31.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 161/47

A.

întrucât OCDE a propus definirea conceptului de „coerență a politicilor în favoarea dezvoltării” (CPD), care presupune „depunerea de eforturi pentru a se garanta că obiectivele și rezultatele politicilor de dezvoltare ale unui guvern nu sunt subminate de alte politici ale guvernului respectiv, cu impact asupra țărilor în curs de dezvoltare, și că aceste politici sprijină obiectivele de dezvoltare, în măsura în care acest lucru este posibil” (13); întrucât UE a elaborat un concept de CPD care vizează crearea de sinergii între politicile UE și întrucât lipsa de acțiune politică în acest sens poate avea un impact negativ asupra rezultatelor preconizate ale cooperării pentru dezvoltare;

B.

reamintind angajamentul Uniunii Europene de a lua măsuri pentru a promova coerența politicilor de dezvoltare, în conformitate cu concluziile adoptate de Consiliul European în 2005 (14);

C.

întrucât există o diferență între coerența dintre politici (evitarea contradicțiilor dintre diferite domenii de politică externă) și coerența pentru dezvoltare (obligația ca toate politicile comunitare care au un impact asupra țărilor în curs de dezvoltare să țină seama de obiectivele de dezvoltare);

D.

întrucât articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei reprezintă obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE; întrucât CPD vizează îndeplinirea obiectivelor de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii prin intermediul tuturor politicilor sale;

E.

întrucât există incoerențe evidente în politicile comerciale, agricole, legate de pescuit, mediu, drepturile de proprietate intelectuală, migrație, finanțe, arme și materii prime ale UE; întrucât coerența politicilor în favoarea dezvoltării poate duce la reducerea sărăciei prin găsirea unor sinergii fundamentale între politicile UE;

F.

întrucât lipsa sprijinului politic, mandatele neclare, resursele insuficiente, absența unor instrumente și indicatori eficace de monitorizare, precum și absența prioritizării CPD în cazul conflictelor de interese reprezintă constrângeri pentru CPD;

G.

întrucât contribuțiile financiare acordate de către Uniune în cadrul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului (APDP) nu au contribuit la consolidarea politicilor în domeniul pescuitului în țările partenere, acest lucru fiind cauzat, în mare parte, de lipsa de monitorizare a punerii în aplicare a acestor acorduri, de acordarea lentă a sprijinului sau chiar de neutilizarea acestui sprijin în unele cazuri;

H.

întrucât primul Obiectiv de dezvoltare al mileniului vizează reducerea la jumătate a numărului de persoane care suferă de foame până în 2015, dar întrucât aproximativ un miliard de persoane suferă de lipsa hranei zilnice, deși planeta produce suficientă hrană pentru a satisface nevoile întregii populații;

I.

întrucât subvențiile Uniunii pentru exporturile de produse agricole europene au un efect dezastruos asupra securității alimentare și asupra dezvoltării unui sector agricol viabil în țările în curs de dezvoltare;

J.

întrucât UE s-a angajat să atingă obiectivul ONU de a acorda 0,7 % din venitul național brut (VNB) pentru asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) până în 2015, iar obiectivul interimar de ajutor al Uniunii, în ansamblul său, este de 0,56 % până în 2010;

K.

întrucât hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din noiembrie 2008 statuează că operațiunile Băncii Europene de Investiții (BEI) în țările în curs de dezvoltare trebuie să acorde prioritate dezvoltării, înaintea oricărui alt obiectiv economic sau politic;

L.

întrucât criza a demonstrat că asistența pentru dezvoltare este un instrument unic prin faptul că vizează țările cele mai sărace și acordă finanțare pentru dezvoltare într-un mod mai previzibil și mai fiabil decât alte fluxuri financiare;

M.

întrucât numeroase studii au arătat că, anual, fluxuri financiare ilicite în valoare de aproximativ 900 de miliarde de euro părăsesc țările în curs de dezvoltare, ceea ce subminează grav veniturile fiscale ale acestora și, în consecință, le subminează capacitățile proprii de dezvoltare,

1.

salută atenția sporită și angajamentul Comisiei, al Consiliului și al statelor membre față de coerența politicilor în favoarea dezvoltării, așa cum reiese din raportul bienal;

2.

