20.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 308/83

A.

întrucât guvernul kenyan a adresat o invitație președintelui sudanez, Omar al-Bashir, și l-a primit pe acesta la ceremonia de promulgare a Constituției din 27 august 2010, știind că CPI a emis un mandat de arestare pe numele său;

B.

întrucât CPI a emis la 4 martie 2009 un mandat internațional de arestare pe numele președintelui Sudanului, Omar al-Bashir, pentru crime împotriva umanității (asasinat, exterminare, deportare, tortură și viol) și pentru crime de război (planificarea de atacuri împotriva civililor și jafuri), iar acesta face în același timp obiectul unei ordonanțe din 12 iulie 2010 care îl acuză de „genocid prin asasinat, genocid prin atingere gravă a integrității fizice sau psihologice a victimelor și genocid prin supunerea cu intenție a fiecăruia dintre aceste grupuri de persoane la condiții de existență menite să provoace eliminarea lor fizică”;

C.

întrucât Kenya și alte 31 de state africane sunt semnatare ale Statutului de la Roma, care le obligă să aresteze orice persoană căutată de CPI și să o predea Curții sau să interzică accesul unei astfel de persoane pe teritoriul lor respectiv;

D.

întrucât țările care au ratificat Convenția ONU din 1948 împotriva genocidului au obligația de a coopera cu CPI, chiar dacă nu sunt semnatare ale Statutului Curții;

E.

întrucât Sudanul, stat membru al Națiunilor Unite, a refuzat constant cooperarea cu CPI, refuzând astfel accesul la adevăr și justiție pentru milioanele de victime ale atrocităților de război din Sudan, în special din regiunea Darfur;

F.

întrucât prim-ministrul kenyan a recunoscut că invitarea președintelui al-Bashir a fost o greșeală și că nearestarea acestuia de către autoritățile kenyene constituie o încălcare gravă a obligațiilor internaționale care revin Kenyei nu numai în temeiul statutului de la Roma, ci și în temeiul legislației naționale, inclusiv al noii sale constituții, care recunoaște aplicabilitatea directă a dreptului internațional;

G.

întrucât fostul secretar-general al ONU, Kofi Annan, actualul mediator al crizei kenyene, a solicitat Kenyei să își clarifice poziția cu privire la CPI și să își reafirme angajamentul față de aceasta;

H.

întrucât Kenya are obligația clară de a coopera cu CPI în ceea ce privește executarea a astfel de mandate de arestare, obligație rezultată atât din Rezoluția 1593 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, prin care acesta îndeamnă toate statele și organizațiile regionale și internaționale vizate să coopereze pe deplin cu CPI, precum și din articolul 87 din Statutul Curții, la care Republica Kenya este parte;

I.

întrucât președintele al-Bashir a vizitat Ciadul, care a semnat de asemenea tratatul de instituire a CPI, fără ca această țară să își îndeplinească obligațiile;

J.

întrucât, de la punerea sa sub acuzare, președintele sudanez a călătorit și în Egipt, Libia, Arabia Saudită, Eritreea, Qatar, Zimbabwe și Etiopia;

K.

întrucât Uniunea Africană a comunicat într-adevăr în iulie 2009 că statele sale membre vor refuza să coopereze, în conformitate cu articolul 98 din statut, și întrucât și-a reiterat această poziție după acuzarea de genocid a lui Omar al-Bashir, iar apoi, printr-o rezoluție adoptată prin consens la 27 iulie 2010 în cadrul Summitului de la Kampala, a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să suspende procedurile împotriva președintelui sudanez, în conformitate cu articolul 16 din statut;

L.

regretând refuzul Uniunii Africane (UA) de a permite crearea unui birou al CPI pe lângă Uniune și amenințările făcute la adresa statelor africane care nu respectă această decizie;

M.

întrucât genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război nu trebuie să rămână nepedepsite, iar modul în care este tratat cazul președintelui al-Bashir reprezintă un precedent important în lupta împotriva impunității șefilor de stat în exercițiu,

1.

își exprimă regretul față de decizia Kenyei de a-l invita pe președintele Omar al-Bashir să participe la ceremonia de semnare a noii constituții care instaurează o nouă eră de guvernanță democratică a acestei țări;

2.

solicită membrilor comunității internaționale, inclusiv tuturor țărilor africane, să asigure tragerea la răspundere fără rezerve pentru crimele împotriva dreptului internațional, în special pentru cele care au avut loc în Sudan;

3.

solicită șefilor de stat și de guvern africani semnatari ai Statutului de la Roma să își onoreze angajamentele și să coopereze cu CPI în cadrul investigațiilor acesteia cu privire la crimele de război, la crimele împotriva umanității sau la genociduri;

4.

subliniază că CPI are datoria de a-și exercita competențele în mod imparțial și universal, inclusiv în țările occidentale, și că respectarea deciziilor sale este indispensabilă pentru credibilitatea și pentru acțiunile viitoare ale Curții;

5.

regretă că unii membri ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite nu sunt semnatari ai Statutului de la Roma prin care a fost creată CPI;

6.

regretă deciziile Uniunii Africane și ale Ligii Arabe de a refuza să colaboreze cu CPI și solicită Înaltei Reprezentante a Uniunii să întreprindă demersurile necesare pentru ca acest punct să figureze pe ordinea de zi a viitorului summit UA/UE;

7.

solicită Uniunii Africane să își revadă poziția și să se opună impunității, injustiției, crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului;

8.

solicită încetarea impunității pentru toate crimele comise în timpul războiului din Sudan și speră că președintele Omar al-Bashir va fi adus în curând în fața Curții Penale Internaționale de la Haga - unde va beneficia de drepturile prevăzute de legislația internațională - ca parte a reinstaurării necesare a justiției, a statului de drept și a respectului față de victimele unor astfel de crime;

9.

solicită președintelui și guvernului kenyan să își reafirme angajamentul față de CPI și cooperarea cu aceasta, inclusiv în ceea ce privește actele de violență care au urmat alegerilor din 2007 și din 2008;

10.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, instituțiilor Uniunii Africane, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, Curții Penale Internaționale, guvernului Kenyei și tuturor parlamentelor și guvernelor statelor membre ale Agenției Interguvernamentale pentru Dezvoltare.