[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 20.12.2010

COM(2010) 794 final

2010/0380 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004

(Text cu relevanță pentru SEE și Elveția)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere vizează actualizarea Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, pentru a reflecta modificările legislației naționale privind securitatea socială a statelor membre și pentru a ține pasul cu schimbările realității sociale care influențează coordonarea sistemelor de securitate socială.

De asemenea, prezenta propunere include propunerile Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială (denumită în continuare „Comisia administrativă”) care au ca obiectiv îmbunătățirea și modernizarea acquis-ului, în conformitate cu articolul 72 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

Modificările din prezenta propunere au obiectivul de a garanta securitatea juridică pentru părțile interesate.

Contextul general

Propunerea vizează actualizarea regulată a Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009. Scopul său este acela de a asigura coordonarea adecvată la nivelul UE a sistemelor naționale de securitate socială. Ea reflectă schimbările juridice la nivel național și examinează evoluțiile recente ale mobilității transfrontaliere care influențează coordonarea sistemelor de securitate socială.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Dispozițiile existente sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009) și în Regulamentul (CE) nr. 987/2009.

Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 trebuie adaptate pentru a rămâne în pas cu evoluțiile legislațiilor naționale și cu schimbările realității sociale care influențează coordonarea sistemelor de securitate socială. În plus, Comisia administrativă a transmis propuneri relevante în vederea îmbunătățirii sistemului de coordonare. Aceste propuneri, împreună cu alte adaptări tehnice ale textului, sunt încorporate în prezenta propunere. De asemenea, prezenta propunere va actualiza și va modifica trimiterile la legislația națională din anumite anexe la regulamente.

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Nu este cazul.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

211 Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților

Statele membre au fost invitate să prezinte propuneri de modificări diverse ale regulamentelor pentru anul 2010. În plus, Comisia administrativă a cerut modificări în scopul actualizării și clarificării Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009.

Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare

Propunerile considerate compatibile cu legislația UE și aprobate de Comisia administrativă sunt încorporate în prezenta propunere.

221 Domenii științifice/de expertiză vizate

Coordonarea securității sociale.

222 Metodologia utilizată

Discuții în cadrul a două reuniuni din 2010 ale Comisiei administrative și, acolo unde a fost necesar, discuții suplimentare, în special pentru a clarifica anumite aspecte ale legislației naționale, cu reprezentanții statelor membre în cauză în cadrul Comisiei administrative.

223 Principalele organizații/principalii experți consultați

Comisia administrativă, precum și reprezentanți ai statelor membre în cauză.

2249 Sinteza avizelor primite și luate în considerare

Nu a fost menționată existența unor riscuri potențial grave și cu consecințe ireversibile.

Acordul Comisiei administrative referitor la actualizarea, completarea și îmbunătățirea textului și la actualizarea anumitor mențiuni privind statele membre, din anexele la Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009.

226 Mijloacele utilizate pentru a pune avizele experților la dispoziția publicului

Niciunul.

Evaluarea impactului

De la 1 mai 2010, cele două regulamente modernizate privind coordonarea sistemelor de securitate socială, și anume Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, se aplică în toate statele membre ale UE. Regulamentele privind securitatea socială modernizate sunt rezultatul a zece ani de negocieri între statele membre. Necesitatea de modernizare a apărut, printre altele, ca urmare a modificării legislațiilor naționale și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Statele membre își modifică frecvent legislația privind securitatea socială. În consecință, trimiterile la legislația națională din cadrul legislației UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială pot deveni depășite, ceea ce creează incertitudine juridică pentru părțile interesate care aplică regulamentele.

Prin urmare, este necesar ca trimiterile din Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 să fie actualizate pentru a reflecta în mod corect modificările juridice la nivel național și schimbările realității sociale. Regulamentele pot fi actualizate numai printr-un regulament.

Una dintre principalele caracteristici ale dispozițiilor modernizate de coordonare este simplificarea. Simplificarea regulamentelor face ca acestea să fie mai ușor de interpretat și reduce posibilitatea unor puncte de vedere divergente. Pentru a se asigura că dispozițiile simplificate protejează pe deplin drepturile cetățenilor, a fost necesar ca unele dispoziții să fie modificate, în special în ceea ce privește legislația aplicabilă și prestațiile de șomaj. În cazul dispoziției privind stabilirea legislației aplicabile atunci când o persoană lucrează în două sau mai multe state membre, criteriul „o parte substanțială a activităților” va fi extins și noțiunea „sediu sau loc de desfășurare a activității” va fi concretizată. Sunt necesare modificări referitoare la prestațiile de șomaj, pentru a oferi o soluție satisfăcătoare în cazul în care o persoană care desfășoară o activitate independentă are asigurare de șomaj în statul membru în care a desfășurat ultima activitate, dar se întoarce în statul membru de reședință, unde nu există nicio asigurare de șomaj pentru persoanele care desfășoară activități independente.

