[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 9.4.2010

COM(2010)132 final

2010/0073 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind conturile economice și de mediu europene

(Text cu relevanță pentru SEE)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

1.1. Motivele și obiectivele propunerii

Conceptele Sistemului european de conturi (SEC) au mai multe obiective: pentru o gamă largă de utilizări, conceptele SEC sunt acceptate, deși au nevoie de completări pentru unele utilizări. Pentru unele nevoi specifice privind datele, de exemplu pentru analiza interacțiunii dintre mediu și economie, cea mai bună soluție este stabilirea de conturi satelit diferite.

În concluziile sale din iunie 2006, Consiliul European a invitat Uniunea Europeană și statele sale membre să extindă conturile naționale la aspectele esențiale ale dezvoltării durabile. Prin urmare, conturile naționale trebuie să fie completate cu o contabilitate economie-mediu integrată care furnizează date pe deplin coerente.

Se așteaptă ca propunerea să asigure modalitățile de a atinge următoarele trei obiective:

- Aplicarea ideilor prezentate în partea referitoare la conturile de mediu din noul capitol privind conturile satelit din viitorul SEC revizuit.

- Acordarea de prioritate producției regulate a unui set restrâns de conturi bazat pe Strategia europeană pentru contabilitatea de mediu (SECM 2008) revizuită, astfel cum a fost adoptată de Comitetul programului statistic în noiembrie 2008.

- Asigurarea faptului că Institutele naționale de statistică (INS) își mențin și, dacă este posibil, își extind activitatea în domeniul contabilității de mediu, având drept obiectiv principal furnizarea de date armonizate, actualizate și de calitate acceptabilă.

Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că INS dispun de resursele adecvate pentru elaborarea conturilor economice și de mediu.

1.2. Contextul general

După Tratatul de la Amsterdam, politica de mediu și de dezvoltare durabilă a devenit mai importantă din punctul de vedere al agendei politice, punând accentul pe integrarea politicilor de mediu și economice și a preocupărilor legate de mediu în alte domenii politice. La nivelul UE, printre inițiativele politice esențiale, importante pentru conturile de mediu, se numără Al șaselea program de acțiune pentru mediu, strategia de dezvoltare durabilă a UE și diverse inițiative politice sectoriale referitoare la procesul de la Cardiff. Domeniile principale includ schimbările climatice, transportul durabil, natura și biodiversitatea, sănătatea și mediul, utilizarea resurselor naturale și gestionarea deșeurilor, precum și dimensiunea internațională a dezvoltării durabile. Indicatorii structurali, elaborați pentru a monitoriza progresul referitor la realizarea obiectivelor de la Lisabona au fost extinși prin adăugarea de indicatori de mediu.

Atât timp cât statisticile primare sunt incomplete, contabilitatea de mediu poate juca un rol util, oferind un cadru și proceduri de estimare pentru datele care lipsesc, de exemplu pe baza surselor nestatistice.

Utilizatorii acordă o mare importanță analizei și aplicațiilor conturilor de mediu în modelarea și stabilirea de previziuni/perspective, pentru pregătirea atât a propunerilor politice, cât și a rapoartelor privind aplicarea politicilor și a impactului lor. Exemple în acest sens sunt elaborarea politicilor fiscale referitoare, de exemplu, la schimbările climatice și modalitățile de utilizare a energiei sau evaluarea efectelor comerțului internațional asupra emisiilor și asupra utilizării resurselor.

Necesitățile utilizatorilor pot fi oarecum diferite de la o țară la alta, reflectând resurse naturale și atuuri legate de mediu ale țării sau priorități politice naționale specifice, însă principalele componente standard ale conturilor de mediu sunt similare: conturi referitoare la resurse naturale selecționate, conturi referitoare la emisii atmosferice și energie, conturi referitoare la fluxuri de materiale, cheltuieli, activități și taxe legate de mediu.

1.3. Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

În 1994, Comisia Europeană a identificat principalele linii de acțiune privind dezvoltarea unui cadru pentru o contabilitate națională ecologică, bazată pe sateliți ai conturilor naționale[1]. De atunci, Eurostat, în colaborare cu birourile de statistică ale statelor membre și cu sprijinul financiar al DG Mediu, sprijină țările din Europa la colectarea de date prin intermediul unor studii pilot.

Datele legate de conturile de mediu sunt prezentate sub formă de raport către Eurostat în moduri diferite. Obligatoriu:

- unele date privind cheltuielile legate de mediu, în funcție de ramura industrială, sunt colectate în cadrul regulamentului privind statisticile structurale de întreprindere[2].

- Datele transmise către Eurostat în cadrul regulamentului SEC 95[3] cu privire la conturile naționale (de exemplu, tabele resurse-utilizări, tabele intrări-ieșiri, COFOG și statistici fiscale)

Conform unui acord informal, datele privind conturile de mediu compilate de INS sunt transmise în mod regulat către Eurostat (în fiecare an sau o dată la doi ani) prin intermediul:

- Chestionarului comun Eurostat/OCDE (cheltuieli și venituri legate de protecția mediului)

- Unui chestionar diferit privind conturile referitoare la fluxurile de materiale la scară economică

- Unui chestionar diferit privind conturile referitoare la emisiile atmosferice

- Unui chestionar diferit privind taxele legate de mediu în funcție de ramura industrială

Decizia nr. 1578/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 privind programul statistic comunitar pentru perioada 2008-2012 se referă, în mod clar, la necesitatea de a dispune de statistici și de conturi de înaltă calitate în domeniul mediului. În plus, în cadrul principalelor inițiative pentru 2008-2012[4] se afirmă „dezvoltarea, dacă este cazul, a temeiurilor juridice corespunzătoare domeniilor strategice ale culegerii datelor de mediu, care nu sunt reglementate, în prezent, prin acte juridice.”

1.4. Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului este consacrată la articolul 3 din tratat.

Al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu[5] a confirmat că informațiile fiabile privind starea mediului, privind tendințele, presiunile și factorii principali pentru schimbările de mediu sunt esențiale pentru elaborarea și punerea în aplicare a unei politici eficace și, în mod mai general, pentru responsabilizarea cetățenilor.

Prezenta propunere este coerentă cu prioritățile Comisiei.

2. CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI

2.1. Consultarea părților interesate

Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților

Propunerea a fost discutată cu cei care elaborează date în cadrul Sistemului Statistic European și cu serviciile Comisiei (DG ENV, CCC - Centrul Comun de Cercetare, Agenția Europeană de Mediu), prin intermediul consultărilor scrise, în grupurile de lucru și grupurile operative relevante și cu directorii responsabili de statisticile și conturile de mediu.

Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare

Prezenta propunere este rezultatul unor negocieri intense între toate părțile interesate.

