Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 72/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

Cerere de modificare în conformitate cu articolul 9

„PROSCIUTTO DI MODENA”

NR. CE: IT-PDO-0217-0066-21.08.2007

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării:

2.   Tip de modificare:

3.   Modificare (modificări):

3.1.   Metoda de obținere:

A fost considerată necesară și creșterea procentului de umiditate, care trebuie să fie de minimum 59 % si de maximum 63,5 %, valorile precedente fiind de 50-61 %.

Modificarea acestui parametru a devenit necesară deoarece, în ultimii ani, tehnologia a intrat progresiv în fazele de creștere a porcului greu italian și, împreună cu sporirea indicilor zilnici de creștere a greutății (e suficient să ne gândim că, în 9 luni, se obțin porci cu greutăți de aproximativ 160 kg), a afectat în mod semnificativ caracteristicile bromatologice ale cărnii, iar dintre acestea, fără îndoială, cel mai mult s-a modificat umiditatea. Într-adevăr, accelerarea accentuată a creșterii modifică în mod semnificativ adipozitatea cărnii, determinând creșterea procentului de umiditate al acesteia. Această circumstanță generează, pe de o parte, o pierdere mai mare de greutate în faza de maturare, dar, pe de altă parte, evidențiază caracterul moale al cărnii, tipic pentru „Prosciutto di Modena”.

Pentru a se garanta respectarea reglementărilor privind bunăstarea animalelor, în fișa C a fost anticipat, de la a 45-a la a 30-a zi, termenul până la care crescătorul trebuie să aplice un marcaj indelebil pe pulpele posterioare ale fiecărui porc.

Perioada minimă de maturare a fost extinsă de la 12 la 14 luni, această durată putând fi scurtată până la a douăsprezecea lună, în loc de a zecea, dacă se referă la loturi omogene de pulpe a căror greutate inițială este de cel mult 13 kg, în loc de 12. Această modificare a devenit necesară deoarece experiența a demonstrat necesitatea unei maturări mai îndelungate care să permită produsului să dobândească toate caracteristicile prevăzute în caietul de sarcini.

3.2.   Cerințe naționale:

De asemenea, fișa G a fost modificată prin introducerea elementelor principale în măsură să garanteze dovada originii produsului.

În plus, din caietul de sarcini sunt eliminate toate referirile la activitatea de control desfășurată de Consorțiu.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„PROSCIUTTO DI MODENA”

NR. CE: IT-PDO-0217-0066-21.08.2007

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire:

„Prosciutto di Modena”

2.   Statul membru sau țara terță:

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs (anexa III):

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Șuncă crudă uscată cu denumire de origine protejată. Formă exterioară de pară, fără picior, obținută prin eliminarea excesului de grăsime prin finisare și prin îndepărtarea unei părți a șoriciului și a grăsimii de acoperire. Culoare roșu aprins la secționare. Gust puternic, dar nu sărat. Aromă parfumată și plăcută, dulce dar intensă, perceptibilă chiar și la înțeparea cu acul. Produsul corespunde următorilor parametri analitici exacți: umiditate cuprinsă între 59 și 63,5 %; clorură de sodiu cuprinsă între 4,5 și 6,7 %; indice de proteoliză cuprins între 21 și 31 %. Greutatea șuncii întregi este cuprinsă între opt și zece kilograme și nu este niciodată mai mică de șapte kilograme.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Produsul este obținut din pulpe de porc proaspete de la animale născute, crescute și sacrificate în zece regiuni ale Italiei (Emilia Romagna, Veneto, Lombardia, Piemonte, Molise, Umbria, Toscana, Marche, Abruzzo, Lazio).

Sunt admise animalele de rasă pură sau de rase derivate din rasele tradiționale de bază Large White și Landrace, astfel cum au fost îmbunătățite și înregistrate în registrul genealogic italian. Sunt admise și animalele derivate din rasa Duroc, astfel cum au fost ameliorate de registrul genealogic italian.

Sunt admise, de asemenea, animalele de alte rase, mixte și hibride, cu condiția să fie obținute prin programe de selecție sau de încrucișare ale căror obiective sunt compatibile cu cele din registrul genealogic italian, pentru producția de porci grei.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Trebuie respectate normele detaliate privind utilizarea și alcătuirea rației alimentare, preferându-se utilizarea alimentelor provenite din aria geografică de creștere a animalelor delimitată la punctul 4. Alimentația porcilor este constituită din două etape și de bazează mai ales pe producția de cereale (porumb, orz, ovăz etc.) și pe subprodusele activității de prelucrare a laptelui (zer, coagul și zară). Hrana pe bază de cereale este furnizată, de preferință, în formă lichidă (lături sau urluială) și, în mod tradițional, cu zer de lapte.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Pentru a se garanta trasabilitatea și controlul, etapele de producție și de uscare a „Prosciutto di Modena” trebuie să se desfășoare în aria de producție delimitată la punctul 4.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

„Prosciutto di Modena” este identificat întotdeauna prin marcajul aplicat pe șorici de organismul de control.

Etichetarea acestui produs întreg și cu os se face cu indicarea denumirii „Prosciutto di Modena”, urmată de mențiunea „denominazione di origine protetta”. În cazul produsului dezosat și comercializat întreg sau tăiat bucăți, eticheta trebuie să includă atât data producției, care se referă la data începerii prelucrării pulpei, pentru situațiile în care ștampila sau marcajul aplicat la cald nu mai este vizibil, cât și datele care permit identificarea lotului.