În ultimii ani a existat o tendință crescătoare spre noi forme de mobilitate. Se constată existența unor noi modele de ofertă de forță de muncă, printre altele în sectorul transportului aerian, în care societățile furnizează servicii din așa-numitele „baze de reședință” din diferite state membre. Comisia analizează posibilitatea de a pregăti, în 2011, un document privind formele modificate de mobilitate în relație cu dreptul la liberă circulație al lucrătorilor și cu securitatea socială, document în care se vor identifica măsurile concrete pe care Comisia ar trebui să le ia pentru a răspunde mai bine necesităților unor categorii diferite de lucrători migranți. Fără a anticipa documentul menționat anterior, Comisia consideră oportun să specifice deja noțiunea „sediu sau loc de desfășurare a activității” pentru personalul de bord, pentru a ajuta instituțiile să stabilească unde se situează „sediul sau locul de desfășurare a activității” și să faciliteze aplicarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 în acest sector. În acest context, o importanță deosebită revine conceptului „bază de reședință”, care a fost deja definit în Regulamentul (CE) nr. 1899/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile, fiind deja utilizat în sectorul respectiv.

Cu toate că Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 se aplică de la data de 1 mai 2010, ele reflectă stadiul în care se aflau legislațiile statelor membre la 26 ianuarie 2004 [pentru Regulamentul (CE) nr. 883/2004] și la 17 decembrie 2008 [pentru Regulamentul (CE) nr. 987/2009]. Este în beneficiul cetățenilor interesați ca regulamentele să fie actualizate într-un interval de timp rezonabil de la modificarea legislațiilor naționale ale statelor membre. Numai regulamentele care sunt în pas cu evoluțiile legislațiilor naționale și ale căror dispoziții sunt clare și complete pot garanta transparența și certitudinea pentru părțile interesate și pot oferi cetățenilor mobili o protecție deplină.

Prezenta propunere facilitează coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre și contribuie la protecția cetățenilor care migrează în cadrul UE. Majoritatea schimbărilor au fost propuse de statele membre și de Comisia administrativă. Se estimează că propunerea de regulament de modificare nu va antrena nicio diferență substanțială față de situația actuală a coordonării sistemelor de securitate socială în ceea ce privește volumul de muncă sau costurile suportate de instituții, administrații, lucrători, angajatori sau cetățeni inactivi.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acțiunii propuse

Prezenta propunere completează, clarifică și actualizează unele dintre dispozițiile Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, pentru a reflecta modificările legislației naționale privind securitatea socială a statelor membre și formele modificate de mobilitate care influențează coordonarea sistemelor de securitate socială. Modificările vor facilita aplicarea eficientă a legislației UE de coordonare a sistemelor de securitate socială și vor îmbunătăți protecția persoanelor care circulă în cadrul UE.

Temeiul juridic

Articolul 48 din TFUE.

Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu intră în sfera competenței exclusive a UE.

Obiectivele propunerii nu pot fi atinse într-o măsură suficientă de către statele membre din motivele expuse mai jos.

O acțiune UE care ia forma măsurilor de coordonare în domeniul securității sociale este cerută de articolul 48 din TFUE și este necesară pentru ca dreptul la liberă circulație înscris în TFUE să se poată exercita pe deplin. Fără această coordonare, ar exista riscul ca libera circulație să nu poată fi pusă în aplicare, pentru că cetățenii ar fi mai puțin dispuși să facă uz de dreptul lor dacă acesta ar antrena, în esență, pierderea drepturilor de securitate socială deja dobândite în alt stat membru. Legislația UE existentă privind securitatea socială nu are scopul de a înlocui diferitele sisteme naționale. Este necesar să se sublinieze că regulamentul de modificare propus nu reprezintă o măsură de armonizare și nu trece dincolo de procedurile necesare unei coordonări eficiente. Propunerea are în special scopul de a actualiza normele de coordonare existente, pentru ca acestea să reflecte modificările juridice efectuate la nivel național, precum și de a aplica modificări care au devenit necesare ca urmare a realităților sociale în schimbare. De asemenea, ea are scopul de a completa și de a îmbunătăți textul regulamentelor, pentru a proteja drepturile cetățenilor care circulă pe teritoriul UE.

Chiar dacă propunerea se bazează în special pe contribuțiile statelor membre, acestea nu ar putea adopta aceste dispoziții la nivel național întrucât ar risca să intre în conflict cu regulamentele. Prin urmare, este necesar să se garanteze că atât corpul regulamentelor, cât și anexele la acestea sunt adaptate în mod corespunzător, astfel încât regulamentele să se poată aplica în mod adecvat în cadrul UE.

