Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2009/C 222/06

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„TETTNANGER HOPFEN”

NR. CE: DE-PGI-0005-0528-14.03.2006

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

2.   Grup:

3.   Tip de produs:

4.   Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1.   Denumire:

„Tettnanger Hopfen”

4.2.   Descriere:

Botanică: Din punct de vedere botanic, hameiul (Humulus lupulus) face parte din ordinul urticales (urzici) și din familia cânepii (cannabaceae). Hameiul este o plantă dioică, ceea ce înseamnă că fiecare plantă are doar flori femele sau doar flori mascule. Se cultivă doar plantele „femele”, din ale căror flori se dezvoltă conurile. Protecția acordată de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 se aplică doar conurilor de hamei din flori femele (hamei proaspăt) și produselor rezultate din prelucrarea hameiului, respectiv, în cazul de față, mai ales granulelor de hamei și extractului de hamei. Conul de hamei este format din bractee, bracteole, un peduncul, precum și tija centrală a florii de hamei, conținând substanțele valoroase pentru fabricarea berii prin care se distinge hameiul din Tettnang. Hameiul este o plantă de zi scurtă, crescând primăvara pe măsură ce zilele se lungesc și înflorind în jurul datei de 21 iunie, când zilele încep să se scurteze. Mulțumită condițiilor favorabile în care crește (sol, nivel de precipitații și temperaturi medii), hameiul din Tettnang poate atinge înălțimi de 8,3 m, spre deosebire de hameiul din alte zone (sistemele de susținere din alte zone de cultură au, de regulă, înălțimi de 7-7,5 m). Acest tip de hamei crește repede (cu până la 30 de cm pe zi) și se cațără în sensul acelor de ceas. Toate soiurile aromatice din regiunea Tettnang sunt definite ca „Tettnanger Hopfen”. Pe lângă soiurile principale cunoscute sub denumirile de „Tettnanger” (începând din 1973, denumirea comună de „Tettnanger Frühhopfen”; v. P. Heidtmann „Grünes Gold”, 1994, p. 342) și „Hallertauer Mittelfrüher”, se cultivă și soiurile „Hallertauer Tradition” și „Perle”. Soiul „Tettnanger” este cultivat exclusiv în zona de cultură Tettnang.

Utilizare: Hameiul din Tettnang este utilizat aproape exclusiv (în proporție de aproximativ 99 %) în producția de bere, o mică parte fiind folosită la fabricarea de produse farmaceutice. Clienții primesc hameiul din Tettnang prelucrat, sub formă de granule de hamei și în mai mică măsură sub formă de extract de hamei, deoarece în timpul procesului de extracție se pot pierde arome valoroase.

Ingrediente: Substanțele importante din hamei sunt substanțele amare (rășini de hamei), aromele (uleiuri esențiale) și taninii (polifenoli). Tettnang se definește ca o zonă de cultură a unor soiuri aromatice de hamei. Hameiul din Tettnang își datorează reputația internațională în special aromelor sale excepțional de delicate, care sunt formate din peste 300 de componente de uleiuri esențiale (așa-numitul „buchet” al hameiului). Printre descrierile referitoare la aroma hameiului din Tettnang se numără caracterizări precum floral, citric, fructat, ca de coacăze roșii, dulce și condimentat. Hameiul cultivat în zona Tettnang este descris în general ca având o aromă „armonioasă, persistentă, bogată și delicată”.

Pe lângă această clasificare, soiurile sunt clasificate oficial de către sectorul comerțului cu hamei în „aromat de primă calitate, aromat, hamei amar, hamei cu înalt conținut de acizi alfa”. 96 % din hameiul din Tettnang (soiurile „Tettnanger” și „Hallertauer”) intră în categoria „aromat de primă calitate”; restul de 4 % („Perle” și „Hallertauer Tradition”) se află în categoria „aromat”.

Întrucât multe din cele 300 de componente aromatice nu pot fi încă detectate senzorial, cumpărătorii și factorii de decizie de la fabricile de bere aleg hameiul în funcție de impresii subiective (atunci când alege, cumpărătorul își cufundă nasul în hamei). Cunoscătorii spun că hameiul din Tettnang este cel mai bun hamei.

4.3.   Aria geografică:

Aria geografică este zona de cultură Tettnang. Aceasta cuprinde: 1. în districtul Lacului Constanța (Bodenseekreis), comunele Eriskirch, Friedrichshafen, Hagnau am Bodensee, Immenstaad am Bodensee, Kressbronn am Bodensee, Langenargen, Markdorf, Meckenbeuren, Neukirch, Oberteuringen și Tettnang, 2. în districtul Ravensburg, comunele Achberg, Amtzell, Berg, Bodnegg, Grünkraut, Ravensburg, Wangen im Allgäu (teritoriul fostelor comune Neuravensburg și Schomburg), 3. în districtul Lindau (Lacul Constanța), comunele Bodolz, Lindau (Lacul Constanța), Nonnenhorn și Wasserburg (Lacul Constanța).

