3.5.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/8

Avizul Comitetului Economic și Social European privind viitorul Fondului social european după 2013

(aviz exploratoriu)

2011/C 132/03

Raportor: dl Xavier VERBOVEN

Coraportor: dl Miguel Ángel CABRA DE LUNA

La 7 octombrie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Viitorul Fondului social european după 2013

(aviz exploratoriu).

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 24 februarie 2011.

În cea de-a 470-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 martie 2011 (ședința din 15 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 172 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 7 abțineri.

1. Concluzii și recomandări

Comitetul Economic și Social European consideră că:

1.1

Principiile coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și cel al solidarității sunt menționate în tratat și constituie doi dintre cei mai importanți piloni pentru integrarea cetățenilor și a teritoriilor. Prin urmare, aceste principii trebuie să se regăsească în centrul dezbaterilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

1.2

Politica de coeziune nu vizează doar reducerea decalajelor dintre regiuni, ea trebuie, de asemenea, să contribuie la reducerea inegalităților sociale care afectează anumite grupuri de populație, încurajând o societate cu o ocupare integrală a forței de muncă, egalitatea de șanse, integrarea și coeziunea socială și astfel, în sens mai larg, modelul social european. Fondul social european (FSE) trebuie să fie în continuare un fond structural care să facă parte din politica de coeziune a Uniunii Europene.

1.3

FSE este instrumentul esențial care susține punerea în aplicare a Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă și trebuie să rămână și în viitor un instrument eficient pentru investițiile în resursele umane și care să sprijine un nivel ridicat al locurilor de muncă de calitate și incluziunea socială, în cadrul Strategiei „Europa 2020”. Prin urmare, având în vedere situația economică actuală, FSE trebuie să rămână un instrument strategic și financiar important și trebuie să dispună de mai multe resurse, adaptate mizelor tot mai mari cărora va trebui să le facă față (rate ale șomajului mai ridicate), care să reflecte creșterea bugetului general al UE, și anume de cel puțin 5,9 %, conform creșterii generale a bugetului UE pentru 2011, propusă de Comisia Europeană.

1.4

În aceste momente de criză economică, decizia Consiliului European de a consolida rolul FSE este deosebit de importantă. Politicile referitoare la piața muncii și politicile sociale trebuie să rămână cadrul general al FSE. Investițiile trebuie să vizeze în același timp dezvoltarea resurselor umane, îmbunătățirea competențelor și reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați. Ar trebui totuși să se acorde prioritate creării unor locuri de muncă de calitate, creșterii durabile și incluziunii pe piața forței de muncă și în societate a grupurilor sociale vulnerabile, cum ar fi, printre alții, tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, persoanele cu cele mai mici șanse de a pătrunde pe piața forței de muncă, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și minoritățile etnice, în vederea îmbunătățirii competitivității UE și a realizării obiectivelor Strategiei „Europa 2020”.

1.5

Utilizarea FSE trebuie să servească drept lecție pentru a sprijini atât relansarea economică, cât și creșterea economică a Uniunii Europene, și aceasta prin îmbunătățirea sprijinului acordat IMM-urilor, întreprinderilor foarte mici și actorilor din economia socială care îndeplinesc obiectivele FSE, cât și prin progrese sociale, atât în ceea ce privește menținerea și crearea de locuri de muncă de calitate, cât și incluziunea socială, cu precădere prin muncă.

1.6

FSE ar trebui să sprijine – în calitate de instrument al UE pentru investiții în resursele umane – cele trei priorități ale Strategiei „Europa 2020”: creșterea inteligentă, creșterea durabilă și creșterea favorabilă incluziunii. Ocuparea forței de muncă, pregătirea profesională și educația, implicarea în viața activă și politicile în favoarea egalității de șanse sunt elemente-cheie pentru consolidarea capacității persoanelor prin dezvoltarea cunoștințelor și a calificărilor lor, prin promovarea unei culturi a inovării, prin creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și prin încurajarea unei piețe a forței de muncă favorabile incluziunii.

1.7	Principiul parteneriatului, care îi implică pe partenerii sociali și alte organizații ale societății civile organizate, constituie garanția esențială a bunei funcționări a măsurilor legate de fondurile structurale și, în special, de Fondul social european.

1.8	Este esențial să se tragă învățăminte în ceea ce privește rolul partenerilor sociali în cadrul dialogului social și al ONG-urilor în cadrul parteneriatului, pentru a se combate efectele crizei economice și a se obține rezultate.

