[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 21.9.2010

COM(2010) 490 final

2010/0254 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman

EXPUNERE DE MOTIVE

Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman stabilește normele care reglementează compoziția, utilizarea denumirilor rezervate, specificațiile de producție și etichetarea produselor respective în scopul asigurării liberei lor circulații în interiorul Uniunii Europene.

Directiva 2009/106/CE a Comisiei din 14 august 2009[1] reprezintă prima măsură de modificare a Directivei 2001/112/CE, care introduce valorile Brix minime (conținutul de substanță uscată solubilă) pentru 18 sucuri de fructe reconstituite și piureuri de fructe reconstituite și specifică denumirile sub care trebuie comercializate sucurile de fructe obținute din concentrate. Această modificare a directivei se bazează pe standardele internaționale revizuite, în special pe Codex Alimentarius pentru sucuri și nectaruri de fructe (Codex Stan 247-2005), și pe Codul de bune practici al Asociației Europene a Producătorilor de Sucuri de Fructe (AIJN - l'Association de l’industrie des jus et nectars de fruits et de légumes ).

Prezenta propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului este a doua măsură de modificare a Directivei 2001/112/CE și are scopul de a încorpora mai multe prevederi ale standardului Codex Alimentarius, ținând seama, în același timp, de Codul de bune practici al AIJN. Această propunere de directivă, de natură tehnică, reafirmă distincția dintre sucul de fructe și sucul de fructe obținut din concentrat, simplifică dispozițiile privind restituirea gustului și a aromei, prevede retragerea zahărului din lista ingredientelor autorizate și include roșiile în lista fructelor utilizate pentru producerea sucurilor de fructe.

Piața sucurilor de fructe a Uniunii Europene reprezintă 10% din consumul total de băuturi nealcoolice. În ceea ce privește segmentarea acesteia, producția de suc de fructe din concentrat este predominantă față de producția directă de suc (87,6%, respectiv 12,4%). La nivelul pieței mondiale a sucurilor de fructe, singurul produs care înregistrează un volum semnificativ de schimburi comerciale este concentratul de fructe și de suc de fructe (în special suc de portocale) care provine, în cea mai mare parte, din Brazilia. În ceea ce privește sucul produs direct, țările Uniunii Europene se aprovizionează în principal de pe piața spaniolă și, de asemenea, din Brazilia.

Directiva propusă nu are implicații asupra bugetului Uniunii Europene.

Prezenta propunere de directivă va urma procedura legislativă ordinară prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și va ține seama, începând de acum, de redefinirea competențelor Comisiei (articolele 290 și 291 din tratat). În consecință, propunerea va modifica articolele 7 și 8 din directiva actuală incluzând toate măsurile de punere în aplicare în categoria actelor delegate.

2010/0254 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[2],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

1. În scopul stimulării liberei circulații a sucurilor de fructe și a anumitor produse similare în interiorul Uniunii Europene, Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman[4] a stabilit dispoziții specifice privind producția, compoziția și etichetarea produselor respective. Aceste norme trebuie să fie adaptate la progresul tehnic și să țină seama de evoluția standardelor internaționale în domeniu, în special a Standardului Codex pentru sucuri și nectaruri de fructe (Codex Stan 247-2005), adoptat de Comisia Codex Alimentarius în cadrul celei de-a douăzeci și opta sesiuni din 4-9 iulie 2005, și a Codului de bune practici al Asociației Europene a Producătorilor de Sucuri de Fructe (AIJN).

2. Standardul Codex sus-menționat stabilește, în special, factori de calitate și cerințe de etichetare pentru sucurile de fructe și produsele similare. Codul de bune practici al AIJN stabilește, de asemenea, factori de calitate pentru sucul de fructe obținut din concentrat și este utilizat la nivel internațional ca standard de referință pentru autoreglementare în industria sucurilor de fructe. Directiva 2001/112/CE trebuie aliniată, pe cât posibil, la aceste standarde.

3. Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora[5], în special articolul 7 alineatele (2) și (5), trebuie să se aplice sub rezerva anumitor condiții. Atunci când un produs este un amestec de suc de fructe și suc de fructe obținut din concentrat, acest lucru trebuie indicat în mod clar, la fel ca și atunci când un nectar de fructe este obținut integral sau parțial dintr-un produs concentrat. Lista ingredientelor care figurează pe etichetă trebuie să conțină atât denumirile sucurilor de fructe, cât și cele ale sucurilor de fructe obținute din concentrate, care au fost utilizate.

4. Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, actele delegate care adaptează elementele neesențiale ale Directivei 2001/112/CE la progresul tehnic și la evoluția recentă a standardelor internaționale în domeniu. Delegarea competențelor trebuie definită în mod explicit.

5. Directiva 2001/112/CE trebuie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1 Modificarea Directivei 2001/112/CE

Directiva 2001/112/CE se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 3, alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3) În cazul produselor obținute din două sau mai multe tipuri de fructe, cu excepția cazului în care se utilizează suc de lămâie sau suc de lămâie verde în conformitate cu condițiile stabilite în anexa I partea II punctul 2, denumirile produselor sunt însoțite de o listă a fructelor utilizate, enumerate în ordine descrescătoare în funcție de volumele de suc de fructe sau de piure incluse. În cazul produselor obținute însă din trei sau mai multe tipuri de fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită fie cu cuvintele „diverse fructe” sau cu un text similar, fie cu numărul tipurilor de fructe utilizate.

(4) Nectarurile și produsele specifice care figurează în anexa III pot fi îndulcite prin adaos de zaharuri sau de miere. Denumirile de comercializare trebuie să includă cuvintele „îndulcit” sau „cu adaos de zahăr”, urmate de precizarea cantității maxime de zahăr adăugat, calculat ca substanță uscată, exprimată în grame pe litru.”

(2) Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Eticheta sucului de fructe concentrat menționat în anexa I partea I punctul 2, care nu este destinat livrării către consumatorul final, include o mențiune care indică prezența și cantitatea adăugată de suc de lămâie, de suc de lămâie verde sau de agenți acidifianți autorizați de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari*. Această mențiune apare pe ambalaj, pe o etichetă aplicată pe ambalaj sau într-un document însoțitor.

* JO L 354, 31.12.2008, p. 16.”

(3) Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

În scopul adaptării prezentei directive la progresul tehnic și pentru a ține seama de evoluția standardelor internaționale în domeniu, Comisia poate adapta anexele prin intermediul unor acte delegate, cu excepția părții I din anexa I și a anexei II.

Atunci când i se deleagă competențe, Comisia acționează în conformitate cu procedura stabilită la articolul 7a.”

(4) Se inserează următorul articol 7a:

„Articolul 7a

(1) Comisiei i se conferă pentru o perioadă de timp nedeterminată competența de a adopta actele delegate menționate în prezenta directivă.

Imediat după ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(2) Delegarea competenței menționată la alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu.

Instituția care a inițiat o procedură internă pentru a decide în privința revocării delegării competențelor depune eforturi pentru a informa cealaltă instituție și Comisia într-un interval de timp rezonabil înainte de adoptarea deciziei finale, indicând competențele delegate care ar putea face obiectul revocării, precum și eventualele motive de revocare.

Prin decizia de revocare ia sfârșit delegarea competențelor indicate în decizia respectivă. Decizia de revocare intră în vigoare imediat sau la o dată ulterioară, specificată. Această decizie nu afectează valabilitatea actelor delegate intrate deja în vigoare. Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

3. Parlamentul European sau Consiliul pot obiecta față de un act delegat în termen de două luni de la data notificării acestuia. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, acest termen se prelungește cu o lună.

Dacă la expirarea termenului menționat nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au prezentat obiecții față de actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data prevăzută în actul respectiv.

Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și poate intra în vigoare înainte de expirarea termenului menționat dacă atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu intenționează să prezinte obiecții.

Dacă Parlamentul European sau Consiliul obiectează față de un act delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția care prezintă obiecții indică motivele pentru care obiectează față de actul delegat.”

(5) Articolul 8 se elimină.

