31.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 161/136

A.

întrucât la Consiliul Afacerilor Externe, desfășurat la 8 decembrie 2009, UE și-a reafirmat intenția de a promova stabilitatea, cooperarea, prosperitatea și buna guvernanță în Caucazul de Sud, inclusiv prin programe de asistență tehnică;

B.

întrucât, ca urmare a războiului din august 2008 din Georgia, a intervenției reușite a UE de a ajunge la un Acord de încetare a focului, precum și a necesității stringente de a se implica în continuare, pentru a garanta punerea sa completă în aplicare, UE a devenit un actor important de securitate în regiune, prin desfășurarea Misiunii de monitorizare a UE, lansarea unui program major de asistență postbelică și inițierea unei misiuni de anchetare a cauzelor și a desfășurării războiului;

C.

întrucât în 2009, s-a înregistrat o intensificare a negocierilor de încetare a conflictului din Nagorno-Karabah, mediate de Grupul de la Minsk al Organizației pentru securitate și cooperare din Europa (OSCE);

D.

întrucât persoanelor strămutate cu forța din zonele de conflict din Caucazul de Sud încă li se refuză dreptul de a reveni la casele lor; întrucât cele trei țări au lansat programe de integrare locală a refugiaților și persoanelor strămutate intern, dar se confruntă încă cu numeroase obstacole care împiedică succesul acestor programe; întrucât refugiații și persoanele strămutate intern (PSI) nu ar trebui utilizate de către autoritățile în cauză ca instrumente politice în conflicte;

E.

întrucât semnarea de către Armenia și Turcia în octombrie 2009 a protocoalelor cu privire la instituirea și dezvoltarea de relații diplomatice și deschiderea graniței lor comune reprezintă un pas promițător, dar nu a urmat ratificarea;

F.

întrucât conflictele înghețate sunt un impediment pentru dezvoltarea economică și socială și împiedică îmbunătățirea standardelor de viață din regiunea Caucazului de sud, precum și dezvoltarea deplină a Parteneriatului estic din cadrul PEV; întrucât soluționarea pașnică a conflictelor este esențială pentru stabilitate în vecinătatea UE; întrucât ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a identifica zone comune de interes care pot depăși divergențele, facilita dialogul și promova cooperarea regională și oportunitățile de dezvoltare;

G.

întrucât UE respectă principiile suveranității și integrității teritoriale în relația sa cu statele din Caucazul de Sud;

H.

întrucât Parteneriatul estic creează noi posibilități de aprofundare a relațiilor bilaterale și introduce, de asemenea, posibilități de cooperare multilaterală;

I.

întrucât Parteneriatul estic are drept obiectiv accelerarea reformelor, armonizarea juridică integrarea economică, precum și acordarea de sprijin tangibil în vederea consolidării statalității și integrității teritoriale a țărilor partenere, se bazează pe principiile de condiționalitate, diferențiere și proprietate comună și are în vedere negocierea unor noi Acorduri de asociere, care vor necesita avizul conform al Parlamentului European;

J.

întrucât Adunarea Parlamentară a UE pentru relațiile cu țările din vecinătatea estică (EURONEST) va fi instituită în mod oficial drept un mecanism multilateral principal al dialogului interparlamentar intensificat dintre Parlamentul European și cei șase parteneri estici ai UE, inclusiv Armenia, Azerbaidjan și Georgia, în vederea aducerii acelor țări mai aproape de UE;

K.

întrucât situația din regiunea Caucazului de Sud necesită o politică proactivă intensificată în ceea ce privește implicarea UE în această regiune și întrucât lansarea Parteneriatului estic și intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona oferă o ocazie bună pentru a concepe o strategie UE privind Caucazul de Sud,

1.

reafirmă că obiectivul principal al UE este de a încuraja dezvoltarea Armeniei, Azerbaidjanului și a Georgiei pentru a deveni țări deschise, pașnice, stabile și democratice, pregătite să stabilească relații bune de vecinătate și capabile să transforme Caucazul de Sud într-o regiune de pace, stabilitate și prosperitate durabile, în vederea consolidării integrării acestor țări în politicile europene; consideră că UE trebuie să joace un rol politic din ce în ce mai activ pentru a atinge acest obiectiv, prin dezvoltarea unei strategii care să combine puterea sa de persuasiune cu o abordare fermă, în acord cu țările din regiune și completată de politici bilaterale;

2.

subliniază că status quo-ul în ceea ce privește conflictele din regiune este inacceptabil și neviabil, deoarece o astfel de situație prezintă un risc constant de escaladare a tensiunilor și de reluare a ostilităților armate; consideră că toate părțile ar trebui să se angajeze în mod activ pentru a atinge stabilitatea și pacea; susține utilizarea programelor transfrontaliere și a dialogului între societățile civile drept instrumente pentru transformarea conflictului și a instaurării încrederii între liniile divizionale; subliniază faptul că UE deține un rol important prin contribuirea la dialogul cultural și a înțelegerii în regiune și prin garantarea punerii în aplicare a rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate ONU, inclusiv a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU (2000);

3.

ia notă de faptul că, la fel ca în cazul unui dialog elementar, gestionarea și soluționarea conflictelor necesită, printre altele, recunoașterea drepturilor și a intereselor legitime ale tuturor părților și comunităților relevante, un spirit deschis la revizuirea percepțiilor evenimentelor din trecut, o disponibilitate pentru a înfrânge ura și teama, voința de renunța la poziții maximaliste, de a abandona atitudinile revanșarde, precum și disponibilitatea de a face concesii reale pentru a putea consolida stabilitatea și prosperitatea;

