18.1.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/34

—

salută Agenda digitală europeană, una dintre cele șapte inițiative-pilot ale strategiei Europa 2020. Obiectivul general al Agendei digitale este de a aduce beneficii economice și sociale durabile prin intermediul unei piețe unice digitale bazate pe internetul rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile. Implementarea Agendei digitale este condiționată de existența unui nivel corespunzător de ambiție și angajare, care va permite Europei construirea unui nou model economic bazat pe cunoaștere, pe emisii scăzute de dioxid de carbon și pe o rată ridicată de ocupare a forței de muncă;

—

remarcă faptul că autoritățile locale și regionale (ALR) se numără printre principalii destinatari ai recomandărilor Agendei și că ele pot reprezenta una dintre principalele forțe motrice în aplicarea acesteia. Prioritățile Agendei digitale europene la nivel local și regional reprezintă condiții prealabile pentru asigurarea calității vieții și a activității sociale și economice a cetățenilor, ele urmând de asemenea să promoveze serviciile publice mai eficiente și personalizate, precum și întreprinderile de la nivel local;

—

subliniază faptul că piața unică digitală reprezintă una dintre pietrele de temelie ale Agendei digitale europene, care va permite crearea unei piețe paneuropene în creștere, dinamice și de succes în domeniul creării și distribuirii de conținut digital și de servicii online, și care va oferi consumatorilor un acces ușor, sigur și flexibil la piețele de conținut și servicii digitale;

—

salută inițiativa Comisiei de simplificare a acordării drepturilor de autor, a gestionării acestora și a acordării de licențe transnaționale, prin îmbunătățirea guvernanței, a transparenței și a acordării de licențe paneuropene de gestionare a drepturilor online, creând un cadru legal de facilitare a digitalizării și difuzării operelor culturale în Europa;

—

semnalează că, la crearea infrastructurii de internet și la dezvoltarea serviciilor corespunzătoare, este esențial să se asigure respectarea tuturor cerințelor de securitate la toate nivelurile, pentru a garanta gradul optim de respectare a vieții private și de protecție a datelor personale. În acest sens, este important să se împiedice urmărirea neautorizată a informațiilor și profilurilor personale;

Raportor

:

dl Markku MARKKULA (FI-PPE), membru al Consiliului local al orașului Espoo

Document de referință

:

Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Agendă digitală pentru Europa

COM(2010) 245 final

1.

salută Agenda digitală europeană, una dintre cele șapte inițiative-pilot ale strategiei Europa 2020. Obiectivul general al Agendei digitale este de a aduce beneficii economice și sociale durabile prin intermediul unei piețe unice digitale bazate pe internetul rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile. Implementarea Agendei digitale este condiționată de existența unui nivel corespunzător de ambiție și angajare, care va permite Europei construirea unui nou model economic bazat pe cunoaștere, pe emisii scăzute de dioxid de carbon și pe o rată ridicată de ocupare a forței de muncă;

2.

remarcă faptul că autoritățile locale și regionale (ALR) se numără printre principalii destinatari ai recomandărilor Agendei și că ele pot reprezenta una dintre principalele forțe motrice în aplicarea acesteia. Prioritățile Agendei digitale europene la nivel local și regional reprezintă condiții prealabile pentru asigurarea calității vieții și a activității sociale și economice a cetățenilor, ele urmând de asemenea să promoveze serviciile publice mai eficiente și personalizate, precum și întreprinderile de la nivel local;

3.

subliniază faptul că, printre actorii din sectorul public, ALR se află cel mai aproape de oamenii obișnuiți și se ocupă de cele mai importante servicii sub aspectul bunăstării cetățenilor. ALR trebuie să devină urgent capabile să fructifice noul potențial tehnologic, mai ales dacă se ia în considerare criza economică și schimbările care privesc structura demografică și necesitățile cetățenilor. ALR, întreprinderile aflate în relație cu acestea și sectorul terțiar pot avea împreună șanse mai bune de a exploata inovarea. În acest sens, prezintă o importanță esențială eficiența cu care cunoașterea creată în universități și centre de cercetare este utilizată la nivel local și regional;

4.