Coordonarea securității sociale vizează situații transfrontaliere în care niciun stat membru nu poate acționa singur. Legislația UE de coordonare înlocuiește numeroasele acorduri bilaterale existente. Aceasta nu numai că facilitează coordonarea securității sociale de către statele membre, ci garantează și egalitatea de tratament a cetățenilor UE asigurați în conformitate cu legislațiile naționale în materie.

Prin acțiunea UE, obiectivele propunerii vor fi mai bine îndeplinite din următorul (următoarele) motiv(e):

Coordonarea sistemelor de securitate socială nu are sens decât la nivelul UE. Obiectivul urmărit îl constituie funcționarea eficientă pe teritoriul tuturor statelor membre a coordonării sistemelor de securitate socială. Acest lucru se bazează pe și este justificat de libera circulație a persoanelor în cadrul UE.

Nu există indicatori calitativi, dar regulamentele au relevanță pentru fiecare cetățean al UE care se deplasează, din orice motiv, în cadrul teritoriului UE.

Prezenta propunere este doar o măsură de coordonare care nu poate fi adoptată decât la nivelul UE. Statelor membre le revine sarcina de a organiza și a finanța propriul lor sistem de securitate socială.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul (următoarele) motiv(e):

Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 impun acest tip de acțiune, întrucât un regulament nu poate fi modificat decât printr-un alt regulament. Acțiunea nu afectează sistemul de coordonare propriu-zis. Statele membre rămân singurele responsabile pentru organizarea și finanțarea sistemelor lor naționale de securitate socială.

Prezenta propunere facilitează coordonarea sistemelor de securitate socială de către statele membre și are obiectivul de a proteja persoanele care se deplasează în cadrul UE prin actualizarea și îmbunătățirea anumitor dispoziții ale Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, precum și a unora dintre anexele la Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Dispozițiile modificate se bazează în special pe propuneri ale statelor membre, ceea ce înseamnă că orice sarcini financiare și administrative potențiale vor fi minime și proporționale cu obiectivele menționate mai sus. Pe de altă parte, fără o astfel de actualizare a Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, ar fi probabil ca sarcinile administrative și financiare să fie mai mari, deoarece dispozițiile nu ar satisface necesitățile în schimbare ale statelor membre.

Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: regulament.

Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul (următoarele) motiv(e):

Nu există alternative, deoarece un regulament poate fi modificat numai printr-un alt regulament.

4. IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu are implicații asupra bugetului UE.

5. ELEMENTE FACULTATIVE

Spațiul Economic European și Elveția

Actul propus are relevanță pentru Spațiul Economic European și pentru Elveția și, prin urmare, ar trebui ca aplicarea sa să fie extinsă la Spațiul Economic European și la Elveția.

Explicarea detaliată a propunerii

Articolul 1

Articolul 1 dispune modificări ale Regulamentului (CE) nr. 883/2004

A. Modificarea articolului 9

1. Modificarea articolului 9 alineatul (1)

La articolul 9, trimiterea la articolul 1 alineatul (1) efectuată la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ar trebui să se citească „articolul 1 litera (l)”. De asemenea, notificarea unei clauze contractuale în conformitate cu articolul 1 litera (l) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ar trebui să se facă separat de și constituie o cerință prealabilă pentru declarația prevăzută la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

2. Modificarea articolului 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ar trebui modificat pentru a deveni conform cu articolul 71 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

B. Modificarea articolului 12 alineatul (1)

Modificarea propusă clarifică faptul că o persoană detașată nu poate fi înlocuită de altă persoană detașată după expirarea perioadei de detașare a primei persoane. În cazul respectiv, cuvântul „detașată” a fost omis accidental.

C. Modificarea articolului 13 alineatul (1)

În momentul de față, în textul articolului 13 alineatul (1), condiția de a desfășura o „parte substanțială” a activității nu se aplică situației în care o persoană lucrează în două sau mai multe state membre pentru mai multe întreprinderi sau mai mulți angajatori. Acest lucru nu corespunde intențiilor care au reieșit în cursul negocierilor la nivelul Consiliului, în special în ceea ce privește situația în care activitatea desfășurată în statul membru de reședință are dimensiuni relativ mici. Scopul acestei modificări este de a clarifica faptul că cerința de a desfășura o „parte substanțială” a activității se aplică și persoanelor care desfășoară în mod normal o activitate pentru mai multe întreprinderi sau mai mulți angajatori din două sau mai multe state membre. În situația în care condiția privind o „parte substanțială” a activității nu este îndeplinită în statul membru de reședință, legislația aplicabilă este legislația celuilalt stat membru în care se află sediul sau locul de desfășurare a activității (activităților) sau angajatorul (angajatorii). Dacă nu este posibilă numirea unui stat membru în care se situează sediul sau locul de desfășurare a activității, de exemplu atunci când există doi sau mai mulți angajatori cu sediul în două state membre diferite, altele decât statul membru de reședință, se aplică legislația statului membru de reședință. Modificarea are obiectivul de a evita cazurile de manipulare a legislației aplicabile, respectând în același timp principiile simplității și pragmatismului.

