Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 – O Uniune a inovării”

La 6 octombrie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 – O Uniune a inovării”

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 martie 2011.

În cea de-a 470-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 martie 2011 (ședința din 15 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 184 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

1.1 Inovațiile duc la progres, creștere economică, prosperitate, securitate socială, competitivitate în plan internațional și ocupare a forței de muncă. Ele trebuie să contribuie la rezolvarea marilor provocări cu care se confruntă societatea. Inovațiile necesită și în același timp sprijină un climat social de încredere în viitor și încredere în sine, care, ținând seama de concurența existentă la nivel global, poate contribui la noi progrese și un dinamism constructiv. Pentru a înflori, acestea au nevoie de o abordare europeană și de o piață unică europeană, în care să joace un rol central Spațiul european de cercetare, însoțit de un puternic Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare.

1.2 Prin urmare, Comitetul salută și sprijină ferm comunicarea Comisiei și obiectivele acesteia, alături de Concluziile Consiliului Competitivitate pe aceeași temă din 25-26 noiembrie 2010 și din 4 februarie 2011. Conceptul de „Uniune a inovării” reprezintă un element esențial al Strategiei Europa 2020.

1.3 Comitetul salută în special faptul că inovațiile sunt înțelese și definite în sens cuprinzător și integrat, bazat deci atât pe cercetare și tehnologie, cât și pe toate relațiile și formele de organizare interumane, cum ar fi chestiunile sociale, practicile întreprinderilor, modelele de afaceri, design-ul, mărcile, procesele de producție și serviciile, precum și multiplele interdependențe ale acestora. În ceea ce privește inovațiile sociale, Comitetul se declară și în favoarea consultării partenerilor sociali pentru definirea acestora.

1.4 Comitetul susține conceptul parteneriatelor pentru inovare dacă – în baza unei guvernanțe bine definite – acestea sunt compatibile cu procesele și instrumentele deja inițiate și construiesc mai departe pornind de la acestea, în măsura în care sunt coerente cu raționalizarea și simplificarea procedurilor administrative. Recomandă câștigarea de experiență prin demararea unui parteneriat pentru inovare deosebit de dezirabil, și anume privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate. Această inițiativă ar servi în același timp ca un bun exemplu de interacțiune a inovațiilor în domeniul social și tehnico-științific.

1.5 Comitetul recomandă adaptarea unor măsurilor de sprijin, acordarea de ajutor financiar și introducerea unor criterii de evaluare atât pentru inovațiile pas cu pas, care răspund forțelor dominante de pe piață și nevoilor societale, pe de o parte, cât și, pe de altă parte, pentru inovațiile mai revoluționare, care modifică forțele de pe piață și creează noi nevoi societale, dar care, în faza lor inițială trec deseori printr-o perioadă deosebit de dificilă.

1.6 Având în vedere nevoia urgentă a unui brevet UE, Comitetul salută și sprijină ferm propunerea recentă a Comisiei în acest sens, întrucât aceasta face posibilă reducerea considerabilă a costului brevetelor în statele participante, contribuind astfel în mod decisiv la realizarea obiectivul final al brevetului UE.

1.7 Comitetul subliniază rolul important al IMM-urilor și microîntreprinderilor în procesul de inovare și recomandă, totodată, adaptarea sprijinului și măsurilor în special la cerințele specifice ale acestora. În plus, CESE recomandă să se reflecteze asupra întrebării dacă și în ce condiții întreprinderile noi pot fi scutite de o parte considerabilă a sarcinilor și obligațiilor uzuale pentru o perioadă de timp corespunzătoare, precum și asupra posibilității de creare a altor stimulente speciale. Acest lucru se aplică și sectorului economiei sociale.

1.8 Sarcina politică principală este crearea unor condiții-cadru și structuri la nivelul întregii Europe pentru promovarea inovării, care să fie fiabile și suficient de flexibile, eliberând astfel potențialii investitori și procesele de inovare de povara fragmentării și supraîncărcării actuale a cadrelor de reglementare și a birocrației caracterizate de cerințe diferite în 27 de state membre plus Comisia. Descurajarea și întârzierile cauzate astfel în ceea ce privește transformarea ideilor noi și reușite în inovații concrete, reprezintă un dezavantaj al Europei în competiția globală, care trebuie urgent înlăturat. Prin urmare, avem nevoie de o atitudine spirituală care să nu considere progresul și inovarea ca un risc, ci ca șansă și necesitate deopotrivă, care trebuie susținute și puse în practică utilizând toate resorturile sociale existente.