își reafirmă propriul angajament de a consolida CPD în cadrul UE și în activitatea sa parlamentară;

3.

subliniază faptul că Uniunea Europeană este de departe cel mai mare donator de ajutor din lume (asistența acordată de UE s-a ridicat la 49 de miliarde de euro în 2008, reprezentând 0,40 % din VNB) și că se așteaptă o creștere a volumului asistenței până la suma de 69 de miliarde de euro în 2010, în vederea îndeplinirii promisiunii colective făcute în 2005, la Summitul G8 de la Gleneagles, de a acorda un procent de 0,56 % din VNB-ul UE sub formă de asistență pentru dezvoltare; subliniază că acest fapt ar debloca o sumă suplimentară de 20 de miliarde de euro în favoarea obiectivelor de dezvoltare;

4.

reamintește adoptarea strategiei UE privind ajutorul pentru comerț în octombrie 2007, în care UE își asuma angajamentul de a majora asistența colectivă pentru comerț la 2 miliarde de euro anual până în 2010 (1 miliard de euro din partea Comunității și 1 miliard de euro din partea statelor membre);

5.

invită țările în curs de dezvoltare, în special cele care beneficiază în cea mai mare măsură de asistența UE, să asigure buna guvernanță în toate sectoarele publice și în special în ceea ce privește gestionarea asistenței primite și solicită Comisiei să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea transparentă și eficientă a asistenței;

6.

salută programul de lucru 2010-2013 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării ca instrument de orientare pentru instituțiile UE și statele membre și recunoaște rolul acestuia de sistem de avertizare timpurie în legătură cu viitoarele inițiative în materie de politici; salută, de asemenea, conexiunile realizate între diversele domenii de politică;

7.

reamintește responsabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește luarea în considerare a intereselor țărilor în curs de dezvoltare și ale cetățenilor acestora;

8.

consideră că toate politicile UE cu impact extern trebuie să fie concepute pentru a sprijini și nu pentru a submina combaterea sărăciei și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, precum și pentru a promova respectarea drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, drepturile sociale, economice și de mediu;

9.

subliniază nevoia de a ține seama de aspectele relevante ale coerenței politicilor în favoarea dezvoltării în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și regionale și al acordurilor comerciale multilaterale, ferm ancorate în sistemul OMC bazat pe norme, și îndeamnă în acest sens Comisia și statele membre să se angajeze în mod activ, alături de toți ceilalți parteneri relevanți din cadrul OMC care își pot aduce contribuția la obținerea unor rezultate echilibrate, ambițioase și orientate spre dezvoltare în urma negocierilor din cadrul Rundei Doha în viitorul foarte apropiat;

10.

subliniază faptul că așa-numitele „probleme de la Singapore”, cum ar fi liberalizarea serviciilor, investițiile și achizițiile publice, introducerea unor norme de concurență și un control mai strict al respectării drepturilor de proprietate intelectuală, nu servesc scopului de realizare a celor opt Obiective de dezvoltare ale mileniului;

11.

solicită insistent ca Uniunea Europeană, statele membre și BEI să își asume un rol de prim-plan în acest cadru și să ia măsuri pentru a se asigura că investițiile efectuate prin intermediul paradisurilor fiscale devin mai puțin atractive, adoptând în acest scop norme privind achizițiile publice și acordarea de fonduri publice care interzic tuturor întreprinderilor, băncilor sau altor instituții înregistrate într-un paradis fiscal să beneficieze de fonduri publice; în acest sens, solicită Comisiei și statelor membre să profite de evaluarea intermediară a activităților de creditare externă ale BEI pentru a-și îmbunătăți în mod concret capacitățile de evaluare a beneficiarilor împrumuturilor, precum și pentru a se asigura că investițiile făcute în țările în curs de dezvoltare contribuie în mod efectiv la eradicarea sărăciei, elaborând un raport anual cu privire la progresul acestor țări;

12.

solicită Comisiei și statelor membre să realizeze o evaluare globală a acordurilor în domeniul pescuitului încheiate cu țările terțe, astfel încât politica externă a Uniunii în domeniul pescuitului să fie în întregime coerentă cu politica sa de dezvoltare, crescând capacitatea țărilor partenere ale UE de a garanta un pescuit sustenabil în apele lor, ceea ce va consolida securitatea alimentară și ocuparea forței de muncă la nivel local în acest sector;

13.

reamintește că accesul UE la rezervele piscicole din țările terțe nu trebuie să reprezinte, în niciun caz, o condiție pentru acordarea de asistență pentru dezvoltare țărilor respective;

14.

