Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate – 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce”

COM(2010) 608 final

2011/C 132/08

Raportori: dna Benedicte FEDERSPIEL, dl Martin SIECKER și dl Ivan VOLEŠ

La 27 octombrie 2010, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate – 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce ”

COM(2010) 608 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 martie 2011.

În cea de-a 470-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 martie 2011 (ședința din 15 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 108 voturi pentru și 12 abțineri.

1.   Observații generale

1.1   CESE salută inițiativa Comisiei de a relansa și a revitaliza piața unică, însă constată că aceasta nu a realizat o sinteză adecvată a rapoartelor Monti, Lamassoure, González, Grech și Herzog, în sensul de a pune efectiv piața unică în serviciul consumatorilor și al cetățenilor, după cum solicita PE în rezoluția sa din 10 mai 2010.

1.2   Comitetul Economic și Social European (CESE) a urmărit îndeaproape evoluția pieței unice din perspectiva societății civile, înființând în acest scop, în 1994, Observatorul pieței unice (OPU). În consecință, solicită Comisiei Europene implicarea OPU, ca una din principalele părți interesate, în inițiative precum Forumul pieței unice.

1.2.1   CESE salută intenția Comisiei de a acorda prioritate consultării și dialogului cu societatea civilă în cadrul procesului de pregătire și de punere în aplicare a noilor măsuri; așadar, în calitatea sa de reprezentant instituțional al societății civile, CESE se așteaptă să fie implicat încă din etapa inițială în conceperea și elaborarea acestor măsuri, precum și în evaluarea impactului acestora, atât ex-ante, cât și ex-post.

1.3   Contribuția organizațiilor societății civile reprezintă un element indispensabil orientării corecte a măsurilor necesare pentru relansarea pieței unice, întrucât ele îi reprezintă pe utilizatorii acesteia. Cele 50 de propuneri aflate în atenția noastră sunt numai începutul unui proces de lungă durată menit a da un nou impuls pieței unice. Acest proces nu trebuie întrerupt niciodată, deoarece piața unică reprezintă un proiect în continuă evoluție.

1.4   CESE a identificat o serie de măsuri care lipsesc din Actul privind piața unică și va face în timp util propuneri în acest sens, care vor contribui la sporirea încrederii cetățenilor. Măsurile care lipsesc includ taxele pentru drepturile de autor, revizuirea Directivei privind dreptul de autor, neutralitatea rețelei, protecția datelor, protecția investitorilor, protocolul privind progresele sociale, statutele societăților private europene, achizițiile publice electronice, agențiile europene de rating al creditelor, egalitatea de gen, microîntreprinderile și întreprinderile familiale, măsurile destinate susținerii lansării de noi întreprinderi și extinderii celor existente, cardurile de credit și de debit, plățile electronice, creditul de consum și supraîndatorarea, transferurile interbancare, tineretul, precum și măsuri pentru implementarea pe deplin a monedei euro și consolidarea funcționării zonei unice de plăți în euro (SEPA), etc.

1.5   În avizul de față, CESE nu prezintă o analiză aprofundată a tuturor propunerilor cuprinse în Actul privind piața unică, unele dintre ele făcând deja obiectul unor avize ale Comitetului. Acesta va prezenta poziții mai detaliate în momentul prezentării propunerilor Comisiei Europene care vor urma comunicării, inclusiv a propunerilor privind inițiativele emblematice din cadrul Strategiei UE 2020. CESE a identificat priorități asupra cărora au convenit segmentele de bază ale societății civile europene, astfel cum sunt reprezentate în cadrul CESE. CESE regretă că Comisia nu a luat în considerare, așa cum ar fi trebuit, observațiile și concluziile Raportului privind cetățenia UE în 2010 - Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE (1). Prioritățile menționate ar trebui să permită tuturor actorilor pieței unice de pe teren să valorifice pe deplin potențialul acesteia. CESE insistă asupra necesității unei abordări holistice, care să depășească împărțirea artificială, în trei piloni, a Actului privind piața unică. Comitetul urmărește remedierea naturii eclectice a propunerilor, propunând mai multă coerență și interdependență între măsurile individuale. Propunerile sunt complementare, interacționând unele cu altele, și au efecte asupra societății în ansamblul său: lucrători, consumatori, întreprinderi și cetățeni deopotrivă. Nu există o piață unică specifică pentru fiecare dintre aceste categorii. Conform Tratatului privind Uniunea Europeană [articolul 3 alineatul (3)], „Uniunea instituie o piață internă. Aceasta acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului. Aceasta promovează progresul științific și tehnic”. Comitetul insistă asupra necesității de a garanta un nivel înalt de protecție a consumatorilor.

