Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare

2009/C 138/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE ÎNREGISTRARE A UNEI STG

REGULAMENTUL (CE) NR. 509/2006 AL CONSILIULUI

„PREKMURSKA GIBANICA”

NR. CE: SI-TSG-007-0025-29.10.2004

1.   Denumirea și adresa grupului solicitant

2.   Statul membru sau țara terță

Slovenia

3.   Caietul de sarcini al produsului

3.1.   Denumirea care trebuie înregistrată

„Prekmurska gibanica”

Denumirea trebuie înregistrată în limba slovenă.

Mențiunea „produsă după metoda slovenă tradițională” care însoțește produsul „Prekmurska gibanica” trebuie tradusă în limba țării unde se comercializează și se produce acesta.

3.2.   Denumirea:

În conformitate cu dicționarul etimologic al limbii slovene, „gibanica” este un tip de „potika” (prăjitură) preparată în estul Sloveniei. Cuvântul vine de la „gibâničnik, gibâničnjak”, „coș pentru prăjituri”, sau de la „gibâničar”, brutar. Cele mai timpurii atestări ale acestui produs datează din secolul al XVIII-lea, când a fost menționat de Pohlin sub denumirea de „gabanza.” Cuvântul ca atare este obținut prin derivare de la cuvântul „gybati”, „gibanica” fiind o prăjitură care are mai multe foi de aluat – „gyüba”. „Prekmurska gibanica” este preparată din două tipuri diferite de foi de aluat, cu patru umpluturi diferite, fiecare fiind utilizată de câte două ori, toate acestea conferind produsului un aspect caracteristic, specific și un gust deosebit. „Prekmurska gibanica” este așadar un produs specific în sine și prezintă trăsături specifice.

3.3.   Rezervarea denumirii solicitată în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006

3.4.   Tip de produs

3.5.   Descrierea produsului agricol sau alimentar căruia i se aplică denumirea de la punctul 3.1

„Prekmurska gibanica” este o prăjitură preparată din două tipuri de aluat (aluat fraged la bază și aluat în foi – ștrudel – între straturile de umplutură), umplută cu 4 compoziții diferite (semințe de mac, brânză de vaci, nuci, mere); umpluturile sunt așezate în straturi conform unei ordini precise, separate de câte un strat de aluat în foi. Această succesiune de umpluturi se repetă în aceeași ordine, astfel încât „gibanica” prezintă câte două straturi din fiecare umplutură. Peste ultimul strat de umplutură se întinde aluatul în foi, care se acoperă cu smântână fermentată sau dulce bătută cu gălbenuș de ou sau, mai simplu, se unge numai cu grăsime. Pentru „gibanica” se pot utiliza forme de copt metalice atât rotunde, cât și pătrate.

Descrierea fizică: o felie de „Prekmurska gibanica” are un aspect solid și compact. Straturile trebuie să fie bine separate unul de altul pentru a da feliei de prăjitură aspectul dorit. „Prekmurska gibanica” poate fi coaptă în tăvi metalice rotunde sau pătrate, de aceea forma feliei poate varia, fiind triunghiulară sau dreptunghiulară.

Aspectul prăjiturii „Prekmurska gibanica” și secțiunea transversală a unei felii: „Prekmurska gibanica” poate fi coaptă în forme rotunde sau pătrate. „Prekmurska gibanica”, precum și o felie de „Prekmurska gibanica” au o înălțime de 5-7 cm. O felie poate fi triunghiulară, dacă prăjitura a fost coaptă în tavă rotundă, sau dreptunghiulară, dacă prăjitura a fost coaptă în tavă pătrată. Prăjitura trebuie să fie coaptă corespunzător, astfel încât la feliere umplutura să nu iasă dintre foi, iar suprafața unei felii să fie uniformă, netedă, ușor ondulată și fără crăpături. Umpluturile trebuie să fie clar separate de straturile de aluat în foi. Fiecare umplutură are culoarea sa tipică, deosebită de a celorlalte: brânza de vaci este de culoare albă-crem, nucile și merele sunt de culoare maro-aurie, iar semințele de mac sunt de culoare neagră strălucitoare. La suprafață, aluatul de foi nu se desprinde de ultimul strat de umplutură. O felie de „Prekmurska gibanica” are așadar opt straturi; umpluturile se succed în conformitate cu o ordine precisă, bine definită (semințe de mac, brânză de vaci, nuci, mere) și sunt de aceeași grosime, în funcție de tipul de umplutură. A doua secvență de umpluturi este identică cu prima.

Gust: produsul are o savoare și o aromă specifice, intense, cu gust de semințe de mac proaspete, de brânză dulce de vaci, de nuci fragede și de mere puțin acrișoare. „Prekmurska gibanica” trebuie să fie foarte fragedă, dar nu prea grasă și potrivit de dulce.

Consistență: o felie de prăjitură este fragedă, delicată, fină, netedă și ușoară, cu o consistență echilibrată în funcție de fiecare ingredient.