(6) Anexele se înlocuiesc cu textul din anexa la prezenta directivă.

Articolul 2 Transpunere

1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de cel mult 18 luni de la intrarea în vigoare a acesteia. Statele membre comunică imediat Comisiei textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între actele respective și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

2. Statele membre transmit Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3 Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 4 Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele […] […]

ANEXĂ „ANEXA I

DENUMIRILE PRODUSELOR, DEFINIȚII ȘI CARACTERISTICI

I DEFINIȚII

1. a) Suc de fructe

Produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut din partea comestibilă a fructelor sănătoase și coapte, proaspete sau conservate prin refrigerare sau congelare, din una sau mai multe varietăți amestecate, care are culoarea, aroma și gustul caracteristice sucului fructului din care provine.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin procedee fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului.

În cazul citricelor, sucul de fructe trebuie să fie extras din endocarp. Sucul de lămâie verde poate fi obținut, totuși, din întregul fruct.

Unele sucuri pot fi obținute din fructe cu sâmburi, semințe și coajă, care nu sunt în mod obișnuit conținute în suc; sunt acceptate totuși părți sau componente ale sâmburilor, semințelor și cojii, care nu pot fi îndepărtate utilizând bunele practici de fabricație.

La producerea sucului de fructe, este autorizat amestecul de suc de fructe cu piure de fructe.

b) Suc de fructe obținut din concentrat

Produsul obținut prin reconstituirea sucului de fructe concentrat, definit în partea I punctul 2, cu apă potabilă care îndeplinește criteriile Directivei 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman*.

Conținutul de substanță uscată din produsul finit trebuie să respecte valorile Brix minime pentru suc reconstituit, specificate în anexa V.

Dacă sucul obținut din concentrat este produs dintr-un fruct nemenționat în anexa V, valoarea Brix minimă a sucului reconstituit este valoarea Brix a sucului extras din fructul utilizat la producerea concentratului.

În ceea ce privește coacăzele negre, guavele, mango și fructul pasiunii, valorile Brix minime se aplică numai sucului de fructe reconstituit și piureului de fructe reconstituit produse în Uniunea Europeană.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin procedee fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului.

Sucul trebuie să fie preparat prin procedee adecvate, prin care să se păstreze caracteristicile fizice, chimice, organoleptice și nutriționale esențiale ale unui tip mediu de suc din fructele respective.

La producerea sucului de fructe obținut din concentrat, este autorizat amestecul de suc de fructe și/sau de suc de fructe concentrat cu piure de fructe și/sau cu piure de fructe concentrat.

2. Suc de fructe concentrat

Produsul obținut din suc de fructe din una sau mai multe specii prin îndepărtarea fizică a unei anumite părți din conținutul de apă. În cazul în care produsul este destinat consumului direct, această parte este de minimum 50%.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin procedee fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului de fructe concentrat.

3. Suc de fructe extras cu apă

Produsul obținut prin difuzia în apă:

- a fructului cu pulpă întreg, al cărui suc nu poate fi extras prin procedee fizice, sau

- a fructului întreg deshidratat.

Astfel de produse pot fi concentrate și reconstituite. Conținutul de substanță uscată din produsul finit trebuie să respecte valorile Brix minime pentru suc reconstituit, specificate în anexa V.

4. Suc de fructe deshidratat/sub formă de praf

Produsul obținut din suc de fructe din una sau mai multe specii prin îndepărtarea fizică a, teoretic, întregului conținut de apă.

5. Nectar de fructe

Produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut prin adăugarea de apă și/sau de zaharuri și/sau de miere la produsele definite în partea I punctele 1, 2, 3 și 4, la piureul de fructe și/sau la piureul de fructe concentrat și/sau la un amestec din aceste produse și care, în plus, îndeplinește cerințele din anexa IV.

În cazul nectarurilor de fructe produse fără adaos de zahăr sau cu o valoare energetică scăzută, zaharurile pot fi înlocuite total sau parțial cu îndulcitori, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin procedee fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite nectarului de fructe.