reamintește că CoR a îndemnat întotdeauna la efectuarea de investiții în cercetarea din domeniul TIC, pentru asigurarea creșterii economice și crearea de noi întreprinderi, și este de părere că numai utilizarea eficientă a TIC poate accelera inovarea, astfel încât să se răspundă principalelor provocări socioeconomice din întreaga Europă;

5.

recunoaște că serviciile publice online au constat, într-o măsură prea mare până în prezent, doar în transpunerea formalităților administrative de pe suport de hârtie pe unul digital. UE și statele membre trebuie să se comporte ca deschizători de drumuri, conducând, în strânsă colaborare cu ALR, eforturile de la nivel european și național de determinare a unor schimbări mai importante în procedurile și structurile guvernamentale, utilizând TIC pentru a îmbunătăți conținutul, calitatea și productivitatea muncii autorităților publice, precum și eficiența acestora, și a reduce birocrația în favoarea publicului larg și a întreprinderilor;

6.

consideră că, așa cum se prezintă, acțiunile propuse în comunicare nu par să pună probleme sub aspectul respectării principiilor subsidiarității și proporționalității; cu toate acestea, Comitetul subliniază că autoritățile locale și regionale trebuie să fie implicate sistematic în procesele de elaborare, implementare și gestionare a măsurilor de punere în practică a Agendei digitale pentru Europa (mai ales în ceea ce privește domeniile de acțiune cum ar fi interoperabilitatea și standardele, accesul rapid și ultrarapid la internet, promovarea alfabetizării, competențelor și incluziunii digitale, precum și beneficiile pentru societatea UE, de exemplu în ceea ce privește guvernarea electronică, schimbările climatice și sistemele de transport inteligente).

7.

salută obiectivul Agendei digitale europene de a face din Europa un centru al creșterii inteligente, durabile și incluzive pe scena mondială;

8.

reamintește concluziile Consiliului privind Agenda digitală europeană (ședința Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie din 31 mai 2010) (1), care precizează, printre altele, că:

9.

reamintește Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa, în care se afirmă că „Europa va culege roadele acestei revoluții digitale doar dacă toți cetățenii sunt mobilizați și au șansa de a participa pe deplin la noua societate digitală, iar omul este plasat în centrul aceste acțiuni politice; întrucât această revoluție digitală nu mai poate fi concepută ca o evoluție plecând de la trecutul industrial, ci mai degrabă ca un proces de transformare radicală” (2);

10.

recunoaște că societatea informațională a accelerat considerabil progresul economic și social. Trecerea necesară de la societatea informațională la societatea ecologică a cunoașterii poate fi văzută ca un fel de schimbare de paradigmă. Importanța Agendei digitale europene reiese și din faptul că implementarea cu succes a acestei inițiative-pilot este condiția reușitei în cazul celorlalte inițiative-pilot din cadrul strategiei Europa 2020;

11.

recunoaște că, în cazul societății, calitatea este dată în mare măsură de capacitatea de a genera posibilități de instruire și lucru în comun, precum și de a crea noi cunoștințe cu caracter vizionar. În acest caz, societatea noastră impune cerințe cu totul noi în ceea ce privește metodele de lucru, cultura muncii, validitatea informației, „alfabetizarea digitală” etc.;

12.

remarcă faptul că digitalizarea și globalizarea au modificat rapid procesele economice. Studiile OCDE au arătat că TIC au un impact cu profunde implicații asupra performanței economice și succesului întreprinderilor, mai ales atunci când sunt însoțite de investiții în calificări, în schimbări organizaționale, în inovare și în crearea de noi întreprinderi (3);

13.

subliniază că implementarea Agendei digitale europene nu poate fi concepută fără dezvoltarea învățării de-a lungul vieții și a capitalului uman sau în lipsa măsurilor necesare promovării acestora. Elementul central al reușitei îl constituie modul și măsura în care comunitățile de lucru și publicul larg (adică diversele comunități și indivizii) din întreaga UE pot fi încurajați să joace un rol activ în crearea unei Europe considerabil mai inovatoare și productive. Pentru a se dovedi pe deplin eficace, activitățile inovatoare „de la firul ierbii”, inițiativele de antreprenoriat, întreprinderile concentrate pe dezvoltare și, mai ales, inițiativele inovatoare de parteneriat între sectorul public, întreprinderi și sectorul terțiar presupun un puternic angajament politic la toate nivelurile (UE, statele membre, ALR);

