52009PC0260




[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 9.6.2009

COM(2009) 260 final

2009/0074 (ACC)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția Comunității în cadrul Comitetului mixt instituit prin Acordul privind Spațiul Economic European referitoare la adaptarea Protocoalelor 10 și 37 privind simplificarea controalelor și a formalităților la transportul de mărfuri

EXPUNERE DE MOTIVE

I. Prezentare generală

Propunerea de decizie a Consiliului anexată constituie instrumentul juridic pentru semnarea, aplicarea provizorie și adoptarea unei decizii a Comitetului mixt al SEE cu privire la modificarea Protocoalelor 10 și 37 ale Acordului privind Spațiul Economic European în vederea extinderii aplicării acestui acord la măsurile vamale de securitate.

Codul Vamal Comunitar[1] și dispozițiile de aplicare a acestuia[2], care stabilesc normele referitoare la tratamentul vamal al mărfurilor importate sau exportate, au fost modificate în 2005[3] și, respectiv, în 2006[4] în scopul introducerii unor dispoziții privind măsurile vamale de securitate. Printre aceste măsuri de securitate se numără și obligația operatorilor de a prezenta anumite informații înainte de importul sau exportul de mărfuri, ceea ce va permite efectuarea unei analize a riscurilor pe care le comportă aceste operațiuni înainte de intrarea sau ieșirea transporturilor respective.

În principiu, aceste măsuri de securitate se aplică schimburilor cu toate țările terțe. Totuși, Codul Vamal Comunitar prevede că se pot stabili reguli diferite în ceea ce privește obligația de a prezenta informațiile respective înaintea intrării sau ieșirii atunci când un acord internațional prevede dispoziții speciale privind securitatea. În acest cadru, s-a considerat indispensabil și în interesul reciproc al Comunității și al Norvegiei să se stabilească reguli vamale de securitate modificate pentru schimburile lor bilaterale de mărfuri. Având în vedere poziția geografică a Norvegiei în raport cu teritoriul vamal al Comunității, numărul mare de operațiuni de import/export care se derulează în fiecare zi între aceasta și țările membre ale Uniunii Europene, precum și relațiile juridice dintre CE și Norvegia bazate pe Acordul privind SEE, astfel de reguli sunt necesare mai ales pentru a garanta fluiditatea schimburilor prin menținerea unui nivel ridicat de securitate. Negocierile, începute în iunie 2008, au avut ca rezultat o înțelegere privind eliminarea obligației prezentării unei declarații prealabile pentru schimburile de mărfuri dintre Comunitate și Norvegia. Această eliminare se aplică cu condiția ca părțile contractante să garanteze pe teritoriul lor un nivel de securitate echivalent prin măsuri bazate pe legislația în vigoare în cadrul Comunității. Pe lângă dispozițiile referitoare la măsurile vamale de securitate, înțelegerea cuprinde, de asemenea, un ansamblu de reguli care permit, pe de o parte, asigurarea evoluției acordului în paralel cu evoluția acquis-ului comunitar, și prevăd, pe de altă parte, că în cazul în care nu se mai asigură echivalența măsurilor respective de securitate, fiecare dintre părți poate adopta măsuri de reechilibrare, inclusiv suspendarea aplicării capitolului corespunzător din acord.

Obiectivul prezentei propuneri este de a modifica Protocolul 10 și Protocolul 37 ale Acordului privind SEE în vederea extinderii aplicării acestora la măsurile vamale de securitate.

Aceste modificări se vor aplica doar schimburilor dintre Comunitate și Norvegia. Aplicarea lor poate fi extinsă pe viitor la Islanda și Liechtenstein printr-o decizie a Comitetului mixt al SEE. Totuși, acordul dintre CE și Elveția referitor la măsurile vamale de securitate se va aplica și Liechtensteinului.

Aplicarea provizorie a acordului astfel modificat, până la încheierea procedurilor interne ale părților contractante, va permite luarea în considerare a noilor dispoziții începând cu 1 iulie 2009, dată de la care se aplică măsurile de securitate introduse prin modificările Codului Vamal și ale dispozițiilor de aplicare menționate anterior.

Aceste modificări ale Acordului privind SEE nu au nicio implicație financiară asupra bugetului Comunității Europene.

II. Modificări ale Protocolului 10

A. Măsurile vamale de securitate prevăzute în acquis-ul comunitar încorporate în capitolul IIa din Protocolul 10.

Noul capitol IIa (precum și anexele I și II la care se face trimitere în capitolul respectiv) privind măsurile vamale de securitate cuprinde dispoziții care sunt echivalente cu dispozițiile care au fost introduse în Codul Vamal Comunitar și în dispozițiile de aplicare a acestuia pentru a da un răspuns coordonat și eficient preocupărilor legate de securitatea în domeniul schimburilor internaționale de mărfuri. Aceste dispoziții se referă la:

- obligația operatorilor de a furniza autorităților vamale informații despre mărfuri înainte de importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniune;

- posibilitatea oferită operatorilor fiabili de a beneficia de versiuni simplificate ale măsurilor vamale de securitate (statutul de „operator economic autorizat”);

- introducerea unor criterii uniforme pentru selectarea riscurilor în vederea controalelor, care vor fi stabilite prin sisteme informatizate.

B. Dispoziții care conțin măsuri menite să asigure echivalența măsurilor vamale de securitate

Noul articol 9f din Protocolul 10 stabilește obligația Comitetului mixt al SEE de a defini normele care autorizează părțile contractante să asigure monitorizarea implementării acestui capitol și să verifice dacă sunt respectate dispozițiile acestuia, precum și cele ale anexelor I și II la respectivul protocol. Monitorizarea poate fi asigurată, de asemenea, prin evaluări periodice ale aplicării acestor dispoziții, prin organizarea de reuniuni tematice între experții celor două părți și prin audituri ale procedurilor administrative.

