[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 17.6.2010

COM(2010)313 final

2010/0174 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de autorizare a României de a introduce o măsură specială de derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii În conformitate cu articolul 395 din directiva 2006/112/ce a consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (denumită în continuare „directiva TVA”), consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea comisiei, poate autoriza orice stat membru să aplice măsuri speciale de derogare de la respectiva directivă, în scopul simplificării procedurii de percepere a TVA sau al prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de fraudă. Prin scrisoarea înregistrată la secretariatul general al comisiei la 23 septembrie 2009, România a solicitat autorizarea de a introduce măsuri de derogare de la articolul 193 din directiva TVA. în conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din directiva TVA, comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 14 decembrie 2009, cu privire la cererea înaintată de România. printr-o scrisoare datată 17 decembrie 2009, comisia a informat România că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii. |

Contextul general Ca normă generală, articolul 193 din directiva TVA stipulează că persoana impozabilă care furnizează produse sau prestează servicii este în mod normal obligată la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA). Guvernul României dorește să aplice o procedură de taxare inversă, prin care persoanei impozabile beneficiare a bunurilor furnizate sau a serviciilor prestate îi revine obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată în următoarele situații: - furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii de către persoane impozabile care fac obiectul unei proceduri de insolvență, cu excepția comercianților cu amănuntul; - furnizarea de produse din lemn de către persoane impozabile – concret, masă lemnoasă pe picior, lemn de lucru rotund sau despicat, lemn de foc, produse din lemn, lemn ecarisat sau pelete de lemn, lemn în stare brută, lemn procesat sau semiprelucrat. În ceea ce privește persoanele impozabile care fac obiectul unei proceduri de insolvență, care furnizează bunuri și prestează servicii, acestea pot fi împiedicate de dificultăți financiare să își achite obligația de plată către autoritățile competente a taxei pe valoarea adăugată percepute pentru serviciile/produsele furnizate. pe de altă parte, beneficiarul, dacă este o persoană impozabilă, poate să deducă TVA suportată. nu se intenționează aplicarea taxării inverse în cazul furnizării de produse/prestării de servicii de către comercianții cu amănuntul care fac obiectul unei proceduri de insolvență, din cauza dificultăților practice cu care s-ar confrunta la aplicarea unei astfel de măsuri, mai concret din cauza dificultăților de identificare a statutului fiscal al clienților lor la punctul de vânzare. În România sectorul forestier deține o importanță economică deosebită. acesta reunește un număr semnificativ de comercianți, adesea revânzători și intermediari de talie mică, care de multe ori nu își respectă obligațiile de plată a TVA. clienții acestor furnizori sunt, în general, societăți mai mari, bine stabilite. Prezenta derogare va fi valabilă până la 31 decembrie 2013. |

REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultarea părților interesate |

Nu se aplică. |

Obținerea și utilizarea expertizei |

Nu a fost necesară consultarea experților externi. |

Evaluarea impactului Propunerea de decizie vizează combaterea unei eventuale evaziuni fiscale sau a evitării plății TVA, având în consecință un potențial impact economic pozitiv. Impactul va fi, în orice caz, limitat, datorită domeniului restrâns al derogării. |

ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acțiunii propuse Autorizarea României de a aplica o măsură de derogare de la articolul 193 din directiva TVA în ceea ce privește utilizarea unui mecanism de taxare inversă în cazul furnizării de bunuri și servicii de către persoane impozabile care fac obiectul unei proceduri de insolvență, cu excepția comercianților cu amănuntul, și în cazul furnizării de produse din lemn. |

Temeiul juridic Articolul 395 din directiva TVA. |

Principiul subsidiarității În conformitate cu articolul 395 din directiva TVA, un stat membru care dorește să introducă măsuri de derogare de la respectiva directivă trebuie să obțină autorizarea consiliului, sub forma unei decizii a consiliului. prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul (următoarele) motiv(e). |

Prezenta decizie se referă la o autorizație acordată unui stat membru la solicitarea acestuia și nu constituie nicio obligație. |

IMPLICAȚIILE BUGETARE

Implicațiile bugetare |

Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Uniunii. |

ELEMENTE FACULTATIVE

Clauza de reexaminare/revizuire/caducitate |

Propunerea conține o clauză de caducitate. |

2010/0174 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de autorizare a României de a introduce o măsură specială de derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[1], în special articolul 395 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

1. Prin scrisoarea înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 23 septembrie 2009, România a solicitat autorizarea de a introduce o măsură specială de derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE.

