[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 6.1.2011

COM(2010) 809 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Evaluarea acțiunilor întreprinsede Maltaca urmare a recomandării Consiliului din 16 februarie 2010 pentru a pune capăt situației de deficit public excesiv

SEC(2010) 1630 final

PROCEDURA DE DEFICIT EXCESIV șI ULTIMELE RECOMANDăRI

Ca urmare a încetinirii activității economice și a creșterii discreționare a anumitor cheltuieli în cursul anului 2008, deficitul public al Maltei a ajuns la 4,8% din PIB în 2008 și 3,8% din PIB în 2009, raportat la 2,3% în 2007. În acest context, Consiliul a hotărât la 7 iulie 2009 că în Malta există un deficit excesiv și a adresat recomandări acestei țări, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din Tratatul de instituire al CE, pentru a pune capăt acestei situații până în 2010[1]. În recomandările sale, Consiliul a stabilit data limită de 7 ianuarie 2010 pentru întreprinderea unor acțiuni efective în acest sens.

La 16 februarie 2010, Consiliul a ajuns la concluzia că s-au întreprins acțiuni efective în conformitate cu recomandările menționate anterior, dar că se poate considera că în Malta au survenit evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice. Drept urmare, în temeiul articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, Consiliul a recomandat prelungirea cu un an, până în 2011, a termenului până la care autoritățile malteze trebuie să pună capăt situației de deficit excesiv.

Concret, Consiliul le-a recomandat autorităților malteze (a) să atingă ținta de deficit pentru 2010 prevăzută în buget, dacă este nevoie adoptând măsuri suplimentare de consolidare, și să asigure în 2011 un efort fiscal de ¾ pp din PIB. Această consolidare bugetară ar trebui să contribuie și la așezarea datoriei publice brute pe o traiectorie descendentă care să se apropie de valoarea de referință de 60% din PIB într-un ritm satisfăcător, prin restabilirea unui nivel adecvat al excedentului primar; și (b) să precizeze măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2011, în cazul în care condițiile ciclice permit acest lucru, și pentru accelerarea reducerii deficitului, în cazul în care condițiile economice sau bugetare se dovedesc superioare estimărilor curente. De asemenea, pe lângă efortul fiscal, li s-a cerut autoritățile malteze să profite de orice ocazie, inclusiv de îmbunătățirea condițiilor economice, pentru a accelera reducerea nivelului datoriei publice brute către valoarea de referință de 60% din PIB. Pentru a limita riscurile care amenință ajustarea, autorităților malteze li s-a recomandat să consolideze natura obligatorie a cadrului bugetar pe termen mediu și să îmbunătățească monitorizarea execuției bugetare pe parcursul anului.

Consiliul a stabilit data de 16 august 2010 ca termen limită până la care guvernul maltez să întreprindă acțiuni efective pentru atingerea țintei de deficit pentru 2010 și să precizeze măsurile care vor fi necesare pentru a progresa în direcția corectării deficitului excesiv.

În fine, Consiliul a invitat autoritățile malteze să introducă și reforme în vederea sporirii calității finanțelor publice, prin eficientizarea cheltuielilor publice, în special a celor din sectoarele sănătății și educației.

Comisia efectuează evaluarea acțiunilor întreprinse după adoptarea de către guvern, la 25 octombrie, a bugetului pe 2011 și în baza previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2010, care țin seama de aceste măsuri bugetare.

EVALUAREA ACțIUNILOR ÎNTREPRINSE

După ce a atins 3,8% din PIB în 2009, conform prognozelor autorităților ponderea deficitului va crește ușor pentru a atinge 3,9% din PIB în 2010, în conformitate cu ținta de deficit stabilită în bugetul pe 2010, care a stat la baza recomandării Consiliului. Această estimare a fost făcută în contextul unei creșteri a PIB-ului real mai mare decât cea din previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2009, care au stat la baza recomandării Consiliului din 16 februarie 2010. În plus, aceasta conține și elementele one-off cu efect de reducere a deficitului rezultând în urma amnistiei fiscale (0,2% din PIB) și a vânzării de echipamente aparținând șantierelor navale în valoare de 0,3% din PIB, integrând în același timp depășirea cheltuielilor primare curente și venituri fiscale mai slabe raportat la estimările din bugetul pe 2010. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2010, deficitul pe 2010 va fi mai ridicat, ajungând la 4,2% din PIB, în principal din cauza veniturilor fiscale, a căror valoare se situează sub estimările autorităților. Previziunile din toamna anului 2010 estimează înrăutățirea soldului structural cu aproximativ 1% din PIB în 2010.