1.6   Comunicarea deschisă cu privire la valoarea adăugată a pieței unice și provocările legate de aceasta sunt de o importanță capitală pentru câștigarea sprijinului public. Obiectivele politice pe termen scurt, care duc adesea la o lipsă de coerență și/sau la propuneri neechilibrate, precum și crizele economice, politice și sociale nu contribuie la un climat de încredere a cetățenilor în UE. De aceea, este important să se țină seama de realitatea de pe teren și de preocupările reale ale cetățenilor.

1.7   Comisia Europeană nu își poate asuma singură sarcina de a sensibiliza publicul cu privire la chestiunile legate de piața unică și de a-l informa cu privire la instrumentele (2) aflate la dispoziția tuturor. Contribuția societății civile organizate este indispensabilă, la fel cum este și implicarea guvernelor naționale, care trebuie să țină seama de faptul că piața unică este parte integrantă a economiilor noastre interne. Partidele politice, mass-media, instituțiile de învățământ și toate părțile interesate au o răspundere istorică în asigurarea succesului UE în confruntarea cu provocările globale, pe baza valorilor care au caracterizat până în prezent economiile noastre sociale de piață. Lumea nu ne va aștepta. Fragmentarea, protecționismul, naționalismul și lipsa de viziune a Europei nu ne vor permite să concurăm cu noile puteri mondiale.

1.8   Piața unică se află în centrul procesului de integrare europeană și al Strategiei UE 2020. Monitorizarea, gestionarea și aplicarea legislației privind piața unică sunt cruciale. Pentru aceasta, Comisia Europeană ar trebui să coopereze îndeaproape cu statele membre, valorificând mai bine „tabloul de bord” al pieței unice.

2.   Observații specifice

Prioritățile de mai jos nu sunt prezentate într-o ordine a preferințelor. Între paranteze este indicată numerotarea propunerilor din cadrul Actului privind piața unică.

2.1   Carta drepturilor fundamentale ca parte integrantă a pieței unice (29)

Comisia dorește să se asigure că sunt respectate drepturile garantate de Cartă, inclusiv dreptul de a introduce acțiuni colective. Ea reafirmă obligațiile în sarcina instituțiilor europene și faptul că această Cartă a căpătat forță juridică obligatorie. După cum menționează foarte clar articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană citat mai sus, trebuie să existe un echilibru între libertățile economice și respectarea drepturilor sociale fundamentale. Profesorul Monti recunoaște această problemă și propune o reechilibrare a pieței unice cu drepturile sindicale fundamentale. CESE recomandă Comisiei să integreze Carta pe deplin în piața unică și să invite acele state membre care au primit o derogare de la aplicarea Cartei să o adopte.

2.2   Serviciile (4 și 43)

Evoluțiile viitoare legate de piața unică a serviciilor ar trebui să stimuleze valorificarea deplină a potențialului serviciilor de a aduce pieței un nou impuls în materie de creștere și ocupare a forței de muncă, posibilități de alegere și concurență în beneficiul consumatorilor. Aceasta ar fi și în favoarea tuturor furnizorilor de servicii, în special a celor mici și mijlocii, atât a celor care operează pe piața unică, cât și a celor locali, grație simplificării juridice și eliminării barierelor la intrare. CESE solicită siguranță, o calitate mai bună și un preț accesibil al serviciilor, în interesul consumatorilor și al întreprinderilor. De asemenea, este necesar să se îmbunătățească punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, să se dezvolte activitățile punctelor de contact unice și să se extindă practicile de furnizare a informațiilor traduse în alte limbi, intensificându-se, în același timp, cooperarea administrativă dintre statele membre și sensibilizarea cu privire la posibilitatea de a furniza servicii transfrontaliere.

