[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 28.6.2010

COM(2010)340 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

cu privire la experiența dobândită din ancheta statistică privind plantațiile anumitor specii de pomi fructiferi efectuată de statele membre în anul 2007 în aplicarea Directivei 2001/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 2001 SEC(2010)776 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

cu privire la experiența dobândită din ancheta statistică privind plantațiile anumitor specii de pomi fructiferi efectuată de statele membre în anul 2007 în aplicarea Directivei 2001/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 2001

INTRODUCERE (DOMENIU DE APLICARE, CONTEXT, LEGISLAțIE NAțIONALă)

Pentru a aduce la îndeplinire sarcinile care îi sunt conferite în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) și prin dispozițiile Uniunii Europene (UE) care reglementeză organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor, Comisia trebuie să fie informată cu exactitate cu privire la potențialul de producție al plantațiilor principalelor specii de pomi fructiferi din UE și să aibă la dispoziție estimări pe termen mediu ale producției și ofertei pe piețe.

O anchetă de bază efectuată la fiecare cinci ani asupra principalelor specii de pomi fructiferi din UE constituie metoda utilizată în mod curent pentru a obține informații cu privire la anumiți factori care influențează potențialul productiv al plantațiilor de pomi fructiferi: soiuri, vârsta plantelor și densitatea plantațiilor. Unele state membre folosesc această ocazie pentru a colecta date și în privința altor factori, precum specializarea exploatației, administrația tehnică a livezii, mâna de lucru utilizată, depozitarea și comercializarea etc.

Aceste anchete au fost efectuate începând cu anul 1977. Ancheta de bază din anul 2007 privind plantațiile anumitor specii de pomi fructiferi a fost efectuată în cele 27 de state membre ale UE în aplicarea Directivei 2001/109/CE[1] a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 2001 și în conformitate cu Decizia 2002/38/CE a Comisiei din 27 decembrie 2001[2] de stabilire a parametrilor de anchetă și de stabilire a codului și regulilor standard pentru transcrierea într-o formă prelucrabilă electronic a datelor.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva 2001/109/CE, statele membre trimit Comisiei un raport metodologic privind modul în care ancheta a fost efectuată.

Prezentul raport privind experiența dobândită prin ancheta efectuată în anul 2007 este prezentat în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2001/109/CE. Raportul se bazează pe experiența serviciilor Comisiei și, în special, pe utilizarea datelor comunicate, precum și pe observațiile și experiența prezentate de statele membre în raportul metodologic [articolul 4 alineatul (4) din Directiva 2001/109/CE].

În conformitate cu articolul 4 din Directiva nr. 2001/109/CE, statele membre trebuie să comunice Comisiei rezultatele anchetei de bază înainte de data de 1 octombrie a anului următor anului de referință. Datele sunt prezentate în anexa 1 la prezentul raport (a se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei).

Datele comunicate de toate statele membre au fost transmise în conformitate cu regulile și parametrii tehnici stabiliți în Decizia 2002/38/CE a Comisiei.

DOMENIU DE APLICARE șI CONțINUT

Specii care fac obiectul anchetelor (în baza legislației UE și a altor norme)

În cadrul anchetei de bază din anul 2007, speciile care au făcut obiectul anchetei în fiecare stat membru au corespuns cerințelor stabilite în anexa la Directiva 2001/109/CE și au fost prezentate în Decizia 2008/690/CE a Comisiei din 4 august 2008[3]. Acestea sunt prezentate, de asemenea, în anexa 2 la prezentul raport (a se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei). Bulgaria, Germania, Irlanda și Spania au comunicat benevol date privind livezile producătoare de mere și/sau pere destinate altor utilizări decât ca fructe de masă.

Exploatații (pragul minim al exploatațiilor și/sau al livezilor)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Directiva 2001/109/CE, „ancheta se aplică tuturor exploatațiilor cu o suprafață plantată cu pomi fructiferi, cu condiția ca fructele produse să fie destinate în întregime sau în principal pieței”. În practică, situația diferă de la un stat membru la altul, mergând de la absența oricărui prag minim (aceasta însemnând că toate exploatațiile care fac obiectul anchetei) până la un prag fixat la nivel de stat membru (de exemplu 15 ari în CZ, 50 de ari în FR și 100 de ari în LV). În plus, unele state membre și-au modificat pragul de la o anchetă la alta.