1.9 De aceea, Comitetul recomandă să se pună un accent mult mai puternic pe înlăturarea tuturor obstacolelor care împiedică punerea rapidă în aplicare a inovațiilor și crearea unei Uniuni a inovării. Deși Comitetul este mulțumit să vadă posibilitatea unui progres serios în chestiunea patentului, majoritatea obstacolelor rămase stau, totodată, și în calea definitivării pieței unice și a Spațiului european de cercetare. A nu se abandona efortul de simplificare, armonizare și de asigurare a fiabilității și flexibilității! Comitetul salută eforturile în acest sens, prezentate recent de Comisie în Cartea verde (1), care va face obiectul unui aviz separat. Comitetul lansează un apel în primul rând către statele membre și actorii societății civile organizate, de a-și însuși această misiune și de a contribui la găsirea unor soluții în acest sens.

2.1 În cadrul Strategiei Europa 2020, Comisia propune un concept amplu numit Uniune a inovării ca una dintre cele șapte inițiative emblematice. Prin această inițiativă, UE ar trebui să-și asume responsabilitatea în mod colectiv pentru o politică de cercetare și inovare strategică, incluzivă și orientată către sectorul afacerilor, pentru a face față principalelor provocări societale, pentru a spori competitivitatea și a genera noi locuri de muncă. Aceasta vine în completarea altor inițiative emblematice, ca de exemplu „O politică industrială adaptată erei globalizării”, al cărei scop este de a asigura un lanț al producției de valori puternic, competitiv și diversificat, cu un accent special pe întreprinderile mici și mijlocii.

2.2 Diferitele acțiuni care trebuie întreprinse sunt enumerate într-o listă cu zece puncte, care cuprinde măsuri în domeniile consolidării bazei de cunoștințe, transformării ideilor bune în produse de piață, maximizării coeziunii sociale și teritoriale, extinderii influenței politicilor pe plan extern, reformării și evaluării sistemelor de cercetare și inovare și al inițierii de parteneriate europene pentru inovare.

2.3 Pentru realizarea acestor obiective, Comunicarea propune un program cuprinzând 34 de puncte – corpul principal al textului – în care se expun obligațiile statelor membre și măsurile avute în vedere de Comisie.

2.4 Cele trei anexe abordează următoarele trei subiecte, propunând măsuri pentru acestea:

3.1 Relevanța subiectului. Inovațiile duc la progres, creștere economică, prosperitate, securitate socială, competitivitate în plan internațional și ocupare a forței de muncă. Ele trebuie să contribuie la rezolvarea marilor provocări cu care se confruntă societatea. Necesită și susțin un climat social de încredere în viitor și de încredere în sine, care, ținând seama de concurența existentă la nivel global, poate contribui la noi progrese și un dinamism constructiv. De aceea, conceptul de Uniune a inovării reprezintă un element esențial al Strategiei Europa 2020, de o importanță crucială pentru viitorul Europei. De asemenea, ar trebui să contribuie la obiectivul pe care și l-a stabilit Uniunea Europeană în Strategia de la Lisabona: „dacă ne îndeplinim obiectivul de a cheltui 3 % din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare (CD) până în 2020, am putea crea 3,7 de milioane de locuri de muncă și PIB-ul anual ar putea crește cu aproape 800 de miliarde EUR până în 2025.” În consecință, chiar într-o perioadă de constrângeri bugetare, UE și statele membre trebuie să investească mai mult în educație, cercetare și dezvoltare și inovare.

3.2 Inovațiile și aria de aplicabilitate. Inovațiile, în întreaga lor arie de aplicabilitate, se referă la toate aspectele și activitățile sociale, economice, educaționale, științifice, tehnice, organizaționale, referitoare la locul de muncă și culturale. Conceptul extins de inovare include activitățile în materie de produse, de servicii, precum și inovațiile tehnice, sociale și funcționale din toate sectoarele și din toate tipurile de organizații, inclusiv întreprinderile, organizațiile voluntare, fundațiile și organizațiile din sectorul public. Inovațiile nu sunt în mod obligatoriu consecințele unui proces linear, ci iau naștere dintr-o întrepătrundere și interdependență a diferitelor situații inițiale și se dezvoltă și prosperă într-un ecosistem economic și social prosper, printr-o combinație și asociere de abordări și competențe diferite.

3.3 Grupurile de lucru ale Consiliului pe tema competitivității și a cercetării. De aceea, este important ca grupurile de lucru ale Consiliului pe tema competitivității și a cercetării să acționeze împreună și să ajungă la o concluzie comună, coerentă cu domeniile politice conexe, cum sunt politica industrială, educația, energia și societatea informațională, precum și să existe o legătură strânsă cu alte inițiative emblematice, mai ales cele privind educația, formarea și ocuparea forței de muncă.