În plus, pentru asigurarea echivalenței măsurilor vamale de securitate enumerate în capitolul IIa și în anexele I și II, articolul 9i din protocol prevede că fiecare din părțile contractante poate să adopte măsuri corespunzătoare de salvgardare, inclusiv suspendarea aplicării dispozițiilor respectivului capitol, atunci când constată că cealaltă parte nu respectă condițiile sau că nu se mai asigură echivalența. Astfel de măsuri sunt supuse consultării prealabile a Comitetului mixt al SEE.

O parte contractantă poate suspenda aplicarea capitolului IIa, cu excepția cazului în care Comitetul mixt al SEE adoptă o decizie contrară, atunci când comitetul nu a adoptat o decizie privind modificările acestui capitol care sunt necesare pentru a lua în considerare evoluția legislației comunitare relevante și a pus astfel în pericol echivalența măsurilor vamale. Comisia notifică Norvegiei suspendarea, care intră în vigoare la data aplicării legislației comunitare în cauză, în cazul în care Comunitatea adoptă o asemenea măsură.

III. Modificări ale Protocolului 37

Protocolul cuprinde o listă a comitetelor care asistă Comisia Europeană în exercitarea puterilor sale executive.

Comitetul Codului Vamal este adăugat pe lista respectivă pentru a permite participarea reprezentanților Norvegiei la acest comitet atunci când, în conformitate cu articolul 101 din Acordul privind SEE, acest lucru este necesar în vederea bunei funcționări a Acordului privind SEE.

IV. Concluzie

Articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul(CE) nr. 2894/94 al Consiliului[5] privind măsurile de implementare a Acordului privind SEE prevede stabilirea de către Consiliu a poziției Comunității cu privire la deciziile de acest tip ale comitetului mixt.

Proiectul de decizie a Comitetului mixt al SEE este supus Consiliului în vederea aprobării, după care Comisia înaintează poziția Comunității în cadrul Comitetului mixt al SEE în cel mai scurt termen.

2009/0074 (ACC)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția Comunității în cadrul Comitetului mixt instituit prin Acordul privind Spațiul Economic European referitoare la adaptarea Protocoalelor 10 și 37 privind simplificarea controalelor și a formalităților la transportul de mărfuri

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133 coroborat cu articolul 300 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

1. Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar[6] și Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei care introduce dispozițiile de aplicare a Codului[7] au fost modificate în 2005[8] și, respectiv, în 2006[9], pentru a cuprinde și măsurile vamale de securitate. Printre alte inițiative, aceste măsuri de securitate cuprind o dispoziție prin care operatorii sunt obligați, începând de la 1 iulie 2009, să prezinte anumite informații înainte de importul sau exportul mărfurilor.

2. Modificările referitoare la măsurile vamale de securitate precizează că pot fi stabilite reguli și termene diferite în ceea ce privește obligația de a prezenta informații înainte de sosirea sau plecarea mărfurilor, în cazul în care un acord internațional prevede modificări specifice ale dispozițiilor în materie de securitate.

3. Având în vedere volumul schimburilor comerciale dintre Comunitatea Europeană și Norvegia și măsurile vamale de securitate introduse în Norvegia, Norvegia și Comunitățile Europene au inițiat negocieri în vederea asigurării securității comerțului cu mărfuri care intră pe teritoriul lor sau îl părăsesc, fără a împiedica fluxul schimburilor comerciale.

4. Prin urmare, este necesară modificarea Protocolului 10 privind simplificarea controalelor și a formalităților la transportul de mărfuri, anexat Acordului privind SEE, pentru a asigura un nivel adecvat de securitate vamală fără a împiedica schimburile comerciale legitime între părți, precum și a Protocolului 37 care cuprinde lista comitetelor prevăzute la articolul 101 din Acordul privind SEE.

5. Aceste modificări trebuie introduse printr-o decizie a Comitetului mixt instituit prin Acordul privind Spațiul Economic European,

DECIDE:

Articolul 1

Poziția care urmează a fi adoptată de Comunitate în cadrul Comitetului mixt al SEE cu privire la propunerea de a modifica Protocoalele 10 și 37 la Acordul privind SEE se bazează pe textul din anexă.

Articolul 2

Decizia Comitetului mixt al SEE se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXĂ

Propunere de

DECIZIE A COMITETULUI MIXT AL SEE

Nr.

din

de modificare a Protocolului 10 privind simplificarea controalelor și a formalităților la transportul de mărfuri și a Protocolului 37 la Acordul privind SEE

COMITETUL MIXT AL SEE,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, astfel cum a fost modificat de Protocolul de adaptare a Acordului privind Spațiul Economic European, denumit în continuare „acordul”, în special articolele 98 și 101,

întrucât:

6. Protocolul 10 la acord nu a fost modificat de Comitetul mixt al SEE.

7. Protocolul 37 la acord a fost modificat prin Decizia nr. ... a Comitetului mixt al SEE din ...

8. Protocolul 10 la acord trebuie modificat în interesul reciproc al Comunității Europene și al statelor membre ale AELS pentru a se evita restricțiile inutile și pentru a se prevedea o serie de dispoziții de stabilire a unor măsuri vamale de securitate echivalente pentru transportul mărfurilor care provin din țări terțe sau pleacă spre acestea.

9. Prezenta decizie a Comitetului mixt al SEE nu se aplică Islandei și Liechtensteinului. Ea va fi deschisă, totuși, tuturor statelor membre ale AELS, printr-o nouă decizie a Comitetului mixt al SEE.

10. Comunitatea Europeană și Norvegia se angajează să consolideze securitatea la nivelul comerțului cu mărfuri care intră pe teritoriul lor sau îl părăsesc, fără a împiedica fluxul schimburilor comerciale.