4.

subliniază importanța prevenirii conflictelor, inclusiv prin respectarea drepturilor tuturor persoanelor aparținând minorităților naționale, a toleranței religioase și a eforturilor de consolidare a coeziunii sociale și economice;

5.

subliniază responsabilitatea actorilor externi de a-și folosi competența și influența în moduri care respectă pe deplin dreptul internațional, inclusiv legislația drepturilor omului; consideră că ar trebui urmărită o cooperare mai aprofundată și echilibrată între actorii din regiune pentru a contribui la soluționarea pașnică a conflictelor; consideră inacceptabil ca actorii externi să introducă condiții pentru a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a statelor din Caucazul de Sud;

6.

salută ritmul susținut al negocierilor privind conflictul Nagorno-Karabah, ilustrat pe parcursul celor șase reuniuni dintre președinții Armeniei și Azerbaidjanului desfășurate în anul 2009, în spiritul Declarației de la Moscova; invită părțile să-și intensifice eforturile în negocierile pentru pace în scopul identificării unei soluții în lunile următoare, pentru a demonstra o atitudine mai constructivă și a abandona preferințele de a continua status quo-ul creat prin forță și fără legitimitate internațională, creând astfel instabilitate și prelungind suferința populațiilor afectate de război; condamnă ideea unei soluții militare și consecințele grave ale forței militare utilizate deja și invită ambele părți să evite orice încălcări ale acordului de încetare a focului din 1994;

7.

sprijină eforturile de mediere ale Grupului de la Minsk din cadrul OSCE, Principiile de bază din documentul de la Madrid și declarația țărilor care dețin copreședinția Grupului de la Minsk din OSCE de la 10 iulie 2009 referitoare la Summitul G8 de la L'Aquila; invită comunitatea internațională să demonstreze curaj și voința politică de a ajuta în depășirea obstacolelor care încă împiedică încheierea unui acord;

8.

își exprimă îngrijorarea profundă că sute de mii de refugiați și PSI, care și-au părăsit locuințele în timpul sau din cauza războiului din Nagorno-Karabah, rămân strămutate și li se refuză drepturile, inclusiv dreptul de a reveni, drepturile de proprietate și dreptul la securitatea personală; invită toate părțile să recunoască în mod neambiguu și necondiționat aceste drepturi, nevoia de a le respecta cu promptitudine și nevoia de soluționare promptă a acestei probleme cu respectarea principiilor de drept internațional; solicită, în acest sens, retragerea forțelor armene din toate teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului însoțită de desfășurarea unor forțe internaționale care să se organizeze în spiritul respectării Cartei ONU pentru a oferi garanțiile necesare de securitate într-o perioadă de tranziție, asigurând securitatea populației din Nagorno-Karabah și permițând persoanelor strămutate să se întoarcă la locuințele lor, precum și împiedicând izbucnirea unor conflicte suplimentare provocate de absența locuințelor; invită autoritățile armene și azere, precum și liderii comunităților relevante, să-și demonstreze angajamentul privind crearea unor relații interetnice pașnice prin pregătiri practice pentru revenirea persoanelor strămutate; consideră că situația PSI ar trebui să fie tratată în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv având în vedere Recomandarea PACE 1877 (2009), „Europe’s forgotten people: protecting the human rights of long-term displaced persons” (Populația uitată a Europei: respectarea drepturilor omului în cazul persoanelor strămutate pe termen lung);

9.

subliniază că sunt necesare eforturi reale pentru a pregăti terenul pentru o pace durabilă; solicită tuturor autorităților relevante să evite politicile și retorica provocatoare, declarațiile inflamatorii și manipularea istoriei; invită liderii Armeniei și Azerbaidjanului să acționeze în mod responsabil, să își calmeze tonul discursurilor și să pregătească terenul, astfel încât opinia publică să accepte și să înțeleagă pe deplin beneficiile unei soluții globale;

10.

consideră că ar trebui să se abandoneze rapid opinia conform căreia Nagorno-Karabah include toate teritoriile azere care înconjoară Nagorno-Karabah; ia act de faptul că statutul interimar pentru Nagorno-Karabah ar putea oferi o soluție până la identificarea statutului final și că ar putea crea un cadru de tranziție pentru coexistența și cooperarea pașnică a comunităților armene și azere din regiune;

11.

subliniază că siguranța tuturor constituie un element indispensabil pentru orice acord; recunoaște importanța unor planuri adecvate de menținere a păcii respectând standardele internaționale ale drepturilor omului, care implică atât aspecte militare, cât și civile; încurajează Consiliul să ia în considerare posibila susținere a procesului de pace prin misiuni din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), inclusiv prin trimiterea unei misiuni ample de monitorizare la fața locului care ar putea facilita înființarea unei forțe internaționale de menținere a păcii de îndată ce se ajunge la o soluție politică;

12.

salută protocoalele de stabilire și dezvoltare a relațiilor diplomatice între Armenia și Turcia, inclusiv deschiderea unei frontiere comune; invită ambele părți să profite de această oportunitate pentru a-și remedia relațiile, ratificând și aplicând protocoalele fără condiții prealabile și într-un cadru de timp rezonabil; subliniază faptul că apropierea dintre Armenia-Turcia și negocierile Grupului de la Minsk din OSCE reprezintă procese separate, care ar trebui să avanseze în funcție de propria lor logică; observă totuși că progresul reprezintă unul dintre cele două procese care ar putea avea consecințe ample, probabil foarte pozitive în general în întreaga regiune;

13.