II. INGREDIENTE, TRATAMENTE ȘI SUBSTANȚE AUTORIZATE

1. Compoziție

La prepararea sucurilor de fructe, a piureurilor de fructe și a nectarurilor de fructe, care poartă denumirea de produs a fructului respectiv sau denumirea utilizată în mod obișnuit a produsului, se utilizează speciile corespunzătoare denumirilor botanice enumerate în anexa V. În cazul speciilor de fructe neincluse în anexa V, se utilizează denumirea botanică sau denumirea comună corectă.

Valoarea Brix a sucului de fructe este cea a sucului care se extrage din fruct și nu poate fi modificată, cu excepția cazului în care se amestecă sucuri de fructe din aceeași specie.

Valorile Brix minime stabilite în anexa V nu țin seama de conținutul de substanță uscată al ingredientelor și aditivilor opționali încorporați.

2. Ingrediente autorizate

- Este permis adaosul de vitamine și minerale autorizate de Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare**.

- Aroma, pulpa și celulele restituite sucurilor de fructe, nectarurilor de fructe, sucurilor de fructe obținute din concentrate și sucurilor de fructe concentrate pot proveni de la aceeași specie de fructe.

- Numai în cazul sucului de struguri, pot fi restituite sărurile acizilor tartarici.

- Adaosul de zaharuri și/sau de miere este autorizat numai în cazul nectarurilor (până la 20% din greutatea totală a produsului finit) și al unor produse specifice menționate în anexa III.

- Pentru corectarea gustului acid, în cazul produselor definite în partea I punctele 1, 2, 3, 4 și 5, este autorizat adaosul de suc de lămâie și/sau de suc de lămâie verde și/sau de suc de lămâie concentrat și/sau de suc de lămâie verde concentrat, până la 3 g pe litru de suc, exprimat ca acid citric anhidru.

- Este autorizat dioxidul de carbon ca ingredient.

În sucul de roșii și în sucul de roșii obținut din concentrat pot fi adăugate sare, condimente și ierburi aromatice.

În cazul produselor specifice menționate în anexa III, este interzisă adăugarea în același timp, la același produs, a zaharurilor și a sucului de lămâie sau de lămâie verde, concentrat sau nu, sau a agenților acidifianți autorizați de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

3. Tratamente și substanțe autorizate

- Procedee de extragere mecanică.

- Procedee fizice uzuale, inclusiv extracția „in-line” cu apă (difuzia) a părții comestibile a fructelor, altele decât strugurii, pentru producerea sucurilor de fructe concentrate, cu condiția ca sucurile de fructe concentrate astfel obținute să îndeplinească cerințele prevăzute în partea I punctul 1.

- În cazul sucului de struguri, dacă s-a recurs la sulfitarea strugurilor cu dioxid de sulf, este autorizată desulfitarea prin procedee fizice, cu condiția ca, în produsul final, cantitatea totală de SO2 să nu depășească 10 mg/l.

- Preparate enzimatice: pectinaze (pentru descompunerea pectinei), proteinaze (pentru descompunerea proteinelor) și amilaze (pentru descompunerea amidonului), care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1332/2008.

- Gelatină comestibilă,

- Taninuri,

- Silicagel,

- Cărbune,

- Azot,

- Argile adsorbante (bentonită).

- Adjuvanți de filtrare inerți din punct de vedere chimic și agenți de precipitare (de exemplu perlit, diatomit spălat, celuloză, poliamidă insolubilă, polivinilpolipirolidon, polistiren) care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE***.

- Adjuvanți de adsorbție inerți din punct de vedere chimic care respectă cerințele directivelor privind materialele și articolele care intră în contact cu alimentele și care se utilizează pentru a reduce conținutul de limonoid și de naringin din sucul de citrice fără a afecta în mod semnificativ conținutul de glucozide limonoide, de acid, de zaharuri (inclusiv de oligozaharide) sau de minerale.

* JO L 330, 5.12.1998, p. 32.

** JO L 404, 30.12.2006, p. 26.

*** JO L 338, 13.11.2004, p. 4.

ANEXA II

DEFINIȚIILE MATERIILOR PRIME

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. Fructe

În sensul prezentei directive, roșiile sunt considerate fructe.

