[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 29.9.2010

COM(2010) 523 final

2010/0277 (NLE)

Propunere de

DIRECTIVĂ A CONSILIULUI

privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Criza economică şi financiară mondială a scos în evidență şi a amplificat nevoia unei mai bune coordonări şi a unei supravegheri mai atente a politicilor economice în cadrul uniunii economice şi monetare (UEM). Instrumentele şi metodele de coordonare şi supraveghere existente au permis UE să reziste unei furtuni căreia niciun stat membru nu i-ar fi rezistat pe cont propriu. Instituţiile europene şi statele membre au reacţionat rapid şi continuă să lucreze împreună pentru a ieși dintr-o criză fără precedent pentru generația noastră.

Aceste experienţe recente au demonstrat, însă, totodată, că sistemul actual de coordonare și procedurile de supraveghere existente continuă să prezinte lacune şi puncte slabe. Există un consens general referitor la necesitatea întăririi de urgență a cadrului UEM în scopul de a consolida stabilitatea macroeconomică şi sustenabilitatea finanţelor publice, care sunt condiţii prealabile indispensabile pentru o creștere durabilă a producţiei şi a ocupării forţei de muncă.

Prin schimbarea drastică a condiţiilor economice şi financiare favorabile care au dominat până în 2007, criza a demonstrat încă o dată că veniturile suplimentare acumulate în perioada de creștere nu au fost îndeajuns folosite pentru a crea marjă de manevră pentru vremuri de criză. Va fi necesar un efort de consolidare pe scară largă în majoritatea statelor membre pentru a înscrie din nou datoria publică pe o traiectorie descendentă. Acest lucru este cu atât mai urgent cu cât societăţile şi economiile europene se confruntă cu efectele îmbătrânirii populaţiei, care vor mări presiunea sub care se află oferta de forţă de muncă şi bugetele publice. Reducerea nivelului datoriei este esențială pentru majoritatea ţărilor, având în vedere efectele negative ale acesteia asupra stimulentelor economice şi a creşterii, din cauza taxelor şi a primelor de risc mai mari.

Instrumentul-cheie pentru coordonarea şi supravegherea politicii bugetare este Pactul de stabilitate şi creştere (PSC), care implementează dispoziţiile Tratatului privind disciplina bugetară. Consolidarea pactului este importantă atât pentru creșterea credibilităţii strategiei coordonate de retragere fiscală convenite, cât şi pentru evitarea repetării greşelilor din trecut.

Setul de propuneri prezentate vizează consolidarea pactului prin: (i) îmbunătăţirea dispoziţiilor sale în lumina experienţei și nu în ultimul rând a crizei; (ii) dotarea acestuia cu instrumente de executare mai eficace; şi (iii) completarea pactului cu dispoziţii referitoare la cadrele bugetare naţionale.

Acest set de propuneri face parte dintr-o reformă mai extinsă a guvernanţei economice din cadrul strategiei Europa 2020, care include propuneri pentru soluţionarea dezechilibrelor macroeconomice printr-o întărire a supravegherii, inclusiv prin mecanisme de alertă şi de sancţionare. Diferitele domenii de coordonare a politicii economice, inclusiv supravegherea reformelor structurale, urmează să fie integrate într-un nou ciclu de supraveghere, denumit „semestrul european”, care va reuni procesele existente în cadrul PSC şi al orientărilor generale de politică economică, între altele prin prezentarea simultană a programelor de stabilitate şi de convergenţă şi a programelor naţionale de reformă.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE

Prezentele propuneri au fost conturate de Comisie prin două comunicări: Consolidarea coordonării politicilor economice, din 12 mai 2010 şi Consolidarea coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creştere economică şi locuri de muncă - Instrumente pentru o mai bună guvernanță economică în UE, din 30 iunie 2010. Optând pentru o comunicare oficială, Comisia a dorit să își demonstreze angajamentul faţă de promovarea dialogului cu statele membre, Parlamentul European şi toate părţile interesate, furnizând, în acelaşi timp, propuneri concrete de acţiune.

În iunie 2010, Consiliul European a convenit asupra nevoii urgente de a consolida coordonarea politicilor economice în UE. Acordul includea prime orientări în ceea ce priveşte PSC şi supravegherea bugetară. Consiliul European a convenit în special cu privire la: (i) consolidarea atât a componentei preventive, cât și a celei corective a PSC, inclusiv prin sancţiuni şi ţinând seama de situaţia specifică a statelor membre din zona euro; (ii) acordarea unui rol mult mai important nivelului şi evoluţiei datoriei şi sustenabilității globale, în cadrul supravegherii bugetare; (iii) asigurarea alinierii la PSC a normelor bugetare și a cadrelor bugetare naționale pe termen mediu ale tuturor statelor membre; (iv) asigurarea calităţii datelor statistice.

