10.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 42/19

—

subliniază că, în procesul revizuirii Pactului de stabilitate și de creștere, nu trebuie neglijat obiectivul său principal, și anume crearea unei economii cu temelii solide pentru prosperitatea cetățenilor Uniunii Europene, sursă de locuri de muncă mai bune și mai numeroase;

—

încurajează Comisia Europeană să dozeze politicile și instrumentele într-un mod optim pentru a minimiza repercusiunile reducerilor bugetare în principalele domenii de acțiune ale Strategiei Europa 2020;

—

îndeamnă Comisia Europeană să exploreze căile care să îi facă pe cetățenii Uniunii mai receptivi la eforturile europene și care contribuie la consolidarea funcționării sale democratice;

—

îndeamnă statele membre să se conformeze obligatoriu, de la nivelul cel mai de jos până la nivelul cel mai înalt, prevederilor Pactului de stabilitate și de creștere, prin introducerea în legislațiile lor naționale, eventual prin intermediul modificărilor instituționale necesare, a imperativelor disciplinei bugetare;

—

evidențiază că rolul autorităților locale și regionale, atât în ceea ce privește definirea orientărilor bugetare, cât și executarea acestora, nu a primit atenția cuvenită și propune să își asume un rol de asistență în cadrul procedurii semestrului european, având posibilitatea de a reacționa la raportul anual privind creșterea Uniunii Europene, care va fi examinat în Consiliul European de primăvară; pentru a sprijini aceste obiective, coordonarea politicii economice ar trebui, păstrând proporțiile, să reușească să asigure concursul autorităților regionale și locale, în special în cazul regiunilor care dispun de puteri legislative corespunzătoare;

Raportor

:

dl Konstantinos TATSIS (EL-PPE),

președintele autorității departamentale din Drama, Kavala și Xanthi

Documente de referință

:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Consolidarea coordonării politicilor economice”

COM(2010) 250 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Consolidarea coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creștere și locuri de muncă - Instrumente pentru o mai bună guvernanță economică în UE”

COM(2010) 367 final

1.

salută inițiativa pe care a adoptat-o Comisia Europeană de a prezenta un proiect de coordonare a politicilor economice ale statelor membre, conceput atât ca un răspuns la provocările declanșate de criza economică mondială, cât și ca un mijloc de a înainta pe drumul integrării europene;

2.

consideră că propunerea Comisiei Europene este justificată într-o măsură suficientă și că ea are scopul de a mobiliza pe deplin și cu toată eficiența instrumentele de guvernanță economică pe care le prevede Tratatul de la Lisabona;

3.

își exprimă sprijinul pentru consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere, prin care se urmărește respectarea mai strictă a acestuia și obținerea unei creșteri economice mai solide în UE și în regiunile sale;

4.

recunoaște că, în virtutea Tratatului de la Lisabona, statele membre ale UE „își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în cadrul Consiliului” (articolul 121), respectând întotdeauna principiul subsidiarității;

5.

subliniază că, în procesul revizuirii Pactului de stabilitate și de creștere, nu trebuie neglijat obiectivul său principal, și anume crearea unei economii cu temelii solide pentru prosperitatea cetățenilor Uniunii Europene, sursă de locuri de muncă mai bune și mai numeroase;

6.

subliniază că adoptarea oricărei reforme ar trebui să urmărească echilibrul just între eficiență și democrație, în scopul aprofundării proceselor din Uniunea Europeană, și, ca atare, se opune propunerilor de suspendare a drepturilor de vot în alte cazuri decât cele stipulate deja în tratate;

7.

este de acord cu faptul că se pune din nou accent pe evoluția deficitelor publice și a datoriei statelor membre ale UE, în ceea ce privește monitorizarea finanțelor publice, pentru a se evita orice nouă degradare a disciplinei lor bugetare;

8.

menționează, în același timp, că armonizarea insuficientă a politicilor economice are ca urmare în special faptul că statele membre cu economii firave sunt afectate de rate exorbitante ale dobânzilor pentru împrumuturile lor;

9.

își exprimă temeri cu privire la eficacitatea măsurilor pe care le propune Comisia Europeană pentru revenirea la aplicarea strictă a Pactului de stabilitate și de creștere și repetă că trebuie să se respecte principiul proporționalității;

10.

avertizează că schimbările ample pe care comunicarea prevede să le introducă în legislația secundară pot duce la întârzieri și solicită statelor membre să se conformeze imediat Pactului de stabilitate și de creștere, independent de aceste schimbări;

11.

ia notă de propunerea Comisiei Europene privind mijloacele prin care se poate garanta faptul că statele membre din zona euro se conformează Pactului de stabilitate și nu este de acord cu o eventuală reiterare a sugestiei inițiale de a sancționa statele membre care nu se conformează prin suspendarea fondurilor acordate în cadrul politicii de coeziune, al Politicii agricole comune și al politicii comune în domeniul pescuitului, având în vedere că un astfel de demers reprezintă o sfidare a principiului proporționalității, afectând în principal regiunile care au rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea și care au absolută nevoie de aceste programe cofinanțate pentru a face față handicapurilor lor structurale;

