[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 21.4.2009

COM(2009) 189 final

2009/0057 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unui plan multianual pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează {SEC(2009) 524}{SEC(2009) 525}

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII |

110 | Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere stabilește un plan pe termen lung pentru gestionarea stocului vestic de stavrid negru de Atlantic (Trachurus trachurus) și pentru unitățile piscicole care îl exploatează, cuprinzând într-un singur plan toate etapele preconizate în planurile de redresare și de gestionare menționate la articolele 5 și 6 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului[1]. Planul este menit să garanteze faptul că exploatarea acestui stoc este dirijată către un randament durabil maxim, pe baza consultanței științifice, și să asigure stabilitatea sectorului pescuitului. Aceste obiective sunt conforme cu cele de la paragraful 30 din planul de implementare de la Summitul mondial pentru dezvoltare durabilă (Johannesburg, 2002), adoptat de rezoluția 2 cu ocazia acestui summit[2] și cu cele ale politicii comune în domeniul pescuitului, prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului. Acest plan este al doilea plan referitor la un stoc pelagic din apele comunitare, după cel din Regulamentul (CE) nr. 1300/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției. Pentru stocurile pelagice larg răspândite care sunt gestionate în comun cu statele de pe coasta Atlanticului de Nord, există deja măsuri de gestionare asupra cărora s-a convenit în mod bilateral sau multilateral, și anume pentru macroul din Atlanticul de nord-est, putasu, heringul atlantico-scandinav și heringul din Marea Nordului. Stocul vestic de stavrid negru de Atlantic este de departe cel mai important dintre cele trei stocuri de stavrid negru care populează platoul continental comunitar. Sistemul actual de gestionare nu este foarte adaptat situației în care se află stavridul negru. Este greu să se țină seama de opiniile științifice oferite ad hoc din cauza faptului că regiunile cu stocuri care fac obiectul opiniilor științifice nu coincid cu zonele pentru care sunt fixate capturile totale admisibile. Se preconizează că rezolvarea problemei acestei nepotriviri de zone va avea loc odată cu implementarea planului de gestionare pe termen lung. Opiniile științifice referitoare la acest stoc se bazează pe o evaluare defectuoasă. Studiile internaționale privind icrele, care constituie cea mai importantă sursă de informare independentă față de activitățile de pescuit, s-au efectuat, începând din 1977, o dată la trei ani. Rezultatele acestora și informațiile suplimentare nu au permis până în prezent cercetătorilor din domeniul pescuitului să ajungă la o concluzie pe baza unei evaluări complete a stocului. Adesea, un aviz științific privind un stoc nu se poate baza pe o evaluare completă a stocului respectiv. Există numeroase motive ale neajunsurilor la nivelul consultanței științifice, inclusiv, de exemplu, calitatea redusă a datelor provenind din unitățile piscicole aflate în declin. Până în prezent Comisia a introdus planuri de gestionare doar în cazul stocurilor a căror situație este relativ bine cunoscută, adăugând în același timp dispoziții pentru cazul în care datele ar fi temporar insuficiente. În cazul stavridului negru, cunoștințele despre stoc s-au acumulat cu timpul, rămânând însă insuficiente. În urma interesului puternic manifestat de sectorul pelagic în ceea ce privește o gestionare pe termen lung bazată pe știință și pe informații biologice deja disponibile și încurajată de opiniile științifice care sprijină gestionarea bazată pe indicatori biologici pentru a afla tendințele stării de sănătate a stocului de pește, prezentul regulament plasează rezultatele studiilor privind icrele, care reprezintă un indicator biologic pentru creșterea sau diminuarea stocului, la baza unei norme de control al exploatării care a fost testată, în ceea ce privește riscurile, prin intermediul unei modelări științifice. Dată fiind clauza de reexaminare prevăzută în plan, norma privind exploatarea ar putea fi adaptată în funcție de unele evaluări științifice mai precise în momentul în care acestea vor fi disponibile. |