Consiliul European a invitat Grupul operativ privind guvernanța economică (prezidat de preşedintele său şi înfiinţat în martie 2010) şi Comisia să precizeze aceste orientări şi să le facă operaţionale în cel mai scurt timp cu putință. Între Comisie şi Grupul operativ privind guvernanța economică s-a dezvoltat o relaţie constructivă. Comisia a contribuit la activitatea grupului operativ prin intermediul comunicărilor menţionate mai sus şi prin contribuţii ad-hoc.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Articolele 121 și 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene reprezintă temeiul juridic al Pactului de stabilitatea și creștere (PSC). PSC se compune din următoarele elemente: Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (denumite „componenta preventivă”); Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea implementării procedurii de deficit excesiv (denumit „componenta corectivă”); și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și creștere. Aceste regulamente au fost modificate în 2005 prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 şi Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 şi completate prin Raportul Consiliului din 20 martie 2005 privind „Îmbunătăţirea punerii în aplicare a Pactului de stabilitate şi de creştere”. Prezenta propunere vizează modificarea ulterioară a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 şi a Regulamentului (CE) nr. 1467/97. Sunt propuse instrumente de executare suplimentare printr-un nou Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind asigurarea aplicării eficiente a supravegherii bugetare în zona euro, având la bază articolul 136 din tratat, în combinaţie cu articolul 121 alineatul (6). Cerinţele privind cadrele bugetare ale statelor membre fac obiectul unei noi directive a Consiliului, întemeiată pe articolul 126 alineatul (14): directiva are ca obiectiv principal precizarea obligaţiilor autorităţilor naţionale de a se conforma dispoziţiilor articolului 3 din Protocolul nr. 12 la tratate privind procedura de deficit excesiv.

Componenta preventivă a PSC este menită să garanteze că statele membre aplică politici bugetare prudente, astfel încât să nu fie necesară adoptarea unor forme mai stricte de coordonare pentru a evita periclitarea sustenabilităţii finanţelor publice și potențialele consecinţe negative pentru întreaga UEM. În consecinţă, statele membre sunt invitate să prezinte programe de stabilitate şi convergenţă în care să își precizeze planurile de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu (OTM), care sunt definite ca procent din PIB în termeni structurali (şi anume prin ajustare ciclică şi excluderea măsurilor one-off și a celor temporare); aceste OTM diferă de la un stat la altul și se situează în jurul unei poziţii de relativ echilibru pentru a reflecta nivelul datoriei publice şi al datoriei aferente îmbătrânirii populației. Statele membre care nu și-au atins încă obiectivul pe termen mediu sunt invitate să conveargă înspre acesta într-un ritm anual de 0,5 % din PIB în termeni structurali.

Cu toate acestea, progresul în direcția obiectivelor pe termen mediu a fost în general insuficient, finanţele publice rămânând expuse din plin la încetinirea creşterii economice. Mai mult decât atât, soldul structural s-a dovedit a fi, în practică, o indicație insuficientă a poziţiei bugetare de bază a unei ţări, din cauza dificultăţii de a evalua poziţia ciclică a economiei în timp real şi din cauză că acesta nu ia suficient în considerare creșterea sau scăderea volumului veniturilor excepţionale care nu sunt direct legate de ciclul economic (în special domeniul imobiliar şi evoluţiile de pe piaţa financiară). De aceea, în mai multe ţări, poziţiile bugetare aparent solide din perioada de dinainte de criză mascau o dependenţă puternică de veniturile excepționale pentru finanţarea cheltuielilor; scăderea acestor venituri a contribuit la creşterea abruptă a deficitelor bugetare.

Pentru a răspunde acestor neajunsuri, reforma componentei preventive propusă acum păstrează obiectivele actuale pe termen mediu şi cerinţa de convergenţă anuală de 0,5 % din PIB, dar le face operaţionale în virtutea unui nou principiu de politică bugetară prudentă. Conform acestui principiu, creşterea cheltuielilor anuale nu trebuie să depăşească o rată prudentă de creştere pe termen mediu a PIB-ului (trebuind chiar să fie net inferioară acesteia, în cazul în care OTM nu a fost atins), cu excepţia cazului în care OTM a fost depăşit în mod semnificativ, sau a cazului în care creşterea suplimentară a cheltuielilor în raport cu această rată prudentă de creştere pe termen mediu este contrabalansată prin măsuri discreționare pe partea veniturilor. Scopul principal este să se garanteze că veniturile excepţionale nu sunt cheltuite, ci sunt alocate pentru reducerea datoriilor. Noul principiu va reprezenta punctul de referinţă pentru evaluarea planurilor bugetare prezentate de statele membre în programele lor de stabilitate şi convergenţă. În plus, în caz de nerespectare a ratei convenite de creştere a cheltuielilor și a măsurilor de pe partea veniturilor, statele membre în cauză pot primi o avertizare din partea Comisiei, iar în cazul în care nerespectarea persistă și/sau devine foarte gravă, acestea pot primi o recomandare a Consiliului, în conformitate cu articolul 121 din tratat, invitându-le să ia măsuri corective. Această recomandare, emisă în contextul componentei preventive, va fi susţinută, pentru prima dată şi doar pentru ţările din zona euro, de un mecanism de executare în temeiul articolului 136 din tratat, sub forma unui depozit purtător de dobândă, în valoare de 0,2 % din PIB. Pentru impunerea acestui depozit purtător de dobândă se introduce un mecanism de „vot invers”: la propunerea Comisiei, depozitul devine scadent la momentul emiterii recomandării, cu excepţia cazului în care Consiliul decide contrariul, cu majoritate calificată, în termen de zece zile. Consiliul poate reduce suma depozitului numai în unanimitate sau pe baza unei propuneri a Comisiei şi a unei cereri motivate din partea statului membru în cauză. Depozitul va fi restituit cu dobânda acumulată în momentul în care Consiliul are certitudinea că s-a pus capăt situației care a condus la constituirea acestuia.

