5.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 212/37

1.

salută obligativitatea juridică pe care Tratatul de la Lisabona o conferă Cartei drepturilor fundamentale și recunoașterea pentru toți cetățenii și rezidenții UE a drepturilor, libertăților și principiilor pe care le proclamă; subliniază că Parlamentul se va angaja să asigure respectarea deplină a Cartei;

2.

salută consolidarea democrației reprezentative și participative prin introducerea, printre altele, a așa-numitei „inițiative cetățenești” (Articolul 11 din Tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona (TUE)), prin care un milion de cetățeni resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre pot cere Comisiei să înainteze o propunere de act legislativ;

3.

salută faptul că s-a acordat o importanță deosebită protecției mediului în toate politicile UE și că la articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) se face o referire explicită la combaterea schimbărilor climatice la nivel internațional; subliniază că Parlamentul ar trebui să impulsioneze Uniunea Europeană să-și asume un rol determinant în toate politicile care vizează combaterea schimbărilor climatice și a încălzirii globale;

4.

salută faptul că TFUE corelează crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a ordinii juridice a Uniunii Europene și a statelor membre (Articolul 67 din TFUE);

5.

ia act în special de obiectivul instituirii unei economii sociale de piață „cu un grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un înalt nivel de protecție și de îmbunătățire a calității mediului” (articolul 3 alineatul (3) din TUE), corelând astfel obiectivul realizării pieței interne cu alte obiective;

6.

subliniază cu satisfacție înscrierea egalității între femei și bărbați printre valorile Uniunii (articolul 2 din TUE) și printre obiectivele acesteia (articolul 3 alineatul (3) din TUE);

7.

salută faptul că, potrivit articolului 208 alineatul (1) din TFUE, „Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și politicile statelor membre se completează și se susțin reciproc”, în vreme ce, în conformitate cu dispozițiile actualului articol 177 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, „Politica Comunității în domeniul cooperării pentru dezvoltare[…] este complementară politicilor statelor membre”; subliniază răspunderea mai mare care îi revine Parlamentului prin faptul că Uniunea va avea o putere sporită de inițiativă în ceea ce privește elaborarea politicilor, ceea ce ar trebui să determine o mai bună coordonare a donatorilor și o mai bună diviziune a muncii, precum și o mai mare eficiență a asistenței pentru „reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei” în contextul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

8.

consideră că includerea coeziunii teritoriale între obiectivele Uniunii (Articolul 3 din TUE) completează obiectivele de coeziune economică și socială și că introducerea unor temeiuri legale în domeniile respective va mări competența Parlamentului în ceea ce privește evaluarea impactului teritorial al principalelor politici ale Uniunii; apreciază faptul că statutul special al regiunilor ultraperiferice este confirmat prin articolele 349 și 355 din TFUE;

9.

salută introducerea dispozițiilor orizontale privind un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, protecția socială, combaterea excluziunii sociale, un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, combaterea discriminării și protecția mediului, care vor acționa ca principii generale care vor sta la baza politicii Uniunii Europene (Articolele 9, 10 și 11 din TFUE);

10.

salută, de asemenea, faptul că protecția consumatorilor a fost consolidată într-o asemenea măsură încât va fi adusă în primplanul altor politici ale Uniunii, în faza de definire și de punere în aplicare și, fiind o cerință intersectorială, va ocupa un loc mai important ca urmare a articolului 12 din TFUE;

11.

salută dispoziția privind solidaritatea cuprinsă în articolul 122 din TFUE, prin care Consiliul poate decide în privința măsurilor corespunzătoare care se impun în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei;

12.

salută faptul că articolul 214 din TFUE recunoaște ajutorul umanitar drept o politică de sine stătătoare a Uniunii; consideră că partea a cincea, titlul III, capitolul 1 (Cooperarea pentru dezvoltare) și capitolul 3 (Ajutorul umanitar) din TFUE oferă un temei juridic clar pentru politica în domeniul dezvoltării și al ajutorului umanitar cărora li se aplică procedura legislativă ordinară;

13.