3.4 Acordul și sprijinul de principiu. Ca urmare, Comitetul salută și sprijină în esență comunicarea Comisiei și obiectivele acesteia, alături de Concluziile Consiliului din 25-26 noiembrie 2010 și din 4 februarie 2011.

3.4.1 Pe ce se concentrează avizul. Comunicarea are o perspectivă prea cuprinzătoare pentru a putea trata aici toate aspectele acesteia. De aceea, fără a aduce atingere sprijinului general al Comitetului față de obiectivele generale și multe dintre măsurile individuale propuse, avizul de față va aborda în principal punctele care au nevoie de o atenție specială sau de o clarificare suplimentară.

3.5 Includerea proceselor și a succeselor de până în prezent. Comunicarea conține noi elemente și propuneri și stabilește legături cu diferite domenii politice, având astfel ca obiectiv o politică holistică și coerentă. Cu toate acestea, multe dintre analizele situației și dintre obiective de referă la probleme și obiective care au fost abordate în comunicări ale Comisiei, avize CESE și decizii ale Consiliului (ca de exemplu Procesul de la Ljubljana) de mai mult timp. Au fost deja inițiate măsuri și procese cuprinzătoare (3), acestea trebuind luate în calcul, continuate și recunoscute în mai mare măsură, astfel încât realizările de până acum ale Comisiei și ale celorlalte părți implicate să nu fie minimalizate, ci încorporate. Noile măsuri și instrumente ar trebui armonizate cu procesele deja în curs, ar trebui să evite complicațiile și măsurile duble și să respecte continuitatea necesară, securitatea juridică și stabilitatea (4).

3.6 Aliniere. Prin urmare, măsurile nou-propuse, cum ar fi parteneriatele pentru inovare (a se vedea punctul 4.4) ar trebui să aducă o valoare adăugată în comparație cu măsurile existente. Aceasta înseamnă că instrumentele de finanțare a cercetării și inovării trebuie simplificate și aliniate (a se vedea punctul 3.8.2), accesul la programe trebuie simplificat, păstrându-se totodată drept criteriu coordonator excelența. Trebuie facilitat accesul la rezultatele cercetării, iar acestea trebuie să devină disponibile pe scară mai largă, de exemplu prin îmbunătățirea transferului de cunoștințe și de know-how (5) (a se vedea, de asemenea, punctul 3.8.3 și nota de subsol 12)

3.7 Asigurarea flexibilității. Ideile, conceptele și descoperirile care constituie solul propice pentru inovare sunt, prin definiție, imprevizibile. Astfel, pentru ca acestea să fie fructuoase și să apară inovațiile, sunt necesare suficientă flexibilitate în acordarea stimulentelor și condiții-cadru stimulatoare și fiabile. Libertatea, sprijinul și recunoașterea reprezintă bazele creativității și inovării, alături de încurajarea acțiunii independente, a spiritului întreprinzător și a dorinței de a-și asuma și de a accepta riscuri. În consecință, sarcina politică principală este asigurarea unui „ecosistem economic și social” care să favorizeze inovarea, crearea acestor condiții-cadru la nivel european și protejarea potențialilor investitori și a proceselor de inovare împotriva unui cadru de reglementare obscur și divers și împotriva birocrației (a se vedea punctele 3.12 și 3.13).

3.7.1 Concentrarea și amplitudinea perspectivei. Există anumite obiective de dezvoltare care pot fi definite clar, cum ar fi rezolvarea problemei energiei și climei (6), care necesită, după caz, o punere în comun a resurselor disponibile. La fel de importantă este asigurarea unui „ecosistem economic” suficient de extins al diverselor linii de dezvoltare și al interdependențelor posibile între acestea. În caz contrar, există pericolul excluderii premature exact a acelor soluții al căror potențial, prin spiritul lor inovator și noutatea lor fundamentală, riscă să nu fie recunoscute inițial nici de către experți. În acest caz, riscul ar fi ca, în loc să devenim pionieri și să creăm noi înșine opinia curentă și ultimele „mode”, să rămânem în urma celorlalți actori și să pierdem în competiția globală. Această poziție este caracteristică pentru economia centralizată și planificată. De aceea, trăsăturile unei astfel de economii ar trebui evitate cu orice preț, respectând în același timp principiul subsidiarității.

