12.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 236/65

A.

întrucât actuala criză financiară și economică demonstrează necesitatea unei guvernanțe economice și monetare mai ferme;

B.

întrucât Strategia UE 2020 ar trebui să promoveze creșterea economică și crearea de locuri de muncă și întrucât reducerea PIB-ului cu 4 %, scăderea producției industriale și numărul total de șomeri de peste 23 de milioane de femei și bărbați reprezintă o problemă socială și economică importantă,

1.

consideră că acordul din 9 mai 2010 privind crearea unui mecanism european de stabilizare financiară pentru a ajuta atât țările din zona euro, cât și pe cele din afara ei, confruntate cu dificultăți financiare, reprezintă un moment crucial în istoria europeană; regretă că factorii de decizie europeni nu au luat măsuri decisive mai devreme, în ciuda accentuării crizei financiare;

2.

reamintește Comisiei și statelor membre că Parlamentul va trebui să își dea aprobarea în cazul în care Comisia și Consiliul vor dori să aplice mecanismul european de stabilizare financiară pe piețele internaționale de capital;

3.

consideră că acordul menționat reprezintă un prim pas important în crearea unui cadru mai solid și viabil pentru politica economică și monetară a Uniunii Europene;

4.

subliniază faptul că evenimentele recente arată că zona euro are nevoie de o guvernanță economică mai îndrăzneață, precum și că un pilon monetar va eșua în lipsa unui pilon social și economic;

5.

subliniază că, pentru a restabili rate solide de creștere și a realiza obiectivul de coeziune economică și socială durabilă, ar trebui să se acorde prioritate eliminării dezechilibrelor macroeconomice semnificative și persistente și a disparităților în materie de competitivitate; salută recunoașterea de către Comisie a acestei necesități în comunicarea sa privind coordonarea politicilor economice;

6.

solicită grupului operativ creat de Consiliul European din martie 2010 să își accelereze lucrările și să facă propuneri concrete, pe baza metodei comunitare, pentru o coordonare economică mai profundă și mai amplă, înainte de luna septembrie 2010;

7.

atrage atenția că viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice este esențială pentru stabilitate și creștere; salută propunerile Comisiei de consolidare a gestionării zonei euro pe termen mediu și lung, destinate să evite repetarea actualei crize monetare și împărtășește opinia sa potrivit căreia Pactul de stabilitate și de creștere necesită mecanisme mai eficace de stimulare și de sancționare;

8.

regretă totuși că, în propunerile sale privind guvernanța economică europeană, Comisia nu a prezentat soluții pentru o coordonare mai precisă a politicilor economice axată pe dezvoltarea unei strategii bugetare comune în cadrul unei strategii cuprinzătoare Europa 2020, cu scopul de a restabili și menține ratele de creștere economică pe termen lung;

9.

subliniază faptul că realizarea unor finanțe publice viabile necesită nu doar cheltuieli efectuate în mod responsabil, ci și o impozitare adecvată și echitabilă, o colectare mai eficace a impozitelor de către autoritățile fiscale naționale și o intensificare a combaterii evaziunii fiscale; în această perspectivă, solicită Comisiei să propună un set de măsuri care să ajute statele membre să restabilească echilibrul conturilor lor publice și să finanțeze investițiile publice din surse financiare inovatoare;

10.

subliniază necesitatea ca organismele de supraveghere financiară de la nivel european să colaboreze îndeaproape, atât la nivel micro, cât și macro, pentru a asigura o supraveghere eficace;

11.

consideră că ar trebui consolidate competențele Eurostat, inclusiv prin conferirea de competențe în materie de investigație; consideră că informațiile statistice transparente și deschise ar trebui să reprezinte o condiție prealabilă pentru a obține sprijin prin fondurile structurale; este de părere că Comisia trebuie să își asume responsabilitatea de a evalua statisticile furnizate de statele membre;

12.

solicită crearea unui „Fond monetar european” (FME), la care țările din zona euro să contribuie proporțional cu valoarea PIB-ului lor și prin amenzi stabilite în funcție de datoria și deficitul excesive pe care le înregistrează; fiecare stat membru ar putea obține de la FME fonduri în limita sumelor cu care a contribuit în trecut; totuși, în cazul în care o țară are nevoie de resurse sau de garanții suplimentare, aceasta va trebui să accepte un program de reformă specific, a cărui aplicare va fi supravegheată de Comisie;

13.

solicită Comisiei să prezinte o evaluare a impactului macroeconomic al pachetului de măsuri propuse pentru menținerea stabilității financiare în Uniunea Europeană și să publice o comunicare privind fezabilitatea, riscurile și avantajele emisiunii de euroobligațiuni;

14.

consideră că structura de guvernanță a Strategiei Europa 2020 ar trebui consolidată pentru a se garanta că, spre deosebire de Strategia de la Lisabona, obiectivele sale vor fi realizate; regretă, prin urmare, absența propunerilor în acest sens din partea Comisiei și a Consiliului, în ciuda cererii insistente adresate de Parlament în Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la Europa 2020;

15.

subliniază importanța creării unei legături mai puternice între instrumentele Pactului de stabilitate și de creștere, instrumentele macroeconomice și programele naționale de reformă din Strategia UE 2020 printr-o prezentare coerentă a acestora, asigurând inclusiv o mai bună comparabilitate a bugetelor naționale în ceea ce privește cheltuielile încadrate la diferite categorii; statele membre ar trebui să își considere politicile economice nu numai ca o problemă de interes național, ci și ca o problemă de interes comun și ar trebui să formuleze politicile respective în consecință; reamintește statelor membre rolul sporit al orientărilor generale ale politicilor economice;

16.

consideră că, în locul utilizării în continuare a metodei deschise de coordonare în domeniul politicilor economice, este necesară o utilizare mai extinsă a măsurilor cu caracter obligatoriu pentru a garanta reușita noii strategii;

17.

consideră că Strategia Europa 2020 nu se axează suficient de mult pe aspecte esențiale din sarcina statelor membre și subliniază că există probleme majore cu privire la conținutul și gestionarea „inițiativelor emblematice” și a „obiectivelor”;

18.