TIPUL DE ANCHETă, ORGANIZAREA ANCHETEI șI CALENDARUL (DATA DE REFERINță)

Anexa 3 la prezentul raport (a se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei) conține un tabel în care sunt sintetizate metodele de anchetă la nivel naţional. Din punct de vedere metodologic, caracteristica cea mai relevantă a anchetei din 2007 a constat în:

1. O listă amănunțită în Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Austria, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit.

2. O eșantionare în suprafață în Spania și

3. O eșantionare pe exploatație în celelalte state membre.

Unele state membre au comunicat unele observații specifice privind ancheta, modul și condițiile în care aceasta s-a desfășurat și rezultatele obținute. Unele din aceste observații sunt sintetizate în tabelul următor.

CZ | În anul 2007, ancheta a fost efectuată în Republica Cehă pentru prima dată. Cu toate că în trecut fuseseră organizate anchete similare intitulate „Recensământul pomilor fructiferi și al arbuștilor”, ultima anchetă de acest fel a avut loc în anul 1980. După această dată, Serviciul ceh de statistică a colectat datele de bază privind producția de fructe ca parte a „Anchetei privind producția agricolă finală” și a „Anchetei privind structura exploatațiilor” (denumită în continuare ASE). Ancheta privind livezile, care este prima de acest fel, furnizează informații detaliate privind plantarea pomilor fructiferi în Republica Cehă. |

EE | Ancheta din anul 2007 privind plantațiile de pomi fructiferi a fost prima anchetă de acest fel efectuată în Estonia. Ancheta s-a desfășurat concomitent cu Ancheta din anul 2007 privind structura exploatațiilor. Caracteristicile anchetei au fost anexate chestionarului ASE 2007 ca secțiune separată. Nu au fost semnalate dificultăți în desfășurarea anchetei. Marea majoritate a soiurilor sunt de proveniență locală. |

IE | Pentru obiective de interes exclusiv național, a fost colectată o mulțime semnificativă de informații suplimentare. Printre acestea se numără: (a) Dacă pomicultorul participă la un program pentru asigurarea calității (b) Dacă pomicultorul este membru al unei organizații de producători (c) Detalii privind numărul angajaților (d) Detalii privind instalațiile de producție și tehnicile de recoltare (e) Detalii privind recoltele și valoarea acestora (f) Detalii privind piețele de desfacere ale pomicultorului (g) Detalii privind planurile de dezvoltare viitoare ale pomicultorului (h) Detalii privind producția ecologică de mere și valoarea acesteia |

IT | În Italia, au fost efectuate anchete privind livezile începând cu anul 1977, acestea reprezentând de atunci încoace un punct de referință important în sectorul pomicol. Între anul 1977 și anul 2007, anchetele privind livezile au fost efectuate la intervale de cinci ani. Obiectivul anchetei constă în colectarea de informații detaliate privind suprafețele cultivate cu pomi fructiferi ale principalelor exploatații și potențialul productiv aferent al acestora, în vederea orientării pieței. Pe lângă faptul că răspunde cerințelor UE (Directiva 2001/109/CE), ancheta furnizează date utilizabile în estimările contabile la nivel național. În plus, ancheta oferă informații privind structura și producția exploatațiilor și asupra impactului politicilor aplicate în sectorul economic respectiv; de asemenea, permite actualizarea listei exploatațiilor agricole. |

GR | Ancheta privind livezile cuprinde toate exploatațiile agricole în care una sau mai multe din cele opt specii de arbori fructiferi care au fost menționate sunt cultivate în plantații uniforme. Plantații uniforme sunt suprafețe pe care arborii sunt plantați într-un anumit mod, rezultând plantații compacte cu un număr proporțional de arbori pe stremma, în funcție de sistemul de plantare utilizat (plantare rară, plantare densă, de exemplu PALMETA în cazul merelor și perelor etc.). Plantațiile uniforme se împart în plantații uniforme DEMIXTATE și MIXTATE. Plantațiile uniforme demixtate sunt plantate doar cu o specie de pomi fructiferi, de exemplu numai cu piersici sau numai cu meri etc. Plantațiile uniforme mixtate sunt plantații uniforme pe care au fost plantate împreună una sau mai multe specii de pomi, de exemplu portocali cu măslini, meri cu peri, piersici cu cireși etc., iar pomii dintr-o anumită specie se găsesc printre pomii altei specii într-un mod ordonat și nu complet aleatoriu. De asemenea, specia reprezentată prin mai puțini arbori trebuie să acopere cel puțin o zecime din stremma. Dacă arborii aparținând aceste specii nu acoperă o zecime din stremma, se consideră că sunt dispersați, chiar dacă sunt plantați de o manieră ordonată. Pentru ca o plantație mixtată să fie caracterizată drept uniformă, nu este important ca pomii de pe plantație să aparțină aceleiași familii, ci ca pomii din specii diferite să constituie o plantație compactă uniformă. |