3.7.2 Forțele pieței. Procesul obișnuit de inovare are nevoie să fie ghidat de forțele dominante ale pieței și de cerințele consumatorilor și are ca obiectiv sporirea satisfacției acestora. Cu toate acestea, caracteristica inovațiilor cu adevărat importante este, dimpotrivă, că restructurează forțele pieței și creează noi cerințe ale consumatorilor și noi zone de piață (7). Aceste tipuri de inovare au nevoie de un sprijin deosebit în perioada inițială, critică, în care nu se bucură încă de recunoaștere și nu s-au impus pe piață, înainte de a-și dovedi impactul economic enorm.

3.8 Fragmentarea. Comisia arată încă o dată că peisajul european al cercetării și inovării este fragmentat. Deși această afirmație descrie mai multe trăsături importante ale situației, ea este numai parțial corectă și ar trebui precizată mai exact.

3.8.1 Rețelele de cooperare existente. Adevărul este că atât în sectorul industrial și de cercetare (8), cât și în domeniul industriilor creative și sociale, există de mult timp relații și rețele de cooperare europene (9) – și în multe cazuri chiar globale – care își ajustează și redefinesc constant granițele în echilibrul dintre cooperare și concurență. Acestea constituie procese de autoorganizare importante ale părților implicate respective și ale organizațiilor acestora. Ele ar trebui remarcate, recunoscute, sprijinite și folosite ca pietre de temelie de către Comisie. Tocmai cu obiectivul specific de a promova acest tip de procese importante ar trebui înlăturate obstacolele rămase în calea pieței interne, în beneficiul Spațiului european de cercetare.

3.8.2 Reglementarea – simplificare și armonizare. Ceea ce ar trebui realizat este o simplificare și armonizare treptată a regulilor legale, administrative și financiare (10), atât între statele membre, cât și între acestea și Comisie, ca pas esențial către definitivarea pieței interne europene, a Spațiului european de cercetare și a obiectivului Comisiei privind un Spațiu european de inovare. Dacă prin fragmentare se înțelege actuala diversitate, suprareglementare, suprapunere și complexitate a acestor reguli, atunci Comisia se bucură de sprijinul deplin al Comitetului.

3.8.3 Avize anterioare. Cu toate acestea, fragmentarea și confuzia între instrumente și reglementări nu este prezentă numai între statele membre, ci și în interiorul Comisiei înseși. Comitetul a abordat deja într-un aviz (11) această chestiune și își reafirmă opinia exprimată prin acesta. În plus, Comitetul a sprijinit aceste obiective importante și prin avizele sale privind programarea în comun a cercetării de către statele membre (12), privind programul-cadru în domeniul cercetării și dezvoltării, privind politica de inovare într-o lume în schimbare (13) și privind cooperarea dintre organizațiile de cercetare, industrie și IMM-uri (14). Comitetul reamintește recomandările sale privind diseminarea, transferul și utilizarea rezultatelor cercetării și în special privind elaborarea unui motor specific de căutare pe internet, dedicat acestui scop (15).

3.8.4 Infrastructura de cercetare. Și infrastructurile costisitoare pot reprezenta un exemplu pentru fragmentare, dacă nu sunt utilizate și finanțate de o comunitate internațională. Unele dintre acestea pot depăși limitele unui stat membru, atât prin investiția, și resursele operaționale necesare, cât și din punct de vedere al unei exploatări și utilizări optime. Comitetul sprijină pe deplin opinia Comisiei, citată în nota de subsol (16). De aceea, adoptarea unei abordări comune în aceste cazuri ar rezulta într-o valoare adăugată clară (17); în consecință, ar trebui ca finanțarea de către statele membre și de către UE să fie, în general, comună.

3.9 Brevetul UE. Absența unui brevet UE reprezintă o fragmentare inacceptabilă, costisitoare și dăunătoare, care trebuie depășită pentru a se spori competitivitatea UE și pentru a transmite un semnal pozitiv tuturor celorlalte domenii ale Uniunii inovării. Comisia a încercat în repetate rânduri să găsească o soluție pentru acest călcâi al lui Ahile al politicii europene în domeniul industrial și al inovării. Prin urmare, Comitetul felicită Comisia pentru propunerea recentă (14 decembrie 2010) privind cooperarea consolidată între statele membre participante – în conformitate cu tratatele UE – pentru a obține o soluție parțială decisivă pe calea către un brevet UE definitiv (utilizat de toate statele membre). Comitetul face apel la Parlament (18) și la Consiliu să adopte procedura propusă, ea reprezentând un pas înainte decisiv și semnificativ pe calea spre un brevet UE definitiv. Comitetul este de acord (19) că acest lucru este „indispensabil din punct de vedere economic și acceptabil din punct de vedere politic”.