salută, de asemenea, consolidarea competențelor Uniunii Europene în domeniul protecției civile în ceea ce privește asigurarea de asistență ad-hoc și ajutor în caz de catastrofe țărilor terțe (articolul 214 din TFUE);

14.

subliniază că extinderea sferei de acțiune externă a Uniunii, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, inclusiv stipularea unor noi temeiuri juridice și instrumente din domeniul politicii externe (acțiunile externe și Politica Externă și de Securitate Comună (PESC)/Politica de Securitate și de Apărare Europeană), necesită crearea unui nou echilibru interinstituțional care să garanteze exercitarea unui control democratic corespunzător de către Parlament;

15.

salută faptul că chestiunile din domeniul energiei vor fi tratate într-un un titlu separat, titlul XXI din partea a treia a TFUE, măsurile luate în acest domeniu având astfel un temei juridic (articolul 194 din TFUE); ia act totuși de faptul că, deși ca regulă generală se va urma procedura legislativă ordinară, deciziile privind alegerea surselor de energie vor rămâne în competența statelor membre, în vreme ce măsurile de natură fiscală din acest domeniu vor necesita în continuare doar consultarea Parlamentului European;

16.

notează ca un fapt pozitiv valorile comune ale Uniunii în ceea ce privește interesul economic general și salută temeiul juridic care permite definirea principiilor și condițiilor care reglementează furnizarea serviciilor de interes economic general în conformitate cu procedura legislativă ordinară (articolul 14 din TFUE și Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general);

17.

consideră că modificările introduse prin Tratatul de la Lisabona în domeniul politicii comerciale comune (PCC) (articolele 206 și 207 din TFUE) contribuie în general la creșterea nivelului de legitimitate democratică și de eficiență al acesteia, în special datorită introducerii procedurii legislative ordinare și a cerinței privind obținerea aprobării pentru toate acordurile; constată că toate aspectele care intră sub incidența PCC țin de competența exclusivă a Uniunii, ceea ce înseamnă că vor fi „acorduri ale Uniunii” și că nu vor mai exista acorduri comerciale mixte încheiate atât de Uniune, cât și de statele membre;

18.

își exprimă satisfacția cu privire la introducerea unei dispoziții privind politica europeană a spațiului (articolul 189 TFUE) și salută posibilitatea oferită Parlamentului și Consiliului de a adopta, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, măsurile necesare pentru înființarea unui program spațial european; cu toate acestea, consideră că formularea „excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre” care apare la articolul respectiv poate implica anumite obstacole în calea punerii în aplicare a unei politici europene spațiale comune;

19.

relevă că Tratatul de la Lisabona include un nou temei juridic care prevede aplicarea procedurii de codecizie în materie de drepturi de proprietate intelectuală (articolul 118 din TFUE):

20.

salută extinderea domeniului de aplicare a acțiunilor UE în domeniul politicii pentru tineri, încurajând participarea tinerilor la viața democratică a Europei (Articolul 165 din TFUE);

21.

salută noul temei juridic specificat la articolul 298 din TFUE, în conformitate cu care „În îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă”, deoarece acesta pune bazele unei reglementări prin lege a procedurilor administrative ale Uniunii;

22.

salută consolidarea temeiului juridic pentru adoptarea măsurilor Uniunii Europene în domeniul prevenirii și combaterii fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (articolul 325 din TFUE); evidențiază faptul că Tratatul de la Lisabona elimină mențiunea care figurează actualmente la articolul 280 din Tratatul CE potrivit căreia astfel de măsuri „nu se referă la aplicarea dreptului penal intern și nici la administrarea justiției în statele membre”;

23.

relevă că noile dispoziții ale tratatului privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală includ un temei juridic pentru adoptarea unor măsuri de sprijinire a formării profesionale a magistraților și a personalului din justiție (articolele 81 și 82 din TFUE);

24.

subliniază că Tratatul de la Lisabona prevede, de asemenea, posibilitatea instituirii unui Parchet European pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (articolul 86 din TFUE);

25.

salută faptul că Tratatul de la Lisabona introduce prevederi obligatorii privind protecția drepturilor copilului în cadrul obiectivelor interne și externe ale Uniunii Europene (articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf și alineatul (5)din TUE);

26.