11. În interesul reciproc al Comunității Europene și al Norvegiei, trebuie stabilite măsuri vamale de securitate echivalente pentru transportul mărfurilor care provin din țări terțe sau pleacă spre acestea, aceste măsuri trebuind să intre în vigoare odată cu măsurile corespondente aplicate de statele membre ale UE.

12. Comunitatea Europeană și Norvegia se angajează să garanteze un nivel de securitate echivalent pe teritoriile lor, prin măsuri vamale de securitate bazate pe legislația în vigoare în Comunitatea Europeană.

13. Măsurile vamale de securitate în cauză se referă la declarația cuprinzând datele de securitate ale mărfurilor înainte de intrare sau ieșire, la gestionarea riscurilor pentru securitate și la controalele vamale aferente acestei gestionări, precum și la acordarea statutului de operator economic autorizat recunoscut reciproc.

14. Este de dorit ca Norvegia să fie consultată cu privire la evoluția regulilor Comunității Europene privind măsurile vamale de securitate și să fie informată cu privire la aplicarea acestora. Prin urmare, este necesar să se modifice Protocolul 37 la acord care enumeră comitetele la activitatea cărora participă experți din statele AELS atunci când acest lucru se impune pentru buna funcționare a acordului.

15. Dat fiind că Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date a fost încorporată în acord prin Decizia nr. 83/1999 a Comitetului mixt al SEE[10], Norvegia asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal,

DECIDE:

Articolul 1

Protocolul 10 la acord se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

În Protocolul 37 la acord (care conține lista prevăzută la articolul 101) se inserează următorul punct:

„27. Comitetul Codului Vamal [Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului].”

Articolul 3

1. Prezenta decizie intră în vigoare la 1 iulie 2009 sau în ziua următoare datei ultimei notificări către Comitetul mixt al SEE, prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din acord, dacă această dată este ulterioară[11].

2. Până la efectuarea notificărilor menționate la alineatul (1), Comunitatea Europeană și Norvegia aplică prezenta decizie cu titlu provizoriu începând de la 1 iulie 2009 sau de la o dată ulterioară stabilită de Comunitatea Europeană și Norvegia și notificată celorlalte state membre ale AELS și Autorității AELS de Supraveghere.

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în secțiunea SEE și în suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene .

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Comitetul mixt al SEE

Președintele Secretarii Comitetului mixt al SEE

ANEXĂ

la Decizia nr. […] a Comitetului mixt al SEE

Protocolul 10 la acord se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 se adaugă următoarele alineate:

„(3) Măsurile vamale de securitate din capitolul IIa și din anexele I și II la protocol se aplică doar între Comunitatea Europeană și Norvegia.

(4) Atunci când se face referire la teritoriul vamal al părților contractante în capitolul IIa și în anexele I și II la protocol, acesta acoperă:

- teritoriul vamal al Comunității,

- teritoriul vamal al Norvegiei.”

2. Se introduce următorul capitol după capitolul II (PROCEDURI):

„CAPITOLUL IIa

MĂSURI VAMALE DE SECURITATE

Articolul 9a

Definiții

(a) „risc” înseamnă probabilitatea ca, în legătură cu intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al uneia dintre părțile contractante și cel al unei țări terțe și cu prezența unor mărfuri care nu sunt în regim de liberă circulație, să survină un eveniment care să reprezinte o amenințare pentru securitatea și siguranța părților contractante, pentru sănătatea publică, pentru mediu sau pentru consumatori.

(b) „gestionarea riscurilor” înseamnă determinarea sistematică a riscurilor și punerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru limitarea expunerii la riscuri. Aceasta include activități cum ar fi strângerea de date și de informații, analiza și evaluarea riscurilor, determinarea și aplicarea măsurilor necesare, precum și monitorizarea și reexaminarea periodică a procesului și a rezultatelor obținute, pe baza surselor și a strategiilor definite de părțile contractante sau la nivel internațional.

Articolul 9b

Dispoziții generale privind securitatea

1. Părțile contractante se angajează să introducă și să aplice măsurile vamale de securitate stabilite în prezentul capitol în cazul mărfurilor care intră pe teritoriul lor sau îl părăsesc, garantând astfel un nivel de securitate echivalent la frontierele lor externe.

2. Părțile contractante renunță la aplicarea măsurilor vamale de securitate definite în prezentul capitol în cazul în care mărfurile sunt transportate între teritoriile lor vamale.

3. Înainte de încheierea oricărui acord cu o țară terță în domeniul vizat de prezentul capitol, părțile contractante se consultă reciproc în scopul garantării compatibilității cu dispozițiile prezentului capitol, în special atunci când acordul respectiv conține dispoziții care derogă de la măsurile vamale de securitate menționate în prezentul capitol. Fiecare parte contractantă se asigură că acordurile cu țări terțe nu creează drepturi și obligații pentru o altă parte contractantă, cu excepția cazului în care Comitetul mixt al SEE decide contrariul.

Articolul 9c

Declarațiile prealalbile la sosire și la plecare

1. Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al părților contractante care provin dintr-o țară terță fac obiectul unei declarații de intrare (denumită în continuare „declarație sumară de intrare”), cu excepția mărfurilor care se află la bordul unor mijloace de transport care doar traversează apele teritoriale sau spațiul aerian al teritoriului vamal, fără a se opri pe teritoriul respectiv.

2. Mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al părților contractante îndreptându-se către o țară terță fac obiectul unei declarații de ieșire (denumită în continuare „declarație sumară de ieșire”), cu excepția mărfurilor care se află la bordul unor mijloace de transport care doar traversează apele teritoriale sau spațiul aerian al teritoriului vamal, fără a se opri pe teritoriul respectiv.

3. Declarația sumară de intrare și cea de ieșire se depun înainte de introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al părților contractante sau înainte de ieșirea lor de pe acest teritoriu.