3.10 Interacțiunea și formele de organizare interumană. În întregul spectru al interacțiunilor și organizațiilor umane există un vast potențial pentru inovare. Comitetul susține obiectivul Comisiei de a promova acest potențial în întreaga gamă de aspecte și activități sociale, economice, științifice, tehnice, de mediu, organizaționale, referitoare la locul de muncă și culturale. Aceasta cuprinde cele mai recente modele și procese antreprenoriale și organizaționale, serviciile private, cele publice și cele de interes general, educația și formarea, media, artele și divertismentul, în fond toate aspectele activității și coexistenței umane.

3.10.1 Întreprinderi și locuri de muncă - rolul salariaților. Organizarea optimă a muncii reprezintă un avantaj competitiv important. Astfel, locurile de muncă inovatoare îmbunătățesc performanțele angajaților și sporesc performanțele întreprinderii. Capacitatea de inovare a unei întreprinderi și a personalului său este reflectată de capacitatea de a dezvolta și de a îmbunătăți concepte funcționale, sociale, de produse sau servicii astfel încât să creeze valoare adăugată pentru clienți. Învățarea continuă și experiența cumulativă joacă un rol important în acest context. La rândul lor, angajații joacă un rol important ca surse de cunoaștere și de idei și acest potențial ar trebui utilizat mai bine. O permeabilitate îmbunătățită între diferitele niveluri ierarhice ar contribui la comunicarea noilor idei și propuneri.

3.10.2 Cooperarea între partenerii sociali. La nivelul întreprinderii, cele mai importante elemente sunt: încrederea și cooperarea între partenerii sociali, viziunea pe termen lung, competența, motivația, angajamentul și capacitatea de a gestiona eficient inovarea.

3.10.3 Servicii și achiziții publice. Sectorul public poate fi, de asemenea, un motor al inovării. Comitetul susține afirmația Comisiei (Anexa I) conform căreia sectorul public oferă stimulente pentru inovare în cadrul instituțiilor sale și al furnizării de servicii publice. Aceasta include sectoarele serviciilor (publice și private) propriu-zise, dar și industria prelucrătoare, care încearcă să găsească noi avantaje concurențiale cu ajutorul acestor servicii. Uniunea inovării trebuie să transmită un mesaj clar că UE este hotărâtă să utilizeze acest potențial (privat și public).

3.10.4 Inovațiile sociale. Inovațiile sociale ar trebui să țină seamă de îndeplinirea acelor necesități care nu primesc un răspuns adecvat din partea pieței sau a sectorului public. Este cazul unor noi comportamente, interacțiuni, structuri instituționale și rețele. În cadrul inovării sociale, inovațiile tehnologice și ne-tehnologice sunt adesea combinate și pot fi legate de consolidarea interacțiunii dintre producător și utilizator, de elaborarea de structuri, precum și de metode și tehnologie de sprijin. Utilizarea inteligentă a tehnologiilor (de exemplu TIC) permite metode cooperative, operaționale și de gestionare noi. Comitetul salută intenția Comisiei de a consulta partenerii sociali pentru a examina cum poate fi extinsă economia cunoașterii la toate nivelurile și sectoarele profesionale.

3.11 Conceptul de Uniune a Inovării. Comitetul consideră că acest concept de Uniune a inovării este adecvat pentru a cuprinde și a reprezenta obiectivele Comisiei, așa cum apar acestea în comunicare. El ar trebui pus în aplicare împreună cu conceptele existente de piață internă și de Spațiu european de cercetare și trebuie să beneficieze de aceeași atenție ca și acestea. Comitetul sprijină, de aceea, fără rezerve punctul 2.2 din comunicare. Comitetul salută faptul că multe din recomandările sale de mai jos au fost menționate în comunicare.

3.12 Înlăturarea obstacolelor. Unul dintre scopurile principale menționate de Comisie constă în înlăturarea obstacolelor din calea inovării la nivel european. Deși Comitetul recunoaște că această sarcină este amplă și complexă, strâns legată de progresele efectuate în definitivarea pieței interne, observă totuși absența unor informații detaliate cu privire la intențiile precise ale Comisiei în legătură cu această chestiune decisivă. De aceea, Comitetul salută eforturile depuse de Comisie, așa cum sunt ele formulate în recenta sa Carte verde (20).

