10.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 42/32

—

salută rezultatele pozitive înregistrate până acum în cooperarea europeană în materie de educație și formare profesională (EFP), sprijinite de procesul de la Copenhaga, și dorește să sublinieze că accentul principal în perioada următoare ar trebui să fie pus pe o aplicare rapidă, o simplificare și o consolidare a celor mai eficiente instrumente, inițiative și programe existente;

—

împărtășește opinia Comisiei conform căreia, având în vedere mutațiile viitoare în materie de locuri de muncă și de structuri sociale (cum ar fi tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și îmbătrânirea populației), educația și formarea, inclusiv EFP, trebuie să se adapteze acestora. De asemenea, EFP trebuie să joace un rol dublu: de instrument care să contribuie la satisfacerea nevoilor imediate și viitoare ale Europei în materie de competențe și, totodată, de instrument pentru reducerea impactului social al crizei și pentru facilitarea redresării. Pentru îndeplinirea acestor roluri este nevoie de reforme urgente, pentru a se asigura excelența și echitatea;

—

subliniază că, pentru o cooperare eficace în domeniul EFP și în etapa de punere în aplicare, este nevoie de o interacțiune politică și administrativă continuă între toate nivelurile de guvernare, precum și de un angajament constant din partea acestora. De aceea, Comisia ar trebui să se străduiască să obțină o angajare semnificativă a autorităților locale și regionale (ALR), reflectând în mod adecvat rolul esențial al acestora ca parteneri-cheie în materie de educație și formare în Europa;

—

sprijină obiectivele comunicării de a spori relevanța EFP pentru a promova o creștere a bazei de competențe a pieței forței de muncă din Europa și, totodată, recunoaște că educația și formarea reprezintă un mijloc pentru a încuraja și dezvolta participarea socială. Nu în ultimul rând, în contextul Anului european pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, EFP reprezintă un element important al oricărei strategii de reducere a dezavantajelor sociale și economice. Este dovedit că îmbunătățiri relativ mici ale competențelor forței de muncă pot avea un impact substanțial asupra bunăstării viitoare a unui stat național.

Raportor

:

dl Robert BRIGHT (UK-PSE), membru al Consiliului Municipal Newport

Document de referință

:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un nou impuls pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru a sprijini strategia Europa 2020

COM(2010) 296 final

1.

este de acord cu accentul pe care îl pune Comisia asupra unui nou impuls pentru cooperarea europeană în materie de EFP, în scopul de a sprijini Strategia Europa 2020;

2.

salută rezultatele pozitive înregistrate până acum în cooperarea europeană în materie de educație și formare profesională (EFP), sprijinite de procesul de la Copenhaga, și dorește să sublinieze că accentul principal în perioada următoare ar trebui să fie pus pe o aplicare rapidă, o simplificare și o consolidare a celor mai eficiente instrumente, inițiative și programe existente;

3.

consideră că extinderea practicilor în materie de schimb de informații și de experiență între autoritățile europene de la toate nivelurile reprezintă un câștig considerabil, socotește prioritară diseminarea bunelor practici prin intermediul Comisiei și se angajează să sprijine astfel de acțiuni prin implicarea propriilor membri și rețele atunci când este cazul;

4.

își reiterează susținerea față de atingerea obiectivelor privind competitivitatea și inovarea până în 2020 și recunoaște că, pentru aceasta, trebuie menținut nivelul investițiilor în educație și formare, mai ales în perioade de nesiguranță economică;

5.

împărtășește opinia Comisiei conform căreia, având în vedere mutațiile viitoare în materie de locuri de muncă și de structuri sociale (cum ar fi tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și îmbătrânirea populației), educația și formarea, inclusiv EFP, trebuie să se adapteze acestora. De asemenea, EFP trebuie să joace un rol dublu: de instrument care să contribuie la satisfacerea nevoilor imediate și viitoare ale Europei în materie de competențe și, totodată, de instrument pentru reducerea impactului social al crizei și pentru facilitarea redresării. Pentru îndeplinirea acestor roluri este nevoie de reforme urgente, pentru a se asigura excelența și echitatea;

6.