4. Prezentarea declarațiilor de intrare și ieșire menționate la alineatele (1) și (2) este facultativă până la 31 decembrie 2010, cu condiția să se aplice în Comunitate măsuri tranzitorii de derogare de la obligația de a prezenta astfel de declarații.

Atunci când, în conformitate cu paragraful anterior, nu se depune o declarație sumară de intrare sau ieșire, analiza riscurilor la adresa securității vamale menționată la articolul 9e trebuie efectuată de către autoritățile vamale cel târziu la prezentarea mărfurilor la sosire sau la ieșire, pe baza, atunci când este cazul, a oricărei declarații privind mărfurile respective sau a oricărei alte informații care le stă la dispoziție.

5. Fiecare parte contractantă stabilește persoanele care sunt responsabile de depunerea declarațiilor sumare de intrare sau de ieșire, precum și autoritățile competente care acceptă aceste declarații.

6. Anexa I la prezentul protocol stabilește:

– forma și conținutul declarației sumare de intrare sau de ieșire;

– scutirile de la obligația de a depune o declarație sumară de intrare sau de ieșire;

– locul de depunere a declarației sumare de intrare sau de ieșire;

– termenele de depunere a declarației sumare de intrare sau de ieșire;

– orice altă dispoziție necesară în vederea garantării aplicării prezentului articol.

7. Se poate utiliza o declarație vamală ca declarație sumară de intrare sau de ieșire, cu condiția ca aceasta să cuprindă toate informațiile solicitate într-o declarație sumară.

Articolul 9d

Operatori economici autorizați

1. Fiecare parte contractantă acordă statutul de „operator economic autorizat” oricărui operator economic stabilit pe teritoriul său vamal, sub rezerva criteriilor stabilite în anexa II la prezentul protocol.

Totuși, cu anumite condiții, în special luându-se în considerare acordurile internaționale cu țări terțe, anumite categorii specifice de operatori economici autorizați pot fi scutiți de la obligația de a fi stabiliți pe teritoriul vamal al unei părți contractante. De asemenea, fiecare parte contractantă stabilește dacă și în ce condiții se poate acorda acest statut unei companii aeriene sau maritime care nu este stabilită pe teritoriul său, dar are acolo un birou regional.

Un operator economic autorizat beneficiază de facilități în ceea ce privește controalele vamale legate de securitate.

Sub rezerva regulilor și condițiilor menționate la alineatul (2), statutul de operator economic autorizat acordat de o parte contractantă este recunoscut de o altă parte contractantă, fără a se aduce atingere controalelor vamale, în special pentru a se ține seama de implementarea acordurilor cu țări terțe care prevăd recunoașterea reciprocă a statutului de operator economic autorizat.

2. Anexa II la prezentul protocol stabilește:

– regulile de acordare a statutului de operator economic autorizat, în special criteriile și condițiile de acordare a acestui statut;

– tipul de facilități care se pot acorda;

– condițiile în care statutul este suspendat sau retras;

– procedurile prin care părțile contractante pot schimba informații referitoare la operatorii lor economici autorizați;

– orice altă dispoziție necesară în vederea garantării aplicării prezentului articol.

Articolul 9e

Controale vamale legate de securitate și gestionarea riscurilor pentru securitate

1. Controalele vamale, altele decât verificările inopinate, se bazează pe o analiză a riscurilor care utilizează tehnici de prelucrare automată a datelor.

2. Fiecare parte contractantă își stabilește cadrul de gestionare a riscurilor, criteriile de risc și domeniile de control prioritare în materie de securitate.

3. Părțile contractante recunosc echivalența sistemelor lor de gestionare a riscurilor pentru securitate.

4. Părțile contractante cooperează în vederea:

– schimbului de informații cu scopul de a îmbunătăți și consolida evaluările riscurilor și eficiența controalelor de securitate și

– a definirii, într-un termen adecvat, a unui cadru comun de gestionare a riscurilor, a criteriilor comune de risc, a domeniilor comune de control care sunt prioritare, precum și în vederea instituirii unui sistem electronic comun de gestionare a riscurilor.

5. Comitetul mixt al SEE adoptă măsurile necesare pentru aplicarea prezentului articol.

Articolul 9f

Monitorizarea punerii în practică a măsurilor vamale de securitate

1. Comitetul mixt al SEE definește normele care autorizează părțile contractante să asigure monitorizarea implementării prezentului capitol și să verifice dacă sunt respectate dispozițiile acestuia, precum și cele ale anexelor I și II la prezentul protocol.

2. Monitorizarea se asigură:

– prin evaluarea periodică a aplicării prezentului capitol, în special prin evaluarea echivalenței măsurilor vamale de securitate;

– printr-o examinare efectuată în vederea unei mai bune aplicări a dispozițiilor prezentului capitol sau a modificării acestora cu scopul de a se realiza mai bine obiectivele acestuia;

– prin organizarea de reuniuni între experții celor două părți în vederea discutării unor chestiuni specifice și a reexaminării procedurilor administrative, inclusiv prin vizite inopinate.

3. Măsurile luate în conformitate cu prezentul articol nu trebuie să încalce drepturile operatorilor vizați.

Articolul 9g

Protecția secretului profesional și a datelor personale

Datele care fac obiectul schimbului de informații între părțile contractante în cadrul dispozițiilor prezentului capitol sunt protejate de legislația cu privire la secretul profesional și la protecția datelor cu caracter personal aplicabilă pe teritoriul părții contractante căreia îi sunt prezentate informațiile.

Informațiile nu pot fi furnizate altor persoane în afara autorităților competente ale părții contractante și nu pot fi folosite de aceste autorități în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul capitol.

Articolul 9h

Evoluția legislației

1. Toate modificările legislației comunitare referitoare la drepturile și obligațiile părților contractante prevăzute în prezentul capitol și în anexele I și II la prezentul protocol se supun procedurii stabilite prin prezentul articol.