120 | Contextul general În 2002, statele membre au semnat planul de implementare adoptat la Summitul mondial pentru dezvoltare durabilă (Johannesburg). Acest plan de implementare include angajamentul de a asigura refacerea stocurilor în conformitate cu principiul randamentelor durabile maxime până în 2015. Cu ocazia reformei din 2002 a politicii comune din domeniul pescuitului, Comisia și Consiliul au convenit să implementeze planuri multianuale și planuri de refacere a resurselor piscicole de interes comunitar. Au fost întocmite planuri pentru majoritatea stocurilor de cod din apele comunitare, două stocuri de merluciu, două stocuri de Nephrops, două stocuri de limbă-de-mare, precum și pentru stocurile de cambulă și de limbă-de-mare din Marea Nordului și cele de hering din vestul Scoției. |

130 | Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului instituie cadrul general pentru exploatarea sustenabilă a resurselor halieutice. Regulamentul (CE) nr. 1542/2007 al Comisiei stabilește norme de debarcare, cântărire și inspecție pentru hering, macrou și stavrid negru. O extindere a domeniului de aplicare al respectivului regulament va fi necesară în vederea acoperirii tuturor zonelor de captură a stocului vestic de stavrid negru. Regulamentul (CE) nr. 850/1998 al Consiliului privind măsurile tehnice cuprinde unele dispoziții specifice pentru debarcarea stavridului negru care nu are dimensiunea autorizată și restricționează recursul la utilajele automate de sortare la bordul navelor care vizează această specie. |

140 | Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii Obiectivul propunerii referitor la dezvoltarea durabilă este coerent cu politica de mediu a Comunității, în special cu elementele care vizează protejarea habitatelor naturale și conservarea resurselor naturale. |

CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI |

Consultarea părților interesate |

211 | Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților Părțile interesate au fost consultate în cadrul Consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice (PelRAC). Acest organism a fost instituit în vederea consultării părților pentru care politica comună în domeniul pescuitului și în special stocurile pelagice prezintă interes. Membrii acestuia sunt reprezentanți ai sectorului capturilor (armatori, pescari independenți, pescari salariați și organizații de producători), prelucrători și comercianți, reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, producători din domeniul acvaculturii, precum și pescari amatori. Dat fiind că inițiativa unui plan de management pentru stocul vestic de stavrid negru îi aparține PelRAC, dezbaterea a fost deschisă prin prezentarea oficială a propunerii PelRAC și a continuat în 2007 și 2008, în cadrul grupului de lucru II al PelRAC (consacrat putasuului, sprotului și stavridului negru) și cu comitetul executiv al acestuia. Comisia a comunicat, de asemenea, statelor membre, intenția sa de a oficializa propunerea PelRAC, în cursul celor mai recente discuții privind reorganizarea zonelor TAC pentru stavridul negru de Atlantic, care este o condiție prealabilă pentru stabilirea unei norme de control al exploatării bazate pe elaborarea unei capturi totale admisibile (TAC) specifice stocului vizat și pe studiile privind icrele efectuate cu privire la stocul respectiv. Această discuție a avut loc cu statele membre și cu Comitetul pentru pescuit și acvacultură începând din luna mai 2008. |

212 | Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare |

Obținerea și utilizarea expertizei |

221 | Domenii științifice/de expertiză vizate Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) i s-a solicitat expertiza externă cu privire la gestionarea pe termen lung a resurselor piscicole de interes pentru Comunitatea Europeană. Această organizație concentrează expertiza oamenilor de știință din domeniul pescuitului aflați în laboratoarele naționale care se ocupă cu cercetarea activităților de pescuit din statele membre și oferă consultanță sistematică și standardizată Comunității Europene și statelor membre. Consultanța oferită de ICES a fost prezentată Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) din cadrul Comisiei. |