2. Piure de fructe

Produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut prin procedee fizice adecvate, precum pasarea, pisarea sau măcinarea părții comestibile a fructului întreg sau curățat de coajă, fără a îndepărta sucul.

Fructul trebuie să fie sănătos, suficient de copt și proaspăt sau conservat prin procedee fizice sau tratamente aplicate în conformitate cu dispozițiile în vigoare în Uniunea Europeană.

3. Piure de fructe concentrat

Produsul obținut din piure de fructe prin îndepărtarea fizică a unei anumite părți din conținutul de apă.

În cazul piureului de fructe concentrat, poate fi restituită aroma obținută prin procedee fizice adecvate, astfel cum se prevede în partea II punctul 3, și care provine în totalitate de la aceeași specie de fructe.

4. Aromă

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1334/2008, aromele destinate restituirii se obțin în cursul procesării fructului respectiv prin aplicarea unor procedee fizice adecvate. Aceste procedee fizice pot fi utilizate pentru a menține, a conserva sau a stabiliza calitatea aromei și includ, în special, stoarcerea, extracția, distilarea, filtrarea, adsorbția, evaporarea, fracționarea și concentrarea.

Aroma se obține din partea comestibilă a fructului; poate fi însă obținută și din ulei de coji de citrice presat la rece sau dintr-un compus de sâmburi.

5. Zaharuri

- zaharuri definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului*,

- sirop de fructoză,

- zaharuri derivate din fructe.

6. Miere

Produsul definit în Directiva 2001/110/CE a Consiliului**.

7. Pulpă sau celule

Produsele obținute din partea comestibilă a fructelor din aceeași specie, fără a îndepărta sucul. În plus, în cazul citricelor, pulpa sau celulele constau în veziculele cu suc extrase din endocarp.

* JO L 10, 12.1.2002, p. 53.

** JO L 10, 12.1.2002, p. 47.

ANEXA III

DENUMIRI SPECIALE PENTRU ANUMITE PRODUSE ENUMERATE ÎN ANEXA I

(a) „vruchtendrank”, pentru nectaruri de fructe;

(b) „Süßmost”;

Denumirea „Süßmost” se poate utiliza numai în asociere cu denumirile de produs „Fruchtsaft” sau „Fruchtnektar” pentru:

- nectarul de fructe obținut exclusiv din sucuri de fructe, din sucuri de fructe concentrate sau dintr-un amestec al acestor produse care nu pot fi consumate în stare naturală din cauza acidității lor naturale ridicate,

- sucul de fructe obținut din mere sau din pere, cu adaos de mere dacă este cazul, dar fără adaos de zahăr;

(c) „succo e polpa” sau „sumo e polpa”, pentru nectarurile de fructe obținute exclusiv din piure de fructe și/sau din piure de fructe concentrat;

(d) „æblemost”, pentru sucul de mere fără adaos de zahăr;

(e) - „sur … saft”, împreună cu denumirea (în limba daneză) a fructului utilizat, pentru sucurile fără adaos de zahăr obținute din coacăze negre, cireșe, coacăze roșii, coacăze albe, zmeură, căpșuni sau soc;

- „sød … saft” sau „sødet … saft”, împreună cu denumirea (în limba daneză) a fructului utilizat, pentru sucurile obținute din acest fruct, cu un adaos de zahăr mai mare de 200 g pe litru;

(f) „äpplemust”, pentru sucul de mere fără adaos de zahăr;

(g) „mosto”, sinonim pentru sucul de struguri;

(h) „seabuckthorn”, Hippophae rhamnoides L, pentru sucul de cătină albă.