își reafirmă sprijinul necondiționat pentru suveranitatea, integritatea și inviolabilitatea teritorială a granițelor Georgiei, recunoscute la nivel internațional, și solicită Rusiei să le respecte; încurajează autoritățile georgiene să depună noi eforturi pentru a se ajunge la o soluționare pașnică a conflictelor interne ale Georgiei din Abhazia și Osetia de Sud; salută raportul Tagliavini și sprijină principalele sale observații și concluzii; se așteaptă ca informațiile ample privind contextul general furnizate de acest raport să poată fi utilizate în cadrul acțiunilor legale desfășurate în fața Curții Penale Internaționale (CPI) și de cetățeni în ceea ce privește încălcările Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; sprijină mandatul Misiunii de monitorizare a UE (EUMM) și solicită continuarea extinderii sale; solicită Rusiei și autorităților de facto ale regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud să nu mai blocheze punerea în aplicare a unor părți a acestuia;

14.

constată cu satisfacție că comunitatea internațională respinge aproape unanim declarația unilaterală de independență a Osetiei de Sud și a Abhaziei; își exprimă regretul cu privire la recunoașterea de către Federația Rusă a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud, ca venind în contradicție cu dreptul internațional; solicită tuturor părților să respecte Acordul de încetare a focului din 2008, precum și garantarea accesului liber și sigur al personalului EUMM pe teren și invită Rusia să-și respecte angajamentul de a-și retrage trupele până la pozițiile deținute înainte de izbucnirea războiului din august 2008; ia act cu îngrijorare de acordul din 17 februarie 2010 dintre Federația Rusă și autoritățile de facto din Abhazia privind instituirea unei baze militare ruse în Abhazia, fără acordul Guvernului Georgiei și constată că un astfel de acord este în contradicție cu acordurile de încetare a focului din 12 august și 8 septembrie 2008;

15.

subliniază importanța protejării siguranței și a drepturilor tuturor persoanelor care locuiesc încă în regiunile separatiste, promovarea respectării dreptului etnicilor georgieni de a se întoarce în condiții sigure și demne, încetarea procesului de impunere a pașapoartelor, reducerea granițelor închise de facto și înlesnirea posibilității ca UE și alți actori internaționali să sprijine populația din cele două regiuni; subliniază necesitatea unor obiective mai bine definite pe termen scurt și mediu în această privință; încurajează Georgia să continue aplicarea Planului său de acțiune pentru PSI și activitatea de acordare de sprijin persoanelor strămutate intern pe teritoriul său;

16.

subliniază necesitatea de a aborda dimensiunea conflictelor dintre Georgia-Abhazia și Georgia-Oseția de Sud și de a garanta faptul că drepturile și preocupările tuturor popoarelor implicate sunt luate în considerare în mod egal; subliniază faptul că izolarea Abhaziei și Oseției de Sud este contraproductivă față de soluționarea conflictului și salută Strategia de stat care are în vedere asumarea unui angajament prin intermediul cooperării, adoptată la 27 ianuarie 2010; încurajează autoritățile georgiene să consulte toți factorii interesați cu privire la pregătirea unui plan de acțiune privind aplicarea acestei strategii; subliniază importanța măsurilor de consolidare a încrederii și a contactelor personale în cadrul conflictului; în plus, încurajează UE să promoveze proiectele de libertate a circulației dintre liniile de frontieră dintre popoarele afectate;

17.

constată că discuțiile de la Geneva prezintă o importanță deosebită, întrucât acestea asigură singurul forum în care toate părțile implicate în conflict sunt reprezentate, iar trei actori internaționali majori - UE, OSCE și ONU - lucrează în strânsă cooperare pentru securitatea și stabilitatea din regiune; regretă că potențialul acestui forum nu a dat încă rezultate substanțiale și că încă se mai produc incidente pe linia de încetare a focului în ciuda creării salutare a mecanismului de prevenire și de reacție pentru incidente; invită părțile să profite din plin de acest mecanism și de potențialul său pentru sporirea încrederii reciproce; invită Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să depună toate eforturile pentru a da un impuls nou și proaspăt acestor discuții cu scopul de a ajunge la o stabilizare satisfăcătoare a situației și pentru a pune pe deplin în aplicare Acordul de încetare a focului din august 2008;

18.

subliniază faptul că democratizarea, buna guvernare, pluralismul politic, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale sunt de o importanță majoră pentru viitoarele relații ale Armeniei, Azerbaidjanului și Georgiei cu UE; solicită intensificarea eforturilor depuse de țări pentru punerea pe deplin în aplicare a planurilor de acțiune PEV și invită Comisia să le susțină în continuare în aceste eforturi; își exprimă îngrijorarea cu privire la progresul limitat înregistrat de țările din regiunea Caucazului de Sud în acest domeniu, după cum se menționează în rapoartele de activitate ale Comisiei pe 2009 și după cum reflectă recomandările Consiliului Europei; salută inițierea dialogurilor privind drepturile omului dintre UE, Georgia și Armenia, însă invită Azerbaidjanul și UE să finalizeze discuțiile privind o structură echivalentă de cooperare;