2. De îndată ce Comunitatea stabilește noi dispoziții legislative într-un domeniu care este reglementat de prezentul capitol, aceasta solicită avizul neoficial al experților din statul AELS implicat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 99 din acord.

3. Atunci când sunt necesare modificări ale prezentului capitol și ale anexelor I și II la prezentul protocol pentru a se ține seama de evoluția legislației comunitare în ceea ce privește domeniile reglementate de prezentul capitol și de anexele I și II, aceste modificări sunt decise astfel încât să fie posibilă aplicarea simultană a acestor modificări și a celor introduse în legislația comunitară și să se respecte procedurile interne ale părților contractante.

Dacă nu se poate adopta o decizie astfel încât să se permită o astfel de aplicare simultană, părțile contractante aplică temporar, respectând procedurile lor interne, modificările prevăzute în proiectul de decizie, atunci când acest lucru este posibil.

4. Pentru chestiuni care sunt relevante pentru statul AELS implicat, Comunitatea asigură participarea, în calitate de observatori, a experților din respectivul stat AELS, la Comitetul Codului Vamal înființat prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.

Articolul 9i

Măsuri de salvgardare și suspendarea dispozițiilor prezentului capitol

1. Dacă o parte contractantă nu respectă condițiile prevăzute în prezentul capitol sau dacă nu se mai asigură echivalența măsurilor vamale de securitate pe teritoriul părților contractante, o altă parte contractantă poate suspenda parțial sau integral aplicarea dispozițiilor prezentului capitol sau lua măsurile care se impun, după consultări în cadrul Comitetului mixt al SEE și doar în măsura în care este nevoie și pe durata care este strict necesară în vederea soluționării situației. Articolele 112 - 114 din acord se aplică mutatis mutandis .

2. Dacă nu se poate asigura echivalența măsurilor vamale de securitate deoarece nu au fost adoptate modificările menționate la articolul 9h alineatul (3) de mai sus, aplicarea capitolului se suspendă la data aplicării legislației comunitare relevante, cu excepția cazului în care Comitetul mixt al SEE, după examinarea modalităților de menținere a aplicării acestuia, adoptă o decizie contrară.

Articolul 9j

Ordinea publică

Dispozițiile prezentului capitol nu împiedică interdicțiile sau restricțiile privind importul, exportul sau tranzitul mărfurilor, introduse de părțile contractante sau de statele membre ale Comunității și justificate prin motive de ordine publică, de securitate publică și de moralitate publică, de protecție a sănătății și vieții persoanelor, animalelor, plantelor sau de protecție a mediului, de protecție a tezaurelor naționale cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale sau comerciale.

Articolul 9k

Competențele Autorității AELS de Supraveghere

În cazurile care se referă la aplicarea prezentului capitol și a anexelor I și II la prezentul protocol, Autoritatea AELS de Supraveghere, înainte de a lua decizii, inițiază consultări în conformitate cu Articolul 109 alineatul (2) din acord.

Articolul 9l

Anexe

Anexele la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta.

Se introduc drept anexe următoarele anexe:

ANEXA I

DECLARAțII SUMARE DE INTRARE șI DE IEșIRE

Articolul 1

Forma și conținutul declarației sumare de intrare sau de ieșire

1. Declarația sumară de intrare sau de ieșire se depune pe cale informatică. Este, de asemenea, posibilă utilizarea documentelor comerciale, portuare sau de transport, cu condiția ca acestea să conțină informațiile necesare.

2. Declarația sumară de intrare sau de ieșire conține informațiile prevăzute pentru această declarație în anexa 30A la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 care stabilește dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar (denumit în continuare „Regulamentul (CEE) nr. 2454/93”)[12]. Declarația se completează în conformitate cu notele explicative din anexa respectivă. Declarația sumară se autentifică de persoana care o întocmește.

3. Autoritățile vamale nu acceptă depunerea unei declarații sumare de intrare întocmite pe suport de hârtie sau pe un alt suport, stabilit de comun acord între autoritățile vamale, decât în una dintre următoarele împrejurări:

(a) sistemul informatizat al autorităților vamale nu funcționează;

(b) aplicația electronică a persoanei care depune declarația sumară de intrare nu funcționează,

cu condiția ca autoritățile vamale să aplice un nivel de gestionare a riscurilor echivalent cu cel aplicat declarațiilor sumare de intrare sau de ieșire efectuate pe cale informatică.

Declarația sumară întocmită pe suport de hârtie este semnată de persoana care o întocmește. Aceste declarații sumare de intrare pe suport de hârtie sunt însoțite, dacă este cazul, de liste de încărcare sau de alte liste corespunzătoare și conțin informațiile menționate la alineatul (2).

4. Fiecare parte contractantă definește condițiile și modalitățile conform cărora persoana care depune declarația sumară de intrare sau de ieșire poate modifica una sau mai multe date din această declarație, după depunerea ei la autoritățile vamale.

Articolul 2

Scutiri de la obligația de a depune o declarație sumară de intrare sau de ieșire

1. Nu se cere o declarație sumară de intrare sau de ieșire pentru următoarele:

(a) energie electrică;

(b) mărfuri care intră sau ies prin conducte;

(c) scrisori, cărți poștale și materiale imprimate, inclusiv pe suport electronic;

(d) mărfuri care circulă în temeiul regulilor Uniunii Poștale Universale;

(e) mărfuri pentru care se autorizează o declarație vamală verbală sau o declarație prin simpla trecere a frontierei, în conformitate cu legislația în vigoare pe teritoriul părților contractante, cu excepția paleților, a containerelor și a mijloacelor de transport rutier, feroviar, aerian, maritim și fluvial, utilizate în cadrul unui contract de transport;

(f) mărfuri care se află în bagajele personale ale pasagerilor;

(g) mărfuri cu carnete ATA și CPD;

