18.1.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/23

—

Comitetul subliniază faptul că PPP-urile nu trebuie considerate în primul rând drept o posibilitate de finanțare pe termen scurt, ci trebuie privite din perspectiva ciclului de viață, de la planificare, concepere, finanțare și construcție până la producție. Costurile totale ale proiectului trebuie luate în considerare în funcție de întreaga durată a acestuia, întrucât, uneori, contractele sunt pe o perioadă de până la 30 de ani;

—

Comitetul consideră că PPP-urile nu sunt adecvate în toate situațiile, ci pentru fiecare proiect în parte, pentru fiecare serviciu public și fiecare inovație, trebuie verificat dacă încheierea unui parteneriat cu sectorul privat produce o valoare adăugată;

—

Comitetul consideră că ar fi prea devreme pentru reglementarea de către Comisie a concesionărilor de servicii. Totuși, în cazul în care Comisia ar decide că Directiva privind achizițiile publice ar trebui să acopere și concesionările de servicii, reglementarea acestora trebuie neapărat să fie formulată cât se poate de simplu și flexibil. În acest caz, reglementarea ar trebui să aibă ca referință dispozițiile conținute în Directiva privind lucrările publice și în niciun caz dispozițiile privind atribuirea de contracte de prestare de servicii.

Raportor

:

dna Catarina SEGERSTEN-LARSSON (SE-PPE), membră a Consiliului provinciei Värmland

Document de referință

:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Mobilizarea investițiilor private și publice în vederea relansării economice și realizării unei transformări structurale pe termen lung: dezvoltarea parteneriatelor public-privat”

COM(2009) 615 final

1.

salută faptul că UE și statele sale membre pun în aplicare proiecte ambițioase de relansare economică pentru a stabiliza sectorul financiar și pentru a limita consecințele crizei financiare și economice pentru cetățeni și economia reală; totodată, dorește să sublinieze cât de importantă este participarea autorităților locale și regionale;

2.

consideră că în cadrul acestor eforturi de relansare a economiei, parteneriatele public-privat (PPP) pot oferi instrumente eficiente pentru realizarea unor proiecte de infrastructură, pentru asigurarea serviciilor publice, precum și pentru inovare;

3.

în acest context, subliniază faptul că PPP-urile nu trebuie considerate în primul rând drept o posibilitate de finanțare pe termen scurt, ci trebuie privite din perspectiva ciclului de viață, de la planificare, concepere, finanțare și construcție până la producție. Costurile totale ale proiectului trebuie luate în considerare în funcție de întreaga durată a acestuia, întrucât, uneori, contractele sunt pe o perioadă de până la 30 de ani;

4.

consideră că PPP-urile nu sunt adecvate în toate situațiile, ci, pentru fiecare proiect în parte, pentru fiecare serviciu public și fiecare inovație, trebuie verificat dacă încheierea unui parteneriat cu sectorul privat produce o valoare adăugată;

5.

solicită autorităților locale și regionale să examineze cu atenție orice sisteme de împrumut transfrontalier destinate infrastructurilor publice sau alte proiecte de PPP la care au participat deja sau pe care le au în vedere pentru viitor, astfel încât să se evite surprizele neplăcute și consecințele grave asupra bugetelor proprii;

6.

constată că posibilitățile de finanțare din statele membre sunt foarte diferite. De exemplu, în anumite state membre, autoritățile locale pot contracta ele însele credite și realiza investiții ample; date fiind aceste condiții atât de diferite, consideră că PPP-urile trebuie utilizate doar în anumite cazuri, pentru a spori eficiența gestionării finanțelor publice și pentru a facilita execuția proiectelor de anvergură;

7.

consideră că PPP-urile pot constitui o modalitate reușită de gestionare a investițiilor publice, însă trebuie să rămână în sarcina autorităților locale și regionale să aprecieze care sunt cele mai adecvate metode pentru diferitele proiecte, servicii publice sau inovații. Înainte de inițierea unui PPP, este esențial să se evalueze ce actori sau grupuri de parteneri sunt cei mai în măsură să-și asume diferitele riscuri;

8.

are convingerea că fondurile structurale sau Banca Europeană de Investiții pot, în anumite condiții, să furnizeze fonduri care pot fi folosite pentru a sprijini proiectele de parteneriat public-privat;

9.