Se interzice utilizarea oricărui calificativ de tipul „classico” (clasic), „autentico” (autentic), „extra”, „super” și a altor calificative, mențiuni sau atribute adăugate denumirii produsului la vânzare, cu excepția cuvintelor „disossato” (dezosat) și „affettato” (feliat), precum și a oricărei indicații care nu este prevăzută în mod explicit în caietul de sarcini. Aceleași interdicții se aplică și în cazul publicității și promovării șuncii de Modena, indiferent de formă sau de context.

4.   Delimitare concisă a ariei geografice:

Prelucrarea șuncii de Modena are loc exclusiv în zona de deal cu caracteristici deosebite care înconjoară bazinul orohidrografic al râului Panaro și în văile din acest bazin, până la o altitudine maximă de 900 m, în această arie fiind incluse teritoriile următoarelor comune: Castelnuovo Rangone, Castelvetro, Spilamberto, San Cesario sul Panaro, Savignano sul Panaro, Vignola, Marano, Guiglia, Zocca, Montese, Maranello, Serramazzoni, Pavullo nel Frignano, Lama Mocogno, Pievepelago, Riolunato, Montecreto, Fanano, Sestola, Gaggio Montanto, Monteveglio, Savigno, Monte San Pietro, Sasso Marconi, Castello di Serravalle, Castel d’Aiano, Bazzano, Zola Predosa, Bibbiano, San Polo d’Enza, Quattro Castella, Canossa (fostă Ciano d’Enza), Viano, Castelnuovo Monti. Creșterea și sacrificarea au loc doar în aria delimitată de teritoriul regiunilor Emilia Romagna, Veneto, Lombardia, Piemonte, Molise, Umbria, Toscana, Marche, Abruzzo, Lazio.

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

În microzona deluroasă din jurul bazinului orohidrografic al râului Panaro se află una dintre puținele zone „propice” pentru producerea șuncii, datorită microclimatului optim al zonei situate în umbra acelei părți a Apeninilor numită Appennino toscoemiliano. Această zonă de la poalele munților, cu caracteristicile-i deosebite și flora tipică, împreună cu „efectul de drenaj” generat de curgerea râului Panaro și de afluenții săi torențiali, creează o climă ideală, preponderent uscată și ușor vântoasă. Delimitarea ariei de producție în funcție de un anumit mediu geografic nu este întâmplătoare și nu are ca scop respectarea unor prevederi legislative, ci consolidează raportul instituit de-a lungul timpului între sistemul de producție și mediul geografic: pentru uscarea șuncii este necesar un mediu perfect salubru, iar sistemele de producție a șuncii nu alterează aceste caracteristici de salubritate.

5.2.   Specificitatea produsului:

Pe lângă atributele deosebite menționate deja în descrierea produsului, șunca de Modena se mai caracterizează și prin următoarele aspecte specifice:

Această ultimă trăsătură specifică face ca produsul să fie deosebit de potrivit în dietele hiperproteice, fiind totuși extrem de ușor digerabil; în plus, datorită conținutului său de minerale și vitamine și grație conținutului său limitat de colesterol, „Prosciutto di Modena” este un aliment ideal în dietele hipolipidice dacă se înlătură grăsimea. Per ansamblu, șunca de Modena este un aliment extrem de bine echilibrat în ceea ce privește aportul de grăsime și proteine.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Cerințele de producție care determină caracteristicile esențiale și, prin urmare, dobândirea denumirii de origine protejată, depind întru totul de condițiile de mediu și de factorii naturali și umani. Caracteristicile materiei prime sunt strict specifice macrozonei geografice delimitate și se datorează atât evoluției istorice și economice, cât și vocației agricole de bază. Producția de „Prosciutto di Modena” își are originea și justificarea în efectele acestei vocații agricole, manifestate în cadrul condițiilor geomorfologice și microclimatice ale microzonei delimitate. Aceste condiții deosebite au determinat îmbinarea caracteristicilor materiei prime, a sistemelor de prelucrare a produsului și a afirmării denumirii, în strânsă legătură cu evoluția socio economică specifică a ariei geografice. În macrozona delimitată, evoluția raselor indigene și autohtone, înregistrată în centrul și nordul Italiei încă din epoca etruscilor, s-a datorat culturilor de cereale și prelucrării laptelui, acestea caracterizând sistemele de alimentare a porcinelor. Această orientare a determinat obținerea unor caracteristici precise ale materiilor prime și o vocație productivă anume, ducând la succesul creșterii porcilor grei, sacrificați la vârste avansate și conferind produsului conotații unice. Treptat și firesc, toate aceste elemente au făcut din obținerea șuncii uscate un obiectiv de producție, concentrat încă din vremuri îndepărtate în anumite zone propice caracterizate de anumite condiții de mediu, zone care, grație factorului uman, au devenit, cu timpul, specializate.

Istoria produsului este foarte veche și este documentată în zona de origine a acestuia, încă din epoca bronzului, perioadă în care s-a consolidat practica creșterii animalelor domestice și a fost descoperită utilizarea sării (a clorurii de sodiu). Din punct de vedere istoric și economic, practica de conservare a cărnii cu ajutorul sării s-a afirmat odată cu sosirea celților și s-a perfecționat în epoca romană.

Originea produsului este, de asemenea, documentată istoric, inclusiv în raport cu aria de origine a materiei prime necesare, încă din epoca preindustrială, fiind rodul extraordinarei evoluții a unei culturi rurale comune, tipică pentru întreaga regiune a fluviului Pad, cultură care s-a individualizat în zona colinară din jurul bazinului orohidrografic al râului Panaro (zona de la poalele munților Apenini, partea numită „Appennino tosco-emiliano”), grație condițiilor climatice și de mediu deosebite.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

Textul consolidat al caietului de sarcini poate fi consultat:

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.