(h) mărfuri care beneficiază de scutire în conformitate cu Convenția de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relațiile diplomatice, Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relațiile consulare sau alte convenții consulare, precum și cu Convenția de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

(i) arme și echipamente militare aduse pe teritoriul vamal al unei părți contractante sau scoase de pe acest teritoriu de către autoritățile responsabile de apărarea militară a unei părți contractante, în cadrul unui transport militar sau al unui transport efectuat în exclusivitate pentru autoritățile militare;

(j) următoarele mărfuri aduse pe teritoriul vamal al unei părți contractante sau scoase de pe acesta și transferate direct către sau de pe platforme de foraj sau de exploatare operate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal al părților contractante:

- mărfuri care au fost încorporate în astfel de platforme, în scopul construcției, al reparării, al întreținerii sau al transformării acestora;

- mărfuri care au fost destinate instalării pe platformele respective sau dotării acestora; alte mărfuri utilizate sau consumate pe platformele respective; deșeurile nepericuloase provenind de pe aceste platforme;

(k) mărfuri care fac parte dintr-un transport a cărui valoare intrinsecă nu depășește 22 EUR, cu condiția ca autoritățile vamale să accepte, cu acordul operatorului economic, realizarea unei analize de risc utilizând informațiile conținute în sistemul utilizat de operatorul economic sau furnizate de acest sistem;

(l) mărfuri care circulă în conformitate cu formularul 302 prevăzut de Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951.

2. Nu se solicită o declarație sumară de intrare sau de ieșire în cazurile prevăzute de acorduri internaționale încheiate între o parte contractantă și o țară terță în materie de securitate, sub rezerva procedurii menționate la articolul 9b alineatul (3) din protocol.

3. Nu se solicită o declarație sumară de intrare sau de ieșire în Comunitate în cazurile prevăzute la articolul 181c litera (j), articolul 592a litera (j) și articolul 842a a doua liniuță litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Articolul 3

Locul de depunere a declarației sumare de intrare sau de ieșire

1. Declarația sumară de intrare se depune la biroul vamal competent de pe teritoriul vamal al părții contractante în care se introduc mărfurile provenind din țări terțe. Pe baza datelor cuprinse în declarație, respectivul birou vamal efectuează analiza riscurilor, precum și controalele vamale de securitate considerate necesare, inclusiv atunci când mărfurile sunt destinate celeilalte părți contractante.

2. Declarația sumară de ieșire se depune la biroul vamal competent de pe teritoriul vamal al părții contractante în care se efectuează formalitățile de ieșire pentru mărfurile destinate țărilor terțe. Cu toate acestea, atunci când se utilizează o declarație de export ca declarație sumară de ieșire, aceasta se depune la biroul vamal competent de pe teritoriul vamal al părții contractante unde se efectuează formalitățile de export spre țări terțe. Pe baza informațiilor din declarație, respectivul birou competent efectuează analiza riscurilor, precum și controalele vamale de securitate considerate necesare.

3. Atunci când mărfurile părăsesc teritoriul vamal al unei părți contractante îndreptându-se către o țară terță și traversând teritoriul vamal al celeilalte părți contractante, datele menționate la articolul 1 alineatul (2) se transmit de către autoritatea competentă a primei părți contractante autorității competente a celei de-a doua. Părțile contractante fac eforturile necesare pentru a stabili o legătură în vederea utilizării unui sistem comun de transmitere a datelor care să conțină toate informațiile necesare pentru certificarea ieșirii mărfurilor respective.

Totuși, Comitetul mixt al SEE poate determina unele cazuri în care transmiterea datelor nu este necesară, cu condiția ca aceste cazuri să nu afecteze nivelul de securitate garantat prin prezentul acord.

În cazul în care părțile contractante nu sunt în măsură să efectueze transmiterea informațiilor menționată la primul paragraf la data aplicării prezentului protocol, declarația sumară de ieșire a mărfurilor care părăsesc teritoriul unei părți contractante îndreptându-se spre o țară terță și traversând teritoriul vamal al unei alte părți contractante, cu excepția mărfurilor transportate pe cale aeriană directă, se depune exclusiv la autoritățile competente ale celei de-a doua părți contractante.

Articolul 4

Termene de depunere a unei declarații sumare de ieșire sau de intrare

1. Termenele în care trebuie depusă declarația sumară de intrare sau de ieșire sunt cele menționate la articolele 184a și 592b din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

2. Sub rezerva procedurii menționate la articolul 9b alineatul (3) din protocol, termenele menționate la alineatul (1) nu se aplică în cazul unor prevederi contrare ale acordurilor internaționale în materie de securitate încheiate între partea contractantă și țări terțe.

ANEXA II

OPERATORI ECONOMICI AUTORIZAȚI

Titlul I

Acordarea statutului de operator economic autorizat

Articolul 1

Dispoziții generale

1. Criteriile de acordare a statutului de operator economic autorizat includ:

- antecedentele corespunzătoare în ceea ce privește respectarea cerințelor vamale;

- un sistem eficient de gestionare a registrelor comerciale și, dacă este cazul, a registrelor privind transportul, care să permită efectuarea unor controale vamale corespunzătoare;

- dacă este cazul, dovada solvabilității financiare și

- atunci când este cazul, standarde corespunzătoare de securitate și siguranță.

2. Fiecare parte contractantă stabilește procedura de acordare a statutului de operator economic autorizat, precum și efectele juridice ale acestui statut.

3. Părțile contractante se asigură că autoritățile lor vamale veghează ca toate condițiile și criteriile de acordare a statutului să fie respectate de operatorul economic autorizat și le reexaminează în cazul unei modificări importante a legislației în domeniu sau în cazul în care apar unele situații care oferă autorităților motive întemeiate să creadă că operatorul nu mai respectă condițiile și criteriile în cauză.