2249 | Sinteza avizelor primite și luate în considerare Biomasa stocului reproducător din stocul vestic de stavrid negru a fost dominată de o clasă de vârstă extraordinară în 1982 (aproximativ de 18 ori media pe termen lung). Această clasă de vârstă fiind treptat pescuită, în timp ce nivelul de recrutare rămânea scăzut, biomasa stocului reproducător s-a diminuat constant după atingerea unui punct culminant în 1988 și rămânând apoi cel puțin la un nivel stabil începând cu 2001. Se consideră că mortalitatea prin pescuit a acestui stoc este scăzută, iar nivelul de recrutare de care a beneficiat acesta în 2001 extrem de important, ceea ce oferă o capacitate ridicată de reproducție pentru o perioadă. Din cauza diminuării îndelungate a stocului, a reorientării unei părți importante a activităților de pescuit către populațiile tinere, a comportamentului reproductiv „nedeterminat” și a eșantionării insuficiente a activităților de pescuit este dificil să se furnizeze consultanță cu privire la gestionarea sustenabilă bazată pe o serie cronologică a capturilor și pe estimările cu privire la producția de icre. Ca răspuns la cererea adresată în comun de UE și Norvegia către ICES de a „furniza consultanță cu privire la sistemele de gestionare adecvate, inclusiv strategii de gestionare, obiective și considerații despre ecosistem” cu privire la stocul vizat, mai multe abordări ale evaluării stocului și o gestionare bazată pe un studiu de simulare au fost pentru prima dată evaluate în 2005[3]. În 2006 ICES a fost pentru prima dată de părere că normele de control al exploatării bazate pe tendințele exprimate de datele din studiile privind icrele păreau promițătoare[4]. Au fost efectuate simulări în cadrul grupului de studiu privind strategiile de gestionare în 2006 și 2007, după cum s-a solicitat în comun de UE și Norvegia[5]. Pe baza lucrărilor și cu sprijinul unui grup separat de oameni de știință, PelRAC a prezentat Comisiei o schiță a planului de gestionare în iulie 2007[6]. Comisia a solicitat ICES o evaluare a acestui plan. ICES a concluzionat în 2007 că pe termen scurt planul este coerent cu abordarea precaută, însă nu și pentru fazele ulterioare ale perioadei de simulare de 40 de ani. ICES și-a bazat avizul cel mai recent pe planul propus[7]. CSTEP a aprobat concluziile ICES[8]. Un proiect de cercetare pe tema identității stocului de stavrid negru a fost, de asemenea, finanțat de Comunitatea Europeană[9]. Prezenta propunere se bazează pe avizele primite. |

225 |

226 | Mijloacele utilizate pentru a pune concluziile specialiștilor la dispoziția publicului Opiniile ICES și CSTEP sunt disponibile publicului pe site-urile internet ale acestora (www.ices.dk și fishnet.jrc.it/web/stecf). |

230 | Evaluarea impactului Evaluarea impactului se bazează pe trei tipuri de contribuții: Consultările PelRAC, bazate pe modelarea științifică a normelor de control al exploatării; Analizele biologice realizate de CSTEP și ICES; O analiză economică a segmentelor flotei angajate în activități de pescuit, bazată pe informațiile colectate în rapoartele economice anuale ale Comisiei privind performanța unei selecții de flote de pescuit comunitare. Evaluarea impactului va fi disponibilă pe site-ul internet al DG MARE și pe cel al Comisiei conceput anume pentru ca publicul să poată avea acces la evaluările impactului. |

ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII |

310 | Temeiul juridic Temeiul juridic pentru întocmirea planurilor pe termen lung îl constituie articolul 37 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. |

329 | Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Comunității. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității. Ea introduce o normă care orientează stabilirea posibilităților de pescuit anuale, ceea ce garantează previzibilitatea sectorului privat și adaptarea limitelor de exploatare în funcție de starea biologică a stocului. |