19.

subliniază importanța implicării suplimentare în reforme democratice și a rolului esențial al dialogului politic și al cooperării ca elemente-cheie în dezvoltarea consensului național; subliniază importanța consolidării unor instituții democratice mai independente, mai transparente și mai puternice, inclusiv a independenței sistemului judiciar, consolidarea controlului parlamentar asupra executivului și asigurării unei schimbări democratice a puterii, prin sprijinirea și consolidarea societății civile și prin dezvoltarea contactelor personale în vederea promovării democrației și statului de drept; ia act de progresul lent al democratizării, în ciuda angajamentelor asumate;

20.

ia act de corupția încă foarte răspândită în regiune și invită autoritățile să-și intensifice măsurile de combatere a acesteia, deoarece corupția amenință creșterea economică, precum și dezvoltarea socială și politică a țărilor în cauză; ar trebui acordată mai multă atenție combaterii monopolurilor, precum și recrutării din cadrul serviciilor publice; salută progresele înregistrate de Georgia în combaterea corupției;

21.

ia act de alegerile care au avut loc recent în țările din regiune; subliniază importanța unor alegeri libere și echitabile, desfășurate în conformitate cu angajamentele și standardele internaționale și faptul că aceste țări trebuie să depună eforturi pentru a adopta și aplica reforme pentru a ajunge la aceste standarde, inclusiv în vederea consolidării mecanismelor de control postelectoral și a asigurării unei investigații adecvate și a transparenței în cazul oricăror acte de violență postelectorală; subliniază rolul UE în ceea ce privește acordarea de asistență tehnică și de garantare a unei monitorizări internaționale și independente a alegerilor; confirmă poziția prin care UE nu recunoaște cadrul juridic și constituțional în temeiul căruia au loc alegerile din teritoriile separatiste și apără drepturile politice ale persoanelor strămutate;

22.

consideră că libertatea de exprimare este un drept și un principiu fundamental, iar rolul mass-media este esențial și subliniază că mass-media trebuie să fie liberă și independentă; este preocupat de restricțiile asupra libertății de exprimare și de absența pluralismului mediei în țările din Caucazul de Sud și invită autoritățile să asigure respectarea ambelor; regretă hărțuirea și intimidarea continuă a profesioniștilor media, atacurile, tortura și maltratarea jurnaliștilor; consideră că principiile și mecanismele de autoreglementare, un element important al libertății de exprimare, trebuie sporite și consolidate de către organismele profesionale competente;

23.

consideră că trebuie garantată libertatea de întrunire, deoarece aceasta este esențială pentru dezvoltarea unei societăți libere, democratice și dinamice; ia act cu îngrijorare de dificultățile, directe și indirecte, de a se organiza ale societății civile și de adoptarea unor legi și practici care pot limita în mod indirect libertatea de întrunire, inclusiv de hărțuirea administrativă privind problemele fiscale; subliniază rolul important al societății civile pentru procesele de democratizare, pace și reconciliere din regiune;

24.

invită țările din regiune să participe activ la activitatea Adunării parlamentare EURONEST și să utilizeze pe deplin posibilitățile pe care le oferă aceasta ca un cadru de schimburi multilaterale și bilaterale de opinii, precum și de apropiere legislativă de standardele UE și de control parlamentar al reformelor democratice; în această privință, constată că este crucială intensificarea dialogului dintre deputații parlamentari din țările din regiune; speră că aceasta ar putea crea un cadru pentru reuniuni bilaterale dintre deputații din Armenia și Azerbaidjan pentru a iniția un dialog parlamentar, în prezența deputaților Parlamentului European; invită, de asemenea, parlamentele statelor membre UE interesate și Parlamentul European să consolideze cooperarea parlamentară cu parlamentele din regiune, cu scopul de a consolida rolul acestora și capacitățile de luare a deciziilor;

25.

consideră că o cooperare mai largă la nivel regional și cu UE în sectoare ca economia, transportul, energia și mediul este esențială pentru dezvoltarea optimă a sectoarelor în sine și pentru asigurarea stabilității în regiune, dar că această cooperare ar trebui, de asemenea, să țină cont de capitalul uman din întreaga regiune ca investiție pe termen lung; salută faptul că toate cele trei țări beneficiază de Sistemul generalizat de preferințe (SGP) al UE și ia act de faptul că toate aceste țări se califică pentru SGP+ pentru dezvoltarea durabilă și buna guvernanță; ia act de faptul că o cooperare regională în domeniul judiciar și polițienesc și o gestionare integrată a granițelor sunt esențiale pentru promovarea în continuare a mobilității în regiune și înspre UE; regretă faptul că punerea în aplicare a proiectelor regionale, cu implicarea tuturor celor trei țări, este încă împiedicată de persistența conflictelor nesoluționate;

26.

subliniază importanța construirii unui climat favorabil pentru afaceri și dezvoltarea sectorului privat; constată faptul că creșterea economică notabilă a Azerbaidjanului se bazează în primul rând pe veniturile din gaz și din petrol; sprijină procesul de reformă, care face economia mai atractivă pentru investitorii străini; încurajează autoritățile azere să accelereze negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și invită Comisia să susțină în continuare Azerbaidjanul în procesul său de aderare la OMC; salută progresele înregistrate în ceea ce privește reformele economice din Armenia și Georgia; ia act totuși de faptul că dezvoltarea economică a Armeniei și a Georgiei a fost afectată de criza economică mondială și salută decizia UE de la sfârșitul anului 2009 de a oferi asistență macrofinanciară celor două țări;

27.