3.6.   Descrierea metodei de obținere a produsului agricol sau alimentar căruia i se aplică denumirea de la punctul 3.1

Ingredientele de bază și adaosurile din rețeta pentru „Prekmurska gibanica” sunt următoarele:

Metoda de preparare a „Prekmurska gibanica”:

Există două moduri de preparare a aluatului în foi, în funcție de forma tăvii în care se coace prăjitura (dreptunghiulară sau rotundă).

Se taie toate marginile groase de aluat în foi care s-au format în timpul preparării „Prekmurska gibanica” și care depășesc marginile formei de copt și se plasează în spațiul dintre „Prekmurska gibanica” și marginea tăvii. Se unge stratul de aluat în foi de la suprafața tăvii cu compoziția cu grăsime sau cu o combinație de grăsime și compoziție cu smântână fermentată sau dulce amestecată cu gălbenuș de ou. Se înțeapă „Prekmurska gibanica” în mai multe locuri, cu un ac lung și subțire, până la baza formei de copt.

Imediat după preparare, „Prekmurska gibanica” (necoaptă) poate fi împachetată într-un ambalaj corespunzător și poate fi congelată în aceeași zi (poate fi păstrată la congelator timp de 3 luni).

„Prekmurska gibanica” (proaspătă sau congelată) se ține la cuptor până când se coace complet. Cuptorul se reglează la o temperatură de 200 °C pentru prima oră de coacere, apoi la 170-180 °C încă o oră. Dacă „Prekmurska gibanica” a fost napată numai cu grăsime înainte de a fi coaptă, la sfârșitul perioadei de coacere, când este scoasă din cuptor, trebuie napată cu smântână fermentată sau dulce. „Prekmurska gibanica” coaptă trebuie lăsată să se răcească timp de câteva ore la temperatura camerei.

Nu trebuie feliată cât este încă fierbinte. Dacă a fost utilizată o formă rotundă pentru coacere, „Prekmurska gibanica” se feliază în triunghiuri, iar dacă s-a utilizat o formă dreptunghiulară, în dreptunghiuri. O felie de „Prekmurska gibanica” coaptă trebuie să aibă o înălțime de 5-7 cm și nu trebuie să cântărească mai mult de 250 g. După feliere, stratul de aluat fraged de la suprafață se pudrează cu zahăr fin. În cazul producției la scară industrială, greutatea unei felii nu trebuie să depășească 200 g, iar dimensiunile trebuie să fie de aproximativ 5 × 7 cm.

3.7.   Specificitatea produsului agricol sau alimentar

„Prekmurska gibanica” tradițională este compusă din două tipuri de aluat diferite (aluat fraged la bază și aluat în foi între straturile de umplutură) și din patru umpluturi diferite (semințe de mac, brânză de vaci, nuci, mere). Umpluturile sunt întotdeauna reluate conform unei ordini anume, ceea ce conferă produsului un aspect specific. La suprafață, „Prekmurska gibanica” are un strat de aluat în foi napat. Pentru prepararea „Prekmurska gibanica” pot fi folosite numai ingrediente proaspete de bună calitate. Procedura de preparare trebuie urmată întocmai și necesită multă precizie și pricepere. Aspectul specific și aroma deosebită, obținute datorită diferitelor straturi, sunt foarte importante.

3.8.   Caracterul tradițional al produsului agricol sau alimentar

Cuvântul „gibanica” provine din cuvântul „gűba” („pliu”, „cută”) și din verbul „gibati” („a se îndoi” sau „a se curba”). Numeroase surse istorice fac dovada faptului că acest tip de prăjitură este de mult timp cunoscut în Prekmurje. Cea mai veche sursă scrisă datează din 1828, când învățătorul și preotul Jožef Košič a pregătit, la cererea etnografului de origine slovacă Johann Csaplovics E. V. Jeszenova, un document în care erau prezentate produsele alimentare cel mai frecvent consumate acum o sută de ani în satele din Prekmurje, acordând o atenție specială unor preparate cum sunt „hajdinjača”, „prekmurska gibanica”, „krapci” și „vrtanki”. Csaplovics a publicat această lucrare în limbile maghiară și germană („A magyaroszági Vendus – tótokról”, „Croaten und Wenden in Ungern”). În acest document, Košič prezintă și preparatele care se servesc la nunți în Prekmurje. „Gibanica” este un preparat care se consumă întotdeauna la nunți. Această lucrare arată, de asemenea, că denumirea „gibanica” vine de la straturile de aluat – „gyüba” – și că prăjitura are 10-11 straturi. „Gibanica” era tăiată în felii triunghiulare care se așezau una peste alta pe masă. Lucrarea menționează, de asemenea, primele surse scrise care descriu tradiția preparării și servirii acestei prăjituri în Prekmurje.