1.9	Principiile parteneriatului, nediscriminării, accesibilității și dezvoltării durabile (1) trebuie să fie menținute și consolidate, pentru a întări rezultatele pozitive obținute pe durata ultimei perioade de programare.

1.10

Reglementările privind fondurile structurale trebuie să definească cu claritate principiul parteneriatului și principiile menționate mai sus, în loc să recurgă la „regulile și practicile naționale actuale”, precizându-se în mod clar rolul fiecăruia dintre parteneri. Ar trebui consolidată poziția comitetelor de monitorizare în raport cu autoritățile naționale și regionale competente, în cadrul rolurilor lor de programare, punere în aplicare și monitorizare.

1.11

CESE împărtășește punctul de vedere conform căruia trebuie îmbunătățite evaluarea, performanțele și rezultatele utilizării fondurilor. Cu toate acestea, pentru aceasta este esențial să se definească indicatori și să se dispună de elemente de măsură cantitative și calitative într-un cadru mai extins, care vizează întreaga procedură de punere în aplicare a politicii de coeziune.

1.12	Este necesar să se asigure coerența între prioritățile definite la diferite niveluri: european, național, regional și local.

1.13

Este nevoie să se consolideze sinergia cu Fondul european de dezvoltare regională și cu alte fonduri, în cadrul căruia principiile parteneriatului, nediscriminării și durabilității trebuie consolidate. Trebuie evitată suprapunerea între FSE și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și trebuie asigurată coerența în măsura în care, în contextul restructurărilor, măsurile vizate de FSE sunt preventive, iar cele vizate de FEG sunt reparatorii.

1.14

Sunt necesare numeroase îmbunătățiri cu privire la aplicarea procedurilor și la aspecte practice legate de accesul la finanțarea prin intermediul FSE, mai ales prin reducerea semnificativă a birocrației, în special prin accelerarea sistemului de plăți pentru a diminua costurile financiare ale celor care derulează programe și prin simplificarea procedurilor de facturare și de regularizare a conturilor cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor sume forfetare (lump sums).

1.15

Viitorul FSE trebuie să garanteze resurse suficiente pentru punerea în aplicare a Strategiei „Europa 2020” datorită unor formule inovatoare (2) de finanțare, cum ar fi alocarea directă a fondurilor pentru măsuri concrete în domeniul forței de muncă și al incluziunii sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile sau persoanele cu risc de excludere.

1.16

Un rol esențial în procesul de revizuire, punere în aplicare și evaluare a FSE le revine partenerilor sociali și societății civile. În consecință, CESE va asigura în viitor o monitorizare permanentă a utilizării FSE și, astfel, va contribui la îmbunătățirea acestui element esențial al procesului decizional care este comunicarea între instituțiile europene, partenerii sociali și ansamblul actorilor societății civile.

2. Context: dezbaterea lansată de Comisie cu privire la viitorul Fondului social european

2.1 Punerea în aplicare a programelor finanțate prin intermediul FSE în perioada 2007-2013 a ajuns la jumătatea drumului.

2.2 Comisia și-a prezentat principalele orientări cu privire la viitorul cadru financiar al UE în „Revizuirea bugetului UE” [COM (2010) 700] și, cu privire la fondurile structurale, în concluziile celui de-al cincilea Raport privind coeziunea [COM (2010) 642].

2.3 Viitorul FSE ar trebui gândit în corelație cu Tratatul de la Lisabona. Conform noului articol 9, Uniunea va trebui să țină seama de condițiile legate de promovarea unui grad înalt de ocupare a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate, de lupta împotriva excluderii sociale și de un nivel ridicat de educație, de formarea profesională și de protejarea sănătății persoanelor.

2.4 Articolul 175 modificat se referă în prezent la coeziunea teritorială. FSE, în calitate de principal instrument financiar european de susținere a resurselor umane, va contribui în continuare la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, așa cum este stipulat în articolul 162 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

2.5 Noul cadru politic pentru viitorul deceniu, și anume Strategia „Europa 2020”, a fost adoptat de Consiliul European la 17 iunie 2010. De aceea, UE este angajată în obținerea unei rate de ocupare a forței de muncă de 75 % pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, în reducerea ratei de abandon școlar sub pragul de 10 %, urmărind obținerea unor garanții că cel puțin 40 % dintre tineri vor obține o diplomă de studii superioare, reducerea cu 20 de milioane a numărului de persoane amenințate de sărăcie și creșterea investițiilor private și publice pentru cercetare și dezvoltare până la 3 % din PIB (3).