331 |

IMPLICAțIILE BUGETARE |

409 | Propunerea nu are nicio implicație asupra bugetului comunitar. |

INFORMAțII SUPLIMENTARE |

Clauza de reexaminare/revizuire/caducitate |

531 | Propunerea include o dispoziție care prevede evaluarea măsurilor de gestionare la fiecare șase ani de la data intrării în vigoare a regulamentului. |

532 | Opiniile științifice indică faptul că planul este precaut și asigură un risc scăzut de diminuare a stocului pe termen scurt. Acest fapt este valabil doar pe termen scurt, dat fiind că norma de control al exploatării garantează o captură minimă de 54% din limitele de captură recente, chiar și în cazul în care recrutarea stocului s-ar diminua constant. Prima stabilire a TAC, pentru 2010, s-ar baza pe o tendință pozitivă care rezultă în urma studiului din 2007 privind icrele. A doua stabilire a TAC ar fi adaptată astfel încât să țină seama de rezultatele provizorii ale studiului din 2010 privind icrele. Acest nivel al TAC ar fi apoi reînnoit de două ori. După cea de-a doua adaptare a TAC (pentru 2014) ar avea loc o reexaminare care să garanteze faptul că norma de control al exploatării poate fi adaptată în funcție de orice semnale puternice neobișnuite ale diminuării stocului. În plus, ori de câte ori avizele științifice sugerează că normele de control al exploatării bazate pe studiile privind icrele nu mai sunt în măsură să asigure o exploatare conformă cu abordarea precaută, Consiliul poate decide modificarea punctului de referință în orice moment. |

.

2009/0057 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unui plan multianual pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei[10],

având în vedere avizul Parlamentului European[11],

întrucât:

(1) În cadrul planului de implementare adoptat la Summitul mondial al ONU pentru dezvoltare durabilă, desfășurat la Johannesburg în 2002, Comunitatea Europeană s-a angajat, printre altele, să mențină sau să refacă stocurile la niveluri care să producă randamentul maxim durabil, cu scopul de a realiza cât mai rapid posibil acest obiectiv în cazul stocurilor epuizate și, în măsura posibilului, cel târziu până în 2015. În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului[12], aceasta din urmă este menită să asigure o exploatare a resurselor acvatice vii într-un mod care să ofere condiții economice, de mediu și sociale sustenabile.

(2) Din punct de vedere economic, stocul vestic este cel mai important stoc de stavrid negru care populează apele comunitare. Informațiile biologice cu privire la acest stoc nu sunt suficiente pentru o evaluare completă a stocului, care ar permite stabilirea unui obiectiv legat de mortalitatea prin pescuit în funcție de randamentul maxim sustenabil și ar stabili o legătură între capturile totale admisibile și previziunile științifice privind capturile. Cu toate acestea, indicele de abundență a icrelor, care se calculează începând din 1977 în studiile internaționale trienale, poate fi folosit drept un indicator biologic pentru evoluția dimensiunii stocului.

(3) Avizele din partea Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) indică faptul că o normă de control al exploatării bazată pe tendințele abundenței icrelor constatate în ultimele trei studii privind icrele ar oferi o gestionare sustenabilă a stocului.

(4) Timp de mai mulți ani începând cu 2003, recomandările științifice de precauție au indicat că nivelul capturilor de stavrid negru vestic ar trebui să fie sub 150 000 tone pe an, în ideea că astfel exploatarea ar rămâne sustenabilă chiar în absența, în mod constant, a unui eveniment de recrutare extrem de puternic. O normă de control al exploatării ar trebui să se bazeze în aceeași măsură pe aceste recomandări de precauție și pe o TAC ajustată în funcție de un factor care reflectă tendințele producției de icre.

(5) Normele de control al exploatării trebuie să ia în considerare capturile aruncate înapoi în mare, inclusiv peștii aruncați, dat fiind că toate părțile prelevate din stoc sunt importante.