Componenta corectivă a PSC are rolul de a evita erori majore în politicile bugetare, care ar putea pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice şi ar putea constitui o amenințare potențială la adresa UEM. Acest fapt se traduce prin obligaţia statelor membre de a evita deficitele publice excesive, care sunt definite în raport cu un prag numeric de 3 % din PIB în cazul deficitului şi de 60 % din PIB, sau suficient de aproape de acest nivel, în cazul datoriei. Procedura de deficit excesiv (PDE) care implementează interdicţia privind deficitele excesive prevede o succesiune de etape care, pentru ţările din zona euro, include impunerea de eventuale sancţiuni financiare.

PDE a fost aplicată în mod regulat în conformitate cu dispoziţiile relevante, chiar şi pe fundalul circumstanţelor excepţionale ale crizei financiare, contribuind astfel la consolidarea aşteptărilor privind o ieșire controlată din criză. Cu toate acestea, au apărut anumite deficienţe. În timp ce criteriile de stabilire a deficitului şi a datoriei sunt, în principiu, similare, iar un nivel ridicat al datoriei reprezintă probabil o ameninţare mai gravă la adresa sustenabilităţii finanţelor publice decât deficitele mari ocazionale, procedura de deficit excesiv are ca obiect aproape în exclusivitate pragul de „3 % din PIB”, datoriile jucând un rol marginal până în prezent. Acest lucru se datorează naturii mai puţin clare a pragului datoriei faţă de cel al deficitului, incluzând aici ambiguitatea noţiunii de ritm satisfăcător de reducere a datoriei şi faptul că rata datoriei este mai puternic influențată de anumite variabile care se situează în afara controlului guvernului, în special de inflaţie. PDE este susţinută, în principiu, printr-un mecanism de executare puternic, deoarece sancţiunile financiare pot şi trebuie să fie impuse în caz de necorectare repetată a deficitului excesiv. Aceste sancţiuni intră însă în joc probabil prea târziu pentru a reprezenta un mijloc eficient de descurajare a erorilor majore în materie de politică bugetară, nu în ultimul rând din cauza faptului că situaţia financiară a ţării în cauză poate să se fi deteriorat atât de mult încât ameninţarea unei sancțiuni financiare să devină mai puţin credibilă, chiar în momentul în care ar trebui să devină reală. În sfârșit, recenta criză a subliniat faptul că, în timp ce obligaţia de a corecta deficitele excesive contribuie la consolidarea aşteptărilor privind menținerea solvabilității statului, calendarul corecţiei şi profilul ajustării ar trebui probabil să reflecte considerente care privesc UEM în ansamblu.

Pentru a răspunde acestor deficiențe, sunt prezentate următoarele propuneri-cheie de reformare a componentei corective.

Criteriul datoriei prevăzut în PDE trebuie să devină operaţional, în special prin adoptarea unui criteriu numeric de referință pentru a decide dacă rata datoriei scade suficient înspre pragul de 60 % din PIB. Concret, o pondere a datoriei de peste 60 % din PIB trebuie considerată a fi în suficientă scădere în cazul în care ecartul față de valoarea de referinţă de 60 % din PIB s-a redus în ultimii trei ani, cu o rată de o douăzecime pe an. Nerespectarea acestui criteriu numeric de referinţă nu va însemna totuşi, în mod necesar, că pentru ţara în cauză se va declanșa procedura de deficit excesiv, deoarece această decizie trebuie să ia în considerare toţi factorii relevanți, în special în ceea ce privește evaluarea evoluţiei datoriei, cum ar fi creşterea nominală foarte scăzută care poate împiedica reducerea datoriilor, împreună cu factorii de risc legați de structura datoriei, gradul de îndatorare al sectorului privat şi datoriile implicite legate de îmbătrânirea populaţiei. În conformitate cu accentul mai mare pus pe datorie, o mai mare atenție trebuie acordată factorilor relevanţi în caz de nerespectare a criteriului deficitului, atunci când datoria unei țări se situează sub pragul de 60 % din PIB.

De abordarea mai flexibilă propusă cu privire la luarea în considerare a factorilor relevanţi în vederea stabilirii existenţei unui deficit excesiv ar putea beneficia de asemenea ţările care întreprind reforme ale sistemului de pensii, dincolo de perioada de tranziţie de cinci ani, prevăzută în prezent. Dispoziţiile speciale ale PSC referitoare la reformele sistemului de pensii în ceea ce priveşte criteriul deficitului sunt de asemenea extinse la criteriul datoriei, prin stabilirea aceleiași perioade de tranziţie de cinci ani pentru luarea în considerare a costurilor nete ale acestor reforme cu ocazia evaluării conformităţii cu criteriul datoriei. În fine, atât la declanșarea unei PDE cât și la abrogarea acesteia, se va ține cont de anularea totală sau parțială a reformelor sistemului de pensii implementate anterior.