14.

evidențiază faptul că posibilitatea de a accelera procesul de inovare și o implementare rapidă sunt factori critici de reușită pentru societățile care coexistă în rețea. Aceasta impune o intensificare a evaluării comparative și a cooperării între regiuni și orașe, pentru a putea face față provocărilor prin soluții inovatoare și pentru a aplica cele mai bune practici la contextele și culturile locale;

15.

subliniază că deschiderea, capacitatea de reutilizare și neutralitatea tehnologică ar trebui să fie principiile călăuzitoare atunci când este vorba despre dezvoltarea serviciilor publice;

16.

accentuează faptul că întregul potențial european de dezvoltare a serviciilor TIC în sectoarele public și privat trebuie exploatat pe deplin și că TIC trebuie utilizate pentru îmbunătățirea serviciilor autorităților locale și regionale în domenii cum ar fi sănătatea, educația, ordinea publică, securitatea și serviciile sociale. Parteneriatele public-privat susținute de UE și care implică autorități locale și regionale și IMM-uri creatoare de TIC în domeniul serviciilor publice de TIC pot reprezenta o bază ideală pentru dezvoltarea competențelor și cunoștințelor la nivel local în întreaga UE (4);

17.

reamintește că piața unică digitală oferă oportunități enorme cetățenilor europeni, atât în calitatea lor de clienți, cât și de întreprinzători și experți în cadrul industriilor creative și al altor tipuri de activități economice;

18.

atrage atenția asupra faptului că implementarea Agendei digitale europene presupune o schimbare la scară europeană a atitudinii mentale: astfel, trebuie să existe disponibilitatea de a lucra în mod orizontal și multidisciplinar, de a depăși granițele tradiționale, de a demonta structurile rigide, precum și o schimbare a concepțiilor în direcția unora bazate pe colaborare. Rezultatele așteptate nu pot fi obținute prin proiecte de dezvoltare convenționale. Proiectele de pionierat la scară mare, care se bazează pe competențele europene de vârf și la care participă toate părțile interesate oferă posibilitatea efectuării schimbărilor necesare. O atenție deosebită trebuie acordată diseminării și implementării rezultatelor proiectelor la nivel local;

19.

subliniază faptul că Europa are nevoie de cercetare și inovare centrate pe omul real. „Laboratoarele vii” (Living Labs), văzute ca platforme de colaborare între universități și întreprinderi, reprezintă un concept european care trebuie dezvoltat pe mai departe prin implicarea utilizatorilor finali. O funcționare corespunzătoare a proceselor în materie de servicii permite utilizatorilor să ia parte activă la cercetare și inovare și încurajează toate părțile interesate să se instruiască permanent. Acest lucru poate avea un puternic impact pozitiv asupra reînnoirii proceselor în materie de servicii la nivel local și asupra creșterii cooperării regionale. Punerea în aplicare a Agendei digitale ar trebui să presupună stimulente menite să încurajeze ALR și universitățile să colaboreze în direcția elaborării conceptelor necesare de „laboratoare vii”;

20.

reafirmă că accesul la banda largă de înaltă calitate, la prețuri rezonabile, poate spori calitatea vieții cetățenilor și a serviciilor furnizate de autoritățile locale și regionale, dând totodată microîntreprinderilor și IMM-urilor posibilitatea să-și ofere produsele la vânzare. Este de așteptat ca regiunile și comunitățile îndepărtate, în special cele ultraperiferice, să beneficieze în mod considerabil de pe urma unui acces mai extins și mai rapid la serviciile în bandă largă (5);

21.