Acesta salută de asemenea mult așteptata propunere referitoare la revizuirea Regulamentului privind drepturile pasagerilor, ca urmare a evenimentelor recente și a unei cauze specifice a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2.2.1   Serviciile financiare cu amănuntul (40 și 41)

Unul dintre domeniile în care s-au constatat cele mai mari deficiențe în realizarea pieței unice este cel al serviciilor financiare cu amănuntul. În afară de creditul ipotecar, multe alte aspecte identificate în avizele CESE și de către Comisie merită să fie ridicate la rangul de prioritate absolută.

CESE salută inițiativa de a îmbunătăți accesul la serviciile bancare de bază, precum și transparența și comparabilitatea comisioanelor bancare.

2.3   Serviciile de interes general - SIG (25)

Comisia se angajează să adopte, până în 2011, o comunicare însoțită de un set de acțiuni referitoare la serviciile de interes general. CESE salută inițiativa de a sprijini evaluarea serviciilor publice și de a înlătura obstacolele în ceea ce privește accesul universal la acestea și își reiterează solicitarea de adoptare a unei directive-cadru, obligatorii din punct de vedere juridic (3). Obiectivul Comunicării și al celorlalte măsuri privind serviciile publice ar trebui să fie acela de a sprijini statele membre în dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor lor publice, în acord cu Protocolul privind SIG. Evaluarea serviciilor publice ar trebui să includă o analiză critică și detaliată a liberalizărilor precedente și ar trebui să se facă cu participarea principalelor părți interesate. Principalele preocupări ale CESE sunt menținerea standardelor de calitate și a nivelului de accesibilitate, inclusiv schimbarea cu ușurință a furnizorului, în vederea creșterii concurenței. UE ar trebui să își dezvolte competențele și capacitatea de a evalua impactul tuturor inițiativelor privind piața unică și al altor inițiative ale UE în domeniul serviciilor publice, în conformitate cu Protocolul privind SIG.

2.4   Dezvoltarea durabilă (10, 11 și 27)

CESE salută ideea unui plan de eficiență energetică, care să exploateze potențialul de a reduce semnificativ consumul de energie. Avem nevoie de o piață unică a energiei funcțională pentru a asigura o aprovizionare sigură, durabilă și la prețuri accesibile pentru consumatorii săi. O piață unică a energiei pe deplin funcțională le oferă consumatorilor mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici, însă, în acest scop, este nevoie de consolidarea standardelor minime comune. Dezvoltarea așa-numitelor sisteme de contorizare inteligente („smart metering”) în vederea sensibilizării cu privire la modelele de consum și la costurile asociate acestora necesită măsuri de reglementare suplimentare, care să asigure asimilarea rapidă a noilor tehnologii și o eficiență sporită prin intermediul concurenței în sectorul serviciilor de furnizare a energiei. De asemenea, CESE este interesat de rezultatele în ce privește analiza de oportunitate pentru o inițiativă privind amprenta ecologică. (4)

2.5   Întreprinderile mici și mijlocii și alte forme juridice de întreprindere  (5) (12, 13, 14 și 37)

2.5.1   Accesul la finanțare poate fi considerat principala problemă a IMM-urilor, mai ales în perioada crizei. IMM-urile se bazează în principal pe împrumuturile de la bănci, deoarece nu au acces la piețele de capital și la alte surse de finanțare. De aceea, CESE salută propunerea de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la piețele de capital. Deschiderea pieței unice pentru fondurile cu capital de risc poate contribui și la o finanțare mai bună a IMM-urilor, cu precădere în domeniul inovării și al noilor tehnologii.