2.6 În 2011, Comisia va propune un nou cadru bugetar pentru perioada de după 2013, însoțit de propuneri legislative referitoare la fondurile structurale, inclusiv Fondul social european. Comisia a prezentat în acest sens, la 19 octombrie 2010, o comunicare privind „Revizuirea bugetului UE”. Aceasta ar trebui să reprezinte ocazia de a da un nou impuls FSE și de a face schimbări. Este necesar să se mărească vizibilitatea și particularitatea FSE în noul cadru bugetar al UE.

2.7 Cel de-al cincilea Raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială, publicat la 10 noiembrie 2010, prezintă unele opțiuni pentru viitoarea politică de coeziune.

2.8 În ceea ce privește în special viitorul FSE, procesul de reflecție a fost lansat prin intermediul unor studii specifice.

2.9 Pe de altă parte, Comitetul FSE a adoptat un aviz la 3 iunie 2010, iar Comisia a organizat o conferință pe 23 și 24 iunie 2010.

2.10 În acest sens, la 7 octombrie 2010, Comisia a solicitat Comitetului Economic și Social European să elaboreze un aviz exploratoriu care să analizeze problemele ridicate în avizul Comitetului FSE.

2.11 Acest proces de reflecție se concentrează în jurul a cinci teme, și anume:

—	valoarea adăugată a FSE în raport cu alte instrumente financiare strict naționale;

—	misiunile și prioritățile FSE în contextul Strategiei „Europa 2020”;

—	asigurarea concentrării geografice și tematice a FSE;

—	realizarea unei sinergii depline cu celelalte fonduri și mai ales cu Fondul european de dezvoltare regională;

—	alegerea unui sistem de punere în aplicare care să asigure o gestionare mai eficientă și mai simplă.

2.12 În plus, având în vedere tendința actuală de pierdere a locurilor de muncă în Uniunea Europeană, FSE trebuie să joace un rol și mai important în cadrul politicii europene de coeziune. Din acest motiv, bugetul său ar trebui mărit în mod semnificativ, și anume cu cel puțin 5,9 %, după cum a propus Comisia Europeană pentru creșterea generală a bugetului UE pentru 2011.

3. Observații generale cu privire la viitorul Fondului social european

3.1 Principiile coeziunii și solidarității sunt menționate în tratat și constituie doi dintre cei mai importanți piloni pentru integrarea cetățenilor și a teritoriilor. Prin urmare, aceste principii trebuie să se regăsească în centrul dezbaterilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

3.2 Tratatul de la Lisabona reafirmă aceste principii și stipulează, conform articolului 174, că „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale”.

3.3 Tratatul subliniază mai ales că „Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”. Importanța acestui obiectiv este și mai mare după ultimele două extinderi ale Uniunii Europene.

3.4 Pe de altă parte, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care are valoare juridică obligatorie după includerea sa în tratat, prevede că, prin coeziunea teritorială, UE va trebui să promoveze coeziunea socială, garantând drepturile sociale ale tuturor cetățenilor, indiferent de regiunea sau naționalitatea lor, interzicând discriminarea și depunând eforturi, între altele, pentru asigurarea egalității de șanse.

3.5 Politica de coeziune nu vizează doar reducerea disparităților dintre regiuni, ea trebuie, de asemenea, să încurajeze, prin intermediul unei abordări orientate către persoane, o societate cu o ocupare integrală a forței de muncă, egalitatea de șanse, integrarea și coeziunea socială în UE, și astfel, în sens mai larg, modelul social european.

3.6 Consiliul European a decis că fondurile structurale sunt instrumentele financiare necesare punerii în aplicare a strategiei de la Lisabona, care și-a îndreptat eforturile către persoanele cu cele mai slabe calificări și cele mai multe dificultăți de acces la politicile naționale active de ocupare a forței de muncă (4). În acest context, Fondul social european este instrumentul esențial pentru a susține punerea în aplicare a Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă și trebuie să rămână și în viitor un instrument eficient care să asigure un nivel ridicat al locurilor de muncă de calitate, precum și incluziunea socială, în cadrul Strategiei „Europa 2020”.