Executarea este consolidată prin introducerea unui nou set de sancţiuni financiare pentru statele membre din zona euro, care se vor fi implementate mult mai devreme, conform unei abordări progresive. Concret, un depozit nepurtător de dobândă în valoare de 0,2 % din PIB va fi impus prin decizia de a plasa o ţară în deficit excesiv. Depozitul va fi transformat într-o amendă în caz de nerespectare a recomandării iniţiale de corectare a deficitului. Suma este egală cu componenta fixă a sancţiunilor deja prevăzute în etapa finală a procedurii de deficit excesiv. Aceasta are de asemenea legătură cu bugetul UE, care trebuie să faciliteze trecerea preconizată la un sistem de executare bazat pe bugetul UE, cum s-a subliniat în sus-menţionata Comunicare a Comisiei din 30 iunie 2010. Nerespectarea în continuare a recomandărilor duce la intensificarea sancţiunii, în conformitate cu dispoziţiile actuale prevăzute în PSC. Pentru a limita puterea discreționară în ceea ce privește execuția, este avut în vedere mecanismul de „vot invers”, pentru impunerea noilor sancţiuni pe parcursul etapelor succesive ale PDE. Concret, la fiecare etapă a PDE, Comisia va propune o de sancţiune adecvată, iar aceasta va fi considerată adoptată, cu excepţia cazului în care Consiliul decide contrariul, cu majoritate calificată, în termen de zece zile. Valoarea depozitului nepurtător de dobândă sau a amenzii poate fi redusă sau anulată doar de către Consiliu în unanimitate, sau pe baza unei propuneri specifice a Comisiei, dacă circumstanţele economice excepţionale justifică acest lucru, sau în urma unei cereri motivate a statului membru în cauză.

Mai mult, criteriile de evaluare a respectării recomandărilor în fiecare etapă, inclusiv posibilitatea de a permite o prelungire a termenelor limită pentru corectarea deficitului excesiv, sunt clarificate prin accentuarea explicită a variabilelor bugetare care pot fi considerate ca fiind sub directul control al guvernului, în special a cheltuielilor, prin analogie cu abordarea propusă pentru componenta preventivă. Dincolo de aceste condiţii specifice fiecărei ţări, se introduce posibilitatea de extindere a termenelor și în cazul unei crize economice generale.

Nu ne putem aștepta ca executarea eficace a cadrului de coordonare bugetară al UEM să fie doar rezultatul dispoziţiilor stabilite la nivelul UE. Datorită caracterului specific descentralizat al elaborării politicii bugetare în UE şi necesității generale de transpunere a normelor UE la nivel naţional, este indispensabil ca obiectivele cadrului de coordonare bugetară al UEM să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale. Cadrul bugetar național este ansamblul de elemente care constituie baza guvernanței fiscale naționale, mai exact structura politicilor instituționale specifice fiecărei țări, care determină elaborarea politicii bugetare la nivel național. Este vorba în special de sistemele publice de contabilitate, de statistici, de practicile de prognoză, de normele bugetare numerice, de procedurile bugetare care reglementează toate etapele procesului bugetar şi în special de cadrele bugetare pe termen mediu şi de relaţiile bugetare dintre subsectoarele administraţiei publice. În timp ce nevoile specifice şi preferinţele statelor membre trebuie respectate, o serie de caracteristici sunt considerate ca fiind necesare pentru asigurarea calităţii minime şi a coerenţei cu cadrul bugetar UEM. Acestea fac obiectul directivei privind cadrele naţionale bugetare care este propusă cu scopul de a completa reforma PSC. Aceste caracteristici necesită în primul rând ca elementele fundamentale ale cadrelor naţionale bugetare, şi anume aspectele legate de contabilitate și de statistică şi practicile de prognoză, să fie conforme cu standardele minime europene pentru a facilita transparenţa şi monitorizarea evoluţiilor bugetare. Cadrele bugetare interne trebuie de asemenea să adopte o perspectivă multianuală de planificare bugetară, astfel încât să asigure atingerea obiectivelor pe termen mediu stabilite la nivelul UE. În plus, statele membre trebuie să dispună de norme bugetare numerice care să încurajeze respectarea pragurilor deficitului şi datoriei. Statele membre trebuie să se asigure că aceste caracteristici se aplică tuturor subsectoarelor administraţiei publice. Autorităţile naţionale trebuie de asemenea să garanteze transparenţa procesului bugetar prin furnizarea de informaţii detaliate privind fondurile extrabugetare, cheltuielile fiscale şi datoriile contingente existente.

2010/0277 (NLE)

Propunere de

DIRECTIVĂ A CONSILIULUI

privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special, articolul 126 alineatul (14) paragraful al treilea,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European[1],

întrucât:

(1) Este necesar să se profite de experiența dobândită în primul deceniu de funcționare a uniunii economice și monetare. Evoluţiile economice recente au generat noi provocări la adresa aplicării politicii bugetare în cadrul Uniunii şi au subliniat în special necesitatea stabilirii unor cerinţe uniforme în ceea ce priveşte normele şi procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre. În mod particular, este necesar să se specifice ce trebuie să facă autorităţile naţionale pentru a se conforma dispozițiilor Protocolului (nr. 12) privind procedura de deficit excesiv anexat la tratate, în special articolul 3.

(2) Guvernele statelor membre şi subsectoarele administraţiilor publice recurg la sisteme publice de contabilitate care includ elemente cum ar fi contabilitatea, controlul intern, raportarea financiară şi auditul. Aceste elemente trebuie distinse de datele statistice care se referă la rezultatele finanţelor publice bazate pe metodologii statistice, precum şi de previziuni sau de acţiunile de stabilire a bugetului care se referă la evoluția viitoare a finanţelor publice.