2.5.2   Accesul la finanțare este numai o parte a problemei. IMM-urile, dar și economia socială, au nevoie și de o reducere continuă și fermă a sarcinilor administrative inutile, care reprezintă o povară disproporționată, având în vedere dimensiunea lor. Pentru aceasta, este esențial ca inițiativa referitoare la IMM-uri (Small Business Act) să fie pusă mai bine în aplicare, pentru a produce în cele din urmă rezultatele așteptate, inclusiv, de exemplu, statutul societății private europene. Din același motiv, ar trebui să se acorde prioritate simplificării directivelor privind standardele contabile. Măsurile necesare promovării dezvoltării durabile și protecției mediului ar trebui elaborate astfel încât să treacă testul IMM-urilor din perspectiva impactului preconizat.

2.5.3   CESE salută angajamentul Comisiei de a adopta un regulament privind statutul fundației europene și de a realiza un studiu privind casele de ajutor reciproc. În opinia Comitetului, un astfel de studiu ar trebui să ducă la elaborarea unui statut al societății mutuale europene. De asemenea, CESE solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că statutul asociației europene devine, la rândul său, realitate.

2.6   Competitivitatea (19, 20 și 21)

Promovarea spiritului antreprenorial reprezintă sursa principală de creștere și de ocupare a forței de muncă. Aceasta implică aplicarea principiilor reglementării inteligente. Interconectarea registrelor societăților ar putea fi primul pas către îmbunătățirea mediului de afaceri și ar putea contribui la funcționarea mai bună a pieței unice. CESE salută și alte inițiative de îmbunătățire a mediului de afaceri, a guvernanței pieței unice și a metodelor de comunicare. Punerea rapidă în aplicare a bazei de impozitare consolidate comune pentru corporații (CCCTB) și revizuirea directivelor TVA ar trebui să îmbunătățească activitățile transfrontaliere ale întreprinderilor.

2.7   Standardizarea (6)

Standardele reprezintă un element constitutiv important al pieței unice și CESE sprijină măsurile de eficientizare a procesului de standardizare. În același timp, CESE subliniază importanța unei implicări mai intense a consumatorilor și a IMM-urilor, precum și nevoia de a asigura în permanență și în mod durabil soluționarea problemelor legate de costuri, care constituie obstacole pentru participarea acestora. Standardele nu trebuie dictate de anumiți actori. Standardele UE trebuie să joace un rol mai important în comerțul mondial și ar trebui promovate în cadrul viitoarelor negocieri comerciale bilaterale și multilaterale.

2.8   Piața unică digitală (2, 5 și 22)

2.8.1   Comerțul electronic pare a fi principala victimă a fragmentării pieței unice, fiind caracterizat de absența armonizării normelor, de lipsa de interoperabilitate a sistemelor de informatice și de aspectele încă nesoluționate în materie de drepturi de proprietate intelectuală. În consecință, CESE consideră că rezolvarea acestor probleme poate contribui neîntârziat la extinderea domeniului de activitate al întreprinderilor, la sporirea posibilităților de alegere ale consumatorilor în materie de produse și servicii și la creșterea nivelului de satisfacție a cetățenilor cu privire la funcționarea pieței unice, fără a afecta în mod negativ nivelul de protecție a consumatorilor. De aceea, propunerea privind comerțul electronic este de cea mai mare importanță.

2.8.2   Interoperabilitatea electronică reprezintă una dintre prioritățile care ar putea facilita toate activitățile de pe piața unică. Crearea unei piețe unice digitale reale trebuie să se bazeze pe recunoașterea reciprocă, printre altele, a semnăturilor electronice, a certificatelor electronice, a autentificării electronice și a formularelor electronice. Extinderea domeniului de aplicare al Sistemului de informare al pieței interne (IMI) ar contribui la intensificarea cooperării administrative și a schimbului de informații, în beneficiul autorităților administrative, al întreprinderilor și al cetățenilor (6).