își reiterează solicitările anterioare pentru o strategie unică și integrată de dezvoltare a Europei, care să cuprindă orientări pe termen lung privind creșterea economică, pentru a construi o economie mai bună, mai echitabilă și mai viabilă, care să asigure prosperitatea tuturor;

19.

își reiterează solicitarea de integrare a strategiilor suprapuse, precum Strategia Europa 2020, Strategia de dezvoltare durabilă și Pactul de stabilitate și de creștere; regretă că Consiliul European a respins această abordare și a lăsat nesoluționată problema incoerenței în materie de politici;

20.

consideră că o guvernanță economică eficace implică o responsabilitate de gestiune adecvată și mai solidă conferită Comisiei, care să îi permită să utilizeze atât instrumentele existente, cât și instrumentele noi prevăzute de Tratatul de la Lisabona, cum ar fi articolele 121, 122, 136, 172, 173 și 194, prin care Comisiei i se conferă sarcina de a coordona planurile și măsurile de reformă și de a elabora o strategie comună;

21.

îndeamnă Consiliul European și Comisia să elaboreze o abordare de tip „sancțiuni și recompense” și să utilizeze mecanismele de asigurare a conformității în temeiul articolului 136 din tratat, cum ar fi stimulentele economice (fonduri suplimentare din partea UE, de exemplu), dar și sancțiuni care să vizeze promovarea unei guvernanțe economice consolidate a UE, în special a unei guvernanțe consolidată în temeiul Strategiei UE 2020;

22.

consideră că realizarea unei guvernanțe economice consolidate trebuie să fie însoțită de consolidarea legitimității democratice a guvernanței europene, printr-o implicare mai strânsă și mai oportună a Parlamentului European și a parlamentelor naționale pe tot parcursul acestui proces; invită Consiliul și Comisia să aplice în mod corespunzător dispozițiile din Tratatul de la Lisabona referitoare la implicarea activă a Parlamentului în domeniul politicilor economice, definită la articolul 121 alineatele (5) și (6) și invită Comisia să facă propuneri detaliate pentru instituirea unui dialog interinstituțional politic și legislativ regulat în acest domeniu politic crucial;

23.

insistă asupra faptului că, pentru a asigura credibilitatea Strategiei UE 2020, este necesar un nivel mai ridicat de compatibilitate și complementaritate a bugetelor naționale ale celor 27 de state membre și a bugetului UE; subliniază rolul mai important pe care ar trebui să îl aibă bugetul UE prin cumularea resurselor;

24.

subliniază importanța investițiilor publice sau private pe termen lung în finanțarea infrastructurilor necesare pentru realizarea inițiativelor emblematice propuse în Strategia UE 2020, și invită Comisia să propună măsuri pentru a adapta cadrul european de reglementare în scopul de a promova cooperarea între investitorii pe termen lung;

25.

subliniază că Strategia Europa 2020 poate fi credibilă doar dacă este finanțată adecvat și dorește să vadă o abordare mai ambițioasă în proiectul de buget 2011 în vederea aplicării cu succes a Strategiei Europa 2020; regretă că în proiectul de buget 2011 nu se alocă suficiente fonduri programelor emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020; subliniază că o implicare sporită a Băncii Europene de Investiții (BEI) și o utilizare mai extinsă a parteneriatelor de tip public-privat (PPP) pot constitui o abordare eficace, fără însă să reprezinte o soluție universală; regretă că această chestiune nu este abordată nici de Consiliul European, nici de Comisie;

26.

solicită Comisiei Europene să clarifice relația dintre liniile bugetare ale Uniunii și obiectivele corespunzătoare ale Strategiei Europa 2020; insistă ca, înainte de sfârșitul primei jumătăți a anului 2010, Comisia să prezinte o propunere de revizuire a actualului cadru financiar multianual (CFM) 2007-2013 pentru a găsi resurse bugetare suplimentare necesare realizării obiectivelor Strategiei UE 2020;

27.

solicită informații suplimentare cu privire la implicațiile pe care mecanismul european de stabilizare financiară convenit de Consiliul extraordinar ECOFIN din 9-10 mai 2010 le va avea asupra bugetului UE;

28.

subliniază importanța revizuirii actualului CFM în conformitate cu concluziile Consiliului European din 15-16 decembrie 2005 și pentru a-l armoniza cu cerințele Tratatului de la Lisabona, pentru a putea finanța inițiativele prezentate în Strategia Europa 2020, precum și alte inițiative și angajamente politice asumate în cadrul actualului și viitorului CFM;

29.

subliniază cerința ca bugetul UE să reflecte necesitatea de a finanța tranziția spre o economie viabilă din punctul de vedere al mediului;

30.

subliniază că va lua o decizie privind orientările referitoare la ocuparea forței de muncă în urma primirii unui răspuns satisfăcător cu privire la structura de guvernanță și la cadrul bugetar aferente Strategiei Europa 2020;

31.

subliniază că documentele anuale ale Comisiei cuprinzând recomandări și avertizări politice cu privire la îndeplinirea de către statele membre a obiectivelor Strategiei Europa 2020 ar trebui să stea la baza deciziilor Consiliului European; consideră că aceste rapoarte ar trebui să fie dezbătute în Parlament înainte de a fi examinate de Consiliul European;

32.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.