3.7 Coeziunea economică, socială și teritorială trebuie să rămână în centrul Strategiei „Europa 2020”, pentru a garanta că toate energiile și capacitățile vor fi mobilizate și consacrate punerii în aplicare a strategiei. Fondurile structurale sunt instrumente-cheie de realizare a priorităților a ceea ce se numește „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” în statele membre, în regiuni și în teritorii. În acest sens, FSE trebuie să rămână un instrument strategic și financiar important în vederea creșterii ratei ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale.

3.8 Principiul parteneriatului, care îi implică pe partenerii sociali și alte organizații ale societății civile organizate (5), constituie garanția esențială a bunei funcționări a măsurilor legate de fondurile structurale și, în special, de Fondul social european.

3.9 Este esențial să se tragă învățăminte în ceea ce privește rolul partenerilor sociali în cadrul dialogului social și al ONG-urilor în cadrul parteneriatului, pentru a se combate efectele crizei economice și a se obține rezultate.

3.10 Este necesară îmbunătățirea evaluării, a performanțelor și a rezultatelor utilizării fondurilor. Totuși, pentru aceasta este esențial să se definească indicatori și să se dispună de elemente de măsură cantitative și calitative într-un cadru mai extins, care vizează întreaga procedură de punere în aplicare a politicii de coeziune. Pentru moment, aceasta vizează să asigure corectitudinea cheltuielilor și nu eficiența lor. Aceste două abordări ar trebui reconciliate și, cu această ocazie, ar fi necesară și reducerea sarcinilor administrative, care ar trebui aduse la un nivel rezonabil, conform principiului proporționalității.

3.11 În contextul actualei crize economice, Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă trebuie să revină în centrul priorităților Uniunii Europene și este necesară o suplimentare a fondurilor în vederea creării și menținerii unui număr de locuri de muncă mai ridicat și de calitate mai bună pentru toată lumea. Politicile privind piața forței de muncă trebuie să rămână cadrul general al FSE.

3.12 Decizia Consiliului European privind contribuția politicii de coeziune la planul de relansare economică este un semnal cât se poate de pozitiv. Fondurile structurale, care reprezintă peste o treime din bugetul european, pot constitui de fapt o sursă de finanțare care să permită să se facă față provocărilor pe termen scurt, mediu și lung.

3.13 Este necesar să se reia dimensiunea transnațională, proprie inițiativelor comunitare anterioare (mai ales EQUAL), ca principiu de bază al politicii de coeziune, pentru a se asigura nu doar o perspectivă europeană, ci mai ales solidară, în măsura în care aceasta nu se regăsește suficient în noua abordare transversală (mainstreaming) din perioada de programare 2007-2013. În acest sens, ar trebui reintrodusă posibilitatea de a acorda sprijin financiar pentru proiectele europene, în special pentru proiectele inovatoare relevante pentru rețelele transnaționale.

4. Observații specifice și propuneri cu privire la temele abordate

4.1 Valoarea adăugată a FSE

4.1.1 Din momentul creării sale, s-a demonstrat valoarea europeană adăugată a FSE, acest lucru fiind și mai clar în aceste momente de criză economică și în sprijinul pentru creșterea economică a UE.

4.1.2 FSE este fondul structural care îi vizează direct pe cetățeni: lucrători, șomeri, persoane excluse social, persoane care întâmpină greutăți majore de acces pe piața muncii, tineri, persoane în vârstă și alte grupuri de persoane vulnerabile.

4.1.3 FSE este primul instrument de susținere a punerii în aplicare a Strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă. Prin urmare, aceasta ar trebui să fie integrată în mod concret în politicile naționale, regionale și locale privind piața muncii, precum și în obiectivele vizate de FSE.

4.1.4 Europa are nevoie să investească masiv în resursele umane, ceea ce reprezintă un atu concurențial semnificativ pentru orice societate. Aceste investiții ar trebui să anticipeze schimbările sociale și, în paralel, să răspundă problemelor de menținere și creare a locurilor de muncă, prin îmbunătățirea calificărilor și a competențelor lucrătorilor, prin creșterea nivelului de productivitate a întreprinderilor europene, prin identificarea de modalități inovatoare și mai eficiente de organizare a muncii datorită unor investiții veritabile în îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, prin integrarea socială și prin promovarea egalității de șanse și a inițiativelor din economia socială.

4.1.5 În aceste momente de criză economică, decizia Consiliului European de a consolida rolul FSE este deosebit de importantă.