D. Modificarea articolului 36 alineatul (2a)

Articolul 36 alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ar trebui modificat astfel încât domeniul său de aplicare personal să devină în conformitate cu cel din restul capitolului 2 al titlului III din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 și cu articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009, care reglementează aspectul paralel în domeniul prestațiilor de boală, de maternitate și de paternitate asimilate.

E. Modificarea articolului 65 alineatul (5)

Modificarea se referă la situația în care o persoană care desfășoară o activitate independentă beneficia de asigurare de șomaj în statul membru în care și-a desfășurat ultima activitate, iar după ce intră în șomaj se întoarce în statul membru de reședință, unde nu există o asigurare de șomaj pentru persoanele care desfășoară activități independente.

Într-o astfel de situație, spre deosebire de cazul salariaților, nu este posibil transferul de responsabilitate pentru plata prestațiilor de șomaj de la statul membru în care s-a desfășurat ultima activitate la statul membru de reședință, pentru că legislația statului membru de reședință nu prevede prestații de șomaj pentru persoanele care desfășoară activități independente. Cu toate acestea, în conformitate cu scopul articolului 65, astfel cum a fost confirmat de jurisprudența CJUE (a se vedea hotărârile CJUE privind articolul 71 din Regulamentul 1408/71, care corespunde noului articol 65 din Regulamentul 883/2004, de exemplu cauzele C-454/93 Van Gestel [1995] Rec. I-1707, 58/87 Rebmann [1988] Rec. 3467), persoanele care fac obiectul articolului respectiv au dreptul, atunci când intră în șomaj, de a se întoarce în statul membru de reședință și de a căuta un loc de muncă acolo. Raționamentul pe care se bazează articolul este că persoanele respective au cele mai mari posibilități de a se integra pe piața muncii în statul membru de reședință, ca urmare a legăturilor mai strânse pe care le întrețin acolo. În acest scop, dreptul lor la prestații sociale nu poate fi restrâns, în special în cazul în care prestațiile respective sunt acordate ca urmare a contribuțiilor plătite de persoanele respective (cauza C 228/07 Petersen [2008] Rep. I-6989). În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că este necesar ca dreptul la prestații de șomaj legate de plata contribuțiilor la fondul de asigurări de șomaj să fie adus – în calitate de drept pecuniar – sub protecția articolului 1 protocolul nr. 1 din Convenția europeană ( Gaygusuz v. Austria ).

F. Modificarea articolului 71 alineatul (2)

În urma discuțiilor în cadrul Comisiei administrative, a reieșit necesitatea de a clarifica procedura sa de vot. Procedura de vot propusă reflectă noile evoluții introduse de Tratatul de la Lisabona, în special de noul articol 48 din TFUE.

Articolul 2

Articolul 2 dispune modificări ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009.

A. Modificarea articolului 6 alineatul (1)

Textul articolului respectiv a fost reformulat pentru a fi mai apropiat de ceea ce s-a convenit în cadrul Consiliului. La punctul 1 litera (b), se clarifică în prezent că legislația statului membru de reședință nu poate fi aplicată provizoriu dacă persoana în cauză nu desfășoară nicio activitate în statul membru de reședință.

B. Modificarea articolului 14 alineatul (5)

Modificarea clarifică faptul că activitățile de mică anvergură și auxiliare, care sunt nesemnificative în ceea ce privește timpul și câștigul economic, nu sunt luate în considerare pentru stabilirea legislației aplicabile în temeiul titlului II din Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Astfel de activități rămân relevante pentru aplicarea legislației naționale privind securitatea socială; dacă activitatea de mică anvergură determină afilierea la sistemul de securitate socială, contribuțiile se plătesc în statul membru competent pentru venitul global rezultat din toate activitățile desfășurate.

Modificarea vizează un dublu obiectiv:

1) simplificarea dispoziției existente prin eliminarea distincției dintre activități „simultane” sau „alternative” și, prin urmare, consolidarea securității juridice pentru persoanele care desfășoară o activitate reală și efectivă într-un stat membru și, în paralel, doar o activitate de mică anvergură în alt stat membru, și

2) evitarea posibilelor utilizări necorespunzătoare ale dispozițiilor privind legislația aplicabilă din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

C. Inserarea articolului 14 alineatul (5a)

Această modificare asigură faptul că noțiunea „sediul sau locul de desfășurare a activității” este interpretată în conformitate cu jurisprudența CJUE și cu alte regulamente ale UE. Modificarea va constitui un punct de plecare pentru elemente suplimentare care urmează să fie definite de Comisia administrativă.