2.2. Obținerea și utilizarea expertizei

Domenii științifice/de expertiză vizate

Reprezentanții naționali și ai Comisiei (DG ENV, CCC - Centrul Comun de Cercetare, Agenția Europeană de Mediu) în cadrul reuniunilor grupului operativ „Conturi referitoare la fluxul de materiale”, ale grupurilor de lucru privind „Conturile de mediu” și „Statisticile privind cheltuielile legate de mediu” ale DG Eurostat, precum și ale directorilor pe tema „Statisticilor și conturilor de mediu” erau toți experți informați în legătură cu legislația existentă, sistemele naționale de colectare și compilare de conturi și statistici de mediu, precum și noile tendințe din domeniul elaborării contabilității de mediu.

Metodologia utilizată

Pe parcursul procesului de pregătire, experții au contribuit la reuniunile grupului operativ, ale grupurilor de lucru și ale directorilor pe tema statisticilor și conturilor de mediu, precum și la consultările scrise.

Principalele organizații consultate/principalii experți consultați

Principalii experți proveneau din cadrul Institutelor naționale de statistică, ale ministerelor și agențiilor de mediu, precum și din cadrul DG ENV, CCC - Centrul Comun de Cercetare și al Agenției Europene de Mediu.

Sinteza avizelor primite și luate în considerare

Răspunsurile primite au fost foarte pozitive și cooperante. Nu s-a menționat existența vreunor riscuri potențial grave, cu consecințe ireversibile.

Mijloacele utilizate pentru a face publice avizele experților

Documentele de lucru și procesele-verbale ale reuniunilor grupului operativ, ale grupurilor de lucru și ale directorilor pe tema statisticilor și conturilor de mediu sunt disponibile prin intermediul CIRCA.

2.3. Analiza efectelor și a consecințelor

Au fost identificate două opțiuni:

- Opțiunea 1: continuarea acordului informal, ca până acum

- Opțiunea 2: stabilirea unei baze juridice pentru a sprijini colectarea de date privind conturile economice și de mediu.

2.3.1. Opțiunea 1: continuarea acordului informal, ca până acum.

Efecte și consecințe pentru cetățeni și gospodării

Nu se așteaptă efecte sau consecințe directe. Cetățenii și gospodăriile vor fi afectați indirect de faptul că responsabilii politici vor continua să utilizeze informații dispersate și incomplete, ceea ce face ca activitatea lor să fie mai fragmentată și mai puțin coordonată cu informațiile referitoare la economie și societate.

Efecte și consecințe pentru întreprinderi

Nu se așteaptă efecte sau consecințe directe. Întreprinderile vor fi afectate indirect de faptul că responsabilii politici au continuat să utilizeze informații dispersate și incomplete, bazându-și deciziile pe acestea.

Efecte și consecințe pentru statele membre

În cel mai bun caz, în situația actuală, care se bazează pe un acord informal, fără nicio bază juridică, datele vor continua să fie la nivelul actual, cu lacune din punct de vedere al calității și disponibilității sau, ceea ce este chiar mai probabil, datele vor deveni mai puțin disponibile. În legătură cu studiul „Conturi de mediu în Europa – Situația actuală a activității recente (Environmental Accounts in Europe – State of play of recent work)” efectuat pentru Comisie în 2007, mai multe țări și-au exprimat clar intenția de a acorda prioritate, în țara lor, aproape exclusiv, raportării necesare din punct de vedere juridic și încetării compilării datelor stabilite și raportate în temeiul acordurilor informale, din cauza lipsei cerințelor juridice. Din motive de constrângeri bugetare, acest lucru ar fi adevărat, de asemenea, pentru statisticile bine stabilite ale conturilor de mediu.

Efecte și consecințe pentru politicile la nivelul Uniunii Europene

Este tot mai necesar să se stabilească o legătură între informațiile privind mediul și cele privind economia. În cadrul mai multor planuri de acțiune și strategii ale UE sunt necesare evaluări integrate. Evaluarea strategiilor de mediu se poate realiza numai dacă sunt disponibile date fiabile. Situația actuală, care se bazează pe acordul informal, nu garantează date de calitate corespunzătoare, actualizate și complete pentru efectuarea corespunzătoare a acestei evaluări.

Dacă se rămâne în cadrul acordului informal, există riscul ca datele care lipsesc să fie estimate și colectate în altă parte, pe bază ad-hoc, de fiecare dată când cererile politice solicită informații cu privire la relația dintre economie și mediu. Astfel, în condițiile actuale, posibilitățile de a construi o bază de cunoștințe și de a furniza date corespunzătoare pentru a răspunde cererilor politicii vor fi limitate.

2.3.2. Opțiunea 2: stabilirea unei baze juridice pentru a sprijini colectarea de date privind conturile economice și de mediu

Efecte și consecințe pentru cetățeni și gospodării

Nu se așteaptă efecte sau consecințe directe. Cetățenii și gospodăriile vor fi afectați indirect de faptul că responsabililor politici le-au fost furnizate informații de calitate mai bună, bazându-și deciziile pe acestea.

Efecte și consecințe pentru întreprinderi

Pot exista unele cazuri în care va fi necesară tratarea de date confidențiale.

Contabilitatea de mediu se referă, în principal, la reorganizarea datelor existente, nu la colectarea de noi statistici de la întreprinderi.

Pentru cele trei module preconizate în prezentul regulament, și anume conturile referitoare la emisiile atmosferice, taxele referitoare la mediu, în funcție de activitățile economice și conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, datele necesare sunt compilate pe baza obligațiilor deja stabilite în ceea ce privește raportarea. De exemplu, conturile referitoare la emisiile atmosferice se bazează pe datele elaborate pentru inventarele emisiilor atmosferice (în temeiul CCONUSC și CLRTAP menționate în anexa I). Datele din al doilea modul privind taxele referitoare la mediu sunt derivate pe baza statisticilor fiscale și a statisticilor finanțelor publice, precum și pe baza datelor fiscale din conturile naționale. În cele din urmă, datele necesare pentru conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică sunt derivate din statisticile referitoare la agricultură, cele referitoare la producția industrială și cele referitoare la comerț.

Astfel, adoptarea prezentului regulament nu ar trebui să aibă drept rezultat noi cerințe majore de raportare pentru întreprinderi.

Efecte și consecințe pentru statele membre

Conturile de mediu nu necesită, în general, colectarea de noi date, însă creează utilizări suplimentare pentru conturile naționale de date (de exemplu, tabelele resurse-utilizări și intrări-ieșiri), pentru statisticile referitoare la mediu și pentru alte domenii ale statisticii. Datele primare necesare, pe lângă cele din conturile naționale, sunt cele referitoare la mediu, energie, transport, silvicultură, pescuit, inventare ale emisiilor atmosferice și alte statistici, precum și alte date deținute de ministere, instituțiile specializate și agențiile de mediu.

