A 85-A SESIUNE PLENARĂ DIN 9 ŞI 10 IUNIE 2010

Avizul Comitetului Regiunilor privind marca patrimoniului european

(2010/C 267/11)

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Principii şi observaţii generale

1.   salută cu căldură propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind crearea, de către Uniunea Europeană, a unei mărci a patrimoniului european diferite de cea a patrimoniului mondial UNESCO sau de cea a itinerariilor culturale europene ale Consiliului Europei;

2.   consideră că propunerea prezentată de Comisia Europeană este compatibilă cu principiul subsidiarităţii. Insistă, totuşi, asupra importanţei respectării competenţelor autorităţilor locale şi regionale în contextul selecţiei candidaturilor la nivel naţional şi al selecţiei finale la nivel european. Reuşita acestei iniţiative depinde de o voinţă europeană la care trebuie să participe şi autorităţile locale şi regionale, atât în ce priveşte alegerea siturilor, cât şi punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea acţiunilor;

3.   subliniază că obiectivul acestei mărci este punerea în evidenţă a moştenirii culturale comune a statelor membre, respectându-se totodată diversitatea naţională şi regională, recunoaşterea diversităţii culturale a teritoriilor, pentru a apropia Europa de cetăţenii săi, precum şi valorificarea know-how-ului şi a siturilor locale şi regionale, pentru a întări sentimentul de apartenenţă la Uniunea Europeană;

4.   insistă asupra importanţei acestei iniţiative, atât pentru consolidarea identităţii locale şi regionale, cât şi pentru favorizarea integrării europene;

5.   regretă că această iniţiativă nu este deschisă decât statelor membre ale Uniunii, în timp ce iniţiativa guvernamentală aflată la originea mărcii includea şi Elveţia, iar la programul „Capitalele europene ale culturii” puteau participa şi ţările candidate; de altfel, construcţia integrării europene depăşeşte graniţele Uniunii Europene, implicând ţări terţe de pe continent;

6.   aminteşte că această marcă trebuie să stabilească o legătură între siturile respective şi istoria construcţiei europene, respectând, în acelaşi timp, valorile definite în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

7.   îşi exprimă satisfacţia în legătură cu faptul că această marcă poate spori atractivitatea oraşelor şi regiunilor europene, favorizând astfel creşterea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel local şi regional;

8.   insistă asupra necesităţii de a transmite bunele practici prin crearea unei reţele a siturilor care deţin această marcă şi solicită Uniunii Europene să pună la dispoziţie resursele umane şi financiare necesare pentru suscitarea interesului la nivel local şi regional;

9.   semnalează că această marcă este deosebit de adecvată pentru siturile transfrontaliere cu însemnătate simbolică pentru memoria europeană. Gestionarea acestui tip de situri ar putea fi inclusă în programele de lucru ale organismelor existente, cum ar fi grupările europene de cooperare teritorială (GECT);

Relevanţa la nivel local şi regional

10.   constată că, în majoritatea statelor membre, autorităţile locale şi regionale sunt responsabile pentru siturile care ar putea obţine această marcă;

11.   regretă că, în contextul guvernanţei pe mai multe niveluri, autorităţile locale şi regionale nu sunt mai implicate în procesul de selecţie;

12.   consideră că autorităţile locale şi regionale ar trebui să participe la desemnarea siturilor transnaţionale;

13.   observă că autorităţile locale şi regionale vor fi, adesea, principalii gestionari şi finanţatori ai siturilor vizate de această marcă, trebuind să suporte, aşadar, costurile suplimentare legate de obţinerea mărcii şi de funcţionarea siturilor;

14.   aminteşte că identitatea europeană, întemeiată pe valorile universale ale drepturilor inviolabile ale omului, libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept, trebuie construită pe baza diversităţii părţilor constitutive ale Uniunii Europene, iar marca europeană ar trebui să facă această diversitate mai vizibilă şi mai palpabilă pentru toţi cetăţenii;