Pentru personalul de bord, „sediul sau locul de desfășurare a activității” se consideră a fi „baza de reședință”. Conceptul „bază de reședință” este recunoscut și folosit în acest sector și a fost deja definit de Regulamentul (CEE) nr. 3922/91, ceea ce facilitează și justifică folosirea sa în contextul coordonării sistemelor de securitate socială. Referința la „baza de reședință” pentru personalul de bord nu afectează principiul că situația fiecărui membru al personalului de bord ar trebui examinată separat și pe baza unor informații obiective, pentru a stabili care este legislația aplicabilă în temeiul titlului II din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

D. Modificarea articolului 15 alineatul (1)

Această modificare face ca textul articolului respectiv să fie conform cu acordul final la a doua lectură a Parlamentului European în cadrul procedurii de codecizie în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. 987/2009, în ceea ce privește informarea persoanei în cauză în legătură cu legislația care i se aplică în cazul detașării.

E. Modificarea articolului 54 alineatul (2)

Modificarea corectează o eroare produsă în timpul verificării lingvistice în cadrul Consiliului și restabilește sensul inițial al dispoziției.

F. Inserarea articolului 55 alineatul (7)

Se adaugă un nou alineat în scopul de a aplica procedura utilizată pentru exportarea prestațiilor mutatis mutandis în situația acoperită de noua dispoziție a articolului 65 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, cu excepția dispozițiilor privind restricțiile de timp pentru dreptul menționat la articolul 55 alineatul 1 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009.

G. Modificarea articolului 56 alineatul (2)

Este necesară modificarea textului pentru a aborda situația în care o persoană care face obiectul noului articol 65 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se înregistrează, ca pas suplimentar, și la serviciile de ocupare a forței de muncă din statul în care și-a desfășurat ultima activitate.

Într-un astfel de caz, ar trebui ca obligațiile și activitățile de căutare a unui loc de muncă din statul ultimei activități să aibă prioritate, deoarece statul respectiv furnizează prestațiile persoanei. Reformularea acordă prioritate obligațiilor și activităților de căutare a unui loc de muncă din statul care furnizează prestațiile și elimină efectul negativ al neîndeplinirii lor în celălalt stat membru.

Anexa

A. Modificarea anexei X la Regulamentul (CE) nr. 883/2004

Anexa X enumeră prestațiile speciale în bani de tip necontributiv. În secțiunea „ȚĂRILE DE JOS”, Legea privind asistența în cazul incapacității pentru persoanele tinere cu handicap, din 24 aprilie 1997 (Wajong) va fi înlocuită cu „Legea privind încurajarea muncii și angajării persoanelor tinere cu handicap” (Wet Wajong).

La fel ca în cazul legii precedente, ajutorul bănesc acordat în temeiul noii legi este destinat tinerilor cu handicap care, ca urmare a handicapului lor, au o capacitate limitată de muncă și al căror venit este mai mic decât salariul minim legal. Tinerii cu handicap care îndeplinesc anumite condiții pot primi un ajutor bănesc care să le completeze venitul până la nivelul salariului minim legal, dacă venitul pe care îl obțin în urma muncii desfășurate este mai mic de 75 % din salariul minim legal. Protecția venitului poate fi acordată și tinerilor cu handicap care urmează studii și au nevoie de sprijin financiar, precum și tinerilor care nu pot lucra deloc, și anume acelor tineri care se află într-o incapacitate completă și permanentă de a lucra.

Noua mențiune privind Țările de Jos a fost examinată de Comisia administrativă și ajutorul bănesc a fost considerat o prestație specială în bani de tip necontributiv în sensul articolului 70 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

În secțiunea „REGATUL UNIT”, se introduce o nouă prestație specială în bani de tip necontributiv pentru Regatul Unit, și anume alocația pentru încadrare în muncă și sprijin acordată în funcție de venituri [denumită în continuare ESA (IR)].

Obiectivul principal al ESA (IR) este garantarea unui venit minim de subzistență, ținând cont de situația economică și socială din Regatul Unit. ESA acordată în funcție de venituri este disponibilă atunci când contribuțiile plătite de o persoană sau situația sa financiară fac ca alocația de tip contributiv pentru încadrare în muncă și sprijin să nu poată fi acordată sau să fie insuficientă.