4.4.   Dovada originii:

În Germania, normele privind originea hameiului au fost introduse pentru prima dată prin Legea privind originea hameiului din 1929, fiind apoi completate prin Legea hameiului din 1996. Indicația geografică „Tettnang” este într-o oarecare măsură protejată în temeiul Legii privind originea hameiului din 1929, care prevede că pe ambalajul hameiului trebuie să figureze regiunea de origine, anul recoltei și soiul. Mai mult decât pentru orice alt produs agricol, este posibil deja de zeci de ani să se urmărească și să se garanteze originea hameiului Tettnang din regiunea de cultură Tettnang. Funcționari publici autorizați aplică un sigiliu și un certificat special pe fiecare pachet de hamei; similar unui certificat de naștere, acesta trebuie să cuprindă următoarele informații: originea, landul, regiunea de cultură, gradul de prelucrare, numărul centrului de certificare, greutatea fiecărui pachet, numărul total de pachete, soiul și anul recoltei. De asemenea, cultivatorul de hamei emite un document denumit „Hopfenherkunftsbestätigung” prin care confirmă originea hameiului.

4.5.   Metodă de obținere:

În Tettnang, perioada de producție a hameiului este martie-septembrie. Înmulțirea plantelor de hamei din Tettnang se face prin butași de la plantele cultivatorului sau din culturile învecinate, întotdeauna din regiunea Tettnang. În aprilie, cultivatorul începe să pregătească terenul (ară cu pluguri-freză, grăpează, discuiește). Cultivatorii de hamei din Tettnang nu pot începe lucrul până în primăvară, spre deosebire de alte regiuni de cultură a hameiului, unde sistemele de susținere din sârmă sunt instalate în timpul iernii. Aceasta se datorează faptului că regiunea are sisteme de spaliere specifice. Dacă în alte regiuni predomină sistemul pe un singur rând, în Tettnang sunt șase rânduri de hamei între rândurile pentru utilaje. Între începutul și mijlocul lunii aprilie, plantele sunt tăiate adânc la butuc pentru a stimula creșterea. În Tettnang acest proces are loc cu circa 2-3 săptămâni mai târziu decât în alte regiuni, deoarece plantele de hamei cresc și se maturizează mai repede în condițiile climatice mai favorabile din regiunea Tettnang. De asemenea, în Tettnang sunt cele mai înalte spaliere de sârmă (până la 8,30 m). Datorită calității superioare a solului și climei mai favorabile (volum de precipitații și perioade însorite), hameiul necesită mai mult spațiu pentru a se dezvolta.

Sârme de circa 8,50 m lungime sunt fixate pe spalier și ancorate în pământ. Din circa 50 de muguri se selectează patru care sunt îndrumați să urce pe sârmă. Plantele primesc apoi 2-3 doze de îngrășământ și se iau măsuri de protecție a acestora. La sfârșitul lunii iunie, plantele de hamei ating înălțimea spalierului și începe creșterea generativă, adică se formează conurile. O particularitate este că, în timpul fazei de înflorire, se seamănă o cultură de acoperire (spre deosebire de alte regiuni, cultivatorii de hamei din regiunea Tettnang au interzis în mod voluntar utilizarea erbicidelor), ceea ce înseamnă că nu mai sunt necesare alte lucrări ale solului. Prin această practică, se previne compactarea și erodarea solului și se stimulează formarea de humus.

Recoltarea începe în jurul datei de 20 august. Frunzele, mugurii și conurile se culeg de pe tulpinile de hamei și se curăță. După ce a fost uscat (la maximum 62 °C, pentru a se păstra aroma fină) și umezit până la un conținut de umiditate de aproximativ 11 %, hameiul se ambalează și se trimite la centrul de certificare local, unde pachetele sunt cântărite, eșantionate (pentru laboratorul independent de analiză a calității), sigilate și certificate. Această etapă precede prelucrarea hameiului sub formă de granule și extract, care nu are loc în aria geografică.