Îmbunătăţirea textului

15.   consideră că, după o primă evaluare a acestei iniţiative, trebuie avută în vedere extinderea ei către ţările europene terţe, în special în cadrul politicii de extindere şi de vecinătate, pentru a se crea baza de valori necesare construcţiei europene, dincolo de interesele economice sau geostrategice;

16.   având în vedere implicarea considerabilă a autorităţilor locale şi regionale în gestionarea şi în valorificarea patrimoniului, solicită participarea Comitetului Regiunilor la procesul de selecţie finală la nivelul Uniunii, prin numirea unui membru în juriul european, după modelul selecţiei capitalelor europene ale culturii;

17.   recomandă clasificarea siturilor monumentale, arheologice, transnaţionale şi imateriale, în vederea stabilirii tipologiei siturilor eligibile pentru acordarea mărcii;

18.   doreşte să fie informat, încă de pe acum, de Comisia Europeană cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a procesului de acordare a mărcii şi de monitorizare a siturilor, inclusiv cu privire la liniile directoare pentru procedurile de selecţie; de asemenea, doreşte să fie informat în legătură cu evaluarea externă şi independentă a acţiunii privind Marca patrimoniului european, care va fi asigurată de Comisia Europeană;

19.   propune, în vederea menţinerii marjei de apreciere a juriului european şi pentru a încuraja concurenţa între statele membre, prezentarea unui număr maxim de trei situri pe stat membru;

20.   salută faptul că juriul european va fi alcătuit din experţi independenţi numiţi şi schimbaţi periodic de instituţiile europene, experţi care participă la întocmirea caietului de sarcini şi la selecţia finală a siturilor şi a laureaţilor;

21.   subliniază importanţa promovării ideii generale de dezvoltare durabilă, prin conservarea şi gestionarea bunurilor culturale şi prin includerea în viaţa societăţii a siturilor, la care toţi cetăţenii trebuie să aibă acces.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 4

Expunere de motive

Extinderea participării către ţările europene terţe – atât către ţările candidate şi potenţial candidate, cât şi către ţările învecinate cu UE – ar consolida obiectivele globale ale acţiunii culturale, în general, şi îndeosebi ale conservării patrimoniului la nivel european.

Amendamentul 2

Articolul 5

Expunere de motive

Comisia şi statele membre ar trebui să descurajeze suprapunerile care diminuează valoarea adăugată a iniţiativei.

Amendamentul 3

Articolul 7 alineatul (1), prima teză

Expunere de motive

Acest amendament este în acelaşi spirit cu amendamentul precedent, având ca scop concentrarea textului mai puţin pe Uniunea Europeană şi mai mult pe valorile construcţiei europene.

Amendamentul 4

Articolul 8 alineatul (2)

Expunere de motive

Ca şi în cazul juriului acţiunii „Capitalele europene ale culturii”, componenţa juriului ar trebui să reflecte faptul că tratatele recunosc dimensiunea locală şi regională a politicii culturale, în general, şi a conservării patrimoniului, în special. Un avantaj suplimentar al includerii CoR în juriu este că acesta din urmă ar avea un număr impar de membri.

Amendamentul 5

Articolul 8 alineatul (4)

Expunere de motive

Consecinţă a amendamentului 4.

Amendamentul 6

Articolul 10 alineatul (2)

Expunere de motive

Creşterea numărului de situri pe care le poate preselecta un stat membru este perfect compatibilă cu „concurenţa” pe care Comisia Europeană doreşte să o creeze între situri la nivelul Uniunii, concurenţă care este contrazisă de mecanismul de selecţie prevăzut în prezent.

Amendamentul 7

Articolul 11 alineatul (2)

Expunere de motive

Consecinţă a amendamentului 6.

Amendamentul 8

Articolul 13 alineatul (1)

Expunere de motive

Obligaţia de a informa CoR are o valoare adăugată clară pentru promovarea mărcii şi pentru autorităţile locale şi regionale ale Uniunii.

Amendamentul 9

Articolul 17 alineatul (2)

Expunere de motive

Aceleaşi motive ca la amendamentul precedent.