(3) Practicile de contabilitate publică fiabile şi complete pentru toate sectoarele administraţiei publice sunt o condiţie prealabilă pentru realizarea de statistici de înaltă calitate, care să fie comparabile între statele membre.

(4) Disponibilitatea datelor fiscale este esenţială pentru buna funcţionare a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. Disponibilitatea constantă a unor date fiscale fiabile și actualizate este cheia unei monitorizări adecvate şi tempestive care, la rândul său, permite o acţiune promptă în cazul unor evoluţii bugetare negative. Un element esenţial în asigurarea calităţii datelor fiscale este transparenţa, care trebuie să determine publicarea regulată a acestor date.

(5) În ceea ce priveşte statisticile, Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene[2] a stabilit un cadru legislativ pentru elaborarea de statistici europene, în vederea formulării, aplicării, monitorizării şi evaluării politicilor Uniunii. Acest regulament stabileşte de asemenea principiile care reglementează dezvoltarea, producţia şi difuzarea statisticilor europene: independenţa profesională, imparţialitatea, obiectivitatea, fiabilitatea, confidenţialitatea statistică şi eficiența costurilor, dând definiții exacte pentru fiecare dintre aceste principii. Regulamentul (CE) nr. 479/2009 din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene[3], astfel cum a fost modificat, a consolidat puterea Comisiei de a verifica datele statistice utilizate pentru procedura de deficit excesiv.

(6) Definițiile noțiunilor de „administrație”, „deficit” și „investiție” sunt prevăzute în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive cu trimitere la Sistemul european al conturilor economice integrate (SEC), înlocuit prin Sistemul european al conturilor naționale și regionale din Comunitate [adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate[4], denumit în continuare „SEC 95”].

(7) Previziunile macroeconomice şi bugetare nerealiste și părtinitoare pot împiedica în mod considerabil eficacitatea planificării bugetare şi prin urmare pot face dificilă respectarea disciplinei bugetare, în timp ce transparenţa şi validarea metodologiilor de previziune poate creşte semnificativ calitatea previziunilor macroeconomice şi bugetare realizate pentru elaborarea planificării bugetare.

(8) Un element esenţial pentru asigurarea utilizării unor previziuni realiste în aplicarea politicii bugetare este transparenţa, care implică în mod necesar publicarea metodologiilor, a ipotezelor şi a parametrilor pe care se bazează previziunile macroeconomice şi bugetare oficiale.

(9) Scenariile de previziune alternative și previziunile bugetare corespunzătoare care completează scenariul macroeconomic central permit analiza modului în care variabilele bugetare pot evolua în funcție de ipoteze economice diferite şi reduc astfel foarte mult riscul de a compromite disciplina bugetară prin erori de prognoză.

(10) Previziunile Comisiei oferă statelor membre o valoare de referinţă utilă pentru scenariul lor central, sporind validitatea previziunilor utilizate pentru planificarea bugetară, deşi măsura în care statele membre sunt susceptibile de a lua în considerare previziunile Comisiei poate varia în funcţie de calendarul de elaborare a previziunii şi de comparabilitatea metodelor şi a ipotezelor utilizate în materie de previziuni.

(11) Calitatea previziunilor macroeconomice şi bugetare oficiale este considerabil ameliorată de auditarea acestor previziuni în etapa de planificare. Un audit exhaustiv include trecerea în revistă a ipotezelor economice, efectuarea de comparații cu previziunile realizate de către alte instituţii şi evaluarea performanţei previziunilor din trecut.

(12) Având în vedere eficacitatea dovedită în promovarea disciplinei bugetare a cadrelor bugetare ale statelor membre întocmite pe bază de reguli, cadrul de supraveghere bugetară întărit al Uniunii trebuie să aibă ca piatră de temelie norme bugetare naționale solide, în concordanţă cu obiectivele bugetare stabilite la nivelul Uniunii. Aceste norme bugetare solide trebuie să conțină definiții precise ale obiectivelor țintă, împreună cu mecanisme de monitorizare eficientă şi în timp util. În plus, experienţa în acest domeniu de politică a arătat că pentru ca normele numerice să funcţioneze eficient, nerespectarea lor trebuie să antreneze consecinţe, fie chiar și costuri de natură pur şi simplu reputaţională.

(13) Statele membre trebuie să evite politicile fiscale prociclice și să își intensifice eforturile de consolidare bugetară în perioadele de conjunctură favorabilă. Normele bugetare numerice bine definite contribuie la realizarea acestor obiective.

(14) Planificarea bugetară naţională nu se poate conforma atât componentei preventive, cât și celei corective a Pactului de stabilitate şi creştere decât în cazul în care adoptă o perspectivă multianuală şi urmăreşte în special realizarea obiectivelor bugetare pe termen mediu. Cadrele bugetare pe termen mediu sunt strict necesare pentru a garanta respectarea legislaţiei Uniunii de către cadrele bugetare ale statelor membre. În spiritul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare, precum și supravegherea și coordonarea politicilor economice[5] și al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv[6], componenta preventivă și cea corectivă a Pactului de stabilitate și creștere nu trebuie tratate separat.