2.8.3   Trebuie să se autorizeze utilizarea de opere protejate prin drepturi de autor, precum și gestionarea acestor drepturi, prin facilitarea licențelor paneuropene asupra conținutului și elaborarea unor norme privind drepturile de autor aplicabile la nivelul UE, cu luarea în considerare a tuturor părților interesate. În acest domeniu, Actul privind piața unică nu este suficient de proactiv; se poate face mai mult pentru consumatori.

2.9   Guvernanța întreprinderilor și implicarea lucrătorilor (36, 37, 38)

Comitetul salută propunerea Comisiei de a lansa consultarea publică privind guvernanța întreprinderilor și sprijinul acordat de aceasta proiectelor sociale inovatoare. Comisia trebuie să întărească angajamentul UE de a consolida guvernanța întreprinderilor, în vederea unei implicări mai puternice a angajaților și a creșterii transparenței informațiilor furnizate de întreprinderi. Dreptul angajaților la informare, consultare și participare a fost integrat ca drept fundamental în tratat, sub diferite forme de implicare a lucrătorilor: art. 151 paragraful (1) TFUE vorbește despre „dialogul social”, iar art. 153 alineatul (1) litera (f) prevede că Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniile următoare: „reprezentarea și apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor și angajatorilor, inclusiv administrarea comună”. De aceea, consultarea publică ar trebui să vizeze identificarea modalităților de creștere a transparenței informațiilor furnizate de întreprinderi cu privire la chestiuni sociale și de mediu și la drepturile omului. În momentul primirii unei solicitări concrete de elaborare a unui aviz, Comitetul va face o evaluare critică a unei eventuale inițiative privind antreprenoriatul social, inclusiv a posibilității de a menține temeiul voluntar al responsabilității sociale a întreprinderilor.

2.10   Libera circulație a lucrătorilor și libertățile economice (30)

Comisia are în vedere adoptarea unei propuneri legislative având ca scop ameliorarea implementării Directivei privind detașarea lucrătorilor, care să includă sau să fie completată de o clarificare a exercitării drepturilor sociale fundamentale în contextul libertăților economice ale pieței unice. Aceasta nu propune o revizuire a directivei, ci un alt act juridic pentru o implementare mai bună a acesteia. Vor trebui clarificate contradicțiile apărute în punerea în aplicare a directivei și vor trebui definite corespunzător competențele statelor membre în ceea ce privește aplicarea standardelor proprii în domeniul muncii și sistemele de relații industriale, inclusiv rolul crucial al negocierilor colective în diferitele sale forme. Rezultatul acestui demers de clarificare va indica dacă este nevoie de o revizuire a Directivei privind detașarea lucrătorilor. Acest lucru nu ar trebui să se facă cu încălcarea normelor de concurență și a principiului nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate. Orice revizuire a legislației existente sau orice act juridic nou va trebui să se întemeieze pe consultări cu partenerii sociali și pe un echilibru între standardele înalte în domeniul muncii și libertățile economice. (7)

2.11   Legislația în domeniul achizițiilor publice (17)

2.11.1   În 2012, Comisia va prezenta propuneri legislative vizând simplificarea și actualizarea normelor UE, pentru a conferi mai multă flexibilitate procedurilor de atribuire și pentru a permite o mai bună utilizare a contractelor publice în slujba altor politici. Achizițiile publice pot contribui la o creștere inovatoare și ecologică în cadrul juridic existent. În temeiul normelor adoptate în 2004, orice nouă propunere nu va trebui să îngreuneze participarea concurenților provenind din alte state membre. Trebuie respectat principiul tratamentului egal.

2.11.2   Inițiativa Comisiei în domeniul achizițiilor publice ar trebui să acorde mai multă atenție dezechilibrului care continuă să existe între UE și principalii săi parteneri comerciali în ceea ce privește deschiderea piețelor de achiziții publice. Trebuie să se analizeze în ce măsură piețele de achiziții publice din UE pot rămâne deschise în mod durabil, în timp ce țările terțe continuă să mențină condiții concurențiale inegale. În această privință, toți actorii, state membre și țări terțe deopotrivă, trebuie să respecte convențiile OIM ratificate și drepturile fundamentale ale omului.