4.1.6 Este necesar ca investițiile să se orienteze către dezvoltarea resurselor umane și reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați și către crearea de noi locuri de muncă și creșterea durabilă pentru a se asigura sinergia și interacțiunea între aceste două procese. Prin urmare, trebuie să se țină seama de contribuția pe care coeziunea socială efectivă o va avea la nivelul competitivității europene. Prin intermediul FSE, finanțarea dirijată către integrarea grupurilor cu cele mai mici șanse de a pătrunde pe piața forței de muncă (cum este cazul persoanelor cu handicap, al tinerilor cu probleme speciale în ceea ce privește angajarea, al persoanelor în vârstă care riscă să își prelungească perioada de șomaj și al altor persoane excluse social) va contribui semnificativ la îmbunătățirea competitivității UE și, pe termen mediu, la realizarea obiectivelor Strategiei „Europa 2020”.

4.1.7 Principiul parteneriatului constituie garanția esențială pentru buna funcționare a măsurilor legate de fondurile structurale.

4.1.8 Reglementările privind fondurile structurale trebuie să definească în mod clar principiul parteneriatului, în loc să recurgă la „regulile și practicile naționale actuale”, prin precizarea cu claritate a rolului fiecăruia dintre parteneri.

4.1.9 Partenerii, inclusiv organizațiile din domeniul economiei sociale, trebuie să aibă acces la asistență tehnică, iar organizațiile sectoriale specifice trebuie să sprijine consolidarea capacității acestora (capacity building), prin intermediul FSE.

4.1.10 Trebuie realizate parteneriate de mare calitate, cu implicarea partenerilor sociali și a societății civile organizate pe durata fiecărei etape de aplicare a fondurilor, datorită mai ales rolului lor cheie în contracararea consecințelor crizei economice.

4.1.11 Celelalte principii fundamentale care pot mări valoarea adăugată a FSE sunt creșterea durabilă pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului, precum și egalitatea între bărbați și femei și nediscriminarea bazată pe sex, vârstă, origine etnică sau rasă, religie sau credințe religioase, handicap sau orientare sexuală, pe durata punerii în aplicare a fondului, precum și accesul la acesta, mai ales de către persoanele cu handicap sau marginalizate social (6).

4.2 Misiunile și prioritățile FSE în contextul Strategiei „Europa 2020”

4.2.1 Coeziunea economică, socială și teritorială trebuie să rămână în centrul Strategiei „Europa 2020”, după cum se precizează în decizia Consiliului European.

4.2.2 Gradul de aliniere între FSE și Strategia „Europa 2020” trebuie să se traducă prin existența sau nu a unor linii strategice de orientare care să reflecte prioritățile strategice ale UE la nivelul programelor operaționale.

4.2.3 În acest cadru, este necesar ca FSE să rămână instrumentul de punere în aplicare a Strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă. În acest sens, FSE trebuie să contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate, element esențial care permite să se asigure creșterea economică a UE. Crearea de locuri de muncă de calitate trebuie să fie prioritară, dar atenția trebuie să se îndrepte și către crearea de alte tipuri de locuri de muncă, precum cele ecologice, în virtutea schimbării modelului de producție, precum și către creșterea durabilă și incluzivă.

4.2.4 FSE reprezintă principalul instrument financiar al UE de investiții în resursele umane și sprijină aplicarea unor măsuri de integrare activă, de activare, de recalificare și de perfecționare.

4.2.5 Utilizarea FSE trebuie să servească drept lecție pentru susținerea relansării economice a Uniunii Europene.

4.2.6 Este vorba despre măsuri și priorități precum:

—	susținerea incluziunii active și a integrării pe piața forței de muncă mai ales a tinerilor, a lucrătorilor mai în vârstă, a persoanelor cu handicap și a altor grupuri vulnerabile cum ar fi migranții, precum și lupta împotriva discriminării;

—	creșterea ratei de angajare a femeilor și lupta împotriva inegalităților salariale;

—	crearea unor observatoare pentru piața muncii și pentru utilizarea fondurilor structurale;

—	încurajarea recalificării și a reconversiei lucrătorilor, axată pe inovare și pe trecerea la o economie cu emisii reduse de CO2;

—	îmbunătățirea sprijinului pentru IMM-uri, întreprinderi foarte mici și actorii din domeniul economiei sociale, care reprezintă 80 până la 90 % din rețeaua industrială a Uniunii Europene, creând în același timp locuri de muncă de calitate;