12.

menționează că ieșirea din criză necesită o combinație de acțiuni prin care Europa să realizeze un efort de redresare bugetară și, totodată, să se reînscrie pe calea unei creșteri puternice, echilibrate și durabile;

13.

reamintește că integrarea europeană nu este o chestiune de o zi, ci constituie un proces în permanentă evoluție, în cursul căruia o criză economică precum cea de astăzi poate reprezenta o rampă pentru lansarea de reforme radicale și ample, potrivite pentru a favoriza competitivitatea economică, precum și dezvoltarea proiectului Uniunea Europeană;

14.

împărtășește punctul de vedere potrivit căruia ajustările bugetare la care va duce punerea în aplicare a dispozițiilor comunicării vor avea repercusiuni ample în multe domenii de acțiune, precum politica regională și socială sau politicile în materie de coeziune și de inovare și îndeamnă Comisia Europeană să vegheze ca această resorbție a deficitelor să se efectueze în mod proporțional și echilibrat;

15.

încurajează Comisia Europeană să dozeze politicile și instrumentele într-un mod optim pentru a minimiza repercusiunile reducerilor bugetare în principalele domenii de acțiune ale Strategiei Europa 2020;

16.

îndeamnă Comisia Europeană să exploreze căile care să îi facă pe cetățenii Uniunii mai receptivi la eforturile europene și care contribuie la consolidarea funcționării sale democratice;

17.

subliniază faptul că uniunea monetară și moneda euro reprezintă succesele cele mai apreciabile înregistrate de Uniunea Europeană în timpul procesului de realizare a pieței unice și de aliniere a resurselor și a nivelurilor de trai în diferitele state membre și consideră că, pentru a menține și consolida aceste progrese, ea va trebui să dea dovadă de extrem de multă atenție și prudență în redefinirea regulilor;

18.

salută efortul pe care Comisia Europeană și statele membre îl depun în comun pentru stabilirea obiectivelor naționale în cadrul Strategiei Europa 2020 și pentru identificarea obstacolelor care încetinesc creșterea;

19.

insistă din nou asupra rolului fundamental pe care îl joacă autoritățile teritoriale pentru promovarea politicilor care vizează spiritul întreprinzător, formarea, inovarea și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale, invită statele membre să consolideze dimensiunea regională și locală a mecanismului de supraveghere pentru a-i conferi fiabilitatea și forța necesare și solicită să se asigure participarea autorităților regionale și locale atât la definirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cât și la realizarea politicilor aferente;

20.

invită statele membre să promoveze mai rapid reformele care au devenit indispensabile din cauza crizei, pentru că, la ieșirea din criză, ele vor contribui la crearea unei Uniuni Europene puternice și competitive.

21.

evidențiază că dezechilibrul bugetar poate rezulta dintr-o serie de factori și felicită Comisia Europeană pentru propunerea pe care a făcut-o privind analiza calitativă aprofundată a datoriei publice. Semnalând amploarea datoriilor private, Comitetul salută includerea lor în această analiză și insistă asupra importanței sistemului bancar pentru o economie sănătoasă;

22.

se întreabă dacă sancțiunile prevăzute sunt bine proporționate și suficient de eficace și își exprimă dezacordul față de orice propunere care vizează reduceri obscure ale resurselor puse la dispoziția politicilor de dezvoltare;

23.

reamintește că politica de coeziune, politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului constituie axele de dezvoltare fundamentale ale UE. O eventuală repunere în discuție a obiectivelor lor ar fi contraproductivă și ar contrazice atât scopul urmărit de comunicare, cât și marile orientări politice ale UE. În orice caz, ar trebui ca stabilirea condițiilor pentru deblocarea resurselor lor să nu aibă în vedere decât buna gestionare a acestora, care trebuie dovedită, fără a fi subordonată altor obiective;

24.

consideră că, în ciuda elementelor de siguranță cu care va fi prevăzut, un mecanism de garantare a respectării obligațiilor de către statele membre care să se bazeze pe reducerea bugetului european poate produce efecte deosebit de negative și există riscul să se ajungă din ce în ce mai greu la coeziune economică, socială și teritorială. Suspendarea sau invalidarea acordării de fonduri europene, prevăzute pentru sancționarea derapajelor, vor avea ca efect transferarea poverii de la administrația centrală a țării vizate la autoritățile ei regionale și locale, astfel că cetățenii, lucrătorii și întreprinderile din fiecare stat membru vor trebui să-și asume în mod colectiv responsabilitatea erorilor politice ale propriului guvern național. Din acest motiv, lipsa resurselor va influența negativ creșterea economică și, eventual, va crea dezechilibre bugetare din momentul în care va fi impusă unei țări ale cărei finanțe sunt deja împovărate;

25.