sprijină acțiunile care au ca scop apropierea universurilor educației și formării de cel al pieței forței de muncă, cum ar fi inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”. Distincția dintre educație și formare și contextul acestora la locul de muncă va deveni tot mai neclară pe viitor, iar realizarea unui mai mare grad de integrare va necesita o mutație esențială în modul de concepere al educației și formării, nu numai din perspectivă individuală, ci și la nivel instituțional și la toate nivelurile de guvernare. Trebuie înlăturate obstacolele sistemice și de atitudine aflate în calea integrării dacă se dorește ca europenii care învață să facă pași înainte pe scara competențelor și a valorii și să contribuie eficace la obiectivele Strategiei Europa 2020;

7.

subliniază că, pentru o cooperare eficace în domeniul EFP și în etapa de punere în aplicare, este nevoie de o interacțiune politică și administrativă continuă între toate nivelurile de guvernare, precum și de un angajament constant din partea acestora. De aceea, Comisia ar trebui să se străduiască să obțină o angajare semnificativă a autorităților locale și regionale (ALR), reflectând în mod adecvat rolul esențial al acestora ca parteneri-cheie în materie de educație și formare în Europa;

8.

subliniază că EFP ar trebui să fie oferite într-un mod integrat, în care parteneriatele, dialogul și programele să fie concepute în strânsă colaborare de către instituțiile de educație și formare, de autoritățile de la toate nivelurile și de sectorul privat. Ar trebui susținute parteneriate mai eficiente între instituțiile care oferă programe de EFP, angajatori și serviciile de consiliere și plasament profesional, prin stabilirea unor priorități precise, bazate pe realitate, și prin utilizarea eficientă a unor date actuale, fiabile și puse la dispoziția tuturor;

9.

consideră că este de o importanță vitală ca subiectele abordate în comunicare să fie diseminate la toate nivelurile societății. În această fază, ALR au un rol fundamental în materie de comunicare și de difuzare a informației prin rețelele lor și în promovarea egalității de drepturi și de posibilități, în garantarea unei calități maxime și operarea de îmbunătățiri atât în contextul formal, cât și în cele informale, precum și în punerea în aplicare a programelor existente;

10.

sprijină obiectivele comunicării de a spori relevanța EFP pentru a promova o creștere a bazei de competențe a pieței forței de muncă din Europa și, totodată, recunoaște că educația și formarea reprezintă un mijloc pentru a încuraja și dezvolta participarea socială. Nu în ultimul rând, în contextul Anului european pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, EFP reprezintă un element important al oricărei strategii de reducere a dezavantajelor sociale și economice. Este dovedit că îmbunătățiri relativ mici ale competențelor forței de muncă pot avea un impact substanțial asupra bunăstării viitoare a unui stat național (1);

11.

accentuează faptul că, în virtutea funcțiilor sociale și economice ale EFP, este esențial ca acestea să aibă ca parte integrantă o combinație adecvată de calificări, precum și mobilitatea transnațională/transvocațională, inclusiv învățarea unor limbi străine. Mobilitatea poate contribui la depășirea barierelor lingvistice și dezvolta încrederea în sine, cultiva capacitatea de adaptare, simțul responsabilității, competențele interculturale și poate spori atractivitatea pe piața muncii;

12.

solicită Comisiei să aibă în vedere faptul că o participare crescută a adulților la învățarea de-a lungul vieții reprezintă o provocare pentru multe autorități care dețin competențe în domeniul educației la nivel local, regional și național și că, pentru depășirea lacunelor actuale și viitoare în materie de competențe, trebuie atins un echilibru, pentru fiecare caz în parte, între măsurile de calificare axate pe îmbunătățirea competențelor-cheie și cele de însușire a unor cunoștințe și aptitudini profesionale specifice, atât în cazul tinerilor, cât și în cazul forței de muncă adulte;

13.

consideră că situația economică actuală ar putea face dificilă, pentru autoritățile de la nivel local, regional și național, menținerea nivelurilor de investiții în educație și formare din prezent. Cu toate acestea, pentru ca Europa să poată concura pe scena economică globală, ar trebui depuse eforturi susținute pentru dotarea forței de lucru actuale și viitoare cu tipul de competențe necesare pentru ca economia să înflorească. Toate nivelurile de guvernare ar trebui să colaboreze pentru a aduce investițiile la nivelul nevoilor de competențe, ceea ce trebuie să asigure accesul Europei la o rezervă de lucrători cu înaltă calificare ca motor al redresării economice;

14.