3.13 Sarcina politică principală și recomandare prioritară. De aceea, sarcina politică principală și recomandarea prioritară constau în crearea unor condiții fiabile, favorabile inovării în întreaga Europă, pentru a elibera astfel potențialii inventatori și procesele de inovare de limitările impuse de fragmentarea, reglementarea și supraîncărcarea reglementărilor actuale în vigoare și a depăși barierele birocratice impuse de cele 27 de state membre și de Comisia Europeană. Astfel sunt descurajate inovațiile, iar procesul necesar de transformare a ideilor bune și noi în inovații concrete și de a le pune în practică este frânat și prejudiciat în mod sensibil. Acest fapt reprezintă un handicap serios pentru Europa în contextul concurenței mondiale, care trebuie înlăturat cu urgență. De aceea avem nevoie de o atitudine spirituală care să nu considere progresul și inovațiile ca un risc, ci ca șansă și necesitate deopotrivă, care trebuie susținute și puse în practică utilizând toate resorturile sociale existente. În acest sens, Comitetul lansează un apel către statele membre și actorii societății civile organizate de a-și însuși această misiune și de a contribui la găsirea unor soluții în acest sens.

3.14 Îmbunătățirea formării și recunoașterii profesionale: Comitetul sprijină obiectivul Comisiei de a moderniza sistemul nostru de învățământ la toate nivelurile. Pentru realizarea acestui obiectiv avem nevoie de mai multe universități de rang mondial și trebuie să ridicăm nivelul de calificare. Trebuie promovată în mod eficient înțelegerea pentru profesiile științifice și tehnice, iar aceste profesii ar trebui să se bucure de o apreciere sporită.

3.15 Un calendar strâns. Având în vedere complexitatea și varietatea aspectelor cuprinse în comunicare, semnificația obiectivelor analizate și punctele de vedere exprimate în documentul de față, calendarul propus de Comisie este destul de strâns. De aceea, Comitetul recomandă un mod de a proceda care să facă o distincție între urgența obiectivelor fundamentale și elaborarea măsurilor și instrumentelor specifice propuse.

4.1 IMM-urile ca actori de frunte. Comitetul este de acord cu Comisia că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă actorii centrali ai economiei și, ca atare, ar trebui să beneficieze în mod special de pe urma inițiativei privind inovarea și a măsurilor de sprijinire a acesteia. Cu toate acestea, definiția și evaluarea întreprinderilor mici și mijlocii ar trebui reconsiderate, de vreme ce noile oportunități de creare de rețele permise de TIC fac ca microîntreprinderile și chiar și activitățile desfășurate de o singură persoană să capete o semnificație sporită. Poate că ar trebui supusă unui proces de reflecție și linia de demarcație dintre acestea și profesiunile liberale. Comitetul subliniază importanța inovațiilor în sectorul serviciilor și al locurilor de muncă, mai ales pentru competitivitatea și productivitatea IMM-urilor (a se vedea punctele 3.10.1 și 3.10.2).

4.1.1 Dezavantaje pentru IMM-uri. Multe dintre obstacole birocratice în calea inovării menționate mai sus dezavantajează mai ales IMM-urile și întreprinderile nou înființate în comparație cu întreprinderile mari și în mod necesare mai greoaie, care dispun de departamente juridice, birouri în străinătate etc. bine dotate. Astfel se poate explica, între altele, faptul că UE a pierdut în bună măsură competiția cu SUA pentru poziția de lider mondial în ceea ce privește produsele inovatoare din domeniul TIC (21).

4.2 Indicatori de evaluare. Comitetul a atras atenția deja într-un aviz său anterior (22) asupra faptului că UE dispune de mai multe instrumente de analiză în acest sens. Astfel, din motive de coerență, a recomandat înființarea unui „Observator european al inovării” unic, care să preia instrumentele existente, conferindu-le însă o coerență sporită. În plus, Comitetul atrage atenția asupra faptului că:

4.2.1 De aceea, Comisia ar trebui să-și continue cooperarea cu OCDE și să dezvolte un pachet unic și coerent de indicatori cuprinzători și echilibrați, care să includă și punctele enumerate mai sus și succesul pe termen lung al inovațiilor. Comitetul consideră că instrumentul „Caracteristicile unor sisteme eficace de cercetare și inovare la nivel național și regional” descris de Comisie în Anexa I este folositor în acest context.

4.3 Accesibilitate. Un alt exemplu de potențial de inovare mare îl furnizează produsele și serviciile prin care persoanele cu handicap pot fi integrate pe deplin în societate în calitate de cetățeni și consumatori. Este vorba de o piață în mare măsură neexploatată cu un potențial social și economic considerabil.