salută includerea turismului ca un nou titlu în Tratatul de la Lisabona (articolul 195 din TFUE) care prevede că Uniunea acționează în completarea măsurilor statelor membre; salută de asemenea dispoziția conform căreia adoptarea propunerilor legislative ce intră sub incidența titlului respectiv este realizată prin procedura legislativă ordinară;

27.

salută faptul că Tratatul de la Lisabona include sportul printre domeniile pentru care se prevede un temei juridic (articolul 165 din TFUE); subliniază îndeosebi faptul că Uniunea poate în sfârșit să adopte măsuri pentru dezvoltarea sportului și a dimensiunii europene a acestuia și că poate să țină seama în mod corespunzător de natura specifică a sportului la implementarea altor domenii de politici europene;

28.

salută faptul că Tratatul de la Lisabona va consolida considerabil legitimitatea democratică a Uniunii Europene prin extinderea competențelor de codecizie ale Parlamentului;

29.

salută faptul că spațiul de libertate, securitate și justiție este complet integrat în TFUE (articolele 67-89), desființând în mod oficial cel de-al treilea pilon; salută faptul că cele mai multe decizii în politicile în domeniul justiției civile, azilului, imigrației și vizelor, precum și cooperarea judiciară și polițienească în materie penală, vor fi luate prin procedura legislativă ordinară;

30.

consideră că introducerea procedurii legislative ordinare în domeniul politicii agricole comune (PAC) sporește responsabilitatea democratică a Uniunii Europene, întrucât Parlamentul va co-legifera pe picior de egalitate cu Consiliul; accentuează faptul că codecizia se va aplica întregii legislații din domeniul agriculturii în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE și că aceasta privește, în special, cele patru texte orizontale principale din domeniul agriculturii (organizarea comună a pieței unice, regulamentul privind plățile directe, regulamentul privind dezvoltarea rurală, precum și finanțarea PAC); indică, de asemenea, faptul că legislația privind calitatea, agricultura ecologică și promovarea vor intra la rândul lor în domeniul de aplicare al articolului 43 alineatul (2) din TFUE;

31.

subliniază că orice competență a Consiliului de a adopta măsuri în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE face obiectul adoptării prealabile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, a unui act legislativ în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE care descrie condițiile și limitările aferente competențelor conferite Consiliului; consideră că articolul 43 alineatul (3) din TFUE nu prevede un temei juridic sau o competență autonomă care ar permite adoptarea sau modificarea oricărui act al Consiliului din domeniul PAC, aflat în vigoare; solicită Consiliului să nu adopte niciuna dintre măsurile menționate la articolul 43 alineatul (3), fără consultarea prealabilă a Parlamentului;

32.

constată că Tratatul de la Lisabona introduce schimbări de substanță în sistemul decizional aferent politicii comune a pescuitului (PCP) și va mări, de asemenea, responsabilizarea democratică a acesteia; salută faptul că Parlamentul și Consiliul vor stabili, conform procedurii legislative ordinare, dispozițiile necesare atingerii obiectivelor PCP (articolul 43 alineatul (2) din TFUE); consideră, în această privință, că orice alt aspect, diferit de cel referitor la stabilirea posibilităților de pescuit și la distribuția cotelor, introdus, în mod oficial, în regulamentul anual, ca de exemplu aspectele privind măsurile tehnice sau efortul de pescuit sau introducerea unor acorduri adoptate în cadrul organizațiilor regionale de pescuit, care au propriul lor temei juridic, ar trebui să fie supus în continuare procedurii legislative ordinare;

33.

salută introducerea procedurii legislative ordinare în cazul adoptării normelor detaliate privind procedura de supraveghere multilaterală (articolul 121 alineatul (6) din TFUE), ceea ce ar trebui să consolideze coordonarea economică;

34.

consideră că responsabilitatea Băncii Centrale Europene (BCE) de a prezenta rapoarte privind politica monetară a devenit mai importantă o dată cu recunoașterea BCE ca instituție a Uniunii Europene; salută faptul că mai multe dispoziții ale statutului Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE pot fi modificate după consultarea Parlamentului în conformitate cu articolul 40.2 din statutul respectiv; afirmă că acest lucru nu reprezintă o încălcare a independenței BCE în domeniul politicii monetare sau a priorităților formulate în Tratat;