Comisia administrativă a considerat ESA (IR) o prestație specială în bani de tip necontributiv în sensul articolului 70 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, care poate fi inclusă în anexa X la Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

Tot în secțiunea „REGATUL UNIT”, ajutorul bănesc se elimină din anexă. Ca urmare a creării noilor prestații acordate pe baza veniturilor (alocația pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, alocația pentru încadrarea în muncă și sprijin și creditul pentru pensie) pentru anumite categorii de risc, ajutorul bănesc a devenit un ajutor financiar de subzistență, care se plătește persoanelor care nu au venituri sau care au venituri foarte mici. Dat fiind că asistența socială este exclusă din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 883/2004, este necesar ca ajutorul bănesc să fie scos de pe listă.

B. Modificarea anexei XI la Regulamentul (CE) nr. 883/2004

1. Modificarea secțiunii „ȚĂRILE DE JOS”

Mențiunea de la punctul 1 litera (h) extinde dreptul de a primi prestații în natură în timpul șederii în Țările de Jos pentru un pensionar și membrii familiei sale care sunt asigurați în temeiul legislației altui stat membru și oferă un avantaj în plus pensionarilor și membrilor familiei acestora în domeniul prestațiilor de boală.

Punctul 1 litera (g) poate fi eliminat deoarece restituirea ca urmare a nesolicitării de prestații a fost înlocuită prin introducerea unei franșize obligatorii în sistemul olandez de asigurări de sănătate.

Celelalte modificări din anexa XI reprezintă modificări lingvistice efectuate pentru a asigura coerența trimiterilor la legislația Țărilor de Jos.

2010/0380 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004

(Text cu relevanță pentru SEE și Elveția)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 48,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[1],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

1. Pentru a ține cont de schimbările juridice din anumite state membre și pentru a garanta securitatea juridică pentru părțile interesate, este necesară adaptarea Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009.

2. Au fost primite propuneri relevante din partea Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, având obiectivul de a îmbunătăți și de a moderniza acquis-ul. Propunerile aprobate au fost incluse în prezentul text.

3. Schimbările realității sociale pot influența coordonarea sistemelor de securitate socială. Pentru a răspunde acestor modificări, se propun modificări în ceea ce privește stabilirea legislației și a prestațiilor de șomaj aplicabile.

4. În situațiile în care o persoană lucrează în două sau mai multe state membre, este necesar să se clarifice că cerința de a desfășura o „parte substanțială a activității” în înțelesul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se aplică și persoanelor care desfășoară activități pentru mai multe întreprinderi sau mai mulți angajatori.

5. Diversitatea și evoluția condițiilor în care se desfășoară activitățile profesionale determină necesitatea de a ține cont de situația lucrătorilor foarte mobili. A devenit evidentă existența unor noi modele de ofertă de forță de muncă, printre altele în sectorul transportului aerian. Pentru personalul de bord, desemnarea ca legislație aplicabilă a legislației statului membru în care este situat sediul sau locul de desfășurare a activității întreprinderii sau angajatorului este adecvată numai dacă există o legătură destul de strânsă între personalul respectiv și sediul sau locul de desfășurare a activității. În ceea ce privește personalul de bord, se consideră adecvată referirea la „baza de reședință” pentru precizarea noțiunii „sediu sau loc de desfășurare a activității” în vederea aplicării Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

6. Articolul 65 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ar trebui modificat pentru a garanta că persoanele care desfășoară activități independente primesc prestații în conformitate cu legislația statului membru competent, astfel încât ele să beneficieze de cele mai mari șanse de a se reintegra pe piața muncii din statul lor membru de reședință la întoarcerea în statul respectiv.

7. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 883/2004 și Regulamentul (CE) nr. 987/2009 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se modifică după cum urmează:

8. La articolul 9 alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„1. Statele membre notifică în scris Comisiei Europene declarațiile efectuate în conformitate cu articolul 1 litera (l), legislațiile și regimurile prevăzute la articolul 3, convențiile realizate conform dispozițiilor de la articolul 8 alineatul (2), prestațiile minime menționate la articolul 58, precum și modificările de fond care ar urma să fie introduse ulterior.”

9. La articolul 9, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Aceste notificări se prezintă anual Comisiei Europene și sunt făcute publice în mod corespunzător.”

10. La articolul 12, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru, pentru un angajator care își desfășoară în mod obișnuit activitățile în acest stat membru, și care este detașată de angajatorul respectiv în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continuă să fie supusă legislației primului stat membru, cu condiția ca durata previzibilă a activității să nu depășească douăzeci și patru de luni și ca persoana să nu fi fost trimisă pentru a înlocui o altă persoană detașată.”