îndeamnă Comisia să includă în toate APDP, în plus față de clauzele sociale, clauze privind drepturile omului, pentru a permite Uniunii Europene să ia măsuri adecvate în caz de încălcări dovedite ale drepturilor omului în țările terțe care au încheiat APDP cu Uniunea;

15.

reamintește că, deși 75 % din populația săracă a planetei trăiește în zone rurale, un procent de numai 4 % din AOD este dedicat agriculturii; prin urmare, invită Comisia, statele membre și țările în curs de dezvoltare să abordeze cu prioritate problema agriculturii în cadrul politicilor lor de dezvoltare;

16.

este îngrijorat de impactul negativ asupra dezvoltării pe care îl au în țările terțe instituțiile financiare care urmăresc în principal evaziunea fiscală; în acest sens, solicită Comisiei să își intensifice cooperarea în materie de guvernare fiscală, în special cu țările menționate în anexa 1 la propunerea sa legislativă din 24 aprilie 2009 (A6-0244/2009), care beneficiază de fonduri europene pentru dezvoltare;

17.

salută recomandările conținute în concluziile reuniunii Consiliului din 14 mai 2008, care urmăresc includerea unei clauze privind buna guvernare fiscală în acordurile comerciale, întrucât acest lucru constituie un prim pas în lupta împotriva măsurilor și practicilor fiscale care încurajează evaziunea și frauda fiscală; solicită Comisiei să includă imediat o clauză de acest tip în negocierile sale privind viitoare acorduri comerciale;

18.

solicită Comisiei și țărilor ACP să își continue dialogul pe teme de migrație în vederea consolidării principiului migrației circulare și a facilitării acesteia prin acordarea vizelor circulare; subliniază că respectul pentru drepturile omului și tratamentul echitabil al resortisanților țărilor ACP sunt grav compromise de acordurile bilaterale de readmisie cu țările de tranzit într-un context de externalizare de către Europa a gestionării migrației, care nu garantează respectarea drepturilor migranților și care poate avea ca rezultat readmisii „în lanț”, punând în pericol siguranța și viața acestora;

19.

solicită Consiliului să ajungă rapid la un acord cuprinzător asupra propunerii de modificare a Directivei privind impozitarea veniturilor din economii, în special cu privire la țările incluse în anexa 1 la propunerea sa legislativă menționată anterior, care beneficiază de fonduri europene pentru dezvoltare;

20.

subliniază necesitatea de a include Fondul european de dezvoltare (FED), principalul instrument de finanțare de către UE a cooperării pentru dezvoltare, în cadrul CPD; își confirmă sprijinul pentru finanțarea completă din buget a FED în contextul controlului democratic parlamentar și al transparenței în implementarea acestui fond, ținând seama în special de importanța în creștere a implementării politicilor UE în materie de dezvoltare prin care se creează instrumente specifice (ca în cazul strategiei UE-Africa);

21.

invită Comisia nu numai să monitorizeze obiectivele de creștere economică, ci și să acorde o atenție deosebită reducerii inegalităților în repartizarea veniturilor, atât la nivelul țărilor în curs de dezvoltare în mod individual, cât și la nivel mondial; solicită acordarea unei atenții deosebite intensificării proceselor participative de dezvoltare durabilă proprie prin intermediul unor forme de asociere de tip cooperativ și a metodologiilor de cooperare PRA („Participatory Reflection and Action”) care, bazate fiind pe consens și pe participarea comunităților locale, asigură modele de organizare mai eficace și cu impact de mai lungă durată, promovând rolul economiei sociale în dezvoltare;

22.

invită Comisia să promoveze măsuri de asistență pentru dezvoltare, care, ținând seama de efectele crizei financiare, pot preveni creșterea insecurității și intensificarea conflictelor, a instabilității politice și economice mondiale, precum și dezvoltarea migrației forțate („refugiații foamei”);

23.

solicită țărilor în curs de dezvoltare să asigure servicii publice de bază și să garanteze accesul la terenuri, inclusiv acordarea de credite pentru micii agricultori, pentru a promova securitatea alimentară și combaterea sărăciei, contribuind la reducerea concentrării exploatațiilor agricole de mari dimensiuni și a exploatării intensive a resurselor în vederea speculei, care distrug ecosistemele; solicită, de asemenea, Comisiei să sprijine politicile menționate anterior;