susține acțiunea-cheie de a crea abordări flexibile, à la carte, ale EFP, care să aibă ca scop maximizarea accesului la o educație și o formare continuă, precum și crearea de sisteme flexibile bazate pe recunoașterea rezultatelor învățării. Printr-o ofertă în care persoanele care învață să poată alege realmente între cursuri și instituțiile care oferă programe de EFP, se poate garanta accesul la educație și formare indiferent de situația persoanei care dorește să învețe;

15.

subliniază că această abordare va avea în mod inevitabil un impact asupra administrației și finanțării pentru ALR; cu toate acestea, pentru a se asigura calitatea serviciilor, optimizarea utilizării resurselor și viabilitatea finanțelor publice, trebuie să se vegheze ca instituțiile care oferă programe de EFP să colaboreze la elaborarea unei oferte coerente de cursuri, accesibile în mai multe tipuri de formule, care să se completeze reciproc fără a se suprapune în oferta locală;

16.

sprijină solicitarea de a elabora programe EFP care au ca obiectiv crearea unor căi cu adevărat deschise dinspre EFP către învățământul universitar. Pentru ca acest lucru să poată fi realizat, instituțiile de învățământ superior (IIS) ar trebui îndemnate să colaboreze cu toate nivelurile de guvernare și între ele, pe întreg teritoriul UE, precum și cu interesele din sectorul privat, pentru a crea cursuri profesionale de calitate, care să ofere o formare relevantă și de înaltă calitate în materie de competențe. Ar trebui încurajate schimburile de bune practici în conceperea de cursuri profesionale de nivel mai înalt și consolidată coerența prin elaborarea unor programe comune continue;

17.

recomandă ca, pentru a urgenta redresarea economică a Europei, pentru a ridica nivelul competențelor, a crește nivelul de ocupare a forței de muncă și pentru un angajament în direcția obiectivului principal al Strategiei Europa 2020, de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare-dezvoltare (2), ar trebui ca instituțiile care oferă EFP să aibă posibilitatea să vină cu mai multe oferte în materie de EFP de calitate mai bună. Ar trebui încurajată utilizarea învățării prin muncă, inclusiv ieșirea din sala de clasă, ar trebui asigurate condițiile necesare pentru ca și persoanele care nu au înclinații academice să poată obține o calificare care să le permită să se integreze cu succes pe piața muncii și totodată ar trebui asigurată paritatea dintre calificările profesionale și diplomele cu orientare mai academică. De asemenea, învățarea în cadrul clasei ar trebui adaptată într-un mod cât mai cuprinzător nevoilor și metodelor de învățare individuale, pentru a dezvolta astfel și creativitatea, spiritul inovator și cel antreprenorial. Un sistem EFP eficient și atractiv poate juca un rol esențial ca posibilitate de reluare a studiilor pentru persoanele care părăsesc timpuriu școala și poate totodată contribui la rezolvarea problemei ratei înalte de șomaj a tinerilor în Europa (3);

18.

este de acord că, pentru a se realiza tranziții de succes între fazele de învățare și locul de muncă, ar trebui oferită consiliere și îndrumare care să le permită persoanelor care învață să aibă informații relevante la momentul oportun, pe baza cărora să poată face alegeri în materie de carieră. Aceste servicii de consiliere profesională ar trebui să fie disponibile în toate etapele învățării, atât pentru tineri cât și pentru adulți, permițând luarea de decizii în procesul de învățare care să fie relevante pentru piața actuală a forței de muncă, dar oferind consiliere și după încheierea ciclurilor de studii. ALR au o poziție ideală pentru a oferi un astfel de sprijin, la toate nivelurile, persoanelor care învață și această contribuție ar trebui luată în considerare atunci când se elaborează programe de sprijin. Pentru a-și putea îndeplini funcția în mod corespunzător, serviciile de consiliere ar trebui să aibă la dispoziție informații actualizate, fiabile și coordonate despre situația pieței forței de muncă și despre necesitățile viitoare imediate ale acesteia;

19.

reamintește că este de importanță crucială ca programele de EFP oferite într-o anumită regiune să fie recunoscute în întreaga UE, pentru a se încuraja mobilitatea și schimburile. Această abordare va trebui să fie susținută prin mecanisme de garantare a unei calități înalte și constante, asigurate de ALR, care să fie recunoscute de părțile implicate relevante (autoritățile competente, partenerii sociali, instituțiile care oferă programe de EFP și persoanele interesate să studieze);