împărtășește convingerea că PPP-urile sunt un instrument de gestionare a problemelor apărute în urma schimbărilor climatice, precum și pentru îmbunătățirea situației industriei europene și a sectorului public în ceea ce privește creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

10.

consideră că este important ca întreprinderile mici și mijlocii să beneficieze de posibilități mai bune de participare la PPP-uri, deoarece ele reprezintă o sursă adesea ignorată de creștere economică și de locuri de muncă durabile;

11.

subliniază faptul că autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să judece cum trebuie finanțate serviciile din sectorul public; reamintește diferitele sarcini ale localităților și regiunilor care, pe lângă organizarea, coordonarea și supravegherea activităților economice, sunt responsabile și pentru activitatea în regie proprie. Autoritățile locale și regionale trebuie să stabilească clar obiectivele în conformitate cu interesul public, să determine calitatea și structura de prețuri ale serviciilor oferite și să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor;

12.

constată că, în prezent, noțiunea de parteneriat este interpretată într-un mod mult mai vast decât se intenționase inițial și, prin urmare, propune ca parteneriatul public-privat să fie delimitat mai clar pe viitor și să implice o relație pe termen lung, asumarea comună a riscurilor și un angajament economic considerabil; consideră de aceea extrem de important să se definească mai concret noțiunea de parteneriat public-privat pentru a lansa o dezbatere obiectivă despre posibilele viitoare lucrări din cadrul comunității;

13.

având în vedere numărul în creștere de PPP-uri, consideră importantă crearea unui sistem de sprijin și de schimburi de experiență la nivel internațional; totodată, subliniază cu fermitate că în statele membre există circumstanțe diferite și că un parteneriat reușit necesită să fie conceput pe baza condițiilor locale și regionale; de aceea, consideră oportun să se asigure în diferitele state membre sprijin și know-how.

14.

consideră că, în cazul în care se va înființa un organ sau un grup la nivelul Uniunii, nivelul local și regional trebuie să fie neapărat reprezentat în acesta și CoR trebuie să aibă posibilitatea de a desemna reprezentanți de la acest nivel;

15.

consideră că, atunci când se realizează investiții masive, trebuie vegheat în permanență ca autoritățile locale și regionale și întreprinderile private să nu se găsească în cele din urmă în imposibilitate de plată la rambursarea împrumutului, deoarece parteneriatele presupun obligații economice pe termen foarte lung; consideră că fondurile structurale ale UE reprezintă un atu important pentru PPP-uri; apreciază că BEI ar trebui să joace un rol din ce în ce mai important în crearea condițiilor necesare pentru parteneriate de succes și inovatoare;

16.

apreciază angajamentul Comisiei de a garanta la nivelul Uniunii respectarea principiilor consacrate în Tratat, ca, de exemplu, transparența, tratamentul egal, proporționalitatea și recunoașterea reciprocă;

17.

Comisia ar putea depune și mai multe eforturi pentru ca legislația privind achizițiile publice să ofere posibilitatea încheierii unor PPP-uri;

18.

consideră că mai întâi trebuie examinată și clarificată mai îndeaproape chestiunea participării UE la entități de drept privat sau a investițiilor directe în proiecte specifice și trebuie verificat dacă se respectă subsidiaritatea, înainte de a putea lua o poziție întemeiată în această privință;

19.

consideră că ar fi prea devreme pentru reglementarea de către Comisie a concesionărilor de servicii. Totuși, în cazul în care Comisia ar decide că Directiva privind achizițiile publice ar trebui să acopere și concesionările de servicii, reglementarea acestora trebuie neapărat să fie formulată cât se poate de simplu și flexibil. În acest caz, reglementarea ar trebui să aibă ca referință dispozițiile conținute în Directiva privind lucrările publice și în niciun caz dispozițiile privind atribuirea de contracte de prestare de servicii;

20.

menționează că dezvoltarea în viitor în domeniul PPP-urilor nu trebuie să limiteze posibilitățile de angajare ale persoanelor cu nevoi speciale, ceea ce corespunde și jurisprudenței CEJ.