24.

invită Comisia să evalueze impactul decalajului digital dintre țările bogate și cele sărace, acordând o atenție deosebită riscurilor legate de tehnologiile informației care se dovedesc a fi un instrument de discriminare, întrucât îi marginalizează pe cei care, din motive sociale, economice și politice, nu pot avea acces la aceste produse noi, care reprezintă baza noii revoluții în domeniul informației;

25.

solicită mandate clare pentru a evalua CPD, scopuri operaționale clare și precise și proceduri detaliate pentru a desfășura acest exercițiu;

26.

subliniază necesitatea fundamentală de a aborda CPD ca un efort pe termen lung pentru a garanta un sprijin continuu pentru CPD; subliniază importanța unei evaluări la timp a politicilor pentru a se evita efectele negative asupra țărilor în curs de dezvoltare; în acest scop, solicită evaluarea impactului activităților actorilor din sectorul privat din Europa și din afara Europei, acordându-se o atenție deosebită companiilor multinaționale;

27.

solicită evaluarea, cu ajutorul unei analize comparative, a abordării, metodologiei și rezultatelor politicilor de cooperare și de asistență aplicate în afara Europei, precum și a nivelului de cooperare internațională, acordându-se o atenție deosebită intervenției Chinei în Africa;

28.

subliniază că decizia Consiliului de a se concentra pe cinci mari domenii pentru exercițiul CPD din 2009 nu trebuie să înlocuiască monitorizarea celor 12 domenii tradiționale de politici: comerț, mediu, schimbări climatice, securitate, agricultură, acorduri bilaterale în domeniul pescuitului, politici sociale (ocuparea forței de muncă), migrație, cercetare/inovare, tehnologiile informației, transport și energie; solicită de asemenea Comisiei să identifice incoerențele ori de câtre ori politicile europene au un impact negativ asupra dezvoltării și să propună soluții; solicită Comisiei să creeze mecanisme de includere a noi domenii de politică ce nu se încadrează satisfăcător în cele 12 domenii existente, un exemplu în acest sens fiind materiile prime;

29.

reamintește angajamentele sale internaționale pentru atingerea obiectivului de 0,7 % de asistență pentru dezvoltare din PNB până în 2015, asistență care trebuie să fie consacrată exclusiv eradicării sărăciei; este preocupat de faptul că abordarea de tip „asistență oficială pentru dezvoltare plus” poate dilua asistența pentru dezvoltare acordată de UE în vederea combaterii sărăciei; își exprimă îngrijorarea că fondurile colectate prin abordarea „asistență oficială pentru dezvoltare plus” (AOD+) nu sunt asociate unui angajament juridic de eradicare a sărăciei sau de contribuție la atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

30.

constată cu îngrijorare că fluxurile de capital dinspre țările în curs de dezvoltare către UE, cauzate de politici incoerente aplicate în temeiul abordării AOD+, nu sunt menționate și că daunele aduse țărilor în curs de dezvoltare prin concurența fiscală neloială și prin fluxurile ilegale de capital nu sunt luate în considerare;

31.

este preocupat de faptul că abordarea AOD+ se concentrează numai asupra fluxurilor financiare din UE către Sud și trece cu vederea fluxurile financiare în sens invers, ceea ce oferă o imagine deformată asupra direcțiilor fluxurilor financiare;

32.

solicită Comisiei să clarifice mai bine abordarea la nivelul întregii Uniuni și impactul acesteia asupra politicii de dezvoltare a UE; își exprimă îngrijorarea că această abordare ar putea fi inclusă în următoarele perspective financiare;

33.

invită membrii europeni ai CAD al OCDE să respingă orice încercare de a extinde definiția AOD, care ar putea include abordarea „la nivelul întregii Uniuni” și conceptul „AOD+”, propuse recent de Comisia Europeană, precum și elemente care nu privesc ajutorul, cum ar fi fluxurile financiare, cheltuielile militare, anularea datoriilor, în special anularea datoriilor de credit la export, sau fondurile cheltuite în Europa în favoarea studenților și a refugiaților;

34.