ES | Tipul de anchetă este o eșantionare teritorială în suprafață (MAST – Marco de Áreas y Segmentos Territoriales); acest tip de anchetă a fost utilizat în Spania de la începutul anilor '90. Ancheta este întreprinsă de angajații unei companii care desfășoară munca de teren pentru sistemul spaniol de asigurare agricolă și care efectuează anchetele MAST pe o bază anuală. |

FR | Ancheta face posibilă o mai bună identificare și descriere a factorilor care influențează potențialul de producție al livezilor, precum soiul, vârsta, densitatea plantării etc. Aceste caracteristici sunt esențiale pentru efectuarea de previziuni valabile (volumul și calendarul producției). Chestionarul cuprinde, de asemenea, și alte grupe de întrebări pe lângă cele solicitate de UE. 1. Un alt obiectiv al anchetei l-a constituit cunoașterea volumelor de producție comercializate și a principalelor circuite de desfacere utilizate de producătorii de fructe. Cu toate acestea, ancheta reprezintă doar un studiu parțial al circuitelor de comercializare a fructelor în etapa introducerii inițiale pe piață, și nu al activității globale a părților implicate în comercializare. 2. Informații suplimentare cu privire la cultivarea livezilor. 3. Colectarea de informații privind forța de muncă permanentă, sezonieră și ocazională utilizată în exploatațiile producătoare de fructe. Din aceste motive, principalele obiective ale anchetei constau în obținerea de date privind punctele de mai jos: • structurile de producție: localizare, dimensiune, specializarea utilizărilor, destinația terenurilor; • forța de muncă permanentă și sezonieră; • capacitatea de depozitare a fructelor; • metodele de cultură cu privire la irigații, la protecția împotriva condițiilor climatice adverse, precum înghețul, la metodele specifice diferitelor specii; • suprafața, densitatea și vârsta plantației, potențialul de producție anchetat în funcție de soiurile fiecărei specii; • lanțurile de producție și de distribuție pornind de la exploatație (prima introducere pe piață) în funcție de specie; • principalele practici agricole pentru întreținerea livezii. |

HU | Ca și în anul 2001, în timpul anchetei în teren, pentru a identifica fiecare livadă, anchetatorii au fost ajutați de hărțile cadastrale ale comunităților eșantionate. În plus, pentru comunitățile având cel puțin cinci livezi, au fost disponibile fotografii aeriene (furnizate de Institutul de geodezie, cartografie și teledetecție). Aceste fotografii aeriene au făcut posibilă identificarea și delimitarea corectă a fiecărei livezi pe baza informațiilor privind limitele acestora. Pentru a-i ajuta la identificarea soiurilor, anchetatorilor le-a fost pus la dispoziție un manual conținând descrierea soiurilor, precum și fotografii/poze colorate ale acestora. Descrierea cuprinde, printre altele, caracteristicile fructului, perioada de coacere, forma pomului și caracteristicile sale de creștere. Toate aceste informații contribuie la identificarea profesională și calitativă a soiurilor. Chestionarele pentru anul 2007 erau preimprimate cu date din anchete anterioare • Toate datele obținute în ancheta din 2001 erau incluse în chestionarul pentru anul 2007. La completarea formularului, pot fi utilizate numai codurile menționate mai sus. Trebuiau completate numai câmpurile de date care prezentau modificări în raport cu informațiile anterioare. Formularul era prevăzut cu o coloană specială pentru introducerea modificărilor. În cazul în care datele pentru cei doi ani erau aceleași, căsuța din coloana specială nu se completa. • În cazul livezilor plantate după 2001, numai anumite informații au fost disponibile, și anume numărul de identificare al plantației, suprafața brută, codul speciilor și datele pomicultorului. Numai aceste date au putut fi preimprimate în chestionare. Evident, restul informațiilor trebuiau completate în formular; dacă, în raport cu momentul plantării, datele s-au modificat, este posibilă numai o actualizare a datelor preimprimate. În timpul fazei de punere în aplicare (ancheta în teren), prezența pomicultorului nu a fost necesară. Cu toate acestea, în cazul anumitor puncte, precum soiurile din livadă, anul desțelenirii etc., pomicultorii ar fi putut furniza informații mai fiabile. În acest scop, anchetatorii au contactat pomicultorii în mai multe rânduri, aceștia completând formularele împreună. Această abordare a făcut posibilă, de asemenea, actualizarea datelor privind pomicultorul. Suprafața estimată a plantațiilor cu meri, peri, piersici și caiși, 2007 Specia fructiferă Suprafața estimată (ha) Variația, % Meri 34 906 0,9824 Peri 2 878 0,5267 Piersici 5 787 1,5462 Caiși 5 216 1,3635 Datele sintetizate la nivel comunal, regional și național au fost comparate cu cele din statisticile anuale privind producția de fructe și cu cele din anii anteriori |