Prin urmare, Comisia atrage atenția asupra unei devieri de la recomandarea Consiliului de a atinge în 2010 ținta de deficit de 3,9% din PIB stabilită în bugetul pe 2010. Mai mult, deși condițiile economice s-au dovedit a fi peste așteptările din momentul publicării recomandărilor Consiliului, nu s-a constatat nicio accelerare a reducerii deficitului.

În 2011 autoritățile țintesc o pondere de 2,8% a deficitului în PIB, obiectiv pe care își propun să îl atingă prin accelerarea colectării veniturilor fiscale datorate relansării economice în curs, precum și prin măsuri de creștere a veniturilor, renunțarea prevăzută la majoritatea măsurilor de stimulare fiscală introduse în 2010 și eficientizarea cheltuielilor. Economiile realizate la cheltuielile bugetare vor fi însă parțial contrabalansate de o serie de măsuri cu efect de creștere a cheltuielilor. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2010, deficitul pe 2011 va fi ușor mai ridicat, ajungând la 3% din PIB, în principal din cauza deficitului peste estimări din 2010. Estimarea unei reduceri cu 1,2 pp din PIB a deficitului pe 2011 se bazează pe ipoteza unei implementări stricte a bugetului pe 2011, inclusiv pe creșterea eficienței care ar trebui să frâneze creșterea cheltuielilor primare curente. Previziunile serviciilor Comisiei estimează o îmbunătățire a soldului structural de 1¼% din PIB în 2011.

În acest context, Comisia este de părere că Malta a asigurat un efort fiscal de ¾ pp. din PIB și a întreprins acțiuni efective pentru a pune capăt în 2011 situației actuale de deficit excesiv.

Conform autorităților malteze, datoria publică va ajunge la 69% din PIB în 2010, raportat la 68,6% din PIB în 2009, în principal din cauza unei ajustări stoc-flux care va avea ca efect creșterea datoriei, parțial legată de sprijinul financiar acordat Greciei. Pentru 2011 autoritățile estimează o datorie ușor mai scăzută, de 68,7% din PIB, datorită obținerii unui mic surplus primar și creșterii dinamice a PIB-ului nominal care compensează ajustarea stoc-flux prognozată, legată parțial de sprijinul financiar acordat Greciei. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2010, ponderea datoriei publice brute a Maltei în PIB va ajunge la 70,8% în 2011, fapt datorat și luării în calcul, după prezentarea bugetului pe 2011, a nevoilor financiare legate de împrumutul de urgență acordat companiei Air Malta.

În lumina previziunilor serviciilor Comisiei, nu se așteaptă ca Malta să readucă ponderea datoriei publice brute în PIB pe o traiectorie descrescătoare în perioada analizată.

În fine, nu s-a înregistrat niciun progres în domeniul guvernanței fiscale, deși au fost luate anumite inițiative de ameliorare a eficienței cheltuielilor și există discuții în curs cu privire la continuarea reformei sistemului de pensii.

CONCLUZII

Pe baza informațiilor disponibile, se pare că Malta a întreprins acțiuni care asigură un progres adecvat în direcția corectării deficitului excesiv în termenul stabilit de Consiliu. Mai precis, Malta a întreprins acțiuni în vederea corectării deficitului excesiv în 2011, asigurând totodată un efort bugetar corespunzător în 2011, conform recomandărilor Consiliului.

Este însă puțin probabil ca ținta de deficit de 3,9% din PIB în 2010 stabilită în bugetul pe 2010 să fie atinsă, în ciuda unor perspective economice mult mai favorabile pentru Malta decât se prevăzuse în recomandările Consiliului. Riscurile care planează asupra țintei de deficit pe 2011 sunt legate în principal de rambursarea împrumutului de urgență acordat companiei Air Malta și de viitorul plan de restructurare. Masa salarială din sectorul public ar putea fi afectată de noua convenție colectivă de muncă care va intra în vigoare în ianuarie 2011 și ale cărei detalii nu sunt încă cunoscute. În lumina acestor riscuri, autoritățile malteze trebuie să supravegheze îndeaproape evoluțiile bugetare și să fie pregătite să întreprindă acțiuni corective în cazul în care aceste riscuri se materializează.

Mai mult, Comisia este de părere că Malta trebuie să se dovedească mai eficientă în consolidarea naturii obligatorii a cadrului său bugetar pe termen mediu și în introducerea de măsuri vizând favorizarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice malteze, în conformitate cu recomandările și invitațiile Consiliului.

Având în vedere evaluarea de mai sus, Comisia este de părere că în prezent nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru Malta. Comisia va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile bugetare din Malta, în conformitate cu tratatul și cu pactul de stabilitate și creștere.

Tabel comparativ al principalelor previziuni macroeconomice și bugetare

[1] Toate documentele privind PDE pentru Malta sunt disponibile la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/economy_finance/sgp/deficit/countries/malta_en.htm