recunoaște că îndeplinirea angajamentelor în materie de AOD este imperios necesară, dar nu suficientă pentru a soluționa problema urgentă a dezvoltării și reiterează solicitarea adresată Comisiei de a identifica de urgență surse inovatoare suplimentare de finanțare pentru dezvoltare și de a prezenta propuneri privind introducerea unei taxe supra tranzacțiilor financiare internaționale, care să genereze resurse suplimentare ce pot fi folosite în atenuarea celor mai grave consecințe ale crizei și în continuarea eforturilor de atingere a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

35.

reamintește cu fermitate Comisiei și statelor membre că AOD trebuie să rămână coloana vertebrală a politicii europene de cooperare pentru dezvoltare, urmărind eradicarea sărăciei; prin urmare, subliniază că, dacă sursele inovatoare de finanțare vor fi încurajate pe scară largă, acestea trebuie să vină în completarea AOD și să fie utilizate în cadrul unui demers care vizează persoanele sărace; ele nu pot fi utilizate, în niciun caz, pentru a înlocui AOD;

36.

își exprimă temerea că, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, cele mai multe dintre țintele propuse de Obiectivele de dezvoltare ale mileniului nu vor fi atinse până în 2015; prin urmare, îndeamnă statele membre să își atingă obiectivul colectiv, să adopte legislația obligatorie și să elaboreze calendare anuale pentru îndeplinirea promisiunilor făcute; salută, în acest sens, proiectul de lege privind dezvoltarea internațională (Draft International Development Bill) prezentat de guvernul Marii Britanii în ianuarie 2010;

37.

reamintește că, în conformitate cu cadrul instituțional al UE, propune numirea unui raportor permanent pentru „coerența politicilor în favoarea dezvoltării”, cu mandatul de a urmări incoerențele de la nivelul politicilor UE și de a informa Comisia DEVE în acest sens;

38.

solicită Comisiei să utilizeze valori de referință sistematice și clare și indicatori actualizați periodic pentru a evalua CPD, de exemplu indicatorii de dezvoltare durabilă, precum și să consolideze transparența față de Parlamentul European, de statele care beneficiază de asistență și față de societatea civilă;

39.

solicită țărilor în curs de dezvoltare să elaboreze indicatori specifici pentru fiecare țară în materie de CPD, în spiritul indicatorilor generali folosiți de UE, pentru a evalua nevoile reale și realizările în materie de dezvoltare;

40.

consideră că, în cazul în care acțiunile și măsurile din cadrul politicii de dezvoltare a UE nu respectă principiile și obiectivele menționate la articolul 208 din Tratatul de la Lisabona și politica externă a Uniunii Europene descrisă la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, acest lucru constituie un caz de nerespectare a unei obligații, care poate fi adus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolelor 263 și 265 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

41.

subliniază importanța coerenței dintre politica comercială și politica de dezvoltare pentru o dezvoltare mai eficace și pentru o implementare vizibilă și, în acest sens, salută Raportul UE din 2009 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării (COM(2009)0461);

42.

reamintește nevoia asigurării coerenței între politica comercială și celelalte politici (de mediu și socială), în special cu referire la acordurile comerciale care conțin stimulente în favoarea producției de biocombustibili în țările în curs de dezvoltare;

43.

reamintește importanța coerenței între politica comercială și politica de dezvoltare și subliniază faptul că punerea în aplicare a dispozițiilor capitolelor referitoare la dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale ar trebui să constituie o oportunitate pentru Comisia Europeană de a promova buna guvernanță și aplicarea valorilor europene fundamentale;

44.

consideră că decizia recentă a UE de a reintroduce subvențiile la export în cazul laptelui praf și al altor produse lactate, prin care este subvenționată de fapt industria agroalimentară din Europa în detrimentul agricultorilor săraci din țările în curs de dezvoltare, reprezintă o încălcare flagrantă a principiilor de bază ale coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și solicită Consiliului și Comisiei să revoce imediat decizia respectivă;

45.

solicită încetarea subvențiilor la export; în acest sens, reamintește angajamentul asumat la Doha în 2001 de toți membrii OMC de a încheia o rundă de negocieri dedicată dezvoltării cu scopul de a rectifica dezechilibrele existente în sistemul comercial și de a pune comerțul în slujba dezvoltării, contribuind la eradicarea sărăciei și la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

46.

pentru a se asigura că DG Comerț dispune de un mandat coerent pentru negocierile comerciale, invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de condițiile prealabile impuse de Parlament pentru aprobarea încheierii de acorduri comerciale;

47.