MT | Deoarece Malta trebuia să colecteze numai date privind suprafața totală cultivată cu piersici, aceste date au fost colectate folosind ASE. |

PL | În Polonia, prima anchetă privind livezile a fost efectuată în 1998, iar a doua în 2004. Ambele anchete au fost efectuate pentru a satisface cerințele naționale, dar în cele mai multe cazuri au folosit metodologia UE. Anchetele au fost similare cu ultima anchetă din anul 2007 privind plantațiile anumitor specii de arbori fructiferi, însă rezultatele nu au fost transmise la Eurostat, deoarece Poloniei nu i s-a cerut să transmită aceste date. În anul 2007, conform cerințelor UE, a fost efectuată o a treia anchetă, iar în aprilie 2008 rezultatele au fost comunicate la Eurostat. Ancheta a corespuns atât cerințelor Eurostat, cât și celor naționale. Principalul obiectiv al ultimei anchete (din anul 2007) a fost obținerea de date despre merele și perele de masă în privința suprafeței cultivate nete, a soiurilor, a vârstei pomilor și a densității plantației, precum și date despre piersici și caise în privința suprafeței cultivate nete. Obiectivul anchetei a fost extins pentru a include caracteristici necesare utilizatorilor naționali, și anume alte specii de pomi fructiferi și arbuști, precum și plantațiile de boboase. De asemenea, în anchetă au fost incluse informații despre pomicultor și despre exploatație. Ancheta a luat în considerare numai exploatațiile care produc fructe care sunt destinate în totalitate sau în principal comercializării. Caracteristicile suplimentare au fost colectate numai pentru necesitățile naționale. Acestea cuprind suprafața și numărul de pomi fructiferi pe categorii de vârstă și producția de fructe pentru următoarele specii: pruni, cireși de cireșe amare și dulci, caiși, piersici și nuci, precum și meri clasificați după tipul de rizom (pitic, semi-pitic și cu creștere lentă). Suprafața și numărul de arbuști fructiferi ale plantațiilor de boboase – numai pentru necesități naționale –pentru următoarele specii: alune, agrișe, coacăze roșii (colorate), coacăze negre, zmeură, căpșuni, căpșuni de grădină, aronia, afine, viță de vie și alți arbuști fructiferi și plante boboase. |

PT | Deoarece preocupările privind mediul capătă o importanță din ce în ce mai mare la nivel național și european, Portugalia a inclus în chestionar câteva caracteristici specifice. Printre acestea se numără contribuția la agricultura durabilă și unele întrebări privind comportamentul de mediu, în special prin identificarea unui set de practici de cultură utilizate în producția de fructe legate de gestionarea terenurilor și de protecția culturilor. Au fost culese date în privința suprafeței irigate, a nivelului și naturii producției, a sistemului de producție, precum și a unor tehnici de producție. Deoarece utilizatorii prezintă un interes deosebit privind modul în care fructele sunt trimise pe piață, în chestionar a fost, de asemenea, inclusă o întrebare despre modalitatea de comercializare a producției. |