—	definirea „formării în perioade de criză” pe baza discuțiilor cu privire la evoluția sectoarelor și a regiunilor;

—	o mai bună difuzare a bunelor practici precum investițiile în activitățile cu timp de lucru redus, aferente perfecționării lucrătorilor;

—	consolidarea dialogului social prin cursuri comune de pregătire ale partenerilor sociali;

—	sprijinirea educației și a formării pe toată durata vieții;

—	susținerea participării directe la programarea, gestionarea și evaluarea fondurilor, conform articolului 11 din Regulamentul (CE) 1083/2006, mai ales prin consolidarea capacităților (capacity building)

—	asigurarea calității locurilor de muncă și a condițiilor de muncă;

—	promovarea sănătății și a securității la locurile de muncă;

—	asigurarea disponibilității serviciilor de îngrijire, accesibile atât fizic, cât și financiar, și luarea unor măsuri pentru „dezinstituționalizarea” persoanelor din centrele de îngrijire, inclusiv a persoanelor cu handicap;

—	modernizarea serviciilor publice de plasare a forței de muncă.

4.3 Concentrarea geografică și tematică a FSE

4.3.1 Fondurile structurale constituie principalul instrument al Uniunii Europene, împreună cu statele membre, pentru susținerea zonelor celor mai puțin favorizate din Uniune, precum și a grupurilor sociale celor mai vulnerabile, în vederea reducerii diferențelor socio-economice între diferitele state membre și între diferitele teritorii. Ele trebuie să continue să aibă acest rol.

4.3.2 În plus, atât coeziunea economică, cât și cea socială și teritorială, datorită reducerii disparităților socioeconomice inter- și intraregionale (precum inegalitățile între diferite grupuri sociale), trebuie să fie priorități ale viitorului FSE, în vederea realizării efective a Strategiei „Europa 2020”. Toate statele membre prezintă deficite în diferite domenii. Drept urmare, toate regiunile care sunt afectate de un șomaj superior mediei comunitare și de dezechilibre pe piața muncii care vizează mai ales grupurile cele mai vulnerabile ar trebui să beneficieze de FSE, inclusiv regiunile cu un PIB mai mare, cum ar fi regiunile metropolitane sau frontaliere.

4.3.3 FSE, axat pe ocuparea forței de muncă, pe dezvoltarea resurselor umane și pe promovarea integrării sociale, trebuie să fie în continuare instrumentul care îi vizează direct pe cetățeni și mai ales pe lucrători, pe șomeri, pe persoanele excluse social, pe tineri, pe persoanele în vârstă și alte persoane vulnerabile.

4.3.4 Trebuie să se asigure coerența între prioritățile definite la diferite niveluri: european, național, regional și local.

4.3.5 Elaborarea și punerea în aplicare a programelor operaționale trebuie să reflecte această coerență.

4.3.6 Fiecare stat membru trebuie să-și definească prioritățile și modurile operaționale, în conformitate cu condițiile și potențialul specific regiunilor sale. Prioritățile trebuie, de asemenea, definite de statele membre conform planurilor de reforme naționale respective, condițiilor lor și potențialului respectiv și, deci, în corelație cu Strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește domeniile referitoare la ocuparea forței de muncă, formarea și incluziunea socială.

4.3.7 În afară de aceasta, trebuie studiate mecanisme potrivite de asistență financiară, precum alocarea directă a finanțărilor pentru măsuri care vizează grupurile vulnerabile, cum ar putea fi cazul persoanelor cu handicap (7), pentru a se realiza o concentrare a politicii de coeziune pe un număr limitat de priorități (8). CESE a preconizat și în trecut că fondurile trebuie să fie orientate spre obiective speciale în cadrul incluziunii sociale (9).

4.4 Sinergia cu celelalte fonduri structurale

4.4.1 Fondul social european este și trebuie să rămână principalul instrument de punere în aplicare a Strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă.

4.4.2 Cu toate acestea, este necesară o consolidare a sinergiei cu Fondul european de dezvoltare regională, în cadrul căruia principiile parteneriatului, egalității, nediscriminării și durabilității, precum și obiectivele privind ocuparea forței de muncă și incluziunea socială să fie consolidate. De aceea, principiul flexibilității ar trebui consolidat pentru a optimiza complementaritatea și coordonarea dintre FSE, FEDR și alte fonduri (precum Fondul european de orientare și garantare agricolă – FEOGA), asigurându-se astfel finanțarea inițiativelor complementare, cum ar fi cele menite să îmbunătățească accesul la formare profesională pentru persoanele cu handicap și accesul la infrastructuri al acestui grup social.