avertizează că sancțiunile bazate pe reducerea bugetului european au în mod inevitabil repercusiuni transfrontaliere, care vor constitui o amenințare pentru menținerea coeziunii teritoriale și vor submina angajamentele statelor;

26.

menționează, pe de altă parte, că sancțiunile de o severitate disproporționată vor ajunge să diminueze sprijinul popular pentru construcția europeană. Așadar, ar trebui prevăzute sancțiuni care să aibă ca obiectiv respectarea obligațiilor de către statele membre și, totodată, sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța disciplinei bugetare și la utilitatea fondurilor structurale pentru sporirea eficienței politicilor naționale;

27.

semnalează că sancțiunile prevăzute vor trebui să fie aplicabile și convingătoare, întrucât aceasta este singura cale posibilă de a asigura validitatea noului Pact de stabilitate și de creștere;

28.

solicită Comisiei Europene și Consiliului să analizeze în ce mod ar fi posibil să se ia mai rapid măsuri în caz de dezechilibru bugetar, respectându-se principiile subsidiarității și proporționalității, dar și cel al aplicării treptate a sancțiunilor;

29.

îndeamnă statele membre să se conformeze obligatoriu, de la nivelul cel mai de jos până la nivelul cel mai înalt, prevederilor Pactului de stabilitate și de creștere, prin introducerea în legislațiile lor naționale, datorită modificărilor instituționale necesare, a imperativelor disciplinei bugetare;

30.

subliniază importanța unei abordări de jos în sus și în ceea ce privește rolul autorităților locale și regionale de a administra bine resursele, de a dirija politica economică sau chiar de a identifica la timp problemele de dezvoltare care se pun la nivelul lor;

31.

lansează un apel statelor membre să promoveze o mai mare descentralizare în gestionarea mijloacelor financiare destinate coeziunii, pentru a consolida transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor europene. Autoritățile regionale sunt singurele instanțe care beneficiază de o cunoaștere profundă a nevoilor locale și regionale și care sunt în măsură să realizeze îmbunătățirile și ajustările absolut necesare. Aceasta nu ar face decât să pună în evidență și mai clar misiunea pe care și-o asumă autoritățile locale în gestionarea mijloacelor puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

32.

observă că, pentru consolidarea monedei euro și a pieței unice, este necesară o guvernanță europeană comună mai bună în domeniul financiar, care să acționeze în special în sensul interzicerii utilizării speculative a produselor care acoperă deficiențele în ceea ce privește datoria publică sau a tranzacțiilor cu paradisurile fiscale;

33.

salută ideea creării unui „semestru european”, în calitate de cadru omogen pentru controlul procedurilor bugetare și al nivelurilor de îndatorare ale statelor membre, precum și ideea de a extinde supravegherea la dezechilibrele macroeconomice;

34.

evidențiază că rolul autorităților locale și regionale, atât în ceea ce privește definirea orientărilor bugetare, cât și executarea acestora, nu a primit atenția cuvenită și propune să își asume un rol de asistență în cadrul procedurii semestrului european, având posibilitatea de a reacționa la raportul anual privind creșterea Uniunii Europene, care va fi examinat în Consiliul European de primăvară; pentru a sprijini aceste obiective, coordonarea politicii economice ar trebui, păstrând proporțiile, să reușească să asigure concursul autorităților regionale și locale, în special în cazul regiunilor care dispun de puteri legislative corespunzătoare;

35.

instrumentele propuse în seria de măsuri de coordonare vor trebui să țină seama de interacțiunile politicilor orizontale, la nivel local, cu rolul central jucat de politica bugetară și să integreze dimensiunea durabilității pe termen lung, politicile active privind ocuparea forței de muncă fiind, de asemenea, integrate în acest cadru;

36.

insistă asupra importanței mari pe care o au „evaluarea inter pares” și schimburile de bune practici pentru elaborarea bugetelor și executarea lor, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele întârzieri și complicații birocratice pe care soluțiile propuse le pot crea în procedurile de elaborare, adoptare și executare a bugetelor statelor membre;

37.

consideră că, dacă se dorește realizarea creșterii economice necesare, este obligatoriu să se introducă în statele membre ale Uniunii Europene reformele structurale necesare într-o gamă largă de domenii, precum politica de austeritate bugetară și de control al cheltuielilor publice, politica în domeniul cunoașterii și al inovării, protejarea grupurilor celor mai vulnerabile ale societății în cadrul politicii sociale, politica în domeniul concurenței sau politica ce vizează sporirea eficienței serviciilor publice. În contextul astfel definit, Comitetul îndeamnă statele membre să-și stabilească obiective ambițioase pentru Strategia Europa 2020 și solicită Consiliului să efectueze o majorare generoasă a bugetului european pentru ca fondurile disponibile să fie la înălțimea obiectivelor vizate;

38.

așteaptă cu interes propunerile legislative ale Comisiei Europene și va examina cu atenție repercusiunile acestora asupra autorităților regionale și locale ale statelor membre.