ANEXA IV

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND NECTARURILE DE FRUCTE

Nectaruri de fructe obținute din | Conținutul minim de suc și/sau de piure (% din volumul produsului finit) |

I. Fructe cu suc acid, neconsumabil în stare naturală |

Fructul pasiunii | 25 |

Quito naranjillos | 25 |

Coacăze negre | 25 |

Coacăze albe | 25 |

Coacăze roșii | 25 |

Agrișe | 30 |

Sallow-thorn berries (Hippophae) | 25 |

Porumbe | 30 |

Prune | 30 |

Quetsches | 30 |

Scorușe | 30 |

Măceșe | 40 |

Vișine | 35 |

Alte cireșe | 40 |

Afine | 40 |

Soc | 50 |

Zmeură | 40 |

Caise | 40 |

Căpșuni | 40 |

Dude/Mure | 40 |

Merișoare, Răchițele | 30 |

Gutui | 50 |

Lămâi și lâmâi verzi | 25 |

Alte fructe din această categorie | 25 |

II. Fructe cu conținut scăzut de acid, cu pulpă abundentă sau foarte aromate, al căror suc nu poate fi consumat în stare naturală |

Mango | 25 |

Banane | 25 |

Guave | 25 |

Papaya | 25 |

Lychee | 25 |

Azerole (fructe de moșmon din Napoli) | 25 |

Soursop (Annona muricata) | 25 |

Nectaruri de fructe obținute din | Conținutul minim de suc și/sau de piure (% din volumul produsului finit) |

Bullock's heart sau custard apple (Annona reticulata) | 25 |

Sugar apples (Annona squamosa) | 25 |

Rodii | 25 |

Nuci de Cajou | 25 |

Prune spaniole (Spondia purpurea) | 25 |

Fructe Umbu (Spondia tuberoza aroda) | 25 |

Alte fructe din această categorie | 25 |

III. Fructe al căror suc poate fi consumat în stare naturală |

Mere | 50 |

Pere | 50 |

Piersici | 50 |

Citrice cu excepția lămâilor și a lămâilor verzi | 50 |

Ananas | 50 |

Roșii | 50 |

Alte fructe din această categorie | 50 |

ANEXA V

VALORILE BRIX MINIME PENTRU SUCUL DE FRUCTE RECONSTITUIT ȘI PENTRU PIUREUL DE FRUCTE RECONSTITUIT

Denumirea comună a fructului | Denumirea botanică | Valorile Brix minime pentru sucul de fructe reconstituit și pentru piureul de fructe reconstituit |

Măr* | Malus domestica Borkh. | 11,2 |

Caisă** | Prunus armeniaca L. | 11,2 |

Banană** | Musa x paradisiacal L. (cu excepția bananelor plantain) | 21,0 |

Coacăză neagră* | Ribes nigrum L. | 11,6 |

Strugure* | Vitis vinifera L. sau hibrizi Vitis labrusca L. sau hibrizi | 15,9 |

Grepfrut* | Citrus x paradise Macfad. | 10,0 |

Guavă** | Psidium guajava L. | 9,5 |

Lămâie* | Citrus limon (L.) Burm.f. | 8,0 |

Mango** | Manifera indica L. | 15,0 |

Portocală* | Citrus sinensis (L.) Osbeck | 11,2 |

Fructul pasiunii* | Passiflora edulis Sims | 13,5 |

Piersică** | Prunus persica (L.) Batsch var. persica | 10,0 |

Pară** | Pyrus communis L. | 11,9 |

Ananas* | Ananas comosus (L.) Merr. | 12,.8 |

Zmeură* | Rubus idaeus L. | 7,0 |

Vișină* | Prunus cerasus L. | 13,5 |

Căpșună* | Fragaria x ananassa Duch. | 7,0 |

Roșie | Lycopersicon esculentum, Mill. | 5,0 |

Mandarină* | Citrus reticulata Blanco | 11,2 |

Pentru produsele marcate cu un asterisc (*), produse sub formă de suc, se determină o densitate relativă minimă în raport cu apa la 20/20°C.

Pentru produsele marcate cu dublu asterisc (**), produse sub formă de piure, se determină numai o valoare Brix minimă, necorectată (fără corectarea acidității).”

[1] JO L 212, 15.8.2009, p. 42.

[2] JO C […], […], p. […].

[3] JO C […], […], p. […].

[4] JO L 10, 12.1.2002, p. 58.

[5] JO L 124, 25.5.2000, p. 66.