(15) Deşi aprobarea legii bugetului anual este etapa cea mai importantă a procesului bugetar, deoarece pe parcursul ei statele membre adoptă decizii bugetare importante, majoritatea măsurilor fiscale au implicaţii bugetare care depăşesc ciclul bugetar anual. Un orizont de un an oferă prin urmare o bază nesigură pentru o politică bugetară solidă. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, planificarea legii bugetului anual trebuie să se bazeze pe planificarea bugetară multianuală care decurge din cadrul bugetar pe termen mediu.

(16) Dispoziţiile cadrului de supraveghere bugetară stabilite prin tratat şi în special prin Pactul de stabilitate şi creştere se aplică administraţiilor publice în ansamblul lor (sunt cuprinse aici subsectoarele administraţiei centrale, administraţia de stat, administraţia locală şi fondurile de securitate socială, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96.).

(17) Un număr semnificativ de state membre a cunoscut o descentralizare bugetară considerabilă, cu delegarea de competenţe bugetare către administrațiile subnaţionale. Rolul jucat de aceste administrații subnaţionale în garantarea respectării Pactului de stabilitate şi de creştere a crescut considerabil; o atenţie deosebită trebuie acordată pentru a garanta că toate subsectoarele administraţiei publice sunt acoperite în mod corespunzător de domeniul de aplicare al obligaţiilor şi procedurilor stabilite prin cadrele bugetare interne, în special – dar nu exclusiv – în statele membre cu un grad mai mare de descentralizare.

(18) Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară şi sustenabilitatea finanţelor publice, cadrele bugetare trebuie să acopere finanţele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, trebuie să se acorde o atenţie specială operaţiunilor fondurilor și organismelor extrabugetare care au un impact imediat sau pe termen mediu asupra poziţiilor bugetare ale statelor membre.

(19) Deoarece obiectivul acțiunii care trebuie întreprinsă, și anume garantarea respectării uniforme a disciplinei bugetare în conformitate cu dispozițiile tratatului, nu poate fi realizat în mod corespunzător de statele membre, dar poate fi realizat în condiții mai bune la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I Obiect și definiții

Articolul 1 Obiect

Prezenta directivă stabileşte norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare pentru a asigura eficacitatea procedurii de deficit excesiv.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile termenilor „public”„deficit” și „investiție” care figurează la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura deficitului excesiv anexat la tratate.

În afară de acestea, se aplică următoare definiție:

„cadru bugetar” înseamnă ansamblul dispozițiilor, procedurilor și instituțiilor care stau la baza aplicării politicii bugetare a unei administrații publice, în special:

(a) sistemele de contabilitate bugetară și de raportare statistică;

(b) normele și procedurile care reglementează elaborarea previziunilor pentru planificarea bugetară;

(c) normele bugetare numerice, care instituie o constrângere permanentă asupra aplicării politicii bugetare exprimată printr-un indicator sintetic al performanței bugetare, cum ar fi deficitul bugetului public, împrumutul public, datoria publică sau una dintre componentele lor majore;

(d) procedurile bugetare, inclusiv normele procedurale care reglementează procesul bugetar în toate etapele sale;

(e) cadrele bugetare pe termen mediu, concepute ca un ansamblu specific de proceduri bugetare naționale care extind orizontul elaborării politicii bugetare dincolo de calendarul bugetar anual și care includ definirea priorităților în materie de politică și a obiectivelor bugetare pe termen mediu;

(f) acordurile privind analiza, destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar, incluzând printre altele mandatul instituțiilor sau al birourilor bugetare naționale independente care activează în domeniul politicii bugetare;

(g) mecanismele și normele care reglementează raporturile bugetare dintre autoritățile publice din diferitele subsectoare ale administrației publice.

CAPITOLUL IIContabilitate și statistică

Articolul 3

1. Statele membre trebuie să dispună de sisteme naționale de contabilitate publică care să acopere în mod coerent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (SEC 95) și care să conțină informațiile necesare compilării datelor în conformitate cu SEC 95. Aceste sisteme de contabilitate publică sunt supuse controlului intern și auditării.

2. Statele membre asigură publicarea regulată și în timp util a datelor bugetare pentru toate subsectoarele administraţiei publice. În mod special, statele membre publică:

(a) cu frecvență lunară și înainte de sfârșitul lunii următoare, date bugetare bazate pe contabilitatea de casă, care acoperă ansamblul administrației publice, fiecare subsector fiind identificat separat,

(b) un tabel de corespondență detaliat, care indică elementele de tranziție între datele bazate pe contabilitatea de casă și datele bazate pe principiile SEC 95.

CAPITOLUL IIIPreviziuni

Articolul 4

1. Statele membre se asigură că planificarea bugetară se bazează pe previziuni macroeconomice şi bugetare realiste, care utilizează informaţiile cele mai actuale. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrobugetar cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent, care evidenţiază în detaliu abaterile de la scenariul macrobugetar cel mai probabil. Previziunile macroeconomice şi bugetare trebuie elaborate ținând cont, atunci când este cazul, de previziunile Comisiei. Diferenţele dintre scenariul macrobugetar ales şi previziunile Comisiei trebuie explicate.

2. Previziunile macroeconomice şi bugetare vizând planificarea bugetară trebuie să cuprindă scenarii macroeconomice alternative, pentru a permite examinarea traiectoriei variabilelor fiscale în condiţii economice diferite. Gama de scenarii alternative utilizate în previziunile macroeconomice şi bugetare trebuie să fie ghidată de performanţa previziunilor anterioare.

3. Statele membre publică previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară, inclusiv metodele, ipotezele și parametrii utilizați.