Pe baza răspunsurilor la studiul „Conturi de mediu - Situația actuală a activității recente (Environmental Accounts – State of play of recent work)”, efectuat pentru Eurostat în 2007, unele țări din Europa au declarat că, în absența unei baze juridice europene, care să le ofere dreptul juridic de a reclama resursele necesare pentru realizarea acestei cerințe, conturile europene nu vor fi dezvoltate, nici măcar continuate.

Efecte și consecințe pentru politicile la nivelul Uniunii Europene

Evaluarea politicii europene de mediu și a strategiilor sale tematice se poate realiza în mod serios numai dacă sunt disponibile date fiabile. Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale solicită, în mod clar, date pentru a elabora indicatori privind decuplarea creșterii economice de presiunile naturale și de indicatorii referitori la impactul asupra mediului. Acești indicatori se bazează pe date care sunt colectate în prezent în cadrul unui acord informal. Necesitatea unei coerențe și regularități în producția și raportarea conturilor de mediu ar ameliora calitatea statisticilor. Până acum, datele utilizate pentru unul din indicatorii structurali și trei din indicatorii dezvoltării durabile nu utilizau datele raportate la nivel național, fiind elaborate pornind de la baze de date internaționale (de exemplu, FAO, Națiunile Unite). În 2009, datele pentru rapoartele privind indicatorii au utilizat, pentru prima oară, datele raportate la nivel național furnizate în cadrul acordului actual referitor la colectarea, pe bază de voluntariat, de date.

Pe de altă parte, alte politici ale UE (de exemplu, referitoare la reciclare și prevenirea generării de deșeuri, la emisii atmosferice și schimbări climatice, precum și la consumul și producția durabile) ar fi mult mai bine monitorizate dacă ar exista date de bună calitate care să stabilească o legătură între mediu și economie. Aceste date pot fi colectate în cadrul conturilor de mediu, însă este necesar ca fiecare țară să participe și ca armonizarea să fie garantată pe deplin. O bază juridică corespunzătoare pentru această colectare de date poate garanta aceste cerințe.

Sunt așteptate, de asemenea, următoarele beneficii: colectarea de date într-un domeniu important la nivelul UE, vizibilitate crescută a conturilor de mediu ca instrument pentru monitorizarea politicilor care analizează posibilitatea de a stabili o legătură între datele referitoare la mediu și cele economice, precum și posibilitatea de a profita de actuala revizuire a SCN / SEC și de a crea sinergii pentru colectarea datelor.

2.3.3. Rezumatul riscurilor de a menține status quo

Dacă nu se pune în aplicare opțiunea 2, sunt identificate următoarele riscuri:

- Riscul ca datele să nu fie colectate în mod corespunzător pentru a furniza estimări la nivelul UE și riscul absenței unui set de date finale și complete disponibile privind conturile de mediu. Acest lucru ar avea drept rezultat informații incomplete privind legăturile dintre mediu și economie.

- Riscul ca analiza să se efectueze pe baza datelor neoficiale. Aceasta include riscul că alți actori vor estima informațiile privind legăturile dintre mediu și economie și vor face ceea ce Eurostat și Sistemul Statistic European ar trebui să facă într-un mod mai sistematic și mai armonizat.

- Riscul ca Uniunea Europeană să nu fie recunoscută ca un actor principal la nivel mondial în domeniul conturilor de mediu. Există riscul ca efortul depus până în prezent să fie irosit fără niciun beneficiu final clar.

2.3.4. Opțiunea preferată

Alegerea între a continua colectarea datelor privind conturile de mediu utilizând un acord informal sau cu sprijinul legislației UE indică în mod clar a doua opțiune ca fiind cea care are cele mai bune rezultate.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1. Rezumatul acțiunii propuse

Obiectivul prezentului regulament este de a stabili un cadru comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice și de mediu europene.

3.2. Temeiul juridic

Articolul 338 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene constituie temeiul juridic al statisticilor europene. În conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul European și Consiliul adoptă măsuri pentru elaborarea de statistici, atunci când este necesar, privind rezultatele activităților Uniunii. Articolul respectiv stabilește cerințele referitoare la elaborarea de statistici europene, menționând că acestea trebuie să respecte standardele de imparțialitate, fiabilitate, obiectivitate, independență științifică, rentabilitate și confidențialitate statistică.

3.3. Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu este de competența exclusivă a Uniunii Europene.

Obiectivul acțiunii propuse, respectiv colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice și de mediu europene nu poate fi îndeplinit în mod suficient de statele membre și, prin urmare, poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii Europene pe baza unui act juridic al Comunității, deoarece numai Comisia poate coordona armonizarea necesară a informațiilor statistice la nivel comunitar, în vreme ce colectarea datelor și compilarea conturilor economice și de mediu comparabile pot fi organizate de statele membre. În consecință, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din tratat.

3.4 Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul (următoarele) motiv(e):

În conformitate cu principiul proporționalității, prezentul regulament se limitează la cerințele minime pentru îndeplinirea obiectivului său și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop. Prezentul regulament nu specifică mecanismele de colectare a datelor pentru fiecare stat membru, ci definește doar datele care trebuie furnizate pentru a asigura o structură și un calendar armonizate.

Pentru majoritatea domeniilor, statele membre nu sunt obligate să efectueze nicio schimbare referitoare la compilarea conturilor economice și de mediu, pentru care se colectează deja date la nivelul UE, în temeiul acordurilor informale. În unele domenii, ar putea exista o modificare a raportării anchetei care ar putea afecta întreprinderile. Cu toate acestea, contabilitatea de mediu se referă, în principal, la reorganizarea datelor existente, nu la colectarea de noi statistici de la întreprinderi. De fapt, conturile de mediu nu necesită, în general, colectarea de noi date, însă creează utilizări suplimentare pentru conturile naționale de date (de exemplu, tabelele resurse-utilizări și intrări-ieșiri), pentru statisticile referitoare la mediu și pentru alte domenii ale statisticii.

3.5. Alegerea instrumentelor

Instrumentele propuse: Regulament

Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul (următoarele) motiv(e).

Alegerea instrumentului adecvat depinde de scopul legislativ. Având în vedere necesarul de informații la nivel european, tendința statisticilor europene a fost de a folosi mai curând regulamentele decât directivele pentru acte de bază. Este preferabil un regulament întrucât acesta stabilește aceeași legislație pe întreg teritoriul UE, garantând aplicarea ei exactă și completă de către statele membre. El se aplică direct, ceea ce înseamnă că nu este nevoie să fie transpus în legislația națională. În schimb, directivele, al căror scop este armonizarea legislațiilor naționale, sunt obligatorii pentru statele membre în ceea ce privește obiectivele lor, dar lasă autorităților naționale libertatea de a alege forma și metodele folosite pentru îndeplinirea acestor obiective. Ele trebuie, de asemenea, să fie transpuse în legislația națională. Folosirea unui regulament este în conformitate cu alte acte juridice în materie de statistică adoptate începând cu anul 1997.