își exprimă îngrijorarea cu privire la cheltuielile militare și de apărare care cresc rapid în Caucazul de Sud și cu privire la construirea arsenalelor militare; subliniază faptul că această parte relevantă din bugetele interne împiedică alocarea unui volum remarcabil de resurse financiare către o serie de aspecte urgente, cum ar fi reducerea sărăciei, securitatea socială și dezvoltarea economică; solicită, în această privință, Consiliul și Comisia să împiedice ca asistența macrofinanciară a UE să finanțeze în mod indirect mobilizarea militară în regiune;

28.

ia act de poziția geopolitică strategică a Caucazului de Sud și importanța crescândă a acestuia drept coridor energetic, de transport și de comunicare, care leagă regiunea Mării Caspice și Asia Centrală cu Europa; prin urmare, consideră că trebuie acordată cea mai mare prioritate cooperării cu Caucazul de Sud, nu în ultimul rând în chestiunile legate de energie; subliniază rolul Georgiei și Azerbaidjanului în calitate de țări cu un rol esențial pentru tranzitarea resurselor energetice, precum și pentru diversificarea aprovizionării cu energie a UE și a rutelor de aprovizionare; în acest sens, reamintește încă o dată că Uniunea ar trebui să ia măsuri concrete pentru a asigura stabilitatea politică a regiunii; salută disponibilitatea Azerbaidjanului și a Georgiei de a juca un rol activ în promovarea furnizării de energie în condiții de piață și diversificarea tranzitului în regiune; recomandă cu fermitate țărilor implicate și Comisiei să includă Armenia în proiectele relevante de transport și energie din regiune;

29.

recunoaște importanța regiunii pentru cooperarea în domeniul energiei și securitatea energetică a UE, mai ales în contextul dezvoltării Coridorului de sud (Nabucco și White Stream); subliniază importanța aprofundării parteneriatului energetic UE-Azerbaidjan și valoarea majoră a resurselor energetice a Azerbaidjanului și a rolului esențial pe care îl joacă acestea în dezvoltarea sa economică; subliniază că este important să se garanteze că beneficiile care decurg din exploatarea resurselor naturale sunt distribuite în mod egal și sunt investite în dezvoltarea țării în ansamblu, permițându-i acesteia să facă față repercusiunilor unui eventual declin în producția de petrol; ia act de intensificarea parteneriatului Azerbaidjan-Rusia, în special în sectorul energetic, și salută în acest context intenția Azerbaidjanului de a-și diversifica economia; subliniază importanța transparenței din sectorul energetic în această regiune ca o condiție esențială pentru câștigarea încrederii investitorilor și felicită Azerbaidjan pentru participarea sa la Inițiativa de transparență în industriile extractive;

30.

recunoaște rolul vital al dezvoltării noilor infrastructuri și a coridoarelor de transport, al proiectelor care leagă Marea Caspică și regiunile Mării Negre prin sau din Caucazul de Sud, astfel cum sunt menționate și în Comunicarea privind a doua revizuire strategică a politicii energetice; în acest context, sprijină toate inițiativele care vor contribui la stabilirea unui dialog mai robust între producător și consumator și între țările de tranzit, cu schimburi de cunoștințe în ceea ce privește sistemele de reglementare energetice și securitatea legislației privind furnizarea, precum și un schimb de bune practici, inclusiv a mecanismelor de transparență și solidaritate și dezvoltarea unor mecanisme de alertă timpurie pentru perturbările sistemului energetic; consideră că acest fapt corespunde procesului de convergență al cadrelor de reglementare, integrării piețelor și regimului nediscriminatoriu pentru infrastructurile de transmisie transfrontaliere;

31.

subliniază că este important să se promoveze măsuri eficiente în domeniul energiei, să se investească în surse de energie regenerabile și să se țină cont de preocupările de mediu; recunoaște că generarea diversității surselor de aprovizionare este vitală, iar aceasta nu poate fi obținută decât prin adâncirea cooperării cu statele vecine; consideră că Centrul Regional de mediu pentru Caucaz ar trebui să fie finanțat și sprijinit în mod adecvat pentru a putea demara, de asemenea, proiecte transfrontaliere credibile; consideră lăudabile planurile anunțate de Azerbaidjan de a face din dezvoltarea surselor de energie regenerabile o prioritate a guvernului și încurajează urmărirea acestor obiective; salută decizia Armeniei de a dezafecta centrala nucleară de la Medzamor și încurajează autoritățile armene să găsească soluții alternative viabile pentru aprovizionarea cu energie, astfel cum solicită UE; salută eforturile guvernului georgian de a dezvolta sectorul hidroenergetic și subliniază nevoia de sprijin din partea UE în acest sens;

32.

consideră că promovarea coeziunii și a dialogului social prin implicarea tuturor actorilor sociali, promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor, investirea în educație și sănătate, dezvoltarea capitalului uman și asigurarea unor standarde adecvate de viață, sunt esențiale pentru a construi societăți democratice dinamice; ia act în mod pozitiv de adoptarea de către cele trei țări a programelor proprii de reducere a sărăciei și încurajează aplicarea temeinică a acestora;