(6) Zonele în care limitările capturilor totale de stavrid negru sunt stabilite în fiecare an nu coincid cu granițele stocului de stavrid negru de Atlantic. În contextul stabilirii posibilităților de pescuit pentru 2009, Consiliul și Comisia s-au angajat să reorganizeze aceste zone ale TAC, ceea ce ar permite buna funcționare a acestui plan.

(7) Stocul se află în principal în apele comunitare și în cele norvegiene. Exploatarea stavridului negru vestic prezintă interes pentru Norvegia. Până în prezent, stocul nu a făcut obiectul unei gestionări în comun.

(8) Pentru a garanta respectarea măsurilor prevăzute de prezentul regulament, trebuie adoptate măsuri de control și supraveghere specifice, în completarea celor prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului[13] și a celor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1542/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind procedurile de debarcare și cântărire pentru hering, macrou și stavrid negru[14]. Aceste măsuri sunt în special menite să combată declarațiile false cu privire la zone și la specii.

(9) Este oportun să se garanteze evaluarea periodică a planului, iar în cazul în care o astfel de evaluare ar arăta că normele de control al exploatării nu mai asigură o abordare precaută a gestionării stocului, trebuie să se garanteze adaptarea planului în acest sens.

(10) În aplicarea articolului 21 litera (a) punctele (i) și (iv) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit[15], atunci când se estimează că dimensiunea stocului reproducător este mai mică decât 130% din dimensiunea sa în 1982, an în care acesta a generat un nivel înalt de recrutare, planul trebuie să fie un plan de redresare în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului[16], iar în toate celelalte cazuri el trebuie să fie un plan de gestionare. Stocul reproducător de 130% față de dimensiunea din 1982 indică nivelul de precauție al biomasei.

(11) Stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit și fixarea referințelor biologice constituie măsuri esențiale în cadrul politicii comune din domeniul pescuitului și au un impact direct asupra situației socioeconomice a flotelor de pescuit ale statelor membre. Este oportună așadar rezervarea de către Consiliu a dreptului de exercitare directă a competențelor de executare în legătură cu aceste aspecte specifice.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie un plan pe termen lung pentru conservarea și gestionarea stocului vestic de stavrid negru (denumit în continuare „planul”).

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Planul se aplică stocului de stavrid negru care populează apele comunitare și internaționale ale diviziunilor ICES IIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VII a, b, c, e, f, g, h, j, k, VIIIa, b, c, d și e.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „ICES” înseamnă Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime, iar „Diviziunea ICES” înseamnă o regiune statistică de pescuit așa cum este definită de această organizație;

(b) „stavrid negru vestic” înseamnă stavrid negru din stocul menționat la articolul 2;

(c) „captura totală admisibilă” (TAC) înseamnă cantitatea de stavrid negru vestic care poate fi capturat și debarcat în fiecare an;

(d) „cantitatea totală prelevată” înseamnă cantitatea de stavrid negru vestic pescuit din mare, cuprinzând TAC aplicabilă și o cifră estimativă a peștilor aruncați înapoi în mare, calculată pentru anul vizat în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

(e) „indicele din studiul privind icrele” înseamnă numărul preconizat de icre de stavrid negru, conform studiului internațional trienal privind icrele de macrou și stavrid negru din Atlantic, împărțit la 1015;

(f) „pește aruncat” înseamnă peștele capturat și pe urmă aruncat înapoi în mare fără a fi adus la bordul navei.

CAPITOLUL IIOBIECTIVUL GESTIONĂRII PE TERMEN LUNG

Articolul 4 Obiectivul planului

Obiectivul planului este acela de a menține biomasa stavridului negru vestic la un nivel care să garanteze exploatarea sustenabilă a acestuia și să ofere randamentul cel mai ridicat pe termen lung. În acest scop, norma de control al exploatării trebuie să se bazeze în egală măsură pe recomandările de precauție emise pentru condiții medii de recrutare și pe capturile totale admisibile recente adaptate în funcție de un factor care să reflecte tendințele recente ale abundenței stocului măsurate cu ajutorul producției de icre.