11. La articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Persoana care desfășoară în mod obișnuit o activitate salariată în două sau mai multe state membre se supune:

(a) legislației statului membru de reședință, în cazul în care desfășoară o parte substanțială a activității sale în statul membru respectiv sau

(b) dacă el/ea nu desfășoară o parte substanțială a activității sale în statul membru de reședință:

(i) legislației statului membru în care este situat sediul sau locul de desfășurare a activității întreprinderii sau angajatorului dacă el/ea este angajat(ă) de o întreprindere sau de un angajator sau

(ii) legislației statului membru în care este situat sediul sau locul de desfășurare a activității întreprinderii sau angajatorului în afara statului membru de reședință dacă el/ea este angajat(ă) de două sau mai multe întreprinderi sau angajatori și cel puțin una dintre aceste întreprinderi își are sediul sau locul de desfășurare a activității într-un singur stat membru în afara statului membru de reședință sau

(iii) legislației statului membru de reședință dacă el/ea este angajat(ă) de două sau mai multe întreprinderi sau angajatori al căror sediu sau loc de desfășurare a activității este situat în state membre diferite în afara statului membru de reședință.”

12. La articolul 36, alineatul (2a) se înlocuiește cu următorul text:

„(2a) Instituția competentă nu poate refuza acordarea autorizației prevăzute la articolul 20 alineatul (1) unei persoane asigurate care a suferit un accident la locul de muncă sau a contractat o boală profesională și care are dreptul la prestații din partea instituției respective, în cazul în care nu i se poate acorda un tratament adecvat stării sale de sănătate în statul membru pe teritoriul căruia persoana își are reședință, într-un termen justificat din punct de vedere medical, avându-se în vedere starea sa actuală de sănătate și evoluția probabilă a bolii sale.”

13. La articolul 65, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.

14. Cu excepția cazurilor în care litera (b) prevede altfel, șomerul menționat la alineatul (2) prima și a doua teză beneficiază de prestații în conformitate cu legislația din statul membru de reședință, ca și cum ar fi fost supus legislației respective în timpul ultimei sale activități salariate sau independente. Prestațiile respective se furnizează de către instituția statului membru de reședință.

15. Atunci când legislația statului membru de reședință nu prevede asigurări împotriva șomajului pentru persoanele care desfășoară activități independente, șomerul menționat la alineatul (2) prima și a doua teză care a fost asigurat împotriva șomajului în statul membru în care a desfășurat ultima activitate independentă primește prestații în conformitate cu legislația ultimului stat membru menționat.

16. Cu toate acestea, un lucrător care nu este lucrător frontalier și care a primit prestații în numele instituției competente din statul membru a cărui legislație i s-a aplicat ultima oară beneficiază mai întâi, la întoarcerea în statul membru de reședință, de prestații în conformitate cu articolul 64, acordarea de prestații în conformitate cu litera (a) fiind suspendată pe perioada în care lucrătorul primește prestații în temeiul legislației care i s-a aplicat ultima dată.”

17. La articolul 71, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Statutul Comisiei administrative se stabilește de comun acord de către membrii săi.

În toate celelalte cazuri, Comisia administrativă hotărăște cu majoritate calificată, astfel cum se definește în tratate.

Deciziile privind chestiunile de interpretare prevăzute la articolul 72 litera (a) sunt făcute publice în mod corespunzător.”

18. Anexele X și XI se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 987/2009 se modifică după cum urmează:

1. Articolul 6 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) legislația statului membru de reședință dacă persoana în cauză își desfășoară activitatea salariată sau independentă în două sau mai multe state membre și desfășoară o parte a activității sau activităților sale în statul membru respectiv sau dacă persoana nu desfășoară nicio activitate salariată sau independentă;”

(b) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) în alte cazuri, legislația statului membru a cărei aplicare a fost mai întâi solicitată, atunci când persoana desfășoară o activitate sau activități în două sau mai multe state membre.”

2. La articolul 14, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. În sensul aplicării articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, o persoană care «desfășoară în mod obișnuit o activitate salariată în două sau mai multe state membre» este o persoană care desfășoară în mod simultan sau alternativ una sau mai multe activități separate, fie pentru aceeași întreprindere sau același angajator, fie pentru întreprinderi sau angajatori diferiți, în două sau mai multe state membre, cu excepția activităților de mică anvergură.”

3. La articolul 14, se adaugă următorul alineat 5a:

„5a. În sensul aplicării titlului II din regulamentul de bază, «sediu sau loc de desfășurare a activității» înseamnă sediul sau locul de desfășurare a activității în care se adoptă deciziile principale ale întreprinderii și în care se exercită funcțiile esențiale ale administrației sale centrale.

În cazul personalului de bord care furnizează servicii de transport aerian de pasageri sau de mărfuri, «sediul sau locul de desfășurare a activității» definit în titlul II din regulamentul de bază se consideră a fi «baza de reședință», astfel cum este definită în anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile[2].”