33.

salută Parteneriatul estic și ia notă de inițiativele conexe care au fost inițiate și de reuniunile care au fost desfășurate; subliniază faptul că, pentru a fi credibil, acesta ar trebui să fie însoțit de proiecte concrete și de stimulente adecvate; intenționează să dezvolte în continuare dimensiunea parlamentară a Parteneriatului;

34.

salută posibilitatea oferită de Parteneriatul estic de a consolida relațiile bilaterale cu țările din Caucazul de Sud și UE prin stabilirea unor noi relații contractuale, sub forma acordurilor de asociere; subliniază importanța includerii reperelor și valorilor de referință în documentele succesorale ale Planurilor de acțiune actuale; reamintește că condițiile pentru începerea negocierilor cuprind un nivel suficient al democrației, al statului de drept și al drepturilor ale omului și solicită Comisiei să ofere asistență tehnică, dacă este cazul, pentru a ajuta țările să îndeplinească condițiile prealabile; salută, în special, Programul cuprinzător de consolidare instituțională pus la dispoziție de Parteneriatul estic ca un instrument inovativ, destinat în mod special să ajute țările să îndeplinească aceste condiții esențiale; reiterează prerogativa Parlamentului European de a fi informat imediat și pe deplin în toate etapele procesului de negociere a Acordurilor de asociere, lucru necesar, de asemenea, deoarece acesta va trebui să își dea acordul în privința încheierii acestora; așteaptă punerea în aplicare a Acordurilor de asociere de către toate țările din Caucazul de Sud pentru a accelera procesul integrării economice și al cooperării politice cu UE;

35.

consideră că planurile de acțiune PEV și aplicarea acestora constituie o bază esențială pentru evaluarea respectării angajamentelor și progresului relațiilor bilaterale cu UE și pentru examinarea îmbunătățirii relațiilor contractuale cu țările în cauză; constată angajamentul Armeniei și Georgiei privind punerea în aplicare a Planurilor de acțiune PEV și invită Azerbaidjanul să își accelereze eforturile în această privință; consideră că Parlamentul European ar trebui să fie implicat în acest proces; ia act de progresele diferite înregistrate de cele trei țări în aplicarea planurilor de acțiune PEV; consideră că negocierile cu privire la noile Acorduri de asociere ar trebui să țină cont de aceste diferențe și de obiectivele diferite, precum și de dimensiunea regională și de faptul că țările trebuie tratate în mod egal;

36.

consideră că dimensiunea regională a Strategiei UE pentru Caucazul de Sud ar trebui să fie consolidată în mod corespunzător; salută, în această privință, alocarea de resurse financiare suplimentare pentru IEVP în cadrul Parteneriatului estic pentru programele de dezvoltare regională și de cooperare multilaterală; invită Comisia să definească un set de proiecte regionale și programe transfrontaliere pentru cele trei țări din Caucazul de Sud în domenii precum transportul, mediul, cultura și societatea civilă, cu scopul de a oferi stimulente concrete pentru întărirea cooperării și a încrederii între părți;

37.

reamintește că toate țările din Caucazul de Sud fac parte, de asemenea, din inițiativa Sinergia Mării Negre, care întărește încrederea reciprocă dintre parteneri, prin promovarea cooperării regionale în anumite domenii, inclusiv prin programe transfrontaliere; subliniază importanța regiunii Mării Negre pentru UE și solicită Consiliului și Comisiei și în special VP/ÎR, să dezvolte idei și strategii pentru o cooperare mai puternică între toate țările de la Marea Neagră și pentru creșterea legăturilor cu Uniunea Europeană; în acest scop, recomandă crearea unei structuri instituționalizate sub forma unei Uniuni a Mării Negre;

38.

reafirmă că poziția Rusiei, Turciei și a SUA joacă un rol important în soluționarea conflictului din Caucazul de Sud; subliniază că Parteneriatul estic nu are ca scop izolarea Rusiei ci, dimpotrivă, vizează realizarea păcii, a stabilității și a progresului economic durabil pentru toate părțile implicate, aducând beneficii întregii regiuni și țărilor învecinate;

39.

consideră că acordarea de asistență în procesul de soluționare pașnică a conflictelor este esențială și că UE este bine plasată pentru a sprijini procesul de consolidare a încrederii, de reconstrucție și de reabilitare și are posibilitatea să implice comunitățile afectate; în această privință, crearea de spații pentru implicarea civică, nu doar între lideri, ci și între organizațiile civice, este fundamentală; în plus, consideră că este esențial să acorde în continuare atenție la nivel internațional tuturor conflictelor din regiune pentru a asigura soluționarea lor rapidă; recunoaște cooperarea regională ca fiind o condiție necesară pentru consolidarea încrederii și întărirea securității în conformitate cu prioritățile PEV; solicită tuturor părților să se angajeze pe deplin pe linia cooperării multilaterale a Parteneriatului Estic, fără a condiționa acest lucru de soluționarea definitivă a conflictelor;

40.

subliniază potențialul periculos al revărsării conflictelor înghețate în regiune; în acest context, recomandă organizarea unei Conferințe privind Securitatea și Cooperarea în Caucazul de Sud, care să includă toate țările în cauză și actorii regionali și globali relevanți, în vederea dezvoltării unui Pact de stabilitate pentru Caucazul de Sud;

41.