RO | În conformitate cu Directiva nr. 2006/110/CE a Consiliului, România a fost scutită de obligația de a transmite date privind speciile, categoriile de vârstă și densitatea plantațiilor. Având în vedere această derogare și considerând necesitățile naționale drept parte a anchetei sus-menționate, au fost colectate informații în privința următoarelor elemente: suprafața plantațiilor tinere și a celor pe rod, suprafața plantațiilor în declin, suprafețele cultivate recent în anul 2007, suprafața plantațiilor desțelenite, productivitatea și producția totală pentru următoarele specii de pomi fructiferi: meri, peri, caiși, cireși de cireșe dulci și cireși, pruni, piersici, nuci și alte specii de pomi fructiferi (aluni, castani, gutui). Cu titlu de experiment, au fost culese informații privind densitatea plantațiilor pe rod, a celor în declin, precum și în privința densității plantațiilor tinere. Aceste date au fost colectate ca parte a anchetei anuale privind producția vegetală pentru culturile principale, care intră în responsabilitatea Institutului Național de Statistică. Ancheta privind producția vegetală a principalelor culturi se bazează pe un eșantion de 80 000 de exploatații agricole, acoperind nivelul de dezvoltare regional (NUTS 2) și nivelul de dezvoltare județean (NUTS 3). |

FI | În Finlanda aceste date pot fi obținute de manieră fiabilă folosind o serie de surse diferite, deoarece toate sursele utilizează aceleași numere de identificare Statisticile publicate pot fi socotite fiabile, deoarece sunt bazate pe date înregistrate obținute din eșantioane complete. Interviurile la telefon au contribuit la sporirea ratei de răspunsuri. Majoritatea informațiilor pentru Statisticile livezilor de mere au fost obținute din registrele Sistemului integrat de administrație și control (SIAC) al Agenției finlandeze pentru probleme rurale. Autoritățile comunale locale preiau aceste date în principal din formularele de cerere de ajutor înaintate de fermierii înregistrați pe teritoriul lor comunal. Legea privind Registrul exploatațiilor rurale (1515/1994) obligă autoritățile comunale să păstreze caracterul confidențial al datelor din registru. ike (Oficiul finlandez pentru statistici rurale) păstrează Registrul exploatațiilor rurale și este împuternicit să utilizeze înregistrările administrative în scopul întocmirii de statistici. La estimarea volumului potențial de producție, evaluările bazate pe numărul de arbori sunt mai precise decât cele bazate pe suprafața cultivată. În plus, fermierilor li se pare mai ușor să clasifice numărul, soiurile și vârsta copacilor decât să clasifice suprafața sau densitatea de plantare. Pe baza statisticilor din anul 2002 și a discuțiilor purtate cu grupurile interesate din sectorul economic, s-a decis să se solicite informații privind soiul (și suprafețele cultivate) numai pentru soiurile cu importanță comercială. Lista soiurilor pentru ancheta din anul 2007 a fost întocmită în anul 2002 pe baza celor mai semnificative soiuri (22 de soiuri). De asemenea, au fost adăugate două noi soiuri (Rubinola și Rajka), deoarece s-a considerat că beneficiază de importanță sporită. Datorită latitudinii sale nordice, soiurile de mere din Finlanda diferă considerabil de cele cultivate în Europa continentală, multe din soiurile cultivate în Finlanda nemaifiind semnificative pentru agricultura comercială. |

SE | Data finală a anchetei a fost stabilită la 26 martie. La data respectivă, 76% din exploatații au transmis un răspuns la anchetă. Departamentul de statistică al Consiliului suedez pentru agricultură consideră acest rezultat drept nesatisfăcător. Au fost inițiate dezbateri privind modalitățile de a spori rata de răspuns în viitor. Cadrul Anchetei privind plantațiile de anumiți pomi fructiferi este constituit din exploatații care, în conformitate cu Registrul statistic al exploatațiilor agricole (RSE), cultivă meri și/sau peri și, de asemenea, din exploatații care, în conformitate cu SIAC, au înaintat, în anul 2007, cereri de subvenții pentru cultivarea fructelor pe suprafețe de minimum 0,25 ha. Populația țintă a anchetei a fost formată din exploatații cu plantații de meri și/sau peri cu o suprafață de minimum 0,25 ha. În total, populația cadru a anchetei din anul 2007 a fost formată din 369 de exploatații. Pe baza observațiilor făcute de exploatații, fie prin intermediul chestionarului, fie prin telefon, se poate trage concluzia că chestionarul a fost considerat dificil de răspuns. Din acest motiv, spre sfârșitul perioadei de anchetă, a fost examinată posibilitatea simplificării acestuia. În cadrul Consiliului suedez pentru agricultură a fost făcută sugestia ca Suedia să fie scutită în viitor de anchetarea plantațiilor de peri, datorită cantităților mici de pere cultivate în Suedia. |

CARACTERISTICI ALE ANCHETEI

Suprafața livezilor luată în considerare

În general, a fost luată în considerare suprafața netă a livezilor. Cu toate acestea, unele state membre au avut în vedere suprafața brută a acestora. În foarte puține cazuri, au fost incluși în studiu cel puțin câțiva copaci răzleți.