4. La articolul 15 alineatul (1), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Instituția respectivă eliberează persoanei în cauză atestatul menționat la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare și pune, fără întârziere, la dispoziția instituției desemnate de autoritatea competentă a statului membru în care se desfășoară activitatea informații privind legislația aplicabilă persoanei în cauză, în temeiul articolului 11 alineatul (3) litera (b) sau al articolului 12 din regulamentul de bază.”

5. La articolul 54, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. În scopul aplicării articolului 62 alineatul (3) din regulamentul de bază, instituția competentă a statului membru a cărui legislație a fost aplicată persoanei în cauză în ultima sa activitate salariată sau independentă furnizează, fără întârziere, la cererea instituției de la locul de reședință, toate informațiile necesare pentru calculul prestațiilor de șomaj care pot fi obținute în statul membru în care se situează, în special salariul sau venitul profesional primit.”

6. La articolul 55 se adaugă următorul alineat (7):

„7. Alineatele de la (1) la (6) se aplică mutatis mutandis persoanelor menționate la articolul 65 alineatul (5) litera (b) din regulamentul de bază, cu excepția alineatului 1 litera (c) din prezentul articol.”

7. La articolul 56, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Atunci când legislația aplicabilă în statele membre în cauză impune șomerului îndeplinirea anumitor obligații și/sau efectuarea unor activități de căutare a unui loc de muncă, obligațiile și/sau activitățile de căutare a unui loc de muncă de către șomer în statul membru care furnizează prestațiile sunt prioritare.

Neîndeplinirea de către șomer a tuturor obligațiilor și/sau neefectuarea activităților de căutare a unui loc de muncă în statul membru care nu furnizează prestațiile nu afectează prestațiile acordate în celălalt stat membru.”

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la […],

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Anexele X și XI la Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se modifică după cum urmează:

1. Anexa X se modifică după cum urmează:

(a) În secțiunea „ȚĂRILE DE JOS”, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) Legea privind încurajarea muncii și angajării persoanelor tinere cu handicap, din 24 aprilie 1997 (Wet Wajong)”;

(b) În secțiunea „REGATUL UNIT”:

(i) Litera (c) se elimină;

(ii) Se introduce următoarea literă (e):

„(e) Alocația pentru încadrare în muncă și sprijin acordată în funcție de venituri [Legea privind reforma protecției sociale 2007 și Legea privind reforma protecției sociale (Irlanda de Nord) 2007].”

2. Anexa XI se modifică după cum urmează:

Secțiunea „ȚĂRILE DE JOS” se modifică după cum urmează:

(i) La punctul „1. Asigurarea de sănătate”, litera (g) se elimină;

(ii) Se adaugă următoarea literă (h):

„(h) În sensul articolului 18 alineatul (1) din prezentul regulament, persoanele menționate la punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din prezenta anexă care petrec o perioadă de ședere temporară în Țările de Jos au dreptul la prestații în natură în conformitate cu polița oferită asiguraților din Țările de Jos de către instituția de la locul de ședere, în conformitate cu articolul 11 alineatele (1), (2) și (3) și cu articolul 19 alineatul (1) din Zorgverzekeringswet (Legea privind asigurările de sănătate), precum și la prestații în natură prevăzute de Algemene Wet Bijzondere Ziektekosten (Legea privind asigurarea generală pentru cheltuieli medicale speciale).”;

(iii) La punctul 2, „legislației olandeze privind asigurarea generală pentru limită de vârstă” se înlocuiește cu „Legii generale privind pensiile pentru limită de vârstă”;

(iv) La punctul 2 litera (b), „acestei legislații” se înlocuiește cu „legislației menționate anterior”;

(v) La punctul 2 litera (g), „Legii generale a Țărilor de Jos privind asigurarea urmașilor” se înlocuiește cu „Legii generale privind rudele supraviețuitoare”;

(vi) La punctul 3, „legii generale a Țărilor de Jos privind asigurarea urmașilor” se înlocuiește cu „Legii generale privind rudele supraviețuitoare”;

(vii) La punctul 3 litera (d), „acestei legislații” se înlocuiește cu „legislației menționate anterior”;

(viii) La punctul 4 litera (a) subpunctul (i) prima liniuță, „Legea privind incapacitatea de muncă” se înlocuiește cu „Legea privind asigurarea de invaliditate”;

(ix) La punctul 4 litera (a) subpunctul (ii), „Legea privind incapacitatea de muncă a persoanelor care desfășoară o activitate independentă” se înlocuiește cu „Legea privind prestațiile de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente”.

[1] JO C , , p. .

[2] JO L 373, 31.12.1991, p. 4.