CAPITOLUL IIINORME DE EXPLOATARE

Articolul 5

Procedura de stabilire a TAC

1. Pentru atingerea obiectivului prevăzut la articolul 4, Consiliul, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului și după consultarea CSTEP, decide anual TAC pentru stocul de stavrid negru vestic aplicabile în anul următor.

2. TAC se fixează în conformitate cu prezentul capitol.

Articolul 6 Calcularea TAC

1. TAC se calculează scăzând din cantitatea totală prelevată, calculată în conformitate cu articolele 7 și 8, o cantitate de pește echivalentă celei aruncate înapoi în mare, inclusiv peștii aruncați, care a avut loc în anul precedent anului în care a fost realizată cea mai recentă evaluare științifică, conform estimărilor CSTEP.

2. Atunci când CSTEP nu poate estima nivelul de capturi aruncate înapoi în mare, inclusiv peștele aruncat, pentru anul precedent anului în care a fost realizată cea mai recentă evaluare științifică, cantitatea care trebuie scăzută este egală cu valoarea cea mai ridicată a cantității relative de capturi aruncate înapoi în mare, inclusiv pești aruncați, care se estimează că a avut loc în ultimii 15 ani, însă nu mai puțin de 5%.

3. Atunci când TAC se calculează pe baza cantității totale prelevate, calculate provizoriu în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), aceasta se adaptează în cursul anului aplicării în funcție de calculul final al cantității prelevate.

Articolul 7 Calcularea cantității totale prelevate pentru un an în urma studiului privind icrele

1. Atunci când TAC trebuie stabilită pentru un an care urmează anului în care a fost realizat studiul privind icrele, cantitatea totală prelevată se calculează pe baza următoarelor elemente:

(a) un factor constant egal cu 1,07, care reflectă ultima creștere a cantității totale prelevate, simulată în modelele matematice de bază care vizează maximizarea randamentului anual fără a compromite obiectivul de a menține riscul diminuării stocului la un nivel foarte scăzut;

(b) TAC stabilită pentru anul în care s-a realizat studiul privind icrele, denumită în continuare „TAC de referință”;

(c) un factor de ponderare stabilit în conformitate cu anexa, care să reflecte tendința abundenței stocului pe baza indicilor din studiul privind icrele;

(d) o cantitate totală prelevată minimă, inclusiv cantitățile estimate a fi aruncate înapoi în mare, de 75 000 tone.

2. Cantitatea totală prelevată menționată la alineatul (1) se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

1,07 * (75 000 tone + (TAC de referință * factorul de ponderare) / 2)

3. Atunci când este disponibil doar un calcul provizoriu al indicelui din studiul privind icrele, cantitatea totală prelevată se calculează în conformitate cu alineatele (1) și (2) pe baza indicelui provizoriu și se adaptează în cursul anului în care se aplică TAC relevantă, în funcție de rezultatul final al studiului privind icrele.

Articolul 8 Calculul cantității totale prelevate pentru anii următori

1. Atunci când TAC trebuie stabilită pentru un an care nu urmează anului în care a fost realizat studiul privind icrele, cantitatea totală prelevată este egală cu cantitatea totală prelevată calculată pentru anul precedent.

2. Totuși, în cazul în care au trecut mai mult de trei ani de la ultimul studiu privind icrele, luându-se în calcul anul pentru care TAC trebuie stabilită, cantitatea totală prelevată se reduce cu 15%, în afara cazului în care CSTEP este de părere că această reducere nu este adecvată, caz în care cantitatea totală prelevată este egală cu cea precedentă sau este calculată cu o reducere mai mică, pe baza avizului CSTEP.