4. IMPLICAțIILE BUGETARE

Colectarea datelor nu are implicații pentru bugetul comunitar.

5. Informații suplimentare

Documentul propus vizează un aspect ce ține de Spațiul Economic European și, prin urmare, ar trebui extins la Spațiul Economic European.

2010/0073 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind conturile economice și de mediu europene

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea propunerii parlamentelor naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

1. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea „acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului”.

2. Al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu[6] a confirmat că informațiile fiabile privind starea mediului, privind tendințele, presiunile și factorii principali pentru schimbările de mediu sunt esențiale pentru elaborarea și punerea în aplicare a unei politici eficace și, în mod mai general, pentru responsabilizarea cetățenilor.

3. Decizia nr. 1578/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 privind programul statistic comunitar pentru perioada 2008-2012[7] se referă, în mod clar, la necesitatea de a dispune de statistici și de conturi de înaltă calitate în domeniul mediului. În plus, în cadrul principalelor inițiative pentru 2008-2012 se afirmă că ar trebui dezvoltate, dacă este cazul, temeiurile juridice corespunzătoare domeniilor strategice ale culegerii datelor de mediu, care nu sunt reglementate, în prezent, prin acte juridice.

4. Necesitatea de a completa indicatorii care există deja cu date care includ aspecte de mediu și sociale în scopul de a permite elaborarea de politici mai coerente și mai globale a fost recunoscută în Comunicarea COM(2009) 433 a Comisiei din august 2009 referitoare la PIB și dincolo de acesta. În acest sens, conturile de mediu reprezintă o modalitate de monitorizare a presiunilor exercitate de economie asupra mediului și de explorare a modului în care acestea ar putea fi atenuate. În conformitate cu principiile dezvoltării durabile și cu de a dorința de a realiza o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, integrate în strategia de la Lisabona și în diferite inițiative majore, elaborarea unui cadru de date care include în mod coerent aspecte de mediu împreună cu cele economice devine cu atât mai imperativă.

5. Sistemul european de conturi (SEC), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naționale și regionale din Comunitate[8] (denumit în continuare „SEC 95”), conform Sistemului de conturi naționale (SCN), adoptat de Comisia de statistică a Organizației Națiunilor Unite în februarie 1993, constituie principalul instrument al statisticii economice a UE și a multor indicatori economici (inclusiv PIB). Cadrul SEC poate fi utilizat pentru a analiza și a evalua diverse aspecte ale economiei (de exemplu, structura sa, părțile sale specifice, evoluția sa de-a lungul timpului); cu toate acestea, pentru unele nevoi specifice privind datele, cum ar fi analiza interacțiunii dintre mediu și economie, cea mai bună soluție este stabilirea de conturi satelit diferite.

6. În concluziile sale din iunie 2006, Consiliul European a invitat Uniunea Europeană și statele sale membre să extindă conturile naționale la aspectele esențiale ale dezvoltării durabile. Prin urmare, conturile naționale ar trebui completate cu conturi economice și de mediu integrate care furnizează date pe deplin coerente.

7. Conturile satelit permit extinderea capacității analitice a contabilității naționale la domenii selecționate de preocupare socială, cum ar fi presiunile exercitate de activitatea umană asupra mediului, într-un mod flexibil, fără să încarce excesiv sau să perturbe sistemul central.

8. Sistemul de conturi economice și de mediu integrate, elaborat în mod colectiv de Națiunile Unite, Comisia Europeană, FMI, OCDE și Banca Mondială este un sistem satelit al SCN. El reunește într-un cadru comun informații economice și de mediu pentru a măsura contribuția mediului în contextul economiei și impactul economiei asupra mediului. El oferă responsabililor politici indicatori și statistici descriptive pentru a monitoriza aceste interacțiuni, precum și o bază de date pentru planificarea strategică și analiza politicilor în scopul de a identifica modalități de dezvoltare mai durabile.

9. Sistemul de conturi economice de mediu integrate sintetizează și integrează cât se poate de mult diferitele categorii ale conturilor de mediu. În general, toate aceste categorii lărgesc conceptele existente ale SCN referitoare la cost, formarea de capital și stocarea de capital, completându-le cu date suplimentare în termeni fizici în scopul de a integra costul de mediu și utilizarea resurselor naturale în producție sau modificându-le prin integrarea acestor efecte în termeni monetari. În cadrul acestei orientări generale, cele câteva categorii existente se diferențiază considerabil în ceea ce privește metodologia și preocupările de mediu abordate.

10. Comisia și-a prezentat prima strategie privind „contabilitatea ecologică” în 1994[9]. De atunci, Comisia (Eurostat) și statele membre au elaborat și au testat metode contabile astfel încât acum mai multe state membre furnizează în mod regulat primele seturi de conturi de mediu. Cele mai comune sunt conturile fluxurilor fizice ale emisiilor atmosferice (inclusiv gazele cu efect de seră) și conturile referitoare la consumul de materiale, alături de conturile monetare referitoare la cheltuielile și taxele de protecție a mediului.

11. Unul din obiectivele pentru perioada care face obiectul programului statistic comunitar pentru perioada 2008-2012 este de a lua inițiative pentru a înlocui acordurile printr-o legislație europeană în anumite domenii de elaborare regulată a statisticilor europene care au ajuns la o maturitate suficientă.

12. Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene[10] prevede un cadru de referință pentru conturile economice și de mediu europene. În special, acesta impune respectarea principiilor de independență profesională, imparțialitate, obiectivitate, fiabilitate, confidențialitate statistică și raport cost-eficacitate.

13. Deoarece diferitele seturi de conturi economice și de mediu sunt în curs de elaborare și în etape diferite de dezvoltare, ar trebui adoptată o structură modulară care să ofere flexibilitatea adecvată.

14. Ar trebui stabilit un program de studii pilot pentru a îmbunătăți calitatea raportării și a datelor, pentru a ameliora metodologiile și pentru a pregăti dezvoltarea ulterioară.

15. Comisia ar trebui să aibă dreptul de a acorda derogări statelor membre atunci când se impun adaptări majore ale sistemelor naționale de statistică ale acestora.

16. Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea unui cadru juridic comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice și de mediu europene nu poate fi suficient realizat de către statele membre și poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu se extinde dincolo de ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

17. Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei[11].

18. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în scopul de a adapta modulele la evoluțiile mediului, economice și tehnice, precum și de a furniza orientări metodologice.