Specii care fac obiectul anchetelor (în baza legislației UE și a altor norme)

O analiză a proporțiilor soiurilor individuale în cadrul unei specii date evidențiază evoluții considerabile legate de schimbările în preferințele consumatorilor.

Toate statele membre au furnizat date despre fiecare soi cultivat pe cel puțin 3% din suprafața afectată speciei respective.

Vârstă

Pentru toate statele membre, vârsta copacilor a fost calculată din momentul plantării lor în livadă (toamna sau primăvara).

Densitate

Pentru majoritatea statelor membre, densitatea plantației a fost calculată pe baza suprafeței plantate, în timp ce pentru unele state membre, precum Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Austria și Polonia, densitatea a fost calculată pe baza numărului de arbori la hectar.

Alte caracteristici

Unele state membre au colectat date privind alte caracteristici. De exemplu, Franța și Austria au colectat date despre producția ecologică și rețelele de comercializare. Informațiile colectate de Franța cuprind date despre prelucrarea solurilor, fertilizare, practici pentru protecția plantelor, vârsta pomicultorului, dimensiunea totală a exploatației și specializarea; informațiile colectate de Polonia cuprind date despre boboase și cireșe etc.

COLECTAREA șI PRELUCRAREA DATELOR (CONTROLUL DATELOR)

Rezultatele anchetelor primite de Eurostat au fost încărcate într-o bază de date de producție, unde au fost validate înainte de a fi încărcate într-o bază de date de difuzare.

UTILIZAREA DATELOR (DIFUZAREA DATELOR)

Rezultatele anchetei din 2007, ca și cele ale anchetei anterioare din 2002, sunt disponibile în mod gratuit prin intermediul bazei de date de difuzare a Eurostat pentru toți utilizatorii care au acces la Internet.

PRINCIPALELE CONSTATăRI: ANALIZA REZULTATELOR

O sinteză a rezultatelor anchetei din 2007 este prezentată în anexa 4 (a se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei). În analiză nu sunt incluse merele și perele pentru gătit, deoarece suprafețele cultivate cu aceste specii nu sunt semnificative. Analiza pe baza speciilor conduce la următoarea sinteză a celor mai importante constatări:

80% din suprafața livezilor din UE-27 cultivată cu speciile anchetate se află în Spania, Italia, Polonia, Grecia și Franța. Merii sunt cei mai răspândiți pomi fructiferi cultivați în UE-27, acoperind aproximativ o treime din suprafața care a făcut obiectul anchettei. Citricele (portocale, lămâi și fructele citrice mici) considerate împreună ocupă o altă treime din suprafața aferentă livezilor din UE-27.

Extinderea UE la 27 de state membre a condus la o creștere însemnată a suprafețelor cultivate cu mere de masă și la o creștere mai puțin semnificativă a celorlalte suprafețe care au făcut obiectul anchetei. Suprafața cultivată cu meri a crescut de peste de 2,4 ori, în principal prin adăugarea livezilor de meri din Polonia[4] și România. Suprafețele cultivate cu peri și piersici au crescut cu 17% și, respectiv, 13%. Mai semnificativă este creșterea de 27% a suprafețelor cultivate cu caiși. Pentru citrice, creșterea datorată ultimelor două extinderi nu este semnificativă (aproximativ 1%).

În UE-27, principalii cultivatori de mere sunt Polonia (165 715 ha), România (60 494 ha), Italia (55 225 ha) și Franța (40 113 ha). Între cele două anchete, suprafața din UE-15 aferentă livezilor de meri a scăzut cu 11%. Această suprafață a cunoscut în Italia o ușoară creștere, în timp ce în Franța a scăzut cu 16%.

Cele mai mari suprafețe aferente livezilor de peri din UE-27 se găsesc în Italia (32 075 ha), Spania (25 845 ha), Portugalia (9 228 ha) și Belgia (7 225 ha). În perioada 2002 - 2007, suprafața totală cultivată cu peri din UE-15 a scăzut cu aproape 13%.