4.4.3 Trebuie evitată suprapunerea între FSE și Fondul european de ajustare la globalizare și trebuie asigurată coerența în măsura în care, în contextul restructurărilor, măsurile vizate de FSE sunt preventive, iar cele vizate de FEG sunt reparatorii.

4.5 Sistemul de gestionare

4.5.1 Sunt necesare numeroase îmbunătățiri cu privire la punerea în aplicare a procedurilor și a aspectelor practice de acces la finanțarea prin intermediul FSE.

4.5.2 În vederea realizării acestor îmbunătățiri, trebuie să fie menținut și consolidat principiul parteneriatului în cadrul viitorului FSE. Este important de semnalat că principiul parteneriatului este un instrument fundamental pentru aplicarea eficientă a FSE, întrucât permite mobilizarea unor resurse suplimentare; promovarea acestui element va avea o importanță capitală în contextul reducerii cheltuielilor publice generale în Uniunea Europeană.

4.5.3 Aceste progrese vizează mai ales:

—

reducerea birocrației înaintea și pe durata punerii în aplicare a programului operațional, prin simplificarea procedurilor de acces la finanțări, prin accelerarea în special a sistemului de plăți pentru a minimiza costurile financiare pentru operatorii programelor și prin simplificarea procedurilor de facturare și de regularizare a conturilor, recurgându-se, de exemplu, la sume forfetare (lump sums), simplificându-se contabilitatea proiectului pe baza unor rezultate concrete, nu pe documente financiare justificative;

—	limitarea posibilității autorităților din statele membre de a crea mecanisme sau condiții administrative suplimentare care complică accesul la finanțare din partea FSE;

—	o mai bună diseminare a informațiilor cu privire la posibilitățile de finanțare, prevăzându-se, printre altele, norme europene minime privind transparența și accesul la informații despre posibilitățile de finanțare de către FSE, în special prin simplificarea limbajului utilizat;

—	mărirea transparenței și a eficacității procedurilor de selectare a proiectelor finanțate, atât la nivelul statelor membre, cât și al regiunilor, având în vedere în special ca proiectele inovatoare să beneficieze de o atenție deosebită;

—	ar trebui să se acorde o atenție specială mediului construit, noilor tehnologii și transporturilor (inclusiv bunurilor, serviciilor și infrastructurilor) pentru a se elimina barierele din calea accesului deplin la toate măsurile cofinanțate de FSE.

4.5.4 Utilizarea eficientă a fondurilor trebuie asigurată și evaluată la nivel de rezultate, atât cantitativ, cât și calitativ.

4.5.5 Trebuie să se definească indicatori cu privire la finanțare.

4.5.6 Partenerii sociali și societatea civilă joacă un rol esențial în acest proces.

Bruxelles, 15 martie 2011

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(1) Astfel cum au fost stabilite în articolele 11, 16 și 17 din Regulamentul (CE) 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune.

(2) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și parlamentele naționale din 19 octombrie 2010 privind „Revizuirea bugetului UE”, COM(2010)700.

(3) Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010: „Europa 2020: o strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” [COM(2010) 2020 final].

(4) Avizul CESE din 12.7.2007 privind ocuparea forței de muncă pentru categoriile prioritare (Strategia de la Lisabona), JO C 256, din 27.10.2007.

(5) Astfel cum se precizează în articolul 11 din Regulamentul (CE) 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune.

(6) Astfel cum se prevede în articolele 11, 16 și 17 din Regulamentul (CE) 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune.

(7) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, din 15 noiembrie 2010, privind „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”, COM 2010(636).

(8) Avizul CESE privind propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la Fondul social european, JO C 234 din 22.9.2005.

Avizul CESE privind propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (în temeiul articolului 128 din Tratatul CE), JO C 162 din 25.6.2008, p. 92.

Avizul CESE pe tema „Persoane cu handicap: ocuparea forței de muncă și accesibilitatea pe etape pentru persoanele cu handicap din UE - Strategia de la Lisabona post-2010”, JO C 354 din 28.12.2010, p. 8.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, din 15 noiembrie 2010, privind „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”, COM 2010(636).

(9) Avizul CESE privind al 4-lea raport de coeziune economică și socială, JO C 120 din 16.5.2008, p. 73, punctul 4.5.2.