îndeamnă regiunile și orașele să colaboreze în vederea atingerii masei critice necesare unor noi soluții inovatoare. UE și statele membre ar trebui să creeze condiții favorabile pentru noile tipuri de achiziții precomerciale, sporind astfel deschiderea sectorului public față de inovații mai numeroase, dar și radicale. Eficiența energetică și traficul inteligent sunt exemple de domenii în care este nevoie de noi evoluții radicale în sprijinul aplicațiilor locale;

22.

subliniază faptul că gestionarea spațiilor construite și amenajarea urbană sunt sectoare cu impact considerabil asupra economiei locale, precum și a calității mediului de viață. Noile evoluții în domeniul gestionării informațiilor pot juca un rol crucial în îndeplinirea obiectivului de realizare a un regim climatic nou și ambițios. Modelarea informatică a clădirilor (Building Information Modelling – BIM) este utilizată activ în gestionarea instalațiilor, oferind o reprezentare digitală a caracteristicilor fizice și funcționale ale acestora. Aplicația ar trebui extinsă la amenajarea regională și urbană. Ea ar putea sluji drept resursă comună de cunoaștere despre o anumită zonă, constituind o bază solidă pentru analiza ciclului de viață, pentru dezvoltarea unor procese antreprenoriale centrate pe utilizatori și pentru un proces decizional creator de valoare;

23.

subliniază faptul că piața unică digitală reprezintă una dintre pietrele de temelie ale Agendei digitale europene, care va permite crearea unei piețe paneuropene în creștere, dinamice și de succes în domeniul creării și distribuirii de conținut digital și de servicii online, și care va oferi consumatorilor un acces ușor, sigur și flexibil la piețele de conținut și servicii digitale;

24.

semnalează că generalizarea accesului la informația din sectorul public este benefică pentru societate în ansamblul său. Dezvoltarea de noi practici care recurg la date deschise interconectate reprezintă un pas către procesele de servicii centrate pe utilizator. De asemenea, pot apărea alte avantaje sub formă de servicii inovatoare, de noi modele de activitate economică și de eficiență sporită a sectorului public și, de aceea, CoR salută revizuirea Directivei privind reutilizarea informațiilor din sectorul public;

25.

întâmpină cu satisfacție crearea bibliotecii online „Europeana”, care este în același timp muzeu și arhivă, menită să facă din patrimoniul cultural și științific al Europei un bun accesibil tuturor prin intermediul internetului (6). Accesibilitatea patrimoniului cultural european reprezintă un instrument-cheie pentru promovarea înțelegerii diversității culturale, pentru întărirea legăturilor și a uniunii dintre popoarele unei Europe multilingve și multiculturale, precum și pentru sporirea potențialului economic în domenii cum ar fi turismul și educația;

26.

atrage atenția asupra faptului că lipsa de norme europene comune în domeniul poștei electronice pentru comerțul electronic, în special în ceea ce privește facturarea, reprezintă unul din cele mai mari obstacole în calea realizării unei piețe unice digitale funcționale;

27.

sprijină propunerea de revizuire a Directivei privind semnătura electronică, în vederea creării unui cadru legal pentru recunoașterea și interoperabilitatea transfrontaliere ale sistemelor sigure de e-autentificare;

28.

salută inițiativa Comisiei de simplificare a acordării drepturilor de autor, a gestionării acestora și a acordării de licențe transnaționale, prin îmbunătățirea guvernanței, a transparenței și a acordării de licențe paneuropene de gestionare a drepturilor online, creând un cadru legal de facilitare a digitalizării și difuzării operelor culturale în Europa;

29.

subliniază necesitatea echilibrării drepturilor utilizatorilor cu drepturile de proprietate intelectuală. Măsurile de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală nu ar trebui să stea în calea drepturilor utilizatorilor de a folosi în mod liber conținutul digital, așa cum o pot face în cazul conținuturilor în format analogic. Nici dreptul cetățenilor de a accesa conținuturile online sau de a se exprima nu ar trebui să fie îngrădite prin filtrarea conținuturilor sau prin blocarea accesului la rețea în vederea protecției drepturilor de proprietate intelectuală;

30.

salută propunerea de reformare a normelor de aplicare a standardelor TIC în Europa, pentru a permite utilizarea anumitor standarde TIC create de forumuri și consorții și speră ca Comisia să stabilească o definiție provizorie a acestor standarde, fie că este vorba de standarde deschise sau de specificații deschise;

31.