20.

subliniază că, date fiind responsabilitățile autorităților competente din statele membre pentru domeniile abordate în această comunicare, metoda deschisă de coordonare (MDC) este modalitatea de lucru potrivită pentru cooperarea europeană în materie de educație și formare. Totodată, la aplicarea MDC în domeniul educației și formării, ar trebui luate în calcul consecințele administrative și financiare pentru ALR;

21.

recomandă să se ia în considerare și utilizarea proiectelor de tipul Soft Open Method of Coordination (metodă deschisă de coordonare simplificată)(SMOC), care sprijină transferul practicilor EFP între regiuni prin sistematizarea științifică a învățării și prin transfer (4);

22.

reamintește Comisiei că ALR se află în avangarda europeană în materie de concepere a acțiunilor de mobilitate EFP. ALR pot contribui substanțial la promovarea mobilității în materie de învățare, mai ales în ceea ce privește informarea, consilierea și sensibilizarea, dar și prin măsuri de susținere care să asigure calitatea și disponibilitatea finanțării, așa cum se menționează și în Declarația de la Barcelona (5). Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT), care oferă un nou cadru juridic pentru cooperarea transfrontalieră și interregională, poate reprezenta un instrument util pentru promovarea acțiunilor de mobilitate EFP;

23.

face apel la Comisie să caute activ să implice ALR și să ia în considerare în mod corespunzător opiniile exprimate, fie în mod colectiv, prin intermediul CoR, al rețelelor, fie ca administrații individuale, în cadrul elaborării inițiativelor europene care susțin oferta în materie de EFP, cum ar fi „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” și „Tineretul în mișcare”;

24.

îndeamnă Comisia să ia în calcul rolul ALR ca structuri potențiale pentru sprijinirea mobilității în elaborarea programelor sale în favoarea mobilității EFP;

25.

amintește că UE trebuie să garanteze că aceste programe de mobilitate în cadrul formării sunt accesibile tuturor studenților în condiții de egalitate, indiferent de poziția geografică a regiunii lor de proveniență; de aceea, recomandă sprijinirea regiunilor cu caracteristici geografice specifice, cum ar fi regiunile ultraperiferice, în care dezvoltarea politicilor de mobilitate întâmpină greutăți considerabile din cauza depărtării și izolării lor geografice față de continent;

26.

face apel la Comisie să continue să sprijine sistemele de asigurare a calității, cum ar fi cele recomandate în Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET);

27.

subliniază că asigurarea calității reprezintă cheia pentru o ofertă flexibilă și transferabilă în materie de EFP. Cu toate acestea, astfel de sisteme au implicații financiare la nivel local și regional, unde se află majoritatea instituțiilor care oferă servicii EFP. De aceea, este esențial ca orice astfel de sisteme să țină cont de sistemele de asigurare a calității existente pe plan local și să încerce să se bazeze pe bunele practici existente;

28.

susține propunerea de a spori utilizarea diferitelor forme de formare la locul de muncă. Pentru rezolvarea lacunelor în materie de competențe esențiale ale forței de muncă este indispensabil ca forța de muncă actuală să participe activ la EFP, deoarece cea mai mare parte a forței de muncă viitoare, de care depinde redresarea economică, este deja prezentă pe piața muncii;

29.

subliniază că, pentru a se ridica nivelul formării la locul de muncă, întreprinderile vor trebui să susțină astfel de inițiative și să fie active în acest sens. Va fi crucială găsirea stimulentelor potrivite pentru intensificarea cooperării între instituțiile care oferă programe de educație și formare și mediul de afaceri. Într-o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, ALR se află în poziția cea mai favorabilă pentru a elabora și întreține relații cu mediul de afaceri, mai ales cu întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care asigură locuri de muncă pentru o proporție semnificativă a forței de muncă europene. Încurajarea dezvoltării competențelor în aceste întreprinderi va sprijini creșterea economică în acest sector important;

30.