35.

consideră că articolul 182 din TFUE reprezintă un progres, deoarece programul cadru multianual și crearea unui spațiu european de cercetare, la care se face referire în prezentul raport vor face obiectul procedurii legislative ordinare; cu toate acestea. ia act de faptul că programele specifice menționate la articolul respectiv vor fi adoptate printr-o procedură legislativă specială, ceea ce înseamnă că Parlamentul va avea doar un rol consultativ (articolul 182 alineatul (4) din TFUE);

36.

salută faptul că, în ceea ce privește implementarea fondurilor structurale, Tratatul de la Lisabona pune Parlamentul pe poziție de egalitate cu Consiliul, înlocuind procedura actuală de aviz conform cu procedura legislativă ordinară; consideră că acest lucru va avea o importanță deosebită pentru fondurile structurale în perioada de după 2013, pentru că sporește transparența și responsabilizarea față de cetățeni cu privire la aceste fonduri;

37.

ia act de faptul că legislația de interzicere a discriminării bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală va fi supusă unei proceduri legislative speciale, necesitând acordul Parlamentului (articolul 19 din TFUE);

38.

salută includerea în cadrul procedurii legislative ordinare a măsurilor privind combaterea traficului de persoane, în special femei și copii, și a exploatării sexuale (articolul 79 alineatul (2) și articolul 83 alineatul (1) din TFUE);

39.

salută extinderea mecanismului decizional pe baza majorității calificate la domeniul educației, incluzând aici și sportul (articolul 165 alineatul (4) din TFUE);

40.

salută faptul că, în viitor, codecizia va fi aplicată și Statutului funcționarilor Uniunii Europene (articolul 336 din TFUE), întrucât Parlamentul va putea participa, în acest fel, la ajustarea acestor reglementari de pe o poziție de egalitate cu Consiliul;

41.

constată că Tratatul de la Lisabona face schimbări radicale în domeniul finanțelor Uniunii, îndeosebi în privința relațiilor interinstituționale și a proceselor decizionale;

42.

subliniază faptul că Consiliul și Parlamentul trebuie să ajungă la un acord, în limitele resurselor proprii, cu privire la programarea cheltuielilor, care devine obligatorie din punct de vedere legal (articolul 312 din TFUE); salută faptul că bugetul în ansamblul său trebuie adoptat de comun acord de Parlament și Consiliu, în conformitate cu cadrul financiar multianual; salută desființarea distincției între cheltuielile obligatorii și cele neobligatorii (articolul 314 din TFUE); salută faptul că adoptarea regulamentului financiar va face obiectului procedurii legislative ordinare (articolul 322 din TFUE);

43.

face trimitere la rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la aspectele financiare ale Tratatului de la Lisabona (4);

44.

salută faptul că procedura simplificată de revizuire privind introducerea unui sistem de votare cu majoritate calificată și introducerea procedurii legislative ordinare într-un anumit domeniu în conformitate cu titlul V din TUE sau TFUE necesită aprobarea Parlamentului;

45.

ia act de introducerea unei „clauze de retragere” pentru statele membre (articolul 50 din TUE); subliniază că acordul care stabilește mecanismele privind retragerea unui stat membru din Uniunea Europeană nu poate fi încheiat fără aprobarea Parlamentului;

46.

salută faptul că aprobarea Parlamentului va fi necesară pentru o gamă largă de acorduri internaționale semnate de Uniune; își reiterează intenția de a solicita Consiliului, dacă este cazul, să nu inițieze negocierea acordurilor internaționale înainte ca Parlamentul să își facă cunoscută poziția și să permită Parlamentului, pe baza raportului comisiei competente, să adopte, în orice etapă a negocierilor, recomandări pentru ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea negocierilor;

47.

solicită insistent ca orice viitor acord „mixt” care combină elemente specifice PESC și cele care nu intră în sfera PESC să fie tratat în mod normal în conformitate cu un temei juridic unică, care ar trebui să fie cel legată în mod direct de obiectul principal al acordului; subliniază că Parlamentul va avea dreptul să fie consultat în toate situațiile, cu excepția celor în care acordul face referire exclusiv la PESC;