este de acord că statele membre ar trebui să-și îndeplinească angajamentele în materie de interoperabilitate și să aplice standardele incluse în declarațiile ministeriale de la Malmö și de la Granada, în special în ceea ce privește standardele și specificațiile deschise;

32.

subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui implicate și ar trebui să participe activ la o amplă cooperare ce vizează îmbunătățirea interoperabilității în administrația publică și a eficienței prestării de servicii publice (7);

33.

subliniază că noile platforme participative și serviciile de creare comună interactivă (Web 2.0 și tehnologiile ulterioare), în care utilizatorii au devenit actori activi, producători sau producători-consumatori („prosumatori”), oferă o oportunitate fără precedent de a elibera potențialul creativ al cetățenilor Europei. Este esențial să se creeze un mediu și o cultură a deschiderii și a încrederii, care să stimuleze această evoluție;

34.

semnalează că, la crearea infrastructurii de internet și la dezvoltarea serviciilor corespunzătoare, este esențial să se asigure respectarea tuturor cerințelor de securitate la toate nivelurile, pentru a garanta gradul optim de respectare a vieții private și de protecție a datelor personale. În acest sens, este important să se împiedice urmărirea neautorizată a informațiilor și profilurilor personale (8);

35.

pledează în favoarea unei formări extensive a personalului, în special în cazul tehnicienilor specialiști (de exemplu, specialiști în rețele, sisteme, securitate, protecția vieții private etc.), a personalului care lucrează direct cu procedurile de securitate care implică diverse metodologii, precum și a personalului implicat în mod general sau indirect în procesele de inovare și de modernizare (de exemplu în alfabetizarea digitală a consumatorilor etc.) cu privire la chestiuni legate de încredere și securitate;

36.

insistă asupra responsabilității ce revine producătorilor de conținuturi și asupra faptului că lupta împotriva conținuturilor ilegale sau dăunătoare trebuie să se desfășoare fără impunerea de restricții asupra liberei circulații a informațiilor (filtrarea conținuturilor, utilizată de multe state membre, blochează și unele conținuturi pe care nu-și propune să le blocheze și nu are loc, în general, printr-un proces transparent și justificabil). Trebuie concepute modalități de protejare mai ales a utilizatorilor vulnerabili, dar și de supraveghere a conținuturilor dăunătoare și de eliminare a acestora de pe internet încă de la sursă;

37.

reamintește că autoritățile locale și regionale au un rol-cheie în garantarea unui acces echitabil și la un preț rezonabil la banda largă în zonele în care, de exemplu, mecanismele de piață sunt insuficiente, în desfășurarea de proiecte-pilot menite să depășească decalajele de e-accesibilitate și în conceperea de noi abordări, care să permită concentrarea pe utilizator a serviciilor publice online (9);

38.

propune ca finanțarea și alte măsuri de sprijin să favorizeze introducerea accesului deschis la rețelele de bandă largă, care să se bazeze pe o arhitectură de rețea orizontală și pe un model economic care separă accesul fizic la rețea de prestarea serviciului. Rețelele actuale de fibră optică ar trebui deschise către concurență;

39.

reamintește că o infrastructură eficientă a societății informaționale trebuie garantată tuturor membrilor societății, oriunde trăiesc aceștia. Mijloacele de comunicare rapide și fiabile sub aspect operațional, completate de servicii mobile wireless eficiente, îndeplinesc un rol esențial în promovarea competitivității regionale, accesibilității și egalității între oameni;

40.

subliniază importanța garantării disponibilității spectrului radio pentru serviciile wireless în bandă largă în zonele îndepărtate și slab populate și întâmpină cu satisfacție angajamentul Comisiei de a coordona condițiile tehnice și normele care reglementează utilizarea spectrului și de a armoniza benzile de spectru, pentru a crea economii de scară pe piețele de echipamente și a permite consumatorilor să utilizeze același echipament și să beneficieze de aceleași servicii în întreaga UE;

41.

consideră pozitivă actuala transformare a sistemului educațional, care are nevoie de schimbări și chiar de unele radicale. Educația nu mai are rolul de a oferi mari cantități de informații, funcția sa constând mai degrabă în a ne învăța cum să învățăm, adică în a ajuta persoanele să își amelioreze competențele de învățare, astfel încât să poată asimila și procesa singure informații. Din acest punct de vedere, alfabetizarea digitală capătă o importanță capitală;