susține ideea că relevanța EFP pentru piața forței de muncă poate fi consolidată prin elaborarea de instrumente de planificare prospectivă, pentru a armoniza competențele cu locurile de muncă, și subliniază că instituțiile care oferă EFP, în colaborare cu ALR și cu reprezentanții ai pieței forței de muncă locale, se află în poziția privilegiată de a putea recunoaște nevoile și de a adapta programele în consecință, pentru a reflecta insuficiențele sau surplusurile, lipsa anumitor competențe sau competențele care nu mai au relevanță;

31.

consideră că adaptabilitatea și flexibilitatea persoanelor care învață și a celor care lucrează este esențială. Pentru a atinge aceste deziderate, EFP trebuie să le doteze cu calificări adaptabile și flexibile, bazate pe competență, care să fie adaptate nevoilor actuale și viitoare ale întreprinderilor;

32.

este de acord cu solicitarea Comisiei vizând o mai mare capacitate de reacție la nevoile pieței pentru EFP, pentru ca viziunea unei forțe de muncă adaptabile și flexibile să devină realitate. Cu toate acestea, trebuie observat că nevoile întreprinderilor nu sunt întotdeauna în concordanță cu nevoile autorităților în ceea ce privește participarea socială și politicile de coeziune, iar cerințele legate de flexibilitatea forței de muncă trebuie contrabalansate prin asigurarea unui nivel corespunzător de securitate pentru individ (așa cum o arată și conceptul de „flexicuritate”);

33.

atrage atenția asupra faptului că pentru multe sectoare sau întreprinderi individuale este adesea dificil să-și anticipeze cu exactitate necesitățile cu mai mulți ani în avans și să aibă o viziune de ansamblu asupra necesităților în materie de profesii și domenii profesionale din cadrul unui sector. Prin urmare, trebuie să se realizeze un echilibru atent în formarea profesională între cursurile de specializare și cele generale și trebuie, de asemenea, adoptate măsuri de calificare atât pe termen mai lung și mai de durată, cât și pe termen scurt și cu efecte mai rapide. În acest context trebuie evidențiate posibilitățile și necesitatea cooperării între sectorul public și cel privat. Prin îmbunătățirea competențelor-cheie se creează condițiile necesare pentru ca individul să facă față schimbărilor rapide și neprevăzute de pe piața forței de muncă;

34.

arată că analiza nevoilor de competențe ale întreprinderilor poate reprezenta o povară administrativă pentru ALR, mai ales dacă aceasta este o sarcină pe care nu o desfășoară de obicei. Pentru ca o astfel de analiză a competențelor să fie relevantă, ea trebuie adusă la zi în mod periodic, întrucât nevoile angajatorilor se pot schimba cu rapiditate. În acest domeniu ar trebui încurajată împărtășirea cunoștințelor cu administrațiile care nu utilizează în prezent astfel de tehnici, printre altele în ceea ce privește sistemele de analiză;

35.

salută abordarea favorabilă incluziunii adoptată de Comisie și este de acord cu privire la importanța promovării unor drepturi și șanse egale prin recunoașterea competențelor și a calificărilor esențiale ale persoanelor mai puțin favorizate. EFP au un rol de seamă în promovarea echității, a incluziunii sociale și a cetățeniei active, mai ales în rândul persoanelor cu calificări reduse, al celor provenind din medii de migranți, al șomerilor și al persoanelor cu nevoi educaționale speciale;

36.

face apel la Comisie să ia în considerare pe deplin nevoile grupurilor vulnerabile atunci când are în vedere tranzițiile între fazele de învățare și căile dintre EFP și celelalte forme de învățământ. Atât adulții, cât și tinerii proveniți din grupuri vulnerabile sau cu risc de sărăcie pot descoperi beneficii substanțiale în existența unor EFP accesibile și relevante, care să le permită indivizilor să participe în mod pozitiv prin cetățenia activă și să contribuie la dezvoltarea economică. Programele ar trebui concepute astfel încât să se potrivească nevoilor individului și ar trebui să-și găsească locul în contextul serviciilor oferite la nivel local pentru astfel de grupuri vulnerabile. Este esențial ca ALR să joace un rol central în promovarea dezvoltării unei oferte de cursuri locale, precum și în asigurarea disponibilității informațiilor privind cursurile, acordându-se o atenție specială persoanelor vulnerabile;

37.