solicită Comisiei să ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că, în condițiile încetării aplicării Protocolului privind zahărul și în contextul reformei UE referitoare la regimul zahărului, partenerii relevanți sunt protejați în cazul unei eventuale bulversări temporare a pieței;

48.

propune dezvoltarea în continuare a instrumentelor comunitare existente pentru reducerea tarifelor vamale, precum sistemul SGP/SGP+ și capitolele din acordurile de liber schimb și de parteneriat economic, precum și integrarea în continuare în aceste instrumente a standardelor convenite la nivel internațional în materie de muncă și de mediu;

49.

invită încă o dată Comisia să utilizeze în totalitate mecanismele SGP și SGP+ pentru dezvoltarea capacității instituționale în țările în curs de dezvoltare în vederea consolidării coerenței lor interne în elaborarea strategiilor de dezvoltare;

50.

subliniază faptul că o consultare sistematică a organizațiilor de muncă și a sindicatelor în ceea ce privește punerea în aplicare a standardelor sociale și de mediu în țările care nu sunt membre ale UE, în special înainte de încheierea APE sau de includerea în SGP+, ar asigura o mai mare coerență a politicilor comerciale și ar contribui la dezvoltarea durabilă a țărilor în curs de dezvoltare;

51.

recunoaște că, potrivit Raportului de monitorizare a ajutorului pentru comerț, elaborat de Comisie în 2009 (COM(2009)0160, p. 30), creditele de angajament aferente ajutorului pentru comerț acordat de UE statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) au scăzut de la 2 975 de milioane de euro în 2005 la 2 097 de milioane de euro în 2007, că procentajul alocat statelor ACP din totalul creditelor de angajament acordate de UE drept ajutor pentru comerț a scăzut de la 50 % la 36 % în aceeași perioadă și că acest fapt nu respectă promisiunile anterioare de a acorda prioritate eradicării sărăciei și dezvoltării;

52.

salută, în acest sens, toate inițiativele existente în domeniul comerțului cu țările în curs de dezvoltare la nivelul UE și al OMC, în special inițiativa „Totul în afară de arme” (EBA), SGP și SGP+, asimetria și perioadele de tranziție din toate acordurile de parteneriat economic existente și Programul de lucru privind ajutorul pentru comerț 2010-2011, și solicită revizuirea acestuia din urmă pentru a contribui în mai mare măsură la stimularea creșterii durabile;

53.

recunoaște rolul important pe care îl poate juca sistemul SGP+ al UE pentru stimularea bunei guvernanțe și a dezvoltării durabile în țările în curs de dezvoltare și încurajează Comisia să se asigure că acest instrument este eficace și că ansamblul convențiilor OIM și ale ONU este aplicat în mod adecvat pe teren;

54.

reafirmă că UE ar trebui să sprijine țările în curs de dezvoltare care utilizează facilitățile din Acordul TRIPS pentru a putea furniza medicamente la prețuri rezonabile în cadrul programelor lor naționale de sănătate publică;

55.

salută includerea unei clauze de salvgardare privind securitatea alimentară în acordurile de parteneriat economic și încurajează Comisia să asigure aplicarea efectivă a acesteia;

56.

regretă că dispozițiile din TRIPS+ incluse în Acordul de parteneriat economic CARIFORUM-CE și în acordurile în curs de negociere cu țările Comunității Andine și din America Centrală creează bariere în calea accesului la medicamente esențiale;

57.

îndeamnă Comisia să nu mai utilizeze abordarea TRIPS+ în negocierile APE în ceea ce privește produsele farmaceutice și medicamentele pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să furnizeze medicamente la prețuri rezonabile în cadrul programelor naționale de sănătate publică;

58.

subliniază faptul că orice măsuri luate în cadrul negocierii acordului comercial împotriva contrafacerii în vederea consolidării competențelor legate de inspecția transfrontalieră și de confiscarea mărfurilor nu ar trebui să dăuneze accesului global la medicamente legale, accesibile și sigure;

59.

este preocupat de cazurile recente din statele membre ale UE, în care autoritățile vamale au confiscat medicamente generice în tranzit în porturile și aeroporturile europene, și subliniază că un astfel de comportament subminează Declarația OMC privind accesul la medicamente; solicită statelor membre respective să pună imediat capăt acestei practici; solicită Comisiei să asigure Parlamentul că acordul comercial împotriva contrafacerii aflat în curs de negociere nu împiedică accesul țărilor în curs de dezvoltare la medicamente;