48.

salută faptul că Președintele Comisiei va fi ales de Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European, luând în considerare alegerile pentru Parlamentul European; face trimitere la Rezoluția sa din 7 mai 2009 privind impactul Tratatului de la Lisabona asupra dezvoltării echilibrului interinstituțional al Uniunii Europene (5);

49.

salută faptul că vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate va fi supus votului de aprobare al Parlamentului European, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei, precum și unui vot de cenzură, fiind, prin urmare, răspunzător în fața Parlamentului;

50.

salută noua procedură de numire a judecătorilor și avocaților generali ai Curții de Justiție și Tribunalului, prevăzută la articolul 255 din TFUE, în conformitate cu care deciziile guvernelor statelor membre vor fi precedate de un aviz cu privire la capacitatea candidaților de a-și exercita funcțiile, emis de un comitet compus din șapte experți, unul dintre aceștia fiind propus de Parlamentul European;

51.

subliniază necesitatea transparenței și a controlului democratic în procesul instituirii Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE), în conformitate cu articolul 13a alineatul 3 din Tratatul UE și reamintește dreptul Parlamentului de a fi consultat înaintea instituirii serviciului respectiv; consideră că SEAE ar trebui trecut în subordinea administrativă a Comisiei;

52.

așteaptă clarificări în privința criteriilor de numire, a numirii și a evaluării reprezentanților speciali ai UE, inclusiv a definirii și a stabilirii scopului sarcinilor lor, a duratei mandatului, precum și a coordonării și complementarității cu delegațiile viitoare ale Uniunii;

53.

subliniază necesitatea controlului democratic și a transparenței în privința Agenției Europene de Apărare (AEA) și a activităților efectuate de aceasta, și anume prin schimburile periodice de informații între directorul executiv al AEA și comisia responsabilă a Parlamentului;

54.

salută noul său rol consultativ în conformitate cu articolul 40.2 din Statutul SEBC și BCE în ceea ce privește modificarea componenței Consiliului guvernatorilor BCE;

55.

salută faptul că agențiile, în special Europol și Eurojust, vor fi supuse unui control parlamentar mai intens (articolele 85 și 88 din TFUE); cu toate acestea, consideră că menținerea procedurii de consultare pentru înființarea de întreprinderi comune în domeniul cercetării și al dezvoltări tehnologice (articolele 187 și 188 din TFUE) ar putea contraveni spiritului actelor juridice ale Uniunii de înființare a agențiilor;

56.

solicită Președintelui Consiliului European să ofere Parlamentului informații complete în legătură cu pregătirile pentru reuniunile Consiliului European și să întocmească un raport privind rezultatul acestor reuniuni, dacă este posibil în termen de două zile lucrătoare (dacă este necesar, în cadrul unei reuniuni speciale a Parlamentului);

57.

solicită Președintelui prin rotație al Consiliului European să informeze Parlamentul în legătură cu programele președinției și cu rezultatele obținute;

58.

îndeamnă viitorul vicepreședinte al Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să găsească, împreună cu Parlamentul, metode adecvate de informare și consultare deplină a Parlamentului cu privire la acțiunile externe ale Uniunii, implicând în mod corespunzător toate comisiile Parlamentului care se ocupă cu domeniile care intră în sfera de atribuții a Înaltului Reprezentant;

59.

subliniază faptul că, în ceea ce privește negocierea și încheierea acordurilor internaționale, Comisia va avea obligația legală de a informa în egală măsură Parlamentul și comitetul special la care se face referire la articolul 218 din TFUE cu privire la progresele înregistrate în procesele de negociere; solicită ca Parlamentul să fie informat în aceeași măsură și în același timp cu comitetul Consiliului, astfel cum se prevede la articolul respectiv;

60.

salută noul rol al Parlamentului de a iniția amendamente la tratate; va uza de dreptul său de a prezenta noi idei privind viitorul Europei, atunci când noile provocări vor face necesar acest lucru;

61.

salută faptul că Parlamentul va avea drept de inițiativă în privința propunerilor legate de propria sa structură, cu respectarea principiilor enunțate în Tratate (articolul 14 din TUE);

62.

ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona introduce o procedură legislativă specială privind adoptarea dispozițiilor de stabilire a modului de acțiune și a competențelor comisiilor temporare de anchetă (articolul 226 din TFUE);

63.

salută noile drepturi conferite parlamentelor naționale în legătură cu controlul prealabil privind aplicarea principiului subsidiarității în toate actele legislative ale Uniunii; este de părere că consolidarea controlului exercitat de parlamentele naționale asupra politicilor europene va mări, de asemenea, gradul de informare a populației cu privire la activitățile Uniunii;

64.

accentuează necesitatea respectării depline a noilor prerogative ale parlamentelor naționale începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

65.

salută angajamentul asumat de autoritățile locale și regionale în legătură cu respectarea principiului subsidiarității; ia act de dreptul Comitetului Regiunilor de a sesiza Curtea de Justiție atunci când consideră că principiul subsidiarității a fost încălcat (Protocolul nr. 2, articolul 8 al doilea paragraf);

66.

apreciază progresele care decurg din noile dispoziții privind textele legislative și ierarhizarea normelor, în special introducerea actelor delegate (articolul 290 din TFUE) care face posibilă delegarea către Comisie a competenței de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general sau de a modifica elemente neesențiale ale unui act legislativ; subliniază că obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și durata unei astfel de delegări trebuie definite cu claritate de către Parlament și Consiliu prin actul legislativ;

67.

salută în special dispoziția articolului 290 alineatul (2) din TFUE care are în vedere acordarea unui drept egal Parlamentului (și Consiliului) de a revoca delegarea competențelor și de a contesta acte delegate individuale;

68.

ia act de faptul că TFUE nu oferă un temei juridic pentru o măsură cadru pentru actele delegate; propune, însă, ca instituțiile să convină asupra unei formule standard pentru astfel de delegări, care ar putea fi inserată cu regularitate de către Comisie în proiectele de acte legislative; subliniază că în acest mod libertatea legiuitorului rămâne neștirbită;

69.

solicită Comisiei să lămurească cum intenționează să interpreteze Declarația 39 anexată la Actul final al Conferinței Interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, în privința consultării experților în legătură cu domeniul serviciilor financiare și cum intenționează să aplice această interpretare, în afara dispozițiilor privind actele delegate cuprinse în TFUE;

70.

ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona abrogă actualul articol 202 din Tratatul CE referitor la competențele de punere în aplicare, introducând, în schimb, la articolul 291 din TFUE o nouă procedură – „acte de punere în aplicare” – care prevede posibilitatea de a conferi competențe de executare Comisiei, în situațiile în care sunt necesare „condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii”;

71.

ia act de faptul că articolul 291 alineatul (3) din TFUE solicită Parlamentului și Consiliului să adopte, în prealabil, „normele și principiile generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie”;

72.

ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona nu mai asigură o bază pentru actuala procedură de comitologie și că propunerile legislative aflate în curs de aprobare care nu sunt adoptate înainte de intrarea în vigoare a acestuia trebuie modificate pentru a satisface cerințele articolelor 290 și 291 din TFUE;

73.

este de părere că se poate negocia o soluție provizorie cu Consiliul pentru perioada inițială, astfel încât să nu apară nici un obstacol din cauza lacunelor legislative și noul regulament să poată fi adoptat de către legiuitor după analizarea propunerilor Comisiei;

74.

solicită Comisiei să transmită co-legiuitorilor toate propunerile în curs în cazul cărora se aplică noile temeiuri juridice și modificările procedurilor legislative;

75.

pune în lumină faptul că Parlamentul va decide ce poziție să adopte în legătură cu opiniile deja adoptate în cursul procedurilor de consultare în chestiuni care urmează să fie abordate în cadrul procedurii legislative ordinare, indiferent dacă acest lucru înseamnă confirmarea poziției anterioare sau adoptarea unei noi poziții; subliniază că orice confirmare a opiniilor ca poziție a Parlamentului în primă lectură nu poate fi votată de Parlament decât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