42.

subliniază că unul din obiectivele principale ale Agendei digitale europene este de a promova accesibilitatea și posibilitatea utilizării informației publice și a serviciilor electronice. Agenda digitală europeană ar trebui să fie motorul integrării depline a TIC în educație și formare. Alfabetizarea digitală, calificările și competențele digitale necesită activități specifice și condiții de învățare eficiente pentru toți;

43.

consideră că stabilirea de mecanisme de schimb de competențe digitale în Europa poate duce la participarea și recalificarea a numeroase alte grupuri care, în unele cazuri, fac foarte rar obiectul ofertelor comerciale sau academice de cursuri de însușire a unor competențe digitale. Posibilitățile pe care le aduc TIC pentru gestionarea flexibilă a muncii și pentru teleworking prezintă un potențial semnificativ sub aspectul unor noi forme de încadrare în muncă pentru aceste grupuri de cetățeni. Asemenea inițiative vor necesita parteneriate public-privat, în special dacă se ține seama de faptul că serviciile comerciale și ofertele de formare trebuie adaptate în mod specific la necesitățile fiecărui grup în parte;

44.

subliniază că, la nivel regional și local, este nevoie de pionieri europeni care să răspundă provocărilor legate de îmbătrânirea populației, prin aplicarea de noi soluții sistemice asistate de TIC și solicită concepte inovatoare asistate de TIC pentru ca Europa să poată deveni lider în materie de îmbătrânire activă în lumea digitalizată;

45.

subliniază că bibliotecile oferă o modalitate utilă și eficientă de prestare a unor ample servicii de informare către cetățeni, indiferent de statutul social al acestora. Cele mai bune practici europene se văd acolo unde bibliotecile s-au dezvoltat ca centre de servicii digitale de cultură și informare și sunt amplasate în locuri prin care oamenii trec în fiecare zi, cum ar fi centrele comerciale. În acest sens, conținutul noilor servicii și noile mijloace de comunicare digitale trebuie nu doar planificate pe baza unor criterii economice, ci și dezvoltate în funcție de necesitățile sociale și culturale;

46.

subliniază că, pentru a se realiza o punere în aplicare eficientă, trebuie să se țină seama de faptul că sectoarele culturale și cele creative furnizează conținut tehnologiilor informației și comunicațiilor, contribuind astfel la dezvoltarea lor ulterioară. Agenda digitală joacă un rol crucial în ceea ce privește dezvoltarea potențialului pe care îl au aceste sectoare și crearea unei piețe unificate și sigure pentru conținuturile și serviciile online cu caracter cultural și creativ. Pentru a se putea pune mai bine în valoare patrimoniul cultural al Europei, este necesar să se sprijine activ digitalizarea acestuia;

47.

recomandă să se acorde o prioritate deosebită dezvoltării conceptelor asistate de TIC și metodelor de difuzare și aplicare a rezultatelor cercetării și dezvoltării la procesele vieții reale. Un bun exemplu al acestui tip de activitate este Programul pentru inovare și competitivitate (PIC), care reprezintă o platformă excelentă pentru promovarea dezvoltării viitoarelor aplicații ale internetului. PIC ar trebui consolidat prin asigurarea unei finanțări suplimentare substanțiale pentru diseminarea și punerea în aplicare a rezultatelor proiectelor de succes la nivel local și regional;

48.

consideră importantă utilizarea metodelor tehnologiei digitale în vederea promovării implicării cetățenilor. De exemplu, la nivel local și regional trebuie creat un mediu digital de dezbatere și de activitate, astfel încât cetățenii să poată participa la dezvoltarea serviciilor de proximitate la care fac apel în viața de zi cu zi;

49.

