30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/11

1.

Îmbunătățirea competențelor de citire a constituit unul dintre cele treisprezece obiective stabilite în 2002 în cadrul programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”. Acesta a fost și unul dintre cele cinci niveluri de referință pentru performanța medie europeană („criterii europene de referință”), stabilite de Consiliu în 2003, conform căruia, până în 2010, procentul ponderii tinerilor în vârstă de 15 ani cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește alfabetizarea din Uniunea Europeană ar fi trebuit să scadă cu cel puțin 20 %, comparativ cu anul 2000. În ceea ce privește matematica, științele și tehnologia (MST), un alt criteriu de referință care trebuia atins până în 2010 a fost creșterea cu cel puțin 15 % a numărului total de absolvenți ai acestor profiluri.

2.

Consiliul European din martie 2008 a reînnoit apelul transmis statelor membre de a reduce în mod substanțial numărul tinerilor care nu sunt capabili să citească corect și de a îmbunătăți nivelul de însușire a unor competențe în rândul persoanelor care studiază provenind din medii de imigranți sau medii defavorizate (3).

3.

Concluziile din noiembrie 2008 ale Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului (4), au stabilit programul de lucru pentru cooperarea europeană pe plan școlar și au reiterat faptul că nu s-au realizat progrese suficiente în vederea atingerii obiectivelor stabilite cu privire la competențele de citire. Consiliul a convenit că este necesar să se garanteze și să se îmbunătățească dobândirea competenței de citire și a cunoștințelor de aritmetică, acestea fiind componente esențiale ale competențelor-cheie. Statele membre au fost invitate să își concentreze cooperarea asupra îmbunătățirii nivelului alfabetizării la citire și al cunoștințelor de aritmetică, precum și asupra stimulării creșterii interesului pentru MST.

4.

Concluziile Consiliului din mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (5) au reafirmat importanța alfabetizării și a cunoștințelor de aritmetică drept elemente fundamentale ale competențelor-cheie și a creșterii atractivității matematicii, științelor și tehnologiei. Noul criteriu de referință adoptat de Consiliu în conformitate cu cadrul de cooperare are ca scop atingerea unui nivel adecvat de competențe de bază în privința citirii, matematicii și științelor, solicitând ca procentul persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor de citire, matematică și științe exacte să fie redus la mai puțin de 15 % până în 2020.

5.

Raportul de activitate comun pentru anul 2010 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” (6) evidențiază importanța parteneriatelor dintre instituțiile de învățământ și mediul profesional drept un mijloc de consolidare a competențelor și o modalitate de a intra în contact cu viața și carierele profesionale. Experții au recunoscut faptul că sistemele de colaborare între școli, universități și industrie au un impact pozitiv asupra procesului de învățare a materiilor MST.

6.

Recent, cu ocazia Consiliului European din iunie 2010, statele membre au convenit cu privire la obiectivul de a îmbunătăți nivelurile de educație în contextul Strategiei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă Europa 2020 (7), în cadrul căreia competențele de bază constituie o parte integrantă din programele de lucru atât în ceea ce privește „creșterea inteligentă”, cât și în ceea ce privește „creșterea favorabilă incluziunii” și contribuie la inițiative emblematice precum Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă și Agenda digitală;

1.

Deși s-a observat o îmbunătățire generală a performanțelor din domeniul educației și al formării profesionale în UE în ultimul deceniu, progresul nu a fost suficient pentru a atinge criteriile europene de referință pentru anul 2010. Într-adevăr, în medie, competențele de citire și de matematică ale tinerilor de 15 ani din Europa au scăzut. Procentul persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește alfabetizarea a crescut de la 21,3 % în 2000 la 24,1 % în 2006 (8), în timp ce procentul persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește matematica a crescut de la 20,2 % la 24 % (9). În 2006, în statele membre, media persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește materiile din domeniul științelor a fost de 20,2 % (10).

2.

De asemenea, există dovezi că performanțele elevului în ceea ce privește competențele de bază sunt influențate de contextul socioeconomic și de nivelul de educație al părinților. În toate statele membre pentru care există date comparative, performanțele la citire, matematică și științe ale elevilor care provin din familii de imigranți sunt mai slabe decât cele ale elevilor autohtoni (11).

3.

În ultimele decenii, Europa s-a confruntat cu o cerere tot mai mare de resurse umane calificate în matematică, științe și tehnologie. Deși criteriul european de referință corespunzător pentru 2010 a fost îndeplinit, necesitățile la care acesta se referă sunt în continuare relevante. Ratele globale de absolvire au crescut, în mare parte datorită informaticii și extinderii, însă creșterea a fost mult mai slabă în domeniul matematicii, al statisticii și al ingineriei, în timp ce în domeniul fizicii s-a înregistrat, de fapt, o scădere. Mai mult, studentele continuă să fie sever sub-reprezentante în aceste domenii de studiu (12).

4.

Există numeroase inițiative care vizează îmbunătățirea alfabetizării la citire în statele membre, precum și măsuri naționale, regionale și locale menite să îmbunătățească atât atitudinile, cât și realizările în matematică și științe. Mai mult, în ultimii ani, multe state membre au inclus chestiunile legate de realizări și atitudinile față de matematică și științe în agendele lor politice. Acestea au alocat, de asemenea, resurse semnificative pentru îmbunătățirea educației științifice. Programele care au drept obiectiv dobândirea de la o vârstă fragedă a competențelor de bază, precum și abordări personalizate ale învățării apar sub formă de strategii explicite în majoritatea țărilor (13).

1.