ia act de implicarea actuală a UE în procesele de soluționare a conflictelor din regiune și consideră că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona justifică asumarea unui rol mai proeminent de către UE; îl sprijină în totalitate pe dl Peter Semneby, Reprezentantul Special al UE pentru Caucazul de Sud; salută activitatea EUMM în Georgia și solicită intensificarea acțiunilor UE pentru a convinge Rusia și autoritățile relevante de facto să nu mai blocheze accesul EUMM în Oseția de Sud și Abhazia; consideră că UE are în prezent oportunitatea de a sprijini soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah și subliniază importanța contribuției UE în această privință; prin urmare, consideră că este inevitabil ca rolul UE din cadrul Grupului de la Minsk să crească prin crearea unui mandat UE pentru copreședintele francez al Grupului de la Minsk; invită Comisia să exploreze posibilitatea de a acorda ajutor umanitar și asistență populației din regiunea Nagorno-Karabah, precum și PSI și refugiaților care au părăsit regiunea; solicită Comisiei și dlui Semneby, reprezentant special al UE, să aibă în vedere extinderea aceluiași tip de ajutor și de programe de diseminare a informației în Nagorno-Karabah, ca și în Abhazia și Oseția;

42.

invită VP/ÎR să urmărească îndeaproape evoluțiile din regiune și să se implice activ în procesul de soluționare a conflictelor; recunoaște activitatea desfășurată de Reprezentantul special pentru Caucazul de Sud și își exprimă speranța că Înalta Reprezentantă va asigura continuitatea și coerența acestei activități; încurajează Consiliul să ia în considerare posibila utilizare a instrumentelor PSAC pentru a-și accelera participarea în procesele de construire a păcii și de gestionare a conflictelor;

43.

invită Comisia să aibă în vedere posibilitatea acordării de sprijin financiar și tehnic substanțial pentru măsurile de consolidare și de promovare a încrederii dintre și în sânul populațiilor și de participare la reabilitarea și reconstrucția din toate regiunile afectate de conflict, de exemplu proiectele generatoare de venit și proiectele de integrare socioeconomică a PSI și a persoanelor care se întorc, pentru reabilitarea locuințelor și în scopuri de dialog și mediere, precum și pentru a continua elaborarea și susținerea proiectelor societății civile care au drept scop promovarea reconcilierii și a contactelor dintre populațiile locale și a contactelor interpersonale;

44.

sprijină acordarea de fonduri și de asistență de către UE în regiune pentru a promova aceste principii și procese și consideră că această asistență UE ar trebui să aibă loc în cadrul condiționalității politice, ca de exemplu progresele în dialogul și reforma politică și în procesele de democratizare; avertizează cu privire la posibilitatea utilizării conflictelor de către guverne pentru a distrage interesul comunității internaționale de la problemele interne;

45.

invită Comisia și Consiliul să se asigure că angajamentele incluse în pachetele de condiționalitate politică sunt respectate, ca de exemplu angajamentul specific asumat de Guvernul georgian de a da un nou impuls reformelor democratice incluse în asistența UE după terminarea conflictelor, convenite între Comisie și Georgia în ianuarie 2009, și să prezinte rapoarte în mod periodic Parlamentului European cu privire la progresele înregistrate;

46.

salută activitatea Grupului UE de consultanță la nivel înalt pentru Armenia; salută posibilitatea de a acorda asistență financiară sporită în cadrul acordului Parteneriatului estic, inclusiv în vederea pregătirii negocierii noilor Acorduri de asociere cu UE și invită Comisia să studieze posibilitatea de a oferi, de asemenea, asistență adaptată Azerbaidjanului și Georgiei;

47.

consideră că ar trebui acordată o atenție sporită drepturilor minorităților și grupurilor vulnerabile și încurajează Armenia, Azerbaidjanul și Georgia să implementeze programe educaționale publice în domeniul drepturilor omului care să promoveze valorile toleranței, pluralismului și diversității, inclusiv respectarea drepturilor minorităților sexuale și ale altor grupuri marginalizate și stigmatizate;

48.

își exprimă îngrijorarea cu privire la refuzul Eutelsat de a difuza serviciul în limba rusă al canalului public georgian, întrucât acest refuz pare să fie motivat politic; subliniază faptul că acest refuz asigură un monopol de facto asupra transmisiunii prin satelit către publicul regional vorbitor de limbă rusă operatorului Intersputnik și principalului său client, Gazprom Media Group; subliniază că este extrem de important ca, într-o societate democratică și pluralistă, libertatea de exprimare a mass-mediei independente să nu fie împiedicată;

49.

recunoaște rolul potențial al Forumului societății civile pentru Parteneriatului estic drept forum de promovare a unei societăți civile autentice și de consolidare a implicării acestuia în statele din regiune și invită Comisia să se asigure că Forumul primește suficient sprijin financiar; atrage atenția cu privire la importanța finanțării proiectelor societății civile și a rolului pe care îl au delegațiile UE în regiune în ceea ce privește selectarea acestora, precum și asupra importanței pe care o pot avea aceste proiecte în promovarea contactelor la nivel regional;

50.