Prima persoană care s-a ocupat pe larg și în mod sistematic de obiceiurile culinare ale locuitorilor din Prekmurje a fost dr. Vilko Novak. În studiul său etnografic din 1947, „Ljudska prehrana v Prekmurju” (Obiceiurile culinare populare din Prekmurje), „Prekmurska gibanica” este menționată ca fiind un preparat copt, pe bază de făină. Este, de asemenea, descris modul de preparare al acesteia: „«Gibanica» este preparată din aluat fraged, folosindu-se unt sau grăsime. Peste stratul de bază, sau «talpa», cum i se spune, se distribuie alte straturi de brânză de vaci, nuci, semințe de mac și struguri. Acest strat se acoperă cu un aluat subțire în foi, ca pentru ștrudel, care este acoperit cu un alt strat, iar peste fiecare dintre straturi se toarnă smântână. Se suprapun astfel până la nouă straturi - «gibanica» în nouă straturi. «Gibanica» se coace într-o formă rotundă din lut ars numită „tepsija” și se servește la botezuri, nunți și zile onomastice.” Această lucrare constituie și în prezent un punct de referință pentru numeroase studii de cercetare în acest domeniu.

O rețetă scrisă foarte detaliată de „Prekmurska gibanica” a fost prezentată în 1964 de Andreja Grum și Ivan Vozelj în lucrarea „Slovenske narodne jedi” (Preparate culinare naționale slovene). Această carte oferă două rețete pentru „Prekmurska gibanica”, ambele precizând următoarele: „Pentru prepararea prăjiturii «Prekmurska gibanica» se utilizează două tipuri de aluat. Stratul de bază este din aluat fraged și puțin mai gros. Este numit «podplat» («talpă»). Celelalte straturi de aluat întinse deasupra sunt din aluat în foi. Stratul de bază este mai gros și în cazul în care întreaga «gibanica» este preparată cu aluat în foi.”

„Prekmurska gibanica” este menționată chiar și de cel mai renumit poet din Prekmurje, Miško Kranjec în cartea sa „Povest o dobrih ljudeh” („Poveste despre oameni buni”), apărută în 1972. „«Trebuie spus că o sărbătoare nu e sărbătoare fără «gibanica». Și deși un om sărac de abia dacă își poate permite s-o pregătească o dată pe an, acesta este un semn că nimeni nu poate supraviețui un an fără să se bucure măcar de o zi de sărbătoare.» Între timp Anna luă «gibanica» din cuptor și o puse pe masă, ținând «tepsija» cu o cârpă ca să nu se ardă. Joseph puse dedesubt platoul din lemn pe care țineau de obicei carafa cu apă. Apoi începu să se uite cu atenție la «gibanica». Stătea în fața lui, plină de culoare, galbenă și albă, cu semințe de mac risipite ici și colo, încă aburindă, unsă cu smântână și pudrată cu zahăr. Dadu din cap, spunând: «E bună. Aș mânca-o și dacă aș fi pe patul de moarte și aș ști foarte bine că nu mă mai poate ajuta la nimic. Și chiar în Rai aș jeli după ea, dacă ar fi să o las negustată pe lumea asta.»”

În ultimii cincisprezece ani au fost publicate mai multe cărți care descriu „Prekmurska gibanica”. „Prekmurska gibanica” a fost prezentată, din punct de vedere culinar, de Cilka Sukič în „Jedi nekdanjih in sedanjih dni. Prekmurska, prleška in štajerska kuhinja” („Preparate culinare din trecut și din prezent. Arta culinară în Prekmurje, Prlekija și Styria”) (1997), de Jože Zadravec în „Značilnosti ljudske prehrane v Prekmurju” („Specificități ale obiceiurilor culinare populare în Prekmurje”) (1998) și de Branco Časar în „Boug žegnjaj” („Hrană binecuvântată”) (2000). Stanko Renčelj și Romana Karas descriu în detaliu tehnologia preparării prăjiturii și evaluarea caracteristicilor ei organoleptice în „Prekmurska dobrote” („Specialități culinare din Prekmurska”) (2001).

3.9.   Cerințe minime și proceduri de control al specificității

„Prekmurska gibanica” trebuie să îndeplinească cerințele minime enunțate în caietul de sarcini și să prezinte caracteristicile specifice ale produsului. Cerințele minime de bază pentru „Prekmurska gibanica” sunt:

Producătorii de „Prekmurska gibanica” trebuie să țină registre referitoare la cantitățile de „Prekmurska gibanica” produse și comercializate.

Controlul respectării caietului de sarcini în ceea ce privește utilizarea ingredientelor prescrise, metoda de producție și aspectul și caracteristicile organoleptice ale produsului final trebuie efectuat de către producători individuali și/sau de asociații de producători și, cel puțin o dată pe an, de către un organism de certificare care să verifice respectarea standardului european EN 45011.

4.   Autorități sau organisme responsabile de controlul respectării caietului de sarcini

4.1.   Denumire și adresă

 Public(ă) Privat(ă)

4.2.   Responsabilități specifice ale autorității sau ale organismului

Bureau Veritas este organismul de supraveghere sloven responsabil de verificarea tuturor etapelor de producție prevăzute în caietul de sarcini pentru „Prekmurska gibanica”.