4.4 Parteneriatele pentru inovare. Parteneriatele europene pentru inovare (PEI) propuse de Comisie pot oferi aspecte atractive. Rezolvarea provocărilor societale cu ajutorul unor parteneriate pentru inovare ar putea oferi noi oportunități, în pofida incertitudinilor cu privire la detaliile acestora și a rezervelor exprimate la punctele 3.5 și 3.6. Prin utilizarea instrumentelor politicii de inovare în același timp cu orientare către cerere, cât și către ofertă, și prin combinarea impulsului dat de cercetare și de tehnologie cu forța de atracție a pieței, UE ar putea obține noi avantaje concurențiale. Pentru a realiza acest potențial, este important ca UE să se concentreze asupra aspectelor în care PEI ar putea furniza o valoare adăugată în raport cu măsurile existente. De aceea, parteneriatele pentru inovare nu ar trebui introduse în calitate de cadru obligatoriu, universal aplicabil și rigid pentru acțiunile părților implicate în inovare la nivel european (printre care și organismele de finanțare participante la nivel regional și național). Trebuie asigurate principiul participării voluntare, o geometrie variabilă, transparența și o formă clară de guvernanță, ușor de administrat. În consecință, după definirea structurii de guvernanță necesare, ar fi de dorit să se demareze un parteneriat pentru inovare, ales cu grijă, și să se folosească cunoștințele adunate în cadrul acestuia pentru selectarea următorului parteneriat.

4.4.1 Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. Comitetul recomandă să se înceapă cu un parteneriat pentru inovare deosebit de dezirabil și potrivit în contextul actual, și anume privind îmbătrânirea activă și în condiții de sănătate. Această inițiativă ar servi în același timp ca un bun exemplu de interacțiune a inovațiilor în domeniul social și tehnico-științific. Pentru acest domeniu în special, Comitetul ar dori să sublinieze importanța pe care o au pentru serviciile inovatoare achizițiile publice și etapa pre-comercială. Acestea pot juca un rol decisiv în deschiderea de noi piețe și în îmbunătățirea performanței și calității serviciilor publice.

4.4.2 O Europă care utilizează apa în mod eficient Unul dintre parteneriatele pentru inovare propuse în anexa III a Comunicării este „O Europă care utilizează apa în mod eficient”. Aici, Comitetul recomandă o abordare mai flexibilă, în care să se facă o distincție mai clară între regiunile din Europa în care deficitul de apă constituie o problemă majoră și regiunile unde precipitațiile și aprovizionarea cu apă sunt ample și suficiente. Comitetul propune, de aceea, un titlu diferit, și anume „Gestionarea durabilă a apei”.

4.5 Abordarea „orientată către rezultate”. Comitetul arată că parteneriatele pentru inovare trebuie susținute, conform Comisiei, pe baza rezultatelor. Având în vedere că Comitetul și-a exprimat puternica rezervă față de definiția acestui concept în avizul cu privire la simplificarea programelor-cadru de cercetare (punctele 1.8 și 4.8) (23), recomandă clarificarea sensului exact al acestei sintagme din punct de vedere procedural. Comitetul reafirmă că, pentru invențiile importante, aspectele aplicabilității pe termen lung și al durabilității pot fi esențiale.

4.6 Rolul central al Programului-cadru de cercetare și dezvoltare. Programele UE de cercetare și dezvoltare au contribuit semnificativ la succesele obținute până în prezent și ar trebui consolidate și mai mult în viitor, subliniind rolul deosebit care le revine. Făcând abstracție de nevoia unei mai mari simplificări, Programul-cadru de cercetare și dezvoltare oferă o gamă de instrumente de succes pentru structurarea Spațiului european de cercetare, care sunt recunoscute la nivel mondial, sunt folosite intens și beneficiază de proceduri înțelese și acceptate. Ca atare, importanța în sine a programului-cadru de cercetare și – complementar – a Programului-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI) trebuie accentuată mai clar în raport cu obiectivele „Uniunii inovării”. Instrumentele de cercetare bazate pe colaborare au contribuit la crearea unor consorții europene mai eficiente, acestea trebuind menținute pentru a se asigura continuitatea necesară (24). Totodată, în perspectiva politicii de inovare discutate aici, ar trebui consolidat și sprijinul pentru cercetarea socio-economică.

4.7 Rolul central al Spațiului european de cercetare – o piață unică pentru cercetători. Rolul central (a se vedea și punctul 3.11) al Spațiului european de cercetare și cerințele pentru definitivarea acestuia au fost abordate în numeroase avize precedente. În prezentul aviz, Comitetul subliniază din nou că mobilitatea și recunoașterea calificărilor universitare și în materie de cercetare reprezintă o chestiune esențială, care include securitatea socială, salariile adecvate și sistemele de pensii. Situația actuală, mai ales pentru tinerii oameni de știință și cercetători, este în continuare nesatisfăcătoare și descurajantă. De aceea, Comitetul salută și susține cu fermitate Concluziile Consiliului (25) (din 2 martie 2010) privind „mobilitatea și carierele cercetătorilor europeni”; UE are nevoie de o piață unică atractivă și funcțională pentru cercetători!

4.8 Capital de risc. În ciuda evoluțiilor pozitive înregistrate de IET – și, în acest context, Comitetul salută în mod deosebit mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, creat de Comisia Europeană și BEI –, capitalul de risc disponibil pe termen scurt pentru întreprinderile nou înființate cu caracter inovator și pentru supraviețuirea acestora este în continuare insuficient. Acest lucru este valabil atât în faza de înființare, cât și în special în perioada dificilă până la înregistrarea primelor succese economice. În acest sens este nevoie și de credite mici și microcredite care să permită reducerea riscurilor și participarea în același timp la succesul întreprinderii.

4.9 Clustere. Comitetul subliniază din nou efectul pozitiv asupra inovării al clusterelor regionale, transfrontaliere și al polurilor de inovare. Nu este vorba de îmbinarea „clasică” între unitățile de cercetare și întreprinderi, ci de rețeaua complementară, productivă care ia naștere între noile întreprinderi specializate. Comitetul recomandă susținerea în continuare a acestor rețele prin intermediul fondurilor structurale.

4.10 Facilități și stimulente pentru înființarea de noi întreprinderi. Comitetul consideră că ar trebui analizată adoptarea unei clauze speciale, care să scutească noile întreprinderi, pentru o perioadă de timp suficient de lungă, de o parte din sarcinile și dispozițiile administrative uzuale și să creeze alte stimulente, de exemplu sub forma unor avantaje fiscale. Astfel, întreprinderile noi ar dispune de o perioadă de scutire și de o anumită libertate, în care ar putea să aducă dovada viabilității economice și tehnice. Comitetul este conștient de faptul că o asemenea clauză ar necesita o evaluare sensibilă și diferențiată a riscurilor și intereselor, care însă ar merita luată considerare.

Bruxelles, 15 martie 2011

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(3) S-au făcut referiri ample la inovare în Raportul Aho (Raport al Grupului de experți independenți privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea, elaborat în urma Reuniunii la nivel înalt de la Hampton Court și prezidat de dl Esko Aho, ianuarie 2006, EUR 22005) și în Avizul privind investițiile în cunoaștere și inovație (Strategia Lisabona) (JO C 256, 27.10.2007 p.17). Abordarea coordonată de către statele membre și măsurile bazate pe parteneriat constituie tema Procesului de la Ljubljana (RECH 200 COMPET 216 – parteneriat sporit între statele membre, țările asociate, părțile implicate și Comisie), a numeroase inițiative ERA-NET (în temeiul articolului 181), a „inițiativelor comune în domeniul tehnologiei”, CCI ale IET (Comunitățile cunoașterii și inovării ale Institutului European de Inovare și Tehnologie), a „planificării comune a programelor” și a Avizului privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor - Către o programare în comun a cercetării: a conlucra pentru a face față mai eficient provocărilor comune (JO C 228, 22.9.2009 p. 56). Avizul Comitetului Economic și Social European privind cooperarea și transferul de cunoștințe între organizații de cercetare, industrie și IMM-uri - o condiție prealabilă importantă pentru inovare (JO C 218, 11.9.2009 p.8) tratează chestiunea cooperării dintre cercetare și industrie, Avizul privind Comunicarea Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European – Un cadru strategic european pentru cooperare științifică și tehnologică internațională (JO C 306, 16.12.2009 p.13) privește cooperarea internațională, iar Avizul privind Comunicarea din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare (JO C 48, 15.2.2011 p.129) se ocupă de simplificare.

(7) Exemple în acest sens sunt avionul sau succesele revoluționare ale televiziunii, radarului, laserului, computerului personal, microelectronicii și cablurilor din fibră de sticlă, internetului, emailului (plus motoare de căutare, comerț etc.), aparatelor foto digitale, sateliților lansați cu ajutorul rachetei, GPS-ului – toate aflate în conexiune unul cu celălalt și stimulându-se reciproc.

(8) De exemplu prin instrumentele de cercetare bazate pe colaborare, punctul 4.6.

(9) A se vedea, de exemplu, în revista Forschung und Lehre 11/10, p. 788-796, declarația Asociației Deutscher Hochschulverband, noiembrie 2010.

(18) Adoptată între timp de către PE: Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 februarie 2011 privind propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții a brevetelor unitare [05538/2011 – C7-0044/2011 – 2010/0384(NLE)].

(19) Comunicarea președintelui Nilsson (7 ianuarie 2011) referitoare la discuția purtată cu comisarul Barnier.

(25) A 2999-a ședință a Consiliului Competitivitate, Bruxelles, 2 martie 2010.