2. Prin scrisori datate 14 decembrie 2009, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea depusă de România. Printr-o scrisoare datată 17 decembrie 2009, Comisia a informat România că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii.

3. Articolul 193 din Directiva 2006/112/CE prevede, ca regulă generală, că persoana impozabilă care furnizează bunurile sau serviciile este obligată la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) către autoritățile fiscale.

4. Scopul derogării solicitate de România este ca, în două situații specifice, obligația de plată a TVA să revină beneficiarului bunurilor sau serviciilor furnizate. Prima situație inclusă este aceea în care persoanele impozabile furnizează produse din lemn, conform definiției din legislația națională. A doua situație este reprezentată de furnizarea de produse și/sau servicii de către persoane impozabile, cu excepția comercianților cu amănuntul, care fac obiectul unei proceduri de insolvență.

5. Societățile falimentare sunt adesea împiedicate de dificultăți financiare să se achite de obligațiile de plată a TVA către autoritățile competente pentru produsele și serviciile pe care le furnizează. Beneficiarul poate totuși, în principiu, să deducă TVA chiar dacă nu a fost achitată autorităților competente de către furnizor.

6. Deoarece pentru comercianții cu amănuntul este dificil să verifice statutul fiscal al clienților lor la punctul de vânzare, taxarea inversă nu trebuie să se aplice comercianților cu amănuntul care fac obiectul unei proceduri de insolvență.

7. De asemenea, România întâmpină probleme pe piața lemnului, din cauze naturii acesteia și a societăților implicate. Pe piața respectivă operează un număr mare de societăți de mici dimensiuni pe care autoritățile române le controlează cu dificultate. Forma cea mai răspândită de evaziune fiscală implică facturarea de către furnizor pentru produsele sau serviciile furnizate și apoi dispariția acestuia fără a plăti taxa către autoritățile competente, lăsând însă clientului o factură valabilă care poate fi utilizată pentru solicita deducerea taxei.

8. Desemnând beneficiarul ca persoană obligată la plata TVA în cazul furnizării de produse din lemn de către persoane impozabile și în cazul furnizării de produse și prestării de servicii de către persoane impozabile, cu excepția comercianților cu amănuntul, care fac obiectul unei proceduri de insolvență, derogarea înlătură dificultățile apărute fără a afecta suma totală a taxei datorate. Acest lucru are drept efect prevenirea anumitor tipuri de evaziune fiscală sau de evitare a plății taxelor.

9. Măsura este proporțională cu obiectivele urmărite, deoarece nu se intenționează aplicarea sa generală, ci numai pentru anumite operațiuni și sectoare specifice care pun probleme considerabile de taxare, de evaziune fiscală sau de evitare a plății taxelor.

10. Autorizația trebuie să fie valabilă pe o perioadă limitată și, prin urmare, trebuie să expire la 31 decembrie 2013. În lumina experienței acumulate până la data menționată, se poate efectua o evaluare pentru a stabili necesitatea de menținere sau nu a derogării.

11. Derogarea nu are un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE, România este autorizată să desemneze persoana impozabilă căreia îi sunt furnizate produsele sau serviciile prevăzute la articolul 2 din prezenta decizie drept persoana obligată la plata TVA:

Articolul 2

Derogarea prevăzută la articolul 1 se aplică la:

12. furnizarea de produse din lemn de către persoane impozabile;

13. furnizarea de produse sau prestarea de servicii de către persoane impozabile, cu excepția comercianților cu amănuntul, care fac obiectul unei proceduri de insolvență.

Produsele din lemn menționate la primul paragraf alineatul (1) includ masă lemnoasă pe picior, lemn de lucru rotund sau despicat, lemn de foc, produse din cherestea, lemn ecarisat sau pelete de lemn, lemn în stare brută, lemn procesat sau semiprelucrat.

Articolul 3

Prezenta decizie expiră la data de 31 decembrie 2013.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează României.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

[1] JO L 347, 11.12.2006, p. 1.