Articolul 9 Norma tranzitorie pentru stabilirea TAC

1. Atunci când prima TAC care trebuie stabilită în conformitate cu articolele 6 și 7 se referă la un an care nu urmează anului în care a fost realizat studiul privind icrele, TAC se calculează în temeiul respectivelor articole ca și cum cel mai recent studiu privind icrele ar fi fost realizat cu un an în urmă.

2. Atunci când TAC de referință care trebuie utilizată pentru calcularea primei TAC a fost stabilită pentru alte zone decât cele menționate la articolul 2, TAC de referință se calculează luându-se în considerare avizele științifice recente cu privire la nivelurile adecvate de capturi în diviziunile ICES menționate la articolul 2 sau, în lipsa acestor avize, pe baza nivelurilor recente de capturi din respectivele diviziuni.

Articolul 10

Adaptarea măsurilor

În cazul în care CSTEP este de părere că indicii din studiile privind icrele, definiți la articolul 3 litera (e), factorul de ponderare menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (c) sau factorul constant menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (a) nu mai sunt adecvați pentru menținerea unui risc foarte redus de epuizare a stocului și a unui randament ridicat, Consiliul stabilește noi valori pentru aceste elemente.

CAPITOLUL IVMONITORIZARE ȘI SUPRAVEGHERE

Articolul 11

Permis de pescuit special

1. Pentru a putea pescui stavridul negru vestic, navele dispun de permise de pescuit speciale eliberate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale[17].

2. Navelor de pescuit care nu dețin permisul de pescuit menționat la alineatul (1) le este interzis să pescuiască sau să rețină la bord orice cantitate de stavrid negru în timpul unei ieșiri în larg care implică prezența respectivei nave în diviziunile ICES menționate la articolul 2.

3. Fiecare stat membru întocmește și ține la zi o listă cu navele care dețin permisul special menționat la alineatul (1) și o pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre pe site-ul său internet oficial.

Articolul 12 Controale încrucișate

1. Statele membre efectuează, pentru stavridul negru vestic, controalele încrucișate și verificările de date administrative prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93. O atenție deosebită trebuie acordată posibilității ca specii de pești pelagici mici, altele decât stavridul negru, să fie declarate ca stavrid negru și viceversa.

2. Pentru navele echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (VMS), statele membre verifică, folosind datele VMS și pe baza unor eșantioane reprezentative, dacă informațiile primite de centrele de monitorizare a pescuitului (CMP) corespund activităților înregistrate în jurnalul de bord. Rezultatele acestor verificări încrucișate se înregistrează pe suport electronic și se păstrează pentru o perioadă de trei ani. O importanță deosebită trebuie acordată coerenței dintre datele privind zonele pentru activitățile observate în zonele în care se întâlnesc limitele stocului de stavrid negru, și anume diviziunile ICES VIIIc și IXa, IVa și IVb, VIIe și VIId.

3. Fiecare stat membru păstrează și pune la dispoziția publicului, în special pe site-ul său internet oficial, coordonatele la care trebuie transmise jurnalele de bord și declarațiile de debarcare.

CAPITOLUL VMĂSURI ULTERIOARE

Articolul 13

Evaluarea planului

Pe baza recomandărilor CSTEP și după consultarea consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice, Comisia evaluează, cel târziu în al șaselea an de aplicare a prezentului regulament și ulterior la fiecare șase ani pe durata aplicării prezentului regulament, impactul planului asupra stocului de stavrid negru și asupra unităților piscicole care îl exploatează, propunând, dacă este necesar, măsuri adecvate de modificare a acestuia.