În UE-27, cele mai mari suprafețe cultivate cu piersici sunt în Spania (75 118 ha), Italia (63 754 ha), Grecia (34 127 ha) și Franța (14 308 ha). Spania și Italia reprezintă împreună două treimi din suprafața totală cultivată cu piersici din UE-27. Spania este singurul stat membru al UE-15 în care suprafețele cultivate cu piersici au crescut; ca urmare, suprafața totală cultivată cu piersici din UE-15 a scăzut cu aproximativ 6%.

Cea mai mare suprafață aferentă livezilor de caiși se găsește în Spania (18 700 ha), urmată de Italia (15 649 ha), Franța (13 804 ha) și Ungaria (4 999 ha). În Spania și Italia se află mai mult de jumătate din suprafața totală aferentă livezilor de caiși din UE-27. Această suprafață a rămas aproximativ constantă în Italia și a scăzut în toate celelalte state membre cu excepția Austriei, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă (de 26%).

În Spania se află aproximativ 55% din suprafața cultivată cu portocali din UE-27 (158 824 ha). Suprafața de 73 786 ha din Italia reprezintă un sfert din întreaga suprafață cultivată cu portocali din UE-27. Celelalte state membre în care au fost anchetate livezile de portocali sunt Grecia, Portugalia, Cipru și Franța, care însumează doar 20% din suprafața aferentă livezilor de portocali din UE-27. Datorită creșterilor înregistrate în Spania și Portugalia, în perioada 2002 – 2007, suprafața totală aferentă livezilor de portocali din UE-15 a crescut cu 10%. În celelalte state membre au fost înregistrate scăderi ușoare ale suprafețelor cultivate cu livezi de portocali.

Cele 39 859 ha de livezi de lămâi din Spania reprezintă mai mult de 60% din suprafața cultivată respectivă din UE-27. A doua suprafață în ordinea mărimii aferentă livezilor de lămâi (16 634 ha) aparține Italiei, unde se află un aproximativ sfert din suprafața cultivată respectivă din UE-27. A treia suprafață în ordinea mărimii revine Greciei (8%). Suprafețele respective din Cipru, Portugalia și Franța reprezintă o cotă foarte mică din suprafața totală cultivată cu lămâi în UE-27 (în jur de 1% sau mai puțin în fiecare stat membru). Deoarece această suprafață a cunoscut o creștere numai în Portugalia, în timp ce în celelalte state în cauză a scăzut, impactul general în UE-15 a constat într-o scădere a suprafeței totale cultivate cu lămâi.

Spania are 116 225 ha cultivate cu fructe citrice mici, ceea ce reprezintă trei sferturi din suprafața UE-25 aferentă livezilor de fructe citrice mici. Următorul cultivator în ordinea mărimii este Italia cu numai 21 998 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din suprafața totală respectivă din UE-27. Această suprafață a cunoscut o creștere în Spania și Grecia și o descreștere aproximativ echivalentă în Italia. Prin urmare, suprafața ocupată de livezi de fructe citrice mici a rămas, per total, mai mult sau mai puțin constantă.

Între 1997 și 2002, suprafața aferentă livezilor din UE-15 a scăzut cu aproximativ 187 700 ha (15% în termeni relativi). Această scădere a fost în special semnificativă pentru suprafețele cultivate cu meri și piersici (atât în valoare absolută, cât și în raport cu suprafața totală cultivată cu aceste specii). Pe de altă parte, s-a înregistrat o creștere în domeniul fructelor citrice mici (rezultată în principal dintr-o creștere importantă în Spania). Cu excepția Finlandei, suprafețele cultivate cu pomi fructiferi au scăzut în toate statele membre. Această tendință de scădere a continuat și în perioada 2002 – 2007.

Între 2002 și 2007, suprafața totală aferentă livezilor care au făcut obiectul anchetei a scăzut în UE-15 cu 37 621 ha (4% în termeni relativi). Suprafețele cultivate cu portocali au crescut cu 10%, iar suprafețele cultivate cu fructe citrice mici au rămas aproximativ constante. Suprafețele cultivate cu ceilalți pomi fructiferi au cunoscut scăderi cuprinse între 5% și 13%. Analiza pe baza datelor statelor membre (UE 15) conduce la următoarea sinteză a celor mai importante constatări:

În unele state membre, suprafața anchetată totală a crescut. Suprafața totală care a făcut obiectul anchetei aferentă livezilor a crescut în Danemarca (cu 6%), Austria (cu 4%) și Spania (cu 3%). În Danemarca, toate suprafețele supuse anchetei (cultivate cu meri și peri) au cunoscut creșteri. În Austria, suprafețele ocupate cu livezi de piersici au scăzut cu un sfert, în timp ce toate celelalte suprafețe anchetate au cunoscut creșteri. În special, suprafața aferentă livezilor de caiși a cunoscut o creștere notabilă (de 26%). În Spania, s-a înregistrat o creștere semnificativă a suprafețelor cultivate cu portocali (21%) și o creștere mai puțin importantă a suprafețelor cultivate cu piersici și cu fructe citrice mici. Celelalte suprafețe supuse anchetei au cunoscut scăderi, scăderea fiind, în special, semnificativă pentru suprafețele cultivate cu meri (o scădere de o treime).