19. A fost consultat Comitetul Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice și de mediu europene în scopul de a crea conturi economice și de mediu ca și conturi satelit ale SEC 95, furnizând metodologia, standardele comune, definițiile, clasificările și normele contabile destinate a fi utilizate pentru compilarea conturilor economice și de mediu.

Articolul 2

Definiții

În înțelesul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1) „ emisii atmosferice ” înseamnă fluxul fizic de materiale gazoase sau granulate din sistemul economic (procese de producție sau de consum) către atmosferă, care face parte din sistemul de mediu;

(2) „ taxă referitoare la mediu ” înseamnă o taxă a cărei bază este o unitate fizică (sau o aproximare a acesteia) a ceva care are un impact negativ specific dovedit asupra mediului, care trebuie să includă doar tranzacțiile identificate de către conturile naționale drept taxă;

(3) „ conturi referitoare la fluxul de materiale la scară economică (CFM – SC) ” înseamnă compilații coerente ale ansamblului intrărilor de materiale în economiile naționale, schimbărilor stocului de materiale în cadrul economiei și ieșirilor de materiale către alte economii sau către mediu.

Articolul 3

Module

1. Conturile de mediu care urmează să fie compilate în conformitate cu cadrul comun menționat la articolul 1 sunt grupate în următoarele module:

(a) un modul pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice, astfel cum s-a stabilit în anexa I;

(b) un modul pentru taxele referitoare la mediu, în funcție de activitățile economice, astfel cum s-a stabilit în anexa II;

(c) un modul pentru conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, astfel cum s-a stabilit în anexa III.

2. Fiecare modul conține următoarele informații:

(a) obiectivele pentru care trebuie să fie compilate conturile;

(b) acoperirea conturilor;

(c) lista caracteristicilor pentru care trebuie compilate și transmise datele;

(d) primul an de referință, frecvența și termenele transmisiei pentru compilarea conturilor;

(e) tabelele de raportare;

(f) durata maximă a perioadelor de tranziție menționate la articolul 8, în cursul căreia Comisia poate acorda derogări.

3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 9, în scopul de a adapta modulele la evoluțiile mediului, economice și tehnice, precum și de a furniza orientări metodologice.

Articolul 4

Studii pilot

1. Comisia stabilește un program de studii pilot care urmează să fie realizat de statele membre, pe bază de voluntariat, în scopul de a dezvolta calitatea raportării și a datelor, de a stabili serii cronologice lungi și de a dezvolta metodologia.

2. Rezultatele studiilor pilot sunt evaluate și publicate de către Comisie, ținând seama de beneficiile disponibilității datelor în raport cu costul colectării și cu sarcina de răspuns. Pe baza concluziilor studiilor pilot, Comisia adoptă actele delegate necesare în conformitate cu articolul 9.

Articolul 5

Colectarea datelor

1. Statele membre colectează datele necesare pentru observarea caracteristicilor modulelor menționate la articolul 3 alineatul (2).

2. Statele membre colectează datele necesare utilizând o combinație a diferitelor surse precizate mai jos, aplicând principiul simplificării administrative:

(a) anchete;

(b) proceduri de estimare statistică în cazul în care unele caracteristici nu au fost observate în cazul tuturor unităților;

(c) surse administrative.

3. Statele membre informează Comisia și furnizează detalii referitoare la metodele utilizate și la calitatea datelor obținute din sursele enumerate la alineatul (2).

Articolul 6

Transmiterea către Comisie (Eurostat)

1. Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele prevăzute în anexe, inclusiv datele confidențiale, la termenele prevăzute în anexe.

2. Datele sunt transmise într-un format tehnic corespunzător, care este prevăzut în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 12 alineatul (2).

Articolul 7

Evaluarea calității

1. În sensul prezentului regulament, datelor care trebuie transmise li se aplică criteriile de calitate menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

2. Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) un raport privind calitatea datelor transmise.

3. În cadrul aplicării criteriilor de calitate menționate la alineatul (1) datelor acoperite de prezentul regulament, modalitățile, structura și periodicitatea rapoartelor de calitate se definesc în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 12 alineatul (2).

4. Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor transmise.

Articolul 8

Derogări

1. Comisia poate acorda derogări statelor membre pe durata perioadelor de tranziție menționate în anexe, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 12 alineatul (2), în măsura în care sistemele naționale de statistică necesită adaptări majore.

2. În acest scop, statul membru în cauză prezintă Comisiei o cerere justificată corespunzător cel târziu după trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 9

Exercitarea delegării

1. Puterea de a adopta actele delegate menționate la articolul 3 alineatul (3) și la articolul 4 alineatul (2) îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată.

2. Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.

3. Puterea de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 10 și 11.

Articolul 10

Revocarea delegării

1. Delegarea puterii menționată la articolul 3 alineatul (3) și la articolul 4 alineatul (2) poate fi revocată de către Parlamentul European sau de către Consiliu.

2. Instituția care a inițiat o procedură internă pentru a lua o decizie referitoare la revocarea delegării puterii informează Comisia și pe celălalt legiuitor cel târziu cu o lună înainte de a se lua o decizie finală, precizând puterea delegată care ar putea face obiectul revocării și motivele oricărei astfel de revocări.

3. Decizia de revocare pune capăt delegării puterii specificate în decizia respectivă. Ea intră în vigoare imediat sau la o dată ulterioară precizată în decizie și nu afectează validitatea actelor delegate deja în vigoare. Aceasta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 11

Obiecții la actele delegate

1. Parlamentul European sau Consiliul poate obiecta la un act delegat în termen de două luni de la data notificării. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, această perioadă poate fi extinsă cu o lună.

2. Dacă, la expirarea perioadei respective, nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a obiectat la actul delegat sau dacă, înainte de data respectivă, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că au luat decizia de a nu ridica obiecții, actul delegat intră în vigoare la data indicată în dispozițiile sale.

3. Dacă Parlamentul European sau Consiliul obiectează la un act delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția care obiectează indică motivele pentru care obiectează la actul delegat.

Articolul 12

Comitetul

1. Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din respectiva decizie se stabilește la trei luni.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA EMISIILE ATMOSFERICE

SECȚIUNEA 1

Obiective

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează și prezintă datele cu privire la emisiile atmosferice într-un mod compatibil cu conturile naționale. Ele înregistrează emisiile atmosferice ale economiilor naționale sub formă de clasificări în funcție de activitățile economice emițătoare, în conformitate cu SEC 95. Activitățile economice cuprind activități de producție ale ramurilor industriale, precum și activități ale gospodăriilor private.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice. Aceste date vor fi elaborate într-un mod care face legătura între emisiile directe ale ramurilor industriale și ale gospodăriilor și aceste activități economice de producție și consum. Datele referitoare la emisiile directe raportate în conformitate cu prezentul regulament vor fi combinate cu tabele intrări-ieșiri economice, tabele resurse-utilizări și date privind consumul gospodăriilor, transmise deja Comisiei (Eurostat) în cadrul raportării referitoare la SEC 95.