subliniază că, deși este important să se asigure existența unor sisteme prin care să se monitorizeze rata de angajare a absolvenților dintr-un sistem EFP, mai ales a celor care aparțin unor grupuri vulnerabile, astfel de sisteme ar trebui să încerce să evalueze și calitatea locurilor de muncă obținute de aceste grupuri. În acest mod, informațiile combinate pot fi utile pentru a servi ca bază dezvoltării viitoare a unei oferte în materie de EFP, care să urmărească să asigure persoanelor competențele necesare obținerii unor locuri de muncă decente;

38.

salută accentul pus pe dezvoltarea unor competențe-cheie pentru cetățenia activă în parteneriatele dintre instituțiile care oferă programe de EFP, comunitățile locale, organizațiile societății civile, părinți și persoanele care învață. Această abordare ar trebui să urmărească să coopteze și ALR, care joacă un rol-cheie în sprijinirea comunităților locale și în dezvoltarea spiritului cetățenesc;

39.

sprijină accentul pus de Comisie asupra dezvoltării de competențe-cheie și consideră că asigurarea alfabetizării, a competențelor aritmetice și a altor competențe de bază, precum și a competențelor în materie de lucru pe computer și a celor lingvistice este esențială pentru includerea grupurilor vulnerabile și cu factor ridicat de risc, printre care muncitorii migranți, mai ales având în vedere că aproximativ 20 % din cetățenii UE sunt afectați de analfabetism (6);

40.

felicită Comisia pentru includerea unei oferte de învățare activă și bazată pe experiență practică, în vederea dezvoltării unor competențe de nivel înalt în materie de internet, asumare de riscuri și gândire critică. Pentru ca economia europeană să înflorească, cultivarea acestui tip de competențe, în combinație cu cele profesionale, le va oferi șanse suplimentare persoanelor care învață și va spori baza de competențe pentru întreprinderi;

41.

face apel, alături de Comisie, la miniștrii UE responsabili cu EFP să sprijine o agendă ambițioasă de modernizare a EFP, să definească obiective concrete pentru următorul deceniu și să se angajeze ferm în privința punerii în aplicare a acesteia în cadrul programelor naționale de reformă Europa 2020. Generarea de competențe superioare prin sisteme de educație și formare mai bune reprezintă o parte esențială a strategiei Europei de a răspunde la provocările actuale și viitoare, iar aceste provocări trebuie abordate printr-o politică integrată care să cuprindă toate nivelurile sistemelor educaționale;

42.

salută referirea la necesitatea unor parteneriate strânse între statele membre, Comisie și partenerii sociali, pentru revizuirea priorităților EFP preconizată pentru decembrie 2010, cu includerea ALR, a instituțiilor care oferă programe de EFP, a profesorilor și formatorilor, precum și a persoanelor care beneficiază de educație la toate nivelurile, în legătura cu faza de punere în aplicare. Integrarea educației, formării și a muncii necesită o coerență crescută la nivel local, național și european. În plus, strategiile EFP trebuie corelate cu strategiile de dezvoltare economică, din nou, la nivel local, național și european;

43.

reiterează faptul că ALR trebuie implicate pe deplin de către statele membre în toate fazele de implementare a obiectivelor stabilite. Metodele de lucru alese pentru cooperarea europeană pe termen lung în materie de educație și formare trebuie să ia în calcul responsabilitățile ALR și să le includă pe acestea ca parteneri în cursul procesului de îmbunătățire;

44.

accentuează faptul că elaborarea și punerea în practică a acțiunilor hotărâte de comun acord necesită sprijin nu numai din partea platformelor existente la nivel european, așa cum sunt Directorii generali pentru formare profesională (DGFP) și Comitetul consultativ pentru formare profesională (CCFP), ci și din partea programelor și instrumentelor UE relevante, cum ar fi programul Leonardo da Vinci, programe care ar trebui să susțină în continuare accesibilitatea, mobilitatea și inovarea în materie de EFP în cadrul programului de învățare de-a lungul vieții;

45.

consideră că este de o importanță crucială să se folosească o proporție cât mai mare posibil din fondurile structurale pentru sprijinirea EFP. Reorientarea Fondului social european ar putea asigura soluții pe măsură pentru persoanele care au nevoie de o aducere la zi a competențelor, pentru a dispune de noi posibilități de locuri de muncă sau pentru a-și păstra locurile de muncă actuale. Ar putea fi mobilizate în acest sens și Fondul european de dezvoltare regională și Fondul european de ajustare la globalizare.