60.

consideră că provocarea reprezentată de schimbările climatice trebuie abordată prin reforme structurale și solicită o evaluare sistematică a riscurilor prezentate de schimbările climatice în toate aspectele legate de planificarea politicilor și luarea deciziilor, inclusiv în domenii precum comerțul, agricultura și siguranța alimentară; solicită ca rezultatul acestei evaluări să fie utilizat pentru a elabora documente de strategie națională și regională clare și coerente, precum și în toate programele și proiectele de dezvoltare;

61.

salută recentele observații ale Comisiei, conform cărora aceasta va reexamina Regulamentul (CE) nr. 1383/2003, care a avut consecințe nedorite asupra tranzitului pe teritoriul UE al medicamentelor generice având drept destinație finală țările în curs de dezvoltare;

62.

consideră că inițiative precum cea referitoare la fondul comun de brevete UNITAID pentru medicamentele anti-HIV/SIDA pot asigura coerența politicilor UE în domeniul sănătății și al proprietății intelectuale;

63.

salută sprijinul Comisiei pentru propunerile care vizează acordarea de asistență comunităților indigene pentru a exploata și a beneficia de cunoștințele lor tradiționale și de resursele lor genetice;

64.

salută observațiile Comisiei, potrivit cărora UE ar putea să reducă taxele vamale pentru produsele ecologice în cadrul schimburilor comerciale cu țări care aplică o politică asemănătoare, în cazul în care nu se poate ajunge la un acord în cadrul OMC;

65.

sprijină efortul Comisiei de facilitare a transferului de tehnologie către țările în curs de dezvoltare, în special tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistente la schimbările climatice, acestea fiind esențiale pentru procesul de adaptare la schimbările climatice;

66.

recunoaște importanța economică a transferurilor de fonduri către țările în curs de dezvoltare, dar subliniază nevoia de a aborda problema „exodului de creiere” în implementarea acordurilor comerciale bilaterale, în special în sectorul sănătății;

67.

subliniază contribuția multor organizații ale societății civile la combaterea practicilor de evaziune fiscală ale companiilor multinaționale din UE în țările în curs de dezvoltare și solicită Comisiei să țină seama de recomandările acestor organizații în negocierile viitoare;

68.

salută introducerea mecanismelor de consolidare a CPD în cadrul Comisiei, și anume sistemul de consultare interdepartamental, procesul de evaluare a impactului, evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile, Grupul interdepartamental pentru îmbunătățirea calității și, după caz, evaluarea strategică de mediu; dorește să știe totuși ce criterii a aplicat DG Dezvoltare atunci când a decis să respingă inițiativele politice incoerente și solicită mai multă transparență în ceea ce privește rezultatul consultărilor interdepartamentale; solicită ca informațiile colectate prin evaluările de impact să fie puse la dispoziția Parlamentului European într-o formă mai inteligibilă; solicită, de asemenea, ca Parlamentul European, parlamentele naționale și parlamentele țărilor în curs de dezvoltare să fie implicate mai îndeaproape în aceste mecanisme;

69.

solicită ca toate țările în curs de dezvoltare să beneficieze de strategia privind „ajutorul pentru comerț”, și nu doar cele care sunt de acord cu o mai mare liberalizare a piețelor lor; în cursul negocierilor comerciale, în special în contextul acordurilor de parteneriat economic, solicită Comisiei să nu impună, împotriva dorinței țărilor în curs de dezvoltare, deschiderea capitolelor de negociere privind „problemele de la Singapore” și serviciile financiare și să nu încheie acorduri de acest tip dacă țările respective nu au stabilit în prealabil un cadru național adecvat în materie de reglementare și supraveghere;

70.

solicită Comisiei să includă în mod sistematic norme sociale și de mediu obligatorii din punct de vedere juridic în acordurile comerciale negociate de Uniunea Europeană cu scopul de a promova obiectivul unui comerț aflat în serviciul dezvoltării;

71.

solicită Comisiei să demareze evaluările de impact mai devreme, și anume înainte ca procesul de elaborare a inițiativelor de politică să fie deja foarte avansat, să recurgă la studii documentate existente sau desfășurate în mod special în acest sens și să includă sistematic dimensiunea socială, de mediu și a drepturilor omului, întrucât o analiză prospectivă este cea mai utilă și mai practică metodă, având în vedere lipsa de date și complexitatea procesului de măsurare a CPD; solicită Comisiei să includă rezultatele evaluărilor de impact în documentele de strategie regională și națională ale Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD), împreună cu propuneri de monitorizare;