SECȚIUNEA 2

Acoperire

Conturile referitoare la emisiile atmosferice au aceleași limite de sistem ca și SEC 95 și se bazează, de asemenea, pe principiul reședinței.

În conformitate cu SEC 95, conceptul de reședință se bazează pe următorul principiu: o unitate este considerată ca rezidentă a unei țări când centrul său de interes economic este situat pe teritoriul economic al acelei țări - adică, atunci când ea desfășoară activități economice pe o perioadă extinsă (un an sau mai mulți) pe acest teritoriu.

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează emisiile care rezultă în urma tuturor activităților unităților rezidente, indiferent de locul geografic în care au loc, de fapt, aceste emisii.

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează fluxurile de materiale gazoase și granulate reziduale care provin din economia națională și sunt emise în atmosferă. În sensul prezentului regulament, termenul „ atmosferă ” se referă la o componentă a sistemului de mediu. Limita de sistem se raportează la limita dintre economia națională (ca parte a sistemului economic) și atmosferă (ca parte a sistemului de mediu). După ce au depășit această limită de sistem, substanțele emise sunt în afara controlului omului, intră în ciclurile naturale ale materialelor și pot avea diverse consecințe asupra mediului.

SECȚIUNEA 3

Lista caracteristicilor

Statele membre elaborează statistici cu privire la emisiile următorilor poluanți ai aerului:

Codul | Numele emisiei atmosferice | Simbolul emisiei atmosferice | Unitatea de referință |

Dioxid de carbon fără emisii provenind din biomasă | CO2 | 1 000 de tone (Gg) |

Dioxid de carbon provenind din biomasă | Biomasă CO2 | 1 000 de tone (Gg) |

Protoxid de azot | N2O | tone (Mg) |

Metan | CH4 | tone (Mg) |

Perfluorocarburi | PFC | Echivalent tone (Mg) de CO2 |

Hidrofluorocarburi | HFC | Echivalent tone (Mg) de CO2 |

Hexafluorură de sulf | SF6 | Echivalent tone (Mg) de CO2 |

Oxizi de azot | NOX | Echivalent tone (Mg) de NO2 |

Compuși organici volatili nemetanici | NMVOC | tone (Mg) |

Monoxid de carbon | CO | tone (Mg) |

Pulberi în suspensie < 10 µ | PM10 | tone (Mg) |

Pulberi în suspensie < 2,5 µ | PM2,5 | tone (Mg) |

Dioxid de sulf | SO2 | tone (Mg) |

Amoniac | NH3 | tone (Mg) |

Toate datele sunt raportate cu o precizie de o zecimală.

SECȚIUNEA 4

Primul an de referință, frecvența și termenele transmisiei

1. Statisticile sunt compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință.

3. Primul an de referință este anul în care regulamentul intră în vigoare.

4. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ și datele anuale din 2008 până în primul an de referință.

5. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date Comisiei, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, n fiind anul de referință.

SECȚIUNEA 5

Tabele de raportare

1. Pentru fiecare din caracteristicile menționate în secțiunea 3, sunt elaborate date după o clasificare ierarhică a activităților economice, NACE Rev.2 (nivel de agregare A*64 pentru conturile naționale și regionale), total compatibile cu SEC 95. În plus, sunt elaborate date pentru:

- emisiile atmosferice ale gospodăriilor;

- elementele de legătură. Acestea sunt raportările de elemente care permit, în mod clar, reconcilierea diferențelor dintre conturile referitoare la emisiile atmosferice raportate în temeiul prezentului regulament și datele raportate în inventarele oficiale naționale ale emisiilor atmosferice.

2. Clasificarea ierarhică menționată la alineatul (1) este următoarea:

Emisii atmosferice în funcție de ramura industrială - NACE Rev.2 (A*64) |

Emisii atmosferice ale gospodăriilor |

- Transport |

- Încălzire/răcire |

- Altele |

Elemente de legătură |

Totalul emisiilor atmosferice NAMEA (industrie + gospodării) |

Mai puțini rezidenți naționali în străinătate |

- Vase naționale de pescuit exploatate în străinătate |

- Transporturi terestre |

- Transporturi pe apă |

- Transporturi aeriene |

Plus nerezidenți prezenți pe teritoriu |

+ Transporturi terestre |

+ Transporturi pe apă |

+ Transporturi aeriene |

(+ sau -) Alte ajustări și discrepanță statistică |

= Totalul emisiilor poluanților X astfel cum au fost raportați către CCONUSC[12]/ CLRTAP[13] |

SECȚIUNEA 6

Durata maximă a perioadelor de tranziție

Nu se poate acorda o perioadă de tranziție.

ANEXA II

MODUL PENTRU TAXELE REFERITOARE LA MEDIU, ÎN FUNCȚIE DE ACTIVITĂȚILE ECONOMICE

SECȚIUNEA 1

Obiective

Veniturile din taxele referitoare la mediu înregistrează și prezintă date privind taxele referitoare la mediu într-un mod compatibil cu conturile naționale. Ele înregistrează veniturile din taxele referitoare la mediu ale economiilor naționale sub formă de clasificări în funcție de activitățile economice, în conformitate cu SEC 95. Activitățile economice cuprind activități de producție ale ramurilor industriale, precum și activități ale gospodăriilor private.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru veniturile din taxele referitoare la mediu în funcție de ramura industrială.

Statisticile privind taxele referitoare la mediu pot utiliza direct statisticile fiscale și statisticile finanțelor publice, dar utilizarea datelor fiscale din conturile naționale, dacă acest lucru este posibil, prezintă unele avantaje.

Statisticile privind taxele referitoare la mediu se bazează pe sumele care rezultă din evaluări și declarații sau încasări ajustate în timp, pentru a asigura coerența cu conturile naționale și pentru a îmbunătăți comparabilitatea internațională.

De asemenea, conturile naționale conțin informații referitoare la ramurile industriale și sectoarele care plătesc taxele. Informațiile privind taxele care provin din conturile naționale pot fi găsite în conturile instituționale ale administrațiilor publice, în tabelele resurselor și utilizărilor și în contul de exploatare.

SECȚIUNEA 2

Acoperire

Taxele referitoare la mediu au aceleași limite de sistem ca și SEC 95 și sunt alcătuite din plăți obligatorii, fără contrapartidă, în numerar sau în natură, care sunt prelevate de administrațiile publice sau de instituțiile Uniunii Europene.

Taxele referitoare la mediu aparțin următoarelor categorii ale SEC 95:

- impozite pe producție și importuri (D.2),

- impozite curente pe venit, avere etc. (D5),

- Impozite pe capital (D91).