4. Statele membre auditează cu regularitate previziunile macroeconomice şi bugetare vizând planificarea bugetară, care fac inclusiv obiectul unei evaluări ex-post . Rezultatele auditului sunt făcute publice.

CAPITOLUL IVNorme bugetare numerice

Articolul 5

Statele membre trebuie să dispună de norme bugetare numerice care să promoveze cu succes respectarea obligațiilor în domeniul politicii bugetare a statelor membre, conform tratatului. Aceste norme trebuie să includă în special:

(a) respectarea valorilor de referință ale deficitului și datoriei, stabilite conform tratatului;

(b) adoptarea unui orizont de planificare bugetară multianual, inclusiv respectarea obiectivelor bugetare pe termen mediu.

Articolul 6

Fără a aduce atingere dispozițiilor tratatului referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, normele bugetare numerice trebuie să conțină specificații privind următoarele elemente:

(a) definirea obiectivelor țintă și a domeniului de aplicare al normelor;

(b) monitorizarea eficace și tempestivă a respectării normelor de către, de exemplu, instituțiile sau birourile bugetare naționale independente care activează în domeniul politicii bugetare;

(d) clauzele de exceptare, care prevăd un număr limitat de circumstanțe specifice în care este autorizată nerespectarea unei anumite norme.

Articolul 7

Legea anuală a bugetului unui stat membru trebuie să țină cont de constrângerile impuse de normele bugetare numerice aflate în vigoare în respectivul stat membru.

CAPITOLUL VCadrul bugetar pe termen mediu

Articolul 8

1. Statele membre stabilesc un cadru bugetar pe termen mediu eficace care să prevadă adoptarea unui orizont de planificare bugetară de cel puţin trei ani, pentru a se asigura că planificarea bugetară naţională se înscrie într-o perspectivă de planificare bugetară multianuală.

2. Cadrele bugetare pe termen mediu prevăd proceduri de stabilire a următoarelor elemente:

(a) obiective bugetare multianuale transparente şi detaliate în ceea ce priveşte deficitul public, datoria, precum şi orice alt indicator bugetar sintetic, asigurându-se că acestea sunt compatibile cu toate normele bugetare în vigoare, în temeiul capitolului IV,

(b) proiecții detaliate pentru fiecare rubrică principală de cheltuieli și venituri, per subsectoare ale administrației publice, pentru perioada exercițiului bugetar vizat și dincolo de aceasta, pe baza unor politici neschimbate,

(c) o declaraţie a priorităţilor guvernamentale pe termen mediu, defalcate în funcţie de rubricile principale de venituri și cheltuieli şi în funcție de subsectorul administrației publice, arătând modalitatea de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în comparaţie cu previziunile, în condițiile în care politicile rămân neschimbate.

3. Proiecţiile adoptate în contextul cadrelor bugetare pe termen mediu trebuie să se bazeze pe previziuni macroeconomice şi bugetare realiste, în conformitate cu capitolul III.

Articolul 9

Legea anuală a bugetului trebuie să fie compatibilă cu dispoziţiile cadrului bugetar pe termen mediu. Mai exact, previziunile şi prioritățile privind veniturile şi cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) constituie baza pentru întocmirea bugetului anual. Orice abatere de la aceste dispoziţii trebuie justificată în mod corespunzător

CAPITOLUL VITransparența finanțelor publice și domeniul de aplicare exhaustiv al cadrelor bugetare

Articolul 10

Statele membre se asigură că toate măsurile luate pentru a se conforma capitolelor II, III şi IV sunt consecvente şi acoperă totalitatea subsectoarelor administraţiei publice. Acest lucru implică în special consecvența în ceea ce privește normele şi procedurilor contabile, calendarele de publicare a datelor și integritatea sistemelor subiacente de colectare și prelucrare a datelor.

Articolul 11

Statele membre instituie mecanisme adecvate de coordonare între subsectoarele administraţiei publice pentru a asigura o acoperire consecventă a tuturor subsectoarelor administraţiei publice în materie de planificare bugetară, de elaborare a previziunilor bugetare şi a planificării multianuale prevăzute în mod particular în cadrul bugetar multianual.

Articolul 12

1. Normele bugetare numerice trebuie să acopere toate subsectoarele administrației publice.

2. În vederea promovării responsabilizării bugetare, responsabilităţile bugetare ale autorităţilor publice din diferite subsectoare ale administraţiei publice trebuie să fie clar stabilite.

Articolul 13

1. Toate operaţiunile fondurilor şi ale organismelor extrabugetare vor fi integrate în procesul bugetar normal. Acest lucru înseamnă includerea în documentaţia bugetară standard difuzată în scopul planificării bugetare a unor informaţii detaliate privind respectivele fonduri şi operaţiuni, în special pentru a servi discutării cadrului bugetar pe termen mediu şi a legii anuale a bugetului.

2. Statele membre publică informații detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor.

3. Pentru toate subsectoarele administraţiei publice, statele membre publică informații referitoare la datoriile contingente cu impact potenţial major asupra bugetelor publice, inclusiv informaţii cu privire la garanţiile de stat, creditele neperformante şi pasivele care rezultă din funcţionarea societăţilor publice, inclusiv mărimea pasivelor, probabilitatea ca acestea să fie plătite și data la care ar putea surveni plata lor.