Articolul 2

Antecedente ale respectării cerințelor

1. Antecedentele privind respectarea cerințelor vamale se consideră corespunzătoare dacă, în cursul ultimilor trei ani care preced prezentarea cererii, niciuna din următoarele persoane nu a săvârșit o încălcare gravă sau încălcări repetate ale reglementărilor vamale:

(a) solicitantul;

(b) persoanele cu funcții de răspundere din societatea solicitantului sau care controlează administrarea acesteia;

(c) dacă este necesar, reprezentantul legal al solicitantului pe probleme vamale;

(d) persoana responsabilă cu problemele vamale în societatea solicitantului.

2. Antecedentele în ceea ce privește respectarea cerințelor vamale pot fi considerate corespunzătoare în cazul în care autoritatea vamală competentă consideră că încălcările au o importanță neglijabilă în raport cu numărul sau amploarea operațiunilor vamale și nu creează îndoieli cu privire la buna credință a solicitantului.

3. În cazul în care persoanele care exercită controlul asupra societății solicitantului sunt stabilite sau rezidente într-o țară terță, autoritățile vamale evaluează respectarea de către acestea a cerințelor vamale pe baza registrelor și a informațiilor pe care le au la dispoziție.

4. În cazul în care solicitantul este stabilit de mai puțin de trei ani, autoritățile vamale evaluează respectarea de către acesta a cerințelor vamale pe baza registrelor și a informațiilor pe care le au la dispoziție.

Articolul 3

Sistemul eficient de gestionare a documentelor comerciale și de transport

Pentru a permite autorităților vamale să stabilească dacă solicitantul dispune de un sistem eficient de gestionare a registrelor comerciale și, dacă este cazul, a registrelor privind transportul, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a) să utilizeze un sistem contabil compatibil cu principiile contabile general acceptate aplicate în locul în care se ține contabilitatea și care va facilita controalele vamale prin audit;

(b) să permită accesul fizic sau electronic al autorității vamale la registrele vamale și, dacă este cazul, la cele privind transportul;

(c) să dispună de o organizare administrativă care să corespundă tipului și dimensiunii întreprinderii și care să fie adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum și de un sistem de control intern care să permită constatarea tranzacțiilor ilegale sau defectuoase;

(d) dacă este cazul, să dispună de proceduri satisfăcătoare de gestionare a licențelor și autorizațiilor aferente importului și/sau exportului;

(e) să dispună de proceduri satisfăcătoare de arhivare a registrelor și informațiilor întreprinderii și de protecție împotriva pierderilor de date;

(f) să sensibilizeze personalul la necesitatea de a informa autoritățile vamale dacă apar dificultăți de conformare la cerințe și de a stabili contactele corespunzătoare în scopul informării autorităților vamale cu privire la asemenea situații;

(g) să fi luat măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor informației în scopul protejării sistemului informatic al solicitantului împotriva oricărei intruziuni și în scopul securizării documentelor.

Articolul 4

Solvabilitatea financiară

1. În sensul prezentului articol, prin solvabilitate financiară se înțelege o situație financiară bună, suficientă pentru a permite solicitantului să-și îndeplinească obligațiile, ținând cont de caracteristicile tipului de activitate comercială.

2. Condiția referitoare la solvabilitatea financiară a solicitantului este considerată îndeplinită dacă această solvabilitate poate fi atestată pentru ultimii trei ani.

3. În cazul în care solicitantul este stabilit de mai puțin de trei ani, solvabilitatea sa financiară este analizată pe baza registrelor și a informațiilor disponibile.

Articolul 5

Standarde de securitate și siguranță

1. Securitatea și siguranța solicitantului se consideră satisfăcătoare dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

(a) clădirile utilizate în cadrul operațiunilor la care se referă certificatul sunt construite din materiale care rezistă tentativelor de acces ilegal și oferă protecție împotriva intruziunilor;

(b) se aplică măsuri de control adecvate pentru împiedicarea accesului neautorizat în zonele de expediere, la cheiurile de încărcare și la zonele unde se află încărcătura;

(c) măsurile privind manipularea mărfurilor includ protecția împotriva introducerii, substituirii sau pierderii de materiale și a deteriorării unităților de marfă;

(d) există, dacă este cazul, proceduri care permit gestionarea licențelor de import și/sau de export legate de interdicții sau de restricții și distingerea acestor mărfuri de alte mărfuri;

(e) solicitantul a luat măsuri care permit identificarea cu precizie a partenerilor săi comerciali, astfel încât să securizeze lanțul internațional de aprovizionare;

(f) solicitantul efectuează, în măsura în care legislația permite acest lucru, o anchetă de securitate privind eventualii viitori salariați care ocupă posturi sensibile din punctul de vedere al securității, și efectuează un control periodic al antecedentelor acestora;

(g) solicitantul se asigură că personalul respectiv participă activ la programe de sensibilizare cu privire la chestiunile de securitate.

2. În cazul în care solicitantul, stabilit pe teritoriul părților contractante, este titularul unui certificat de securitate și/sau de siguranță recunoscut la nivel internațional, eliberat pe baza unor convenții internaționale, al unui certificat de securitate și/sau de siguranță european, eliberat pe baza legislației comunitare, al unui standard internațional al Organizației Internaționale pentru Standardizare sau al unui standard european al organizațiilor europene de standardizare sau al oricărui alt certificat recunoscut, criteriile enunțate la alineatul (1) sunt considerate ca fiind îndeplinite în măsura în care criteriile necesare pentru eliberarea certificatelor respective sunt identice sau comparabile cu cele prevăzute de prezentul protocol.