Unele state membre au înregistrat atât o scădere a suprafeței totale care a făcut obiectul anchetei, cât și o scădere a suprafeței aferente tuturor speciilor de pomi fructiferi supuse anchetei. Suprafața totală a scăzut în mod semnificativ în Franța, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (scăderi cuprinse între 15% și 20%), în timp ce în Luxemburg plantațiile de pomi fructiferi cu producție destinată pieței au dispărut aproape complet. În Germania și Irlanda a fost înregistrată o scădere foarte ușoară (mai puțin de 1%) a suprafeței totale care a făcut obiectul anchetei.

În celelalte state membre, suprafața totală aferentă livezilor cultivată cu speciile supuse anchetei a scăzut, cu toate că pentru unele specii anchetate a fost înregistrată o creștere. În Grecia, de exemplu, suprafața cultivată cu fructe citrice mici a crescut cu o treime, în timp ce toate celelalte suprafețe au scăzut. În Italia suprafața totală a scăzut cu 8%. A fost înregistrată o ușoară creștere a suprafețelor aferente livezilor de meri și caiși, suprafețele aferente altor tipuri de livezi cunoscând scăderi. Scăderea a fost puternică pentru suprafețele cultivate cu fructe citrice mici (22%), peri (17%) și piersici (13%). Portugalia a înregistrat o creștere importantă a suprafețelor cultivate cu lămâi, în timp ce toate celelalte suprafețe au cunoscut scăderi, unele dintre acestea fiind importante (piersici și caiși). În Belgia și în Țările de Jos, suprafața totală a scăzut cu aproximativ 4% datorită efectului combinat al scăderii suprafeței aferente livezilor de meri și creșterii suprafeței aferente livezilor de peri.

CONCLUZII șI RECOMANDăRI

În comparație cu anchetele anterioare, progresele înregistrate începând cu 2002 privind „suprafața livezilor luată în considerare” sunt remarcabile. Din nou, aproape toate statele membre au transmis rezultatele anchetei din 2007 în termeni de suprafață de livadă netă („suprafață netă” înseamnă suprafața ocupată exclusiv de pomi).

Având în vedere ameliorările menționate mai sus, în special în ceea ce privește utilizarea comună a conceptului de suprafețe nete, ancheta din anul 2007 poate fi considerată în ansamblu satisfăcătoare. În ceea ce privește anchetele viitoare, trebuie acordată atenție actualizării listei de soiuri și coduri și armonizării pragurilor. Este necesar să fie explorată identificarea sinergiilor cu alte operații statistice și/sau utilizarea resurselor administrative.

Sintetizând observațiile formulate în rapoartele naționale din statele membre, Comisia poate concluziona ca statele membre nu au cunoscut dificultăți majore în efectuarea anchetei. Prezenta anchetă oferă o estimare fiabilă a livezilor din UE pentru cele șapte specii (și chiar mai multe în cazul unor state membre) luate în considerare în conformitate cu legislația UE.

În plus, se poate afirma că majoritatea statelor membre consideră ancheta foarte utilă, deoarece furnizează nu doar informații despre un sector agricol foarte important, dar, de asemenea, și informații foarte utile pentru alte obiective statistice, ca, de exemplu, conturile agricole.

[1] JO L 13, 16.1.2002, p. 21.

[2] JO L 16, 18.1.2002, p. 35.

[3] JO L 225, 23.8.2008, p. 14.

[4] Pe o bună parte din aceste suprafețe sunt cultivate și mere care sunt prelucrate ulterior, suprafețele nefiind cultivate exclusiv cu „mere de masă”, astfel cum se specifică în Directiva 2001/109. Acest fapt se datorează imposibilității de a face distincția, în Polonia, între suprafețele cultivate cu mere de masă și cele cultivate cu mere destinate prelucrării.