72.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, din cele 82 de evaluări de impact efectuate în 2009 de către Comisie, numai una a fost consacrată dezvoltării; subliniază necesitatea unei abordări sistematice pentru măsurarea performanței CPD; prin urmare, invită Comisia să acorde unității care se ocupă de studii de perspectivă și coerența politicilor în cadrul DG DEVE un rol central în consolidarea luării în considerare a CPD;

73.

invită Comisia să implice Parlamentul European în procesul de elaborare a raportului Comisiei privind CPD, de exemplu în ceea ce privește chestionarele, un calendar mai bun și luarea în considerare a rapoartelor din proprie inițiativă ale Parlamentului;

74.

solicită Comisiei să implice delegațiile UE în activitatea sa legată de CPD prin crearea unor puncte centrale responsabile de CPD în cadrul fiecărei delegații pentru a monitoriza impactul politicilor UE la nivelul țarilor partenere; solicită includerea CPD în activitățile de formare a personalului; solicită Comisiei să publice anual rezultatele consultărilor din domeniu desfășurate de delegațiile UE; în acest sens, solicită Comisiei să se asigure că delegațiile UE dispun de suficiente capacități pentru a organiza consultări cu guvernele și parlamentele locale și solicită garantarea posibilității de participare activă a actorilor nestatali și a societății civile în ceea ce privește CPD;

75.

sugerează ca personalul Comisiei Europene și membrii delegațiilor Consiliului care lucrează în domeniul CPD să beneficieze de formare în vederea sensibilizării lor la acest obiectiv de politică;

76.

invită Comisia să acorde comisarului pentru dezvoltare responsabilitatea unică pentru alocațiile pentru fiecare țară, pentru documentele de strategie tematică națională și regională, pentru programele indicative multianuale naționale, pentru programele anuale de acțiune și pentru punerea în aplicare a ajutorului în toate țările în curs de dezvoltare, în strânsă cooperare cu Înalta Reprezentantă și comisarul pentru ajutor umanitar, pentru a evita abordările incoerente în cadrul colegiului și al Consiliului;

77.

invită statele membre și parlamentele naționale ale acestora să promoveze CPD prin intermediul unui program specific de lucru, cu calendare obligatorii, cu scopul de a îmbunătăți programul de lucru privind CPD, precum și eforturile pentru acordarea de asistență, asigurându-se în același timp de faptul că această agendă nu intră în contradicție cu strategiile de dezvoltare ale țărilor partenere;

78.

sugerează includerea CPD în revizuirea la jumătatea perioadei a Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, în special în programele tematice relevante;

79.

sugerează includerea angajamentelor specifice referitoare la CPD în programul de lucru al fiecărei președinții;

80.

sugerează Consiliului să îmbunătățească activitatea structurilor existente pentru consolidarea CPD, de exemplu prin organizarea mai multor reuniuni comune ale grupurilor de lucru și publicând programul de lucru;

81.

sugerează să se elaboreze un raport bienal al Parlamentului European referitor la CPD; propune tuturor comisiilor sale să elaboreze proiecte de raport în care să își expună propriile perspective asupra dezvoltării;

82.

subliniază importanța cooperării dintre comisii în cadrul Parlamentului European; în acest sens, sugerează ca, atunci când o comisie discută un subiect sensibil privind CPD, celelalte comisii relevante să fie implicate îndeaproape, iar când o comisie organizează o audiere de specialitate cu privire la un subiect sensibil legat de CPD, celelalte comisii relevante să ia parte la organizarea audierii;

83.

solicită o clarificare din partea instituțiilor cu privire la Comunicarea Comisiei privind coerența politicilor (COM(2009)0458) în ceea ce privește un parteneriat și un dialog intensificat cu țările în curs de dezvoltare pe tema CPD; dorește să știe dacă acest parteneriat sporit va include și un mecanism pentru consilierea țărilor în curs de dezvoltare asupra a ceea ce ele pot face pentru a promova CPD, precum și un plan de consolidare a capacităților la nivel național pentru a realiza evaluări ale PCD;

84.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.