Titlul II

Facilitățile acordate operatorilor economici autorizați

Articolul 6

Facilitățile acordate operatorilor economici autorizați

Autoritățile vamale pot acorda unui operator economic autorizat următoarele facilități:

- biroul vamal competent poate informa operatorul economic autorizat, înainte ca mărfurile să sosească pe teritoriul vamal sau să părăsească acest teritoriu, cu privire la faptul că, în urma analizei riscurilor de securitate sau de siguranță, transportul a fost selecționat pentru un control fizic suplimentar; Notificarea se efectuează doar în cazul în care acest lucru nu compromite controlul care urmează a fi efectuat. Cu toate acestea, autoritățile vamale pot să efectueze un control fizic chiar dacă operatorul economic autorizat nu a fost informat cu privire la acesta;

- un operator economic autorizat poate depune declarații sumare de intrare și de ieșire care respectă cerințele reduse în ceea ce privește datele stabilite în anexa 30A la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93; cu toate acestea, atunci când operatorul economic este un transportator, un agent de expediție sau un comisionar în vamă, acesta poate depune astfel de declarații cu condiția să fie implicat în importul sau exportul de mărfuri în contul unui operator economic autorizat;

- un operator economic autorizat este supus unui număr mai mic de controale fizice și de verificări ale documentelor decât alți operatori economici; Autoritățile vamale pot decide altfel pentru a ține seama de o amenințare excepțională sau de obligațiile de control prevăzute de alte dispoziții;

- în cazul în care, ca urmare a unei analize a riscurilor, autoritatea vamală competentă decide totuși să procedeze la o examinare suplimentară a unui transport acoperit de o declarație sumară de intrare sau de ieșire sau de o declarație vamală prezentată de un operator economic autorizat, aceasta efectuează cu prioritate controalele necesare. La cererea operatorului economic autorizat și sub rezerva unui acord cu autoritatea vamală respectivă, controalele pot fi efectuate într-un alt loc decât biroul vamal respectiv.

Titlul III

Suspendarea și revocarea statutului de operator economic autorizat

Articolul 7

Suspendarea statutului

1. Autoritatea vamală emitentă suspendă statutul de operator economic autorizat în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care s-a constatat o nerespectare a condițiilor sau criteriilor de acordare a statutului;

(b) în cazul în care autoritățile vamale au motive suficiente să considere că operatorul economic autorizat a comis un act pasibil de urmărire penală și legat de o încălcare a legislației vamale;

(c) la cererea operatorului economic autorizat, atunci când acesta se află temporar în incapacitatea de a respecta condițiile sau criteriile de acordare a statutului.

2. În cazul menționat la alineatul (1) litera (b), autoritatea vamală poate decide să nu suspende statutul de operator economic autorizat dacă aceasta consideră că încălcarea are o importanță neglijabilă în raport cu numărul sau volumul operațiunilor vamale și nu creează îndoieli în ceea ce privește buna credință a operatorului economic autorizat.

3. Suspendarea intră în vigoare imediat atunci când aceasta se impune datorită naturii pericolului sau gradului de pericol care amenință securitatea sau siguranța cetățenilor, sănătatea publică sau mediul înconjurător.

4. Suspendarea nu are consecințe asupra procedurilor vamale demarate înainte de data suspendării și aflate încă în curs.

5. Fiecare parte contractantă determină durata perioadei de suspendare astfel încât să permită operatorului economic autorizat să-și regularizeze situația.

6. Atunci când operatorul economic autorizat a luat, într-un mod considerat adecvat de către autoritatea vamală, măsurile necesare pentru îndeplinirea condițiilor și a criteriilor care trebuie respectate de un operator economic autorizat, autoritatea vamală emitentă retrage suspendarea.

Articolul 8

Revocarea statutului

1. Autoritatea vamală emitentă revocă statutul de operator economic autorizat în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care operatorul economic autorizat a comis o încălcare gravă a legislației vamale și au fost epuizate toate căile de atac;

(b) atunci când operatorul economic autorizat nu ia măsurile necesare în cursul perioadei de suspendare menționate la articolul 7 alineatul (5);

(c) la cererea operatorului economic autorizat.

2. Cu toate acestea, în cazul menționat la alineatul (1) litera (a), autoritatea vamală poate decide să nu revoce statutul, atunci când consideră că încălcarea legislației are o importanță neglijabilă în raport cu numărul sau volumul operațiunilor vamale și nu creează nicio îndoială în ceea ce privește buna credință a operatorului economic autorizat.

3. Revocarea se aplică din ziua următoare datei notificării.

Titlul IV

Schimbul de informații

Articolul 9

Schimbul de informații

Comisia Europeană și autoritățile vamale din statul AELS implicat fac schimb în mod regulat cu următoarele date cu privire la identitatea operatorilor economici autorizați:

(a) numărul de identificare al operatorului (TIN – Trader Identification Number , într-un format compatibil cu cel prevăzut de legislația cu privire la EORI);

(b) numele și adresa operatorului economic autorizat;

(c) numărul documentului prin care s-a acordat statutul de operator economic autorizat;

(d) statutul actual (valabil, suspendat, retras);

(e) perioadele în care statutul a fost modificat;

(f) data de la care este valabil certificatul;

(g) autoritatea care a eliberat certificatul.

[1] Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).

[2] Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

[3] Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 117, 4.5.2005, p. 13).

[4] Regulamentul (CE) nr. 1875/2006 al Comisiei din 18 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 360, 19.12.2006, p. 64).

[5] JO L 305, 30.11.1994, p. 6.

[6] JO L 302, 19.10.1992, p. 1.

[7] JO L 117, 4.5.2005, p. 13.

[8] Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, JO L 117, 4.5.2005, p. 13.

[9] Regulamentul (CE) nr. 1875/2006 al Comisiei din 18 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, JO L 360, 19.12.2006, p. 64.

[10] JO L 296, 23.11.2000, p. 41.

[11] [Nu au fost semnalate obligații constituționale.]

[12] JO L 253 din 11.10.1993, modificat ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 1875/2006 (JO L 360 din 19.12.2006).