4.6.   Legătură:

Prima mențiune oficială privind cultivarea hameiului în regiunea Tettnang datează din 1150 (P. Heidtmann, „Grünes Gold”, 1994, p. 12). Evidențele din 1838 ale districtului Tettnang de la vremea aceea consemnează existența a 14 fabrici de bere (v. Memminger, „Beschreibung des Oberamts Tettnang”, 1838, p. 62), dintre care trei în oraș. Trei ani mai târziu, în 1841, numărul acestora crescuse la șase (P. Heidtmann, „Grünes Gold”, 1994, p. 13). Proprietarii acestora își cultivau singuri hameiul. Cultivarea sistematică a hameiului a fost introdusă în 1844 de doctorul de circumscripție Johann Nepomuk von Lentz, împreună cu opt cetățeni ai orașului, într-o zonă în care condițiile climatice nu prea favorizau culturile de viță-de-vie (P. Heidtmann, „Grünes Gold”, 1994, p. 15). Începând din 1860, zona de cultură a hameiului s-a extins, ajungând până la regiunea de cultură mai cu tradiție din nord, Altshausen, unde hameiul se cultiva de prin 1821 (P. Heidtmann, „Grünes Gold”, 1994, p. 14). În 1864 s-au cultivat 91 ha, în 1866 – 160 ha, în 1875 – 400 ha, iar în 1914 – 630 ha (P. Heidtmann, „Grünes Gold”, 1994, p. 22 și urm.). Cea mai importantă extindere a regiunii de cultură a hameiului din zona Tettnang a avut loc în anii 1990, când zona cultivată a crescut la 1 650 hectare (raport UE privind piața hameiului din 1997; raport al grupului de producători HVG, 1997). În regiunea Tettnang s-au selecționat și s-au cultivat întotdeauna doar soiuri aromate de hamei.

Hameiul din Tettnang este cultivat doar pe pietrișul teraselor inferioare formate din morenele târzii ale glaciațiunii Würm din bazinul Schussen, de-a lungul râului Argen și ale malurilor sale datând din era glaciară. Această formațiune geologică, sub care se află curenți de apă freatică, permite hameiului să dezvolte rădăcini care ajung până la 2 m adâncime și, în același timp, oferă hameiului o sursă constantă de umiditate chiar și în perioadele de secetă extremă. Climatul temperat din această zonă situată la 400-600 de metri peste nivelul mării, influențat parțial de Lacul Constanța, reprezintă un alt factor determinant pentru aroma hameiului din Tettnang.

Hameiul din Tettnang este cultivat în condiții climatice unice (în ceea ce privește temperaturile anuale medii, perioadele însorite și precipitațiile). Valorile medii înregistrate în ultimii 30 de ani – temperatură de 9,4 °C, aproape 1 800 de ore de soare și 1 136 mm de precipitații (date din 2009) – sunt mult mai mari decât cele înregistrate în alte regiuni de cultură din Germania.

Combinația acestor factori geologici și climatici oferă condiții optime pentru ca hameiul din Tettnang să crească și să producă conuri și asigură omogenitatea, datorată în mare parte factorilor geografici. Omogenitatea hameiului din Tettnang a fost confirmată de Universitatea din Hohenheim, pentru soiul „Tettnanger”, și de producătorul de bere Anheuser/Busch, pentru soiul „Hallertauer Mittelfrüher”. Caracteristicile exterioare de calitate (boli, umiditate, frunzele conurilor, puritatea soiului, omogenitate etc.) ale hameiului din fiecare lot furnizat sunt examinate și de laboratorul pentru hamei din Tettnang. În fiecare an se confirmă astfel faptul că hameiul din Tettnang prezintă un grad înalt de omogenitate.

Hameiul din Tettnang are o reputație care depășește granițele regiunii.

Aroma delicată a plantei din Tettnang, această minusculă, dar foarte frumoasă capitală a hameiului, a sedus cunoscători din Japonia până în America. Un exemplu privind aprecierea și renumele de calitate de care se bucură hameiul din Tettnang poate fi întâlnit în SUA, unde nu rareori producătorii de bere aplică pe butoaiele lor eticheta „Brewed with Tettnang Hops”, indicând că berea respectivă a fost produsă cu hamei din Tettnang. Datorită calității sale, hameiul din Tettnang atinge întotdeauna cele mai mari prețuri la vânzare (rapoarte anuale ale UE din anii 1990; rapoarte anuale 1990-2000 ale Bayerische Landesanstalt; P. Heidtmann, „Grünes Gold”, 1994, p. 368-369). Viața oamenilor din Tettnang se învârte în jurul hameiului, fapt demonstrat de structurile și evenimentele regionale care au în centrul lor hameiul din Tettnang. Muzeul Hameiului din Tettnang (Tettnanger Hopfenmuseum), inaugurat în 1995, ilustrează fascinația pe care o exercită cultura hameiului asupra locuitorilor de aici. Vizitatorii interesați au la dispoziție un traseu educativ de 4 km (Tettnanger Hopfenlehrpfad) în cursul căruia află tot ceea ce se poate ști despre hameiul din Tettnang. Pentru bicicliști, există o pistă de 42 de km care străbate toată regiunea de cultură a hameiului din Tettnang. În luna august a fiecărui an, cu puțin timp înainte de recoltă, cetățenii din Tettnang se adună pentru a celebra îndelungata tradiție a „aurului lor verde” în cadrul Festivalului Hameiului din Tettnang-Kau. În sfârșit, din doi în doi ani se aleg „altețele hameiului din Tettnang” (o regină și două prințese), care joacă rolul de ambasadoare ale hameiului din Tettnang atât pe plan local, cât și internațional.

4.7.   Organism de control:

4.8.   Etichetare:

—