2.11.3   Integrarea unei clauze sociale fundamentale este discutată de la debutul proiectului pieței unice, la mijlocul anilor 1980. Aceste solicitări au primit un răspuns cu ocazia revizuirii din 2004 a normelor privind achizițiile. Revizuirea directivelor UE privind achizițiile publice ar trebui să permită valorificarea deplină a cadrului actual pentru integrarea criteriilor sociale și de mediu în contractele de achiziții publice, cu condiția ca aceste criterii să fie în acord cu principiile fundamentale ale dreptului european (8).

2.12   Dimensiunea externă (24)

CESE consideră că propunerea vizând asigurarea competitivității întreprinderilor europene pe piețele mondiale este una dintre prioritățile majore, întrucât piața unică nu poate fi izolată de concurența de la nivel mondial. Este necesar ca, în cadrul negocierilor cu principalii parteneri comerciali, să se adopte o poziție mult mai fermă pentru a promova convergența în materie de reglementare și adoptarea unor standarde internaționale bazate pe standardele UE. Dimensiunea externă a pieței unice și aplicarea normelor de concurență loială sunt cruciale nu numai pentru competitivitatea firmelor, ci și pentru apărarea modelului nostru social și de mediu, confruntat cu o concurență denaturată. Cu toate acestea, competitivitatea pe plan mondial nu trebuie promovată în detrimentul respectării drepturilor fundamentale ale consumatorilor și cetățenilor.

2.13   Accesul la justiție/Acțiunea colectivă în despăgubiri (46)

Accesul la justiție este esențial pentru câștigarea încrederii consumatorilor în piața unică. Consultările actuale privind mecanismele alternative de soluționare a litigiilor (ADR) și acțiunile colective în despăgubiri – solicitate de Parlamentul European (9), precum și în raportul Monti – trebuie să ducă la formularea unor propuneri legislative de către Comisie. CESE salută propunerea legislativă privind mecanismele alternative de soluționare a litigiilor (ADR) preconizată de Comisie în programul său de lucru pentru anul 2011 și susține adoptarea cât mai rapidă a acesteia. Totuși, aceasta nu oferă în sine nicio garanție că propunerile vor fi prezentate în timp util sau că vor asigura aplicarea efectivă a unor mecanisme eficiente și concepute corespunzător, care să ofere consumatorilor și întreprinderilor un set util de instrumente și care să evite acțiunile în justiție nejustificate.

(1)  COM(2010) 603 final.

(2)  Cum ar fi, printre altele, SOLVIT, EURES, Centrele europene ale consumatorilor și Rețeaua întreprinderilor europene.

(3)  JO C 221 din 8.9.2005, p. 17.

(4)  Amprenta ecologică se bazează pe ideea că consumul individual poate fi exprimat în suprafața de teren necesară pentru a produce ceea ce se consumă. În 2008, erau disponibile 1,8 ha/cap de locuitor, în timp ce suprafața utilizată era de 2,2 ha.

(5)  Conceptul de IMM și trimiterea la întreprinderi trebuie extinse pentru a include toate formele de acces la piața unică, fie ele cu scop lucrativ sau non-profit. Aceasta va permite o înțelegere mai completă și mai nuanțată a pieței unice, cu diversitatea de actori care o caracterizează. Orice măsură în domeniul IMM-urilor, cum ar fi nevoia de reducere a birocrației, de eliminare a barierelor și a sarcinilor administrative inutile, este relevantă în egală măsură pentru toate tipurile de actori din economia socială.

(6)  JO C 128, 18.5.2010, p. 103.

(7)  JO C 44 din 11.2.2011, p. 90.

(8)  A se vedea considerentele 1 și 4 din Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii.

(9)  Raportul privind crearea unei piețe unice pentru consumatori și cetățeni (Louis Grech, deputat în Parlamentul European).