CAPITOLUL VIDISPOZIȚII FINALE

Articolul 14

Asistența în cadrul Fondului European pentru Pescuit

1. În anii în care se estimează științific că stocul reproducător are cel puțin 130% din dimensiunea pe care o avea în 1982, planul este considerat un plan de gestionare, în înțelesul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și în aplicarea articolului 21 litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

2. În anii în care se estimează științific că stocul reproducător are mai puțin de 130% din dimensiunea pe care o avea în 1982, planul este considerat un plan de refacere, în înțelesul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și în aplicarea articolului 21 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXĂ Calcularea factorului de ponderare menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (c)

1. Factorul de ponderare menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (c) se stabilește pe baza curbei calculate în conformitate cu punctul 2 din prezenta anexă, în modul următor:

(a) În cazul în care curba indicilor ultimelor trei studii privind icrele este egală sau mai mică decât – 1,5, factorul de ponderare este 0;

(b) În cazul în care curba indicilor ultimelor trei studii privind icrele este mai mare decât –1,5 și mai mică decât 0, factorul de ponderare este egal cu 1 – (– 2/3 * curba);

(c) În cazul în care curba indicilor ultimelor trei studii privind icrele este egală sau mai mare decât 0, dar nu mai mare decât 0,5, factorul de ponderare este egal cu 1 + (0,8 * curba);

(d) În cazul în care curba indicilor ultimelor trei studii privind icrele este mai mare decât 0,5, factorul de ponderare este 1,4;

2. Curba indicilor ultimelor trei studii privind icrele se calculează după următoarea formulă:

(indicele studiului privind icrele 3 – indicele studiului privind icrele 1) / (3 – 1),

unde indicii ultimelor trei studii privind icrele sunt aliniați drept puncte de reper 1, 2 și 3 pe axa absciselor unui sistem de coordonate, indicele studiului privind icrele 3 fiind indicele studiului celui mai recent, iar indicele 1 fiind indicele studiului privind icrele estimat cu șase ani înainte.

[1] JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[2] Document al ONU, A/CONF.199/20**.

[3] Raportul Grupului ad hoc pentru consultanța pe termen lung (Group on Long Term Advice, AGLTA). (2005b) 126, 12–13 aprilie 2005 , sediul ICES . Documentul ICES CM 2005/ACFM: 25.

[4] ICES, 2006. Raport al comitetului consultativ privind gestionarea pescuitului, al comitetului consultativ privind mediul marin și al comitetului consultativ privind ecosistemele din cadrul ICES, 2006. Avizul ICES, vol. 9, p. 7.

[5] Raportul SGMAS din cadrul ICES, 2007. Raportul grupului de studiu privind strategiile de gestionare (SGMAS), p. 28. ICES CM 2007/ACFM:04.

[6] Pe baza studiului Towards a management plan for western horse mackerel (Către un plan de gestionare a stocului vestic de stavrid negru), Grupul ad hoc de oameni de știință în colaborare cu membrii Pelagic RAC , Pelagic RAC et al., 2007.

[7] ICES, 2007. Raport al comitetului consultativ privind gestionarea pescuitului, al comitetului consultativ privind mediul marin și al comitetului consultativ privind ecosistemele din cadrul ICES, 2007. Avizul ICES, vol. 9, pp. 13 și 55.

[8] Raportul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit. Review of scientific advice for 2007. Consolidated advice on stocks of interest to the European Community in the ICES areas , document aprobat cu ocazia celei de a 26-a sesiuni plenare a CSTEP din noiembrie 2007, http://www.ices.dk/products/icesadvice.asp

[9] Proiectul HOMSIR, A multidisciplinary approach using genetic makers and biological tags in horse mackerel (trachurus trachurus) stock structure analysis , QLK5-Ct1999-01438. Pentru rezumat, a se vedea Abaunza et al ., Stock identity of horse mackerel (Trachurus trachurus) in the Northeast Atlantic and Mediterranean Sea : Integrating the results from different stock identification approaches , Fisheries Research 89 (2008) 2, 196.

[10] JO C, p.

[11] JO …

[12] JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[13] JO L 261, 20.10.1993, p. 1.

[14] JO L 337, 21.12.2007, p. 56.

[15] JO L 223, 15.8.2006, p. 1.

[16] JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[17] JO L 171, 6.7.1994, p.7.