consideră că UE ar trebui să sprijine în continuare dezvoltarea economică, comerțul și investițiile din regiune și că politica comercială reprezintă un factor fundamental în stabilitatea politică și dezvoltarea economică și că aceasta va conduce la o reducere a sărăciei în Caucazul de Sud; consideră că negocierea și crearea unei Zone de liber-schimb aprofundat și cuprinzător ar putea juca un rol foarte important în acest sens; invită Comisia să aibă în vedere eventuale modalități de a acorda asistență țărilor în regiune în pregătirea, negocierea și, ulterior, aplicarea, inclusiv susținerea angajamentelor prevăzute de viitoarele acorduri de liber-schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), precum și să ofere în timp util o evaluare cuprinzătoare a impactului social și ecologic al acestor acorduri; în plus, încurajează țările din Caucazul de Sud să ia în considerare instituirea unei zone reciproce de liber schimb;

51.

subliniază situația geopolitică din Armenia, Georgia și Azerbaidjan în relație cu Uniunea Europeană, Turcia în calitate de țară candidată la UE, Rusia și Iran; consideră comerțul ca fiind una dintre componentele-cheie ale politicii globale a UE pentru promovarea stabilității politice, a respectării drepturilor omului, a creșterii economice durabile și a prosperității și este de opinie că dimensiunea regională a strategiei UE pentru Caucazul de Sud solicită o abordare regională în negocierile privind acordurile comerciale; invită Comisia să identifice zonele comune de interes economic care pot depăși divergențele, facilita dialogul și promova cooperarea regională; solicită ca UE să-și asume angajamente mai importante și să se implice mai profund în vederea stimulării integrării acestei regiuni, întrucât în prezent Comunitatea are competențe exclusive în materie de politică comercială;

52.

salută încheierea în mai 2008 a studiilor de fezabilitate pentru Georgia și Armenia, în care se arată că acordurile de liber schimb consistente și cuprinzătoare (DCFTA) ar aduce acestor țări și UE beneficii economice semnificative, aceste studii permițând Comisiei să inițieze o fază pregătitoare pentru viitoarele negocieri privind DCFTA; încurajează Georgia, Armenia și Azerbaidjanul să realizeze progrese mai consistente în aplicarea planurilor lor de acțiune PEV și în îndeplinirea recomandărilor Comisiei, în special în ceea ce privește îmbunătățirea capacității administrative și instituționale și punerea în aplicare a reformelor în materie de reglementare (în special în ceea ce privește nivelul scăzut al protecției proprietății intelectuale în toate cele trei țări), acestea aflându-se printre condițiile prealabile necesare pentru o punere în aplicare eficace a unor FTA atât de ambițioase și pentru menținerea efectelor acestora; consideră că încheierea unor acorduri de liber schimb cu Georgia, Armenia și Azerbaidjan ar putea duce nu numai la o creștere economică, ci ar putea, de asemenea, să crească investițiile străine, să creeze noi locuri de muncă și să elimine sărăcia;

53.

reamintește că securitatea energetică este o preocupare comună; îndeamnă UE, prin urmare, să acorde un sprijin mai puternic proiectelor energetice din regiune în conformitate cu standardele europene care cuprind proiecte de promovare a eficienței energetice și de dezvoltare a surselor alternative de energie; să-și intensifice cooperarea cu privire la aspectele energetice și să adopte măsuri ferme pentru a realiza coridorul energetic sudic, inclusiv încheierea cât mai curând posibil a proiectului conductei Nabucco; invită Comisia, să se asigure, de asemenea, că proiectele de energie și transport din Caucazul de Sud promovează relațiile dintre cele trei țări și nu sunt o cauză de excludere a anumitor comunități; reafirmă importanța inițiativei de la Baku și a programelor corespunzătoare de asistență, INOGATE și TRACECA;

54.

subliniază faptul că stabilitatea politică este esențială pentru furnizarea sigură și neîntreruptă de resurse energetice pentru a asigura condiții adecvate pentru dezvoltarea infrastructurii; în acest sens, reamintește că coridorul dublu energetic alcătuit din conductele Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) și Baku-Tbilisi-Erzerum (BTE) contribuie la apropierea dintre UE și regiunea caspică; solicită reînnoirea acordurilor bilaterale existente sau a memorandumurilor de înțelegere încheiate cu cele trei țări din Caucazul de Sud în domeniul energiei și includerea unei „clauze de securitate energetică”, prin care să se stabilească un cod de conduită și măsuri specifice în caz de perturbări ale energiei; consideră că furnizarea energiei și dispozițiile de tranzit ar trebui să fie o componentă în negocierile acordurilor de asociere cuprinzătoare cu aceste țări;

55.

reafirmă importanța contactelor interpersonale și a programelor de mobilitate, în special a celor care vizează tineretul, precum și a programelor de înfrățire cu regiunile UE și cu comunitățile locale care cuprind minorități naționale ce dețin un grad ridicat de autonomie; consideră că este necesară o creștere semnificativă a numărului de studenți, profesori și cercetători implicați în programele de mobilitate; salută încheierea acordurilor de readmisie și de facilitare a acordării vizelor cu Georgia și invită Consiliul și Comisia să înregistreze progrese pentru a facilita procesul de acordare a vizelor și acordurile de readmisie cu Armenia și Azerbaidjan;

56.

reafirmă că este necesar ca UE să dezvolte o strategie pentru Caucazul de Sud, având în vedere importanța regiunii pentru UE și rolul potențial pe care îl are UE în promovarea în continuare a dezvoltării regiunii și în soluționarea conflictelor sale;

57.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afacerile externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor Armeniei, Azerbaidjanului și Georgiei.