76.

insistă asupra ideii de a încheia un acord interinstituțional prin care să se împiedice adoptarea propunerilor legislative din cadrul „celui de-al treilea pilon” conținând aspecte legate de drepturile fundamentale până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, astfel încât să poată exista un control juridic deplin asupra aspectelor în cauză, urmând ca măsurile care nu au nici un impact sau care au un impact limitat asupra drepturilor fundamentale să poată fi adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

77.

solicită celorlalte instituții să înceapă negocierile pentru un acord interinstituțional care să cuprindă:

78.

solicită actualizarea acordului interinstituțional dintre Parlament și Consiliu care definește relațiile de lucru ale acestora în domeniul politicii externe, inclusiv schimburile de informații confidențiale, în conformitate cu articolele 14 și 36 din TUE și articolul 295 din TFUE;

79.

invită Consiliul și Comisia să aibă în vedere negocierea unui nou acord interinstituțional cu Parlamentul, care să-i ofere Parlamentului o definiție concretă a implicării sale în fiecare etapă a procesului de încheiere a unui acord internațional;

80.

solicită, ca o consecință a noilor dispoziții ale cadrului financiar multianual (articolul 312 din TFUE) și a Regulamentului financiar (articolul 322 din TFUE), revizuirea Acordului interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară

81.

consideră că este necesar să se facă tot posibilul pentru a se asigura elaborarea unei politici europene de informare și comunicare și consideră declarația politică comună dată de cele trei instituții în privința comunicări ca pe un util pas înainte pentru atingerea obiectivului respectiv;

82.

solicită Comisiei să prezinte rapid o inițiativă pentru punerea în aplicare a „inițiativei cetățenești” care să stabilească în mod clar, simplu și accesibil tuturor, condițiile exercitării acestui drept cetățenesc; face trimitere la Rezoluția sa din 7 mai 2009 prin care se solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a inițiativei cetățenești (6);

83.

solicită Comisiei să adopte regulamente de implementare a articolului 298 din TFUE privind buna administrare, ca răspuns la apelurile repetate lansate de către Parlament și Ombudsmanul European pentru crearea unui sistem comun de drept administrativ care să reglementeze administrația europeană;

84.

ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona permite includerea Fondului European de Dezvoltare în bugetul Uniunii, ceea ce va întări legitimitatea democratică a unei părți importante a politicii UE în domeniul dezvoltării; solicită Consiliului și Comisiei să ia măsurile necesare privind bugetul Uniunii Europene cu ocazia revizuirii intermediare din 2008/2009;

85.

recomandă reexaminarea urgentă și consolidarea poziției Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și după ce Uniunea va succede Comunităților Europene;

86.

solicită Consiliului și Comisiei să ajungă la un acord cu Parlamentul cu privire la o strategie menită să asigure coerența între legislația adoptată, pe de-o parte și, pe de altă parte Carta drepturilor fundamentale, precum și normele cuprinse în ratatele privind politicile, cum ar fi prevenirea discriminării, protejarea solicitanților de azil, sporirea transparenței, protecția datelor, drepturile minorităților și drepturile victimelor și ale suspecților;

87.

solicită Consiliului și Comisiei să contribuie la îmbunătățirea relațiilor între autoritățile europene și autoritățile naționale, îndeosebi în domeniile legislativ și judiciar;

88.

solicită Consiliului și Comisiei să prevadă elaborarea unei politici comune eficiente în domeniul energiei, cu obiectivul de a coordona într-un mod eficient piețele energiei din statele membre UE și de a dezvolta aceste piețe, integrând totodată aspectele externe care vizează sursele și rutele de aprovizionare cu energie;

89.

invită Consiliul să lanseze, împreună cu Parlamentul, o analiză a modului în care ar trebui aplicate dispozițiile articolului 127 alineatul (6) din TFUE, care permit Consiliului să încredințeze BCE sarcini specifice „privind politicile în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit și al altor instituții financiare, cu excepția întreprinderilor de asigurări”;

90.

se angajează să-și adapteze organizarea internă în vederea optimizării și raționalizării exercitării noilor competențe conferite de către tratat;

91.

Încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.