp specifică (mandat). Mai mult, actele delegate ar trebui rezervate pentru domeniile în care deciziile trebuie să fie adoptate cu rapiditate.

4.6

Actele de implementare ar trebui utilizate în cazurile în care ar fi în favoarea statelor membre să realizeze o punere în aplicare armonizată.

4.7

CESE crede cu tărie în consultarea părților interesate în timpul procesului de pregătire a legislației UE. Astfel, este important ca experții statelor membre să fie consultați, în efortul de a reglementa mai bine piața produselor lactate, caracterizată prin volatilitate. În acest sens, este foarte important să se asigure faptul că o asemenea volatilitate să nu aduce prejudicii ireversibile producătorilor din sectorul produselor lactate din UE. În acest context, este evident că va trebui avută în vedere o distribuție mai transparentă și mai echilibrată a valorii adăugate între actorii de pe piață, precum și necesitatea de a spori în special puterea de negociere a producătorilor.

4.8

În prezent, în câteva state membre există organizații intersectoriale, care joacă acest rol, cu respectarea legislației UE. Eficiența acestora este limitată de dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu produse lactate.

4.9

Cu toate acestea, pentru CESE este clar că propunerile Comisiei nu vor rezolva toate problemele pieței laptelui și că nu se aplică cooperativelor în domeniu, care reprezintă aproximativ 58 % din producția de lapte. CESE regretă că propunerile supuse examinării nu se referă nici la industria laptelui, nici la marii comercianți cu amănuntul, care joacă un rol determinant în raport cu echilibrul pieței laptelui și cu formarea prețurilor.

4.10

CESE consideră că limitele prevăzute se pot dovedi prea restrictive în raport cu structura sectorului laptelui la nivel național și mai ales în cele mai mici state membre. Comitetul solicită Comisiei ca, în cazuri excepționale, să permită producătorilor care aprovizionează aceeași fabrică să se grupeze, făcând astfel posibilă constituirea de grupuri de producători în funcție de dimensiunea cumpărătorului.

4.11

Dată fiind faptul intenția Comisiei de a-și înceta intervenția în gestionarea producției de lapte și de a transfera responsabilitatea către operatorii din teren, este vital ca acești operatori să dispună de informații cât mai complete și mai actualizate cu privire la evoluțiile de pe piață, care trebui să fie transparentă. De aceea, CESE consideră că este vital să se pună la punct un instrument de monitorizare eficace la nivel european, ca element indispensabil pentru a permite un anumit grad de orientare cu privire la producție.

4.12

În sfârșit, noile circumstanțe fac esențială menținerea instrumentelor de gestionare a pieței (de exemplu, intervenții, depozitare privată, restituiri la export), care trebui să fie eficace, pe de o parte, și care să poată fi puse în aplicare ușor și rapid, pe de altă parte.

5.1

CESE recunoaște efortul deosebit al Comisiei de a propune Parlamentului și Consiliului un proiect de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește relațiile contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate. CESE consideră că acest act este atât pozitiv, cât și oportun, având în vedere necesitatea de a răspunde provocărilor majore cu care se confruntă acest sector agricol specific.

5.2

Cu toate acestea, CESE subliniază că propunerea nu va putea soluționa toate problemele cu care se confruntă sectorul produselor lactate. Pentru a îmbunătăți în continuare funcționarea lanțului de aprovizionare cu produse lactate, monitorizarea ar trebui să asigure transparența de-a lungul întregului lanț (producători – prelucrători – distribuitori – comercianți cu amănuntul).

5.3

Pentru a se bucura de succes după 2015, sectorul european al produselor lactate necesită o producție foarte eficientă de lapte la nivelul unităților de prelucrare, care trebui să aibă o dimensiune adecvată din punct de vedere economic și să dispună de capital uman de înaltă calitate. În consecință, trebuie continuate eforturile de restructurare, atât în exploatațiile agricole, cât și în unitățile de prelucrare a laptelui: este vital ca producătorii agricoli să aibă acces la unități de prelucrare eficiente, competitive și inovatoare, care să poată exploata la maximum oportunitățile pe care piața le oferă. În acest context, trebuie să se acorde o atenție deosebită zonelor defavorizate, în care unitățile de prelucrare se confruntă adesea și cu condiții geografice mai puțin avantajoase, fiind, de aceea, plasate într-o poziție de inferioritate din punct de vedere competitiv. În acest context, trebuie acordată o atenție deosebită asigurării unei producții regionale transparente și eficiente, care să garanteze un impact minim asupra mediului, informații pentru consumatori și calitate, prin reducerea numărului de intermediari. Industria de prelucrare a laptelui în ansamblul său ar trebui să se concentreze pe asigurarea unor produse de înaltă calitate și cu o valoare adăugată ridicată, pentru care piața internă este în creștere și oferă bune oportunități de export.

5.4

CESE consideră că statele membre vizate ar putea stabili anumite dispoziții pentru a îmbunătăți și stabiliza funcționarea pieței lor de produse lactate pe bază de denumiri de origine protejată și indicații geografice protejate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 510/2006.

5.5

Între sectoarele de produse lactate ale statelor membre există diferențe mai mari decât în alte sectoare agricole, ceea ce necesită mai multă flexibilitate în punerea în aplicare a politicilor UE. CESE prevede necesitatea punerii în aplicare de măsuri specifice pentru producătorii și prelucrătorii de produse lactate, în vederea restructurării și modernizării sectorului produselor lactate din statele membre.

5.6

CESE solicită Comisiei să reacționeze mai rapid și mai flexibil la crize. În 2011, piața produselor lactate este extrem de volatilă, reflectând schimbările climatice, și este posibil să se repete ciclul 2007-2009, caracterizat de criză. De aceea, CESE propune Comisiei să continue monitorizarea dinamicii sectorului produselor lactate, astfel încât să facă toate eforturile posibile pentru a preveni o viitoare criză devastatoare în domeniul produselor lactate.