CAPITOLUL VIIDispoziții finale

Articolul 14

1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 31 decembrie 2013. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între respectivele dispoziții și prezenta directivă.

Atunci când statele membre le adoptă, aceste dispoziții conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de această trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

2. Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 15

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 16

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la,

Pentru Consiliu

Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1. Titlul propunerii/inițiativei

Directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

1.2. Domeniu (domenii) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB[7]

Afaceri economice și financiare

1.3. Natura propunerii/inițiativei

( Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

( Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă în urma unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[8]

( Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

( Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4. Obiective

1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Favorizarea creșterii UE, a creării de locuri de muncă și a dezvoltării durabile

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată(e)

Obiective specifice: nr. 1 și nr. 3

- Asigurarea coordonării eficace a politicilor și garantarea coerenței generale a acestora în elaborarea unui răspuns al UE la criza economică, în contextul realizării strategiei Europa 2020 și a unei dezvoltări durabile pentru mărirea potențialului de creștere al statelor membre și sporirea competitivității Uniunii Europene;

- Încurajarea statelor membre să tindă spre poziții bugetare solide și finanțe publice sustenabile și de înaltă calitate în ceea ce privește contribuția acestora la creștere.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată(e)

Uniunea economică și monetară

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

În comunicarea sa, COM(2010) 367, Comisia a subliniat nevoia unei abordări politice europene bine definite în vederea (i) revigorării relansării economice, (ii) reașezării finanțelor publice pe o bază stabilă și (iii) promovării active a creșterii sustenabile și a creării de locuri de muncă.

Directiva propusă face parte dintre propunerile legislative oficiale anunţate în comunicarea menţionată mai sus. Ea are ca obiectiv integrarea cadrului bugetar al UE în regimurile de guvernanță fiscală ale statelor membre pentru a întări respectarea Pactului de stabilitate și creștere.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea implementării propunerii/inițiativei.

Realizarea obiectivului general al Comisiei de favorizare a creșterii, a creării de locuri de muncă și a dezvoltării durabile în UE, este măsurată prin următorii indicatori de impact:- măsura în care statele membre înregistrează rezultatele bugetare în conformitate cu PSC;- creșterea/producția potențială.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1. Cerință(e) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Propunerea legislativă face parte dintre măsurile anunțate de Comisie în Comunicarea COM(2010) 367, din 30 iunie 2010, care detaliază ideile de politică din Comunicarea COM(2010) 250 a Comisiei din 12 mai 2010, bazându-se pe orientările convenite în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre face parte integrantă din competențele UE, conform titlului VIII (privind politica economică și monetară) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Experienţele anterioare sugerează că aderarea insuficientă la Pactul de stabilitate şi creştere se datorează, printre altele, neînsușirii acestuia de către statele membre, situație pe care prezenta propunerea legislativă caută să o remedieze.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerea legislativă reprezintă unul dintre elementele programului de reformă economică de anvergură prezentat în Comunicarea (2010) 367 din 30 iunie 2010.

1.6. Durata și impactul financiar

( Propunere/inițiativă cu durată limitată

- ( Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

- ( Impact financiar din AAAA până în AAAA

( Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

- punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

- urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7. Modul(modurile) de gestionare preconizat(e)[9]

( Gestiune centralizată directă de către Comisie

( Gestiune centralizată indirectă , prin delegarea sarcinilor de execuție către:

- ( agenții executive

- ( organisme instituite de Comunități[10]

- ( organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public

- ( persoane cărora li se încredințează implementarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

( Gestiune partajată cu state membre

( Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

( Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2. MĂSURI DE GESTIONARE

2.1. Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

N/A

2.2. Sistemul de gestiune și control

2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

N/A

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (e)

N/A

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

N/A

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

Propunerea legislativă nu implică utilizarea de resurse umane sau financiare suplimentare.

- Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual | Linia bugetară | Tip de cheltuieli | Contribuție |

- Linii bugetare noi solicitate: Nu se aplică

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual | Linia bugetară | Tip de cheltuieli | Contribuție |

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: | Număr | [Rubrica…...….] |

milioane EUR (cu 3 zecimale)

3.2.3.2. Necesarul de resurse umane estimat

- ( Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

- ( Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

( Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) |

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) |

XX 01 01 02 (în delegații) |

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) |

10 01 05 01 (cercetare directă) |

( Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[21] |

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) |

XX 01 02 02 (AC, INT, TED, AL și END în delegații) |

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) |

Altă linie bugetară (a se preciza) |

TOTAL |

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari |

Personal extern |

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

- ( Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

- ( Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

- ( Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[24].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

- X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

- Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Articolul …. | | | | | | | | | |Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1] JO C , , p. .

[2] Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

[3] JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

[4] JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

[5] JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[6] JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

[7] ABM ( Activity-Based Management ): gestionarea pe activități – ABB ( Activity-Based Budgeting ): stabilirea bugetului pe activități.

[8] Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[9] Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[10] Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[11] CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[12] AELS: Asociația europeană a liberului schimb.

[13] Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[14] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[15] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[16] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[17] Realizările se referă la produsele și serviciile care urmează să fie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construite etc.).

[18] Astfel cum este descris în secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”

[19] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[20] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[21] AC = Agent contractual INT= personalul agenției ( Intérimaire) ; TED= Tineri experți delegați; AL= Agent local ; END= Expert național delegat;

[22] Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[23] În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[24] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[25] În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.

52010PC0523