SECȚIUNEA 3

Lista caracteristicilor

Statele membre elaborează statistici cu privire la taxele referitoare la mediu în conformitate cu următoarele caracteristici:

20. Taxe pe energie,

21. Taxe pe transporturi,

22. Taxe pe poluare,

23. Taxe pe resurse.

Toate datele sunt raportate sub formă de milioane, în moneda națională.

SECȚIUNEA 4

Primul an de referință, frecvența și termenele transmisiei

1. Statisticile sunt compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință.

3. Primul an de referință este anul în care regulamentul intră în vigoare.

4. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ și datele anuale din 2008 până în primul an de referință.

5. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date Comisiei, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, n fiind anul de referință.

SECȚIUNEA 5

Tabele de raportare

Pentru fiecare din caracteristicile menționate în secțiunea 3, sunt elaborate date pentru sectoarele instituționale care plătesc taxele.

Pentru sectoarele administrațiilor publice și ale societăților, repartizarea cerută este în funcție de clasificarea ierarhică a activităților economice, NACE Rev.2 (nivel de agregare A*64 pentru conturile naționale și regionale), total compatibile cu SEC 95. În plus, pentru fiecare din caracteristicile 1 și 2 menționate în secțiunea 3, datele sunt elaborate pentru:

- Gospodării,

- Nerezidenți,

- Nealocați.

SECȚIUNEA 6

Durata maximă a perioadelor de tranziție

Nu se poate acorda o perioadă de tranziție.

ANEXA III

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA FLUXUL DE MATERIALE LA SCARĂ ECONOMICĂ (CFM – SC)

SECȚIUNEA 1

Obiective

CFM – SC acoperă toate materialele solide, gazoase și lichide, cu excepția fluxurilor de aer și de apă, măsurate în unități de masă pe an. Ca și sistemul conturilor naționale, conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică servesc două obiective majore. Fluxurile de materiale detaliate oferă o bază de date empirice bogată pentru numeroase studii analitice. De asemenea, ele sunt utilizate pentru a compila diferiți indicatori privind fluxul de materiale la scară economică pentru economiile naționale.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru CFM – SC.

SECȚIUNEA 2

Acoperire

Distincția dintre stocuri și fluxuri este un principiu fundamental al unui sistem de flux de materiale. În general, un flux este o variabilă care măsoară o cantitate într-o perioadă de timp, în timp ce un stoc este o variabilă care măsoară o cantitate la un anumit moment în timp. CFM – SC sunt un concept de flux. Ele măsoară fluxurile intrărilor și ieșirilor de materiale, precum și variațiile de stoc în cadrul economiei, în unități de masă pe an.

CFM – SC sunt coerente cu principiile sistemului conturilor naționale (SEC 95), precum principiul reședinței. Ele permit contabilizarea fluxurilor de materiale asociate cu activitățile tuturor unităților rezidente ale unei economii naționale, indiferent de localizarea lor geografică. În CFM – SC sunt relevante două tipuri de fluxuri de materiale în cadrul limitelor de sistem:

1. Fluxurile de materiale între economia națională și mediul său natural. Acestea sunt alcătuite din extracția materialelor (de exemplu, materii prime, brute sau virgine) din mediul natural și din eliminarea materialelor (adeseori denumite reziduuri) către mediul natural.

2. Fluxurile de materiale între economia națională și restul economiei mondiale. Acestea sunt alcătuite din importuri și exporturi.

Numai fluxurile care depășesc aceste limite de sistem sunt incluse în CFM – SC. Fluxurile de materiale din interiorul economiei nu sunt reprezentate în CFM – SC. Aceasta înseamnă că economia națională este tratată ca o cutie neagră în CFM – SC și, de exemplu, livrările de produse între ramurile industriale nu sunt descrise. De asemenea, fluxurile naturale către, în interiorul și în afara mediului natural sunt excluse.

Extracția internă (EI) acoperă cantitatea anuală de materiale solide, lichide și gazoase (cu excepția aerului și a apei) extrase din mediul natural pentru a fi folosite ca intrări în economie.

Importurile și exporturile fizice acoperă toate mărfurile importate sau exportate în unități de masă. Mărfurile comercializate cuprind bunuri în toate etapele prelucrării, de la materii prime la produse finite.

SECȚIUNEA 3

Lista caracteristicilor

Statele membre elaborează statistici privind caracteristicile enumerate în secțiunea 5.

SECȚIUNEA 4

Primul an de referință, frecvența și termenele transmisiei

1. Statisticile sunt compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 24 de luni de la sfârșitul anului de referință.

3. Primul an de referință este anul în care regulamentul intră în vigoare.

4. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ și datele anuale din 2008 până în primul an de referință.

5. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date Comisiei, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, n fiind anul de referință.

SECȚIUNEA 5

Tabele de raportare

Datele, în unități de masă, sunt elaborate pentru caracteristicile enumerate în următoarele tabele.

Tabelul A - Extracție internă (EI)