Din activitatea desfășurată în ceea ce privește MST în cadrul metodei deschise de coordonare a rezultat că metodele pedagogice inovatoare precum și cadrele didactice bine pregătite pot îmbunătăți atitudinea elevilor față de MST și realizările în acest domeniu. În schimb, acest lucru ar putea conduce la situația în care mai mulți elevi continuă studiile în aceste domenii la niveluri superioare și în cele din urmă la o creștere a numărului de absolvenți în domeniul MST.

2.

Raportul Comisiei din 2007 Science education now: a renewed pedagogy for the future of Europe (Stadiul educației în domeniul științelor: o pedagogie reînnoită pentru viitorul Europei)  (14) a recomandat utilizarea mai extinsă a educației bazate pe cercetare în domeniul științelor, eliminarea izolării cadrelor didactice din domeniul științelor prin crearea de rețele, acordarea unei atenții speciale atitudinii elevelor față de matematică, științe și tehnologie și deschiderea școlilor către o comunitate mai largă.

1.

Dobândirea competențelor de bază – fundamentul dezvoltării competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții – va avea un rol esențial în îmbunătățirea capacității de inserție profesională, a incluziunii sociale și a împlinirii personale. În consecință, trebuie luate măsuri pentru combaterea rezultatelor proaste la învățătură și a excluziunii sociale.

2.

Un nivel bun de competențe de citire și de cunoștințe de aritmetică, alături de o înțelegere solidă a principiilor de bază ale lumii naturale și a conceptelor științifice fundamentale, asigură baza pentru dobândirea competențelor fundamentale pentru învățarea pe tot parcursul vieții și, prin urmare, trebuie abordate de la o vârstă fragedă.

3.

Competențele de bază de citire și de matematică constituie de asemenea componente ale competenței de „a învăța să înveți”: acestea ajută oamenii să acceseze, să obțină, să prelucreze, să asimileze și să comunice cunoștințe și competențe noi, precum și să studieze în mod autonom.

4.

Datele internaționale, inclusiv studiile PISA și TIMSS, au identificat probleme sistemice, cum ar fi diferențele dintre școli și variațiile dintre mediile din care provin elevii (de exemplu, din cauza situației socioeconomice, a nivelului educației părinților, a disponibilității echipamentului ICT acasă, etc.) ca factori care afectează performanța în citire, matematică și științe.

5.

Calificările, competențele și angajamentul cadrelor didactice, directorilor de școli și al formatorilor sunt factori importanți în obținerea unor rezultate de înaltă calitate în domeniul educației. Prin urmare, este esențial să li se asigure cel mai înalt standard de pregătire inițială, de inducție și de dezvoltare profesională continuă cadrelor didactice și directorilor de școli prin serviciile de suport educațional și profesional necesare.

6.

Pentru atingerea noului și ambițiosului criteriu de referință stabilit în conformitate cu cadrul strategic „ET 2020” sunt necesare inițiative naționale mai eficiente. Recesiunea economică, împreună cu provocarea demografică, evidențiază nevoia urgentă de îmbunătățire în cea mai mare măsură posibilă a eficienței și a echității sistemelor școlare, continuându-se în același timp investițiile eficiente în educație și în formarea profesională pentru a face față dificultăților economice și sociale actuale și viitoare.

1.

Să elaboreze sau să dezvolte abordări naționale strategice pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor la citire, matematică și științe, acordând atenție în mod deosebit elevilor care provin dintr-un mediu socioeconomic dezavantajat.

2.

Să analizeze și să evalueze eficacitatea abordărilor existente la nivel național, pentru a dezvolta în continuare o bază de cunoștințe în vederea elaborării politicilor.

1.

Să instituie un grup de experți la nivel înalt, a cărui sarcină ar trebui să fie aceea de a analiza cercetările, studiile și rapoartele internaționale existente privind alfabetizarea, axat pe aspectele evidențiate în prezentele concluzii. Acest grup ar trebui să examineze cele mai eficiente și mai concrete modalități de sprijinire a alfabetizării în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții, iar în baza exemplelor de politici bune ar trebui să tragă concluzii și să elaboreze propuneri menite să sprijine politicile în statele membre până în prima jumătate a anului 2012.

2.

Ca urmare a activității grupului de lucru MST în cadrul metodei deschise de coordonare, să înființeze un grup de lucru tematic compus din factori de decizie și experți din statele membre care să sprijine înregistrarea de progrese în ceea ce privește îndeplinirea noului criteriu de referință „ET 2020”.

3.

Să faciliteze învățarea reciprocă, identificarea și diseminarea bunelor practici între statele membre în domeniul dobândirii competențelor de bază, precum și să monitorizeze și să raporteze progresele înregistrate în respectarea criteriului de referință „ET 2020”.

1.

Să se asigure că reuniunile directorilor generali responsabili cu învățământul preuniversitar au loc atunci când este cazul, în scopul de a lua act de progresele realizate în cooperarea politică europeană pe probleme școlare, pentru a informa cu privire la elaborarea politicilor naționale și pentru a discuta prioritățile pentru activitățile viitoare la nivelul UE în acest domeniu, precum și că rezultatele acestor discuții sunt difuzate la scară largă în rândul tuturor părților interesate relevante și, dacă este cazul, la nivel de miniștri.

2.

Să promoveze oportunitățile pentru dezvoltarea de proiecte pilot în comun între statele membre cu scopul de a îmbunătăți competențele de bază ale tuturor tinerilor prin abordări inovatoare. Proiectele vor fi organizate pe bază de voluntariat, în conformitate cu criteriile stabilite de comun acord, vor fi supuse unei evaluări comune și vor utiliza instrumentele existente ale UE.

3.

Să utilizeze toate instrumentele relevante, precum cele care fac parte din metoda deschisă de coordonare, Programul de învățare pe tot parcursul vieții, cel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică și, în concordanță cu prioritățile naționale, fondurile structurale europene, pentru a promova obiectivele menționate anterior.