scoate în evidență faptul că Agenda digitală europeană are un potențial enorm în a stimula regiunile și localitățile să-și reformeze procesele de servicii și de producție, în cadrul cooperării europene. Regiunile și localitățile din întreaga Europă ar trebui să-și revizuiască propriile structuri, metode de lucru și procese, pe baza evaluării comparative și a cooperării dintre ele, precum și cu universitățile și întreprinderile. Cooperarea și finanțarea la nivelul UE ar permite, de asemenea, asumarea unor riscuri mai mari. UE trebuie să adopte o nouă abordare pertinentă, bazată pe ideea că unele ALR sunt pionieri, cercetători activi, experimentatori și factori de decizie care elaborează noi soluții pentru viitor în beneficiul tuturor;

50.

insistă asupra importanței modernizării proceselor de servicii atât în sectorul public, cât și în cel privat, pentru a beneficia de avantajele aduse de TIC în ceea ce privește reorganizarea proceselor. Pentru a accelera facturarea electronică și identificarea electronică este nevoie de pionieri, cooperare și standardizare;

51.

subliniază importanța Institutului European de Inovare și Tehnologie (European Institute of Innovation and Technology – EIT) și recunoaște că prioritățile tematice ale acestuia – viitoarea societate bazată pe informație și comunicații, schimbările climatice și energia durabilă – reprezintă elemente-cheie ale strategiei Europa 2020. EIT poate influența efectiv nivelul local și regional în ceea ce privește crearea și promovarea de noi concepte și de noi practici în inovarea regională și locală. Pentru aceasta este necesar ca unele autorități locale și regionale să fie pregătite să investească suficient în dezvoltarea propriilor regiuni, în vederea creării unui teren experimental pentru EIT și pentru activitățile Living Labs, în cadrul cărora diverse grupuri de cetățeni și diverse comunități să-și aducă o contribuție activă, centrată pe utilizator;

52.

evidențiază faptul că inclusiv instituțiile mici de la nivel local și regional pot produce cunoștințe de interes internațional în sectoare foarte specializate, în special atunci când acestea fac parte din rețele mondiale și colaborează cu întreprinderi bazate pe cunoaștere (10);

53.

încurajează Comisia să dezvolte în mai mare măsură conceptele de triunghi al cunoașterii și de „laboratoare vii”, care sporesc sinergiile între diversele activități, sunt deosebit de importante pentru provocările generate de viața reală și pentru rezolvarea problemelor, și din care dimensiunea regională face în mod natural parte integrantă;

54.

confirmă dorința autorităților locale și regionale de a juca un rol tot mai activ în promovarea aplicării politicilor în domeniul științei, tehnologiei și inovării, cu condiția ca în toate programele și proiectele UE să se urmărească o abordare în care criteriile fundamentale de finanțare să fie cartografierea cunoștințelor mondiale de înalt nivel în domeniul abordat de proiect și utilizarea eficientă a acestora;

55.

propune ca lecțiile în materie de inovare care pot fi învățate din progresele tandemului universități – industrie să fie aplicate eficient, pentru consolidarea bazei ample de competențe necesare specialiștilor în cunoaștere din întreaga Europă;

56.

recunoaște că există necesitatea de a promova internaționalizarea guvernanței internetului și cooperarea mondială pentru a menține stabilitatea internetului, pe baza modelului multilateral, și împărtășește poziția Comisiei de sprijinire a continuării Forumului privind guvernanța internetului dincolo de orizontul anului 2010;

57.

consideră că, în calitate de reprezentant al autorităților locale și regionale și de instituție la curent cu ultimele progrese și cu bunele practici în materie de digitalizare din Europa, Comitetul Regiunilor, alături de autoritățile locale și regionale și de asociațiile reprezentative ale acestora ar trebui să primească un rol proactiv în ciclul de guvernanță al Agendei digitale europene (de exemplu, în cadrul grupurilor de experți și al Adunării anuale privind Agenda digitală). Actorilor din cadrul ALR și al organizațiilor reprezentative ale acestora ar trebui să li se acorde un rol de prim-plan;

58.

remarcă faptul că Agenda digitală prezintă o importanță fundamentală și pentru reușita celorlalte inițiative-pilot. Din acest motiv, trebuie sporită considerabil cooperarea între diverse direcții generale și programe, iar fondurile destinate punerii în aplicare a Agendei digitale trebuie direcționate, în mod special, prin intermediul programelor deja existente.