1 Biomasă |

1.1 Culturi (cu excepția culturilor furajere) |

1.1.1 Cereale |

1.1.2 Rădăcinoase, tuberculi |

1.1.3 Culturi de zahăr |

1.1.4 Leguminoase |

1.1.5 Fructe cu coajă lemnoasă |

1.1.6 Culturi oleaginoase |

1.1.7 Legume |

1.1.8 Fructe |

1.1.9 Fibre |

1.1.10 Alte culturi neclasificate în altă parte |

1.2 Reziduuri de culturi (utilizate), culturi furajere și biomasă pășunată |

1.2.1 Reziduuri de culturi (utilizate) |

1.2.1.1 Paie |

1.2.1.2 Alte reziduuri de culturi (frunze de sfeclă de zahăr și sfeclă furajeră, altele) |

1.2.2 Culturi furajere și biomasă pășunată |

1.2.2.1 Culturi furajere (inclusiv recoltă de biomasă pornind de la fânețe) |

1.2.2.2 Biomasă pășunată |

1.3 Lemn (*) |

1.3.1 Lemn (lemn rotund industrial) |

1.3.2 Lemn de foc și alte extracții |

1.4 Captură de pește sălbatic, plante/animale acvatice, vânătoare și cules |

1.4.1 Captură de pește sălbatic |

1.4.2 Toate celelalte plante și animale acvatice |

1.4.3 Vânătoare și cules |

2 Minereuri metalifere (minereuri brute) |

2.1 Fier |

2.2 Metal neferos |

2.2.1 Cupru (**) |

2.2.2 Nichel (**) |

2.2.3 Plumb (**) |

2.2.4 Zinc (**) |

2.2.5 Staniu (**) |

2.2.6 Aur, argint, platină și alte metale prețioase |

2.2.7 Bauxită și alte tipuri de aluminiu |

2.2.8 Uraniu și toriu |

2.2.9 Altele neclasificate în altă parte |

3 Minerale nemetalice |

3.1 Marmură, granit, gresie, porfir, bazalt, alte pietre ornamentale sau pentru construcții (cu excepția ardeziei) |

3.2 Cretă și dolomită |

3.3 Ardezie |

3.4 Minerale pentru industria chimică și îngrășăminte minerale |

3.5 Sare |

3.6 Calcar și gips |

3.7 Argile și caolin |

3.8 Nisip și pietriș |

3.9 Altele neclasificate în altă parte |

3.10 Materiale din pământ excavate (inclusiv sol), numai dacă sunt utilizate (***) |

4 Materiale/transportatori de energie fosili |

4.1 Cărbune și alte (alți) materiale/transportatori de energie solizi |

4.1.1 Lignit (cărbune brun) |

4.1.2 Huilă |

4.1.3 Șisturi și nisipuri bituminoase |

4.1.4 Turbă |

4.2 Materiale/transportatori de energie lichizi și gazoși |

4.2.1 Țiței, condensat și lichide din gaz natural (LGN) |

4.2.2 Gaz natural |

(*) În plus, raportarea opțională a creșterii nete a stocului de lemn.

(**) În plus, raportarea opțională a conținutului de metal.

(***) Raportare opțională.

Tabelele B (Importuri – Comerț total), C (Importuri – Comerț în afara UE), D (Exporturi - Comerț total), E (Exporturi - Comerț în afara UE)

1 Biomasă și produse ale biomasei |

1.1 Culturi, brute și prelucrate |

1.1.1 Cereale, brute și prelucrate |

1.1.2 Rădăcinoase, tuberculi, brute și prelucrate |

1.1.3 Culturi de zahăr, brute și prelucrate |

1.1.4 Leguminoase, brute și prelucrate |

1.1.5 Fructe cu coajă lemnoasă, brute și prelucrate |

1.1.6 Culturi oleaginoase, brute și prelucrate |

1.1.7 Legume, brute și prelucrate |

1.1.8 Fructe, brute și prelucrate |

1.1.9 Fibre, brute și prelucrate |

1.1.10 Alte culturi neclasificate în altă parte, brute și prelucrate |

1.2 Reziduuri de culturi, culturi furajere și biomasă pășunată |

1.2.1 Reziduuri de culturi (utilizate), brute și prelucrate |

1.2.1.1 Paie |

1.2.2.2 Alte reziduuri de culturi |

1.2.2 Culturi furajere și biomasă pășunată |

1.2.2.1 Culturi furajere |

1.3 Lemn și produse din lemn |

1.3.1 Lemn, brut și prelucrat |

1.3.2 Lemn de foc și alte extracții, brute și prelucrate |

1.4 Captură de pește și alte animale și plante acvatice, brute și prelucrate |

1.4.1 Captură de pește |

1.4.2 Toate celelalte plante și animale acvatice |

1.5 Animale vii, altele decât cele de la 1.4 și produse animale |

1.5.1 Animale vii, altele decât cele de la 1.4 |

1.5.2 Carne și preparate din carne |

1.5.3 Produse lactate, ouă de păsări și miere |

1.5.4 Alte produse de la animale (fibre, piele, blană, etc.) |

1.6 Produse în principal pe bază de biomasă |

2 Minereuri și concentrate metalifere, brute și prelucrate |

2.1 Minereuri și concentrate de fier, fier și oțel, brute și prelucrate |

2.2 Minereuri și concentrate metalifere neferoase, brute și prelucrate |

2.2.1 Cupru |

2.2.2 Nichel |

2.2.3 Plumb |

2.2.4 Zinc |

2.2.5 Staniu |

2.2.6 Aur, argint, platină și alte metale prețioase |

2.2.7 Bauxită și alte tipuri de aluminiu |

2.2.8 Uraniu și toriu |

2.2.9 Altele neclasificate în altă parte |

2.3 Produse în principal pe bază de metale |

3 Minerale nemetalice, brute și prelucrate |

3.1 Marmură, granit, gresie, porfir, bazalt și alte pietre ornamentale sau pentru construcții (cu excepția ardeziei) |

3.2 Cretă și dolomită |

3.3 Ardezie |

3.4 Minerale pentru industria chimică și îngrășăminte minerale |

3.5 Sare |

3.6 Calcar și gips |

3.7 Argile și caolin |

3.8 Nisip și pietriș |

3.9 Altele neclasificate în altă parte |

3.10 Materiale din pământ excavate (inclusiv sol), numai dacă sunt utilizate (*) |

3.11 Produse în principal pe bază de minerale nemetalice |

4 Materiale/transportatori de energie fosili, brute și prelucrate |

4.1 Cărbune și alte produse de energie solide, brute și prelucrate |

4.1.1 Lignit (cărbune brun) |

4.1.2 Huilă |

4.1.3 Șisturi și nisipuri bituminoase |

4.1.4 Turbă |

4.2 Produse de energie lichide și gazoase, brute și prelucrate |

4.2.1 Țiței, condensat și lichide din gaz natural (LGN) |

4.2.2 Gaz natural |

4.3 Produse în principal pe bază de produse de energie fosile |

5 Alte produse |

6 Deșeuri importate (tabelele B și C)/exportate (tabelele D și E) pentru tratamentul și eliminarea finale |

(*) Raportare opțională.

Următoarele ajustări referitoare la principiul reședinței sunt incluse în tabelele B și D:

Carburantul depozitat în străinătate de către unitățile rezidente (a se adăuga la tabelul B al importurilor) și carburantul depozitat pe teritoriul național de către unitățile nerezidente (a se adăuga la tabelul D al exporturilor) |

1 Carburant pentru transporturi terestre |

2 Carburant pentru transporturi pe apă |

3 Carburant pentru transporturi aeriene |

SECȚIUNEA 6

Durata maximă a perioadelor de tranziție

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani după primul an de referință.

[1] COM (94) 670 Orientări pentru UE privind indicatorii de mediu și contabilitatea națională de mediu – Integrarea sistemelor de informații de mediu și economice.

[2] Regulamentul (CE) nr. 295/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind statisticile structurale de întreprindere, (JO L 97, 9.4.2008, p. 13)

[3] Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naționale și regionale din Comunitate (JO L 310, 5.11.1996, p. 1)

[4] JO L 344, 28.12.2007, p.15

[5] Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10. 9.2002, p. 1)

[6] Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea Program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1).

[7] JO L 344, 28.12.2007, p. 15.

[8] JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

[9] COM (1994) 670.

[10] JO L 87, 31.3.2009, p. 164.

[11] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[12] Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

[13] Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi.