27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 137/14

A.

întrucât piața comună și integrarea economică se apropie de o veritabilă finalizare, deși baza juridică a cetățeniei Uniunii se află încă în stadiul de elaborare;

B.

întrucât articolul 17 din Tratatul CE, introdus prin Tratatul de la Maastricht, prevede că „este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru”, iar acest principiu a fost aprofundat prin Tratatul de la Amsterdam care prevede că „cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia”;

C.

întrucât, prin urmare, cetățenia Uniunii este complementară cetățeniei statelor membre și, în consecință, acordarea acesteia este reglementată de fiecare stat membru în temeiul propriei legislații, care poate diferi în funcție de statul membru;

D.

întrucât identitatea de cetățean al Uniunii se poate întemeia doar pe identitatea națională, iar atenția Comisiei ar trebui îndreptată asupra faptului că persoanele care trăiesc în sărăcie extremă, precum și persoanele cu un nivel scăzut de școlarizare - printre care și romii - nu au acces la informațiile care ar putea să le motiveze conștiința europeană; întrucât excluderea lor accentuată din societățile europene devalorizează atât cetățenia lor, cât și cetățenia Uniunii;

E.

întrucât, fără a aduce atingere competenței unui anumit stat membru de a decide modalitățile de a dobândi și de a pierde cetățenia, Consiliul European de la Tampere din 15 și 16 octombrie 1999 a susținut „obiectivul de a acorda resortisanților țărilor terțe care rezidă pe termen lung și în mod legal posibilitatea de a obține naționalitatea statelor membre în care au reședința”;

F.

întrucât toți cetățenii Uniunii au dreptul de a vota și de a fi aleși cu ocazia alegerilor locale și europene din statul membru de reședință, în temeiul acelorași drepturi aplicabile cetățenilor statului membru respectiv;

G.

întrucât acordarea dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale din statele membre de reședință este esențială pentru cetățenii Uniunii pentru a crea sentimentul unei veritabile apartenențe la statul membru respectiv;

H.

întrucât în anumite state membre, dreptul oferit cetățenilor Uniunii, în temeiul articolului 19 din Tratatul CE, de a vota și de a candida la alegerile locale și europene este în prezent subminat în sensul că cetățenii Uniunii care sunt resortisanți ai unui alt stat membru nu au dreptul de a deveni membri ai partidelor politice în statul membru în care ar trebui să-și exercite acest drept;

I.

întrucât recursul la Comisia pentru petiții a Parlamentului și la Ombudsmanul European este un important mijloc de recurs nejudiciar aflat la dispoziția cetățenilor Uniunii;

J.

întrucât extinderea Uniunii Europene a determinat o creștere considerabilă a numărului de cetățeni ai Uniunii rezidenți în afara statului membru de origine,

K.

întrucât articolul 20 din Tratatul CE, deși din nefericire limitat la situația în care un cetățean al unui stat membru se găsește pe teritoriul unei țări terțe în care statul membru respectiv nu este reprezentat, conferă dreptul fiecărui cetățean al Uniunii la protecția diplomatică sau consulară din partea oricărui stat membru care este reprezentat în mod corespunzător în țara terță respectivă; întrucât acest drept nu poate fi exercitat în mod corespunzător în absența unor norme clare, obligatorii și practice, precum și a unor protocoale care să fie respectate de către autoritățile consulare;

L.

întrucât deși același articol 20 din Tratatul CE impune obligația statelor membre de a stabili între ele normele necesare și de a angaja negocierile internaționale necesare în vederea asigurării acestei protecții, în realitate nu s-a adoptat până în prezent decât un singur act obligatoriu, anume Decizia 95/553/CE (3), care a intrat în vigoare în 2002 și care constă dintr-o singură pagină care nu reușește să stabilească un sistem complet dezvoltat care să ajute și să reducă suferințele cetățenilor Uniunii aflați în străinătate într-o situație de criză;

M.

întrucât, în special într-o situație de criză și de suferință personală, acordarea unei reale protecții consulare și diplomatice în afara teritoriului Uniunii Europene, fără distincție, de către toate statele membre, tuturor cetățenilor Uniunii, ar contribui în mod semnificativ la aprecierea de către cetățenii respectivi a avantajelor apartenenței la Uniunea Europeană,

1.

salută faptul că Tratatul de la Lisabona permite ca un milion de cetățeni ai Uniunii din diferite state membre să poată invita în mod colectiv Comisia să înainteze propuneri legislative și consideră că un astfel de drept legal va crește gradul de conștientizare a cetățeniei Uniunii în rândul europenilor; reamintește că transparența și participarea democratică trebuie realizate printr-o varietate de forme de parteneriat între UE și statele membre, instituțiile regionale și locale, partenerii sociali și societatea civilă; invită Comisia să elaboreze proceduri transparente și accesibile pentru punerea în practică a „inițiativei cetățenilor”, astfel ca cetățenii Uniunii să poată iniția în mod efectiv acte legislative imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; deși speră să nu fie necesar, subliniază că acest drept de inițiativă ar trebui inclus în politicile Comisiei, indiferent de statutul final al tratatului;

2.

ia act de faptul că dreptul cetățenilor Uniunii la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre nu poate fi luat în considerare în mod separat de celelalte drepturi și principii ale Uniunii Europene, precum libera circulație a lucrătorilor și libertatea de a furniza servicii; prin urmare, invită statele membre să ridice barierele actuale stabilite în conformitate cu Tratatele de aderare pentru a permite tuturor cetățenilor să-și exercite toate drepturile;

3.

recomandă Comisiei, în lumina principiilor fundamentale din Tratatul CE referitoare la libera circulație, nediscriminare și la drepturile cetățenilor, să continue să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a asigura eliminarea cât mai curând posibil a dispozițiilor tranzitorii încă aplicabile noilor state membre;

4.

se arată preocupat de punerea în aplicare inadecvată a directivelor existente, în special a Directivei privind libera circulație, ceea ce cauzează o serie de probleme legate de libera circulație și de alte drepturi ale cetățenilor Uniunii și invită toate părțile să transpună și să pună în aplicare în mod corect și integral acquis-ul comunitar;

5.

invită Comisia să elaboreze o listă a obstacolelor cu care se confruntă cetățenii Uniunii care doresc să valorifice la maxim și fără restricții libera circulație a persoanelor și alte avantaje de care beneficiază cetățenii Uniunii și solicită Comisiei să incorporeze rezultatele într-un tabel de punctaj pentru a se asigura că aceste obstacole sunt abordate în mod riguros și eficient;

6.

în lumina concluziilor sondajului Eurobarometru Flash 213 (un sondaj Eurobarometru din 2007), conform căruia 31 % din respondenți se declară bine informați cu privire la drepturile lor de cetățeni ai Uniunii, consideră că este esențial să se adopte o abordare eficientă în ceea ce privește informarea și comunicarea cu scopul de a sensibiliza cetățenii Uniunii cu privire la drepturile și obligațiile lor și de a-i ajuta să-și asume un rol activ în procesul decizional la nivelul UE, permițând astfel exercitarea veritabilă a democrației participative;

7.

constată cu regret că al cincilea raport privind cetățenia Uniunii Europene nu conține nicio propunere concretă referitoare la exercitarea drepturilor de către cetățeni și la datoria statelor membre de a proteja aceste drepturi în practică; solicită ca al șaselea raport să fie mai proactiv în acest sens;

8.

își exprimă dezamăgirea în legătură cu faptul că Comisia nu s-a consultat cu societatea civilă în cadrul pregătirii celui de-al cincilea raport și se așteaptă ca astfel de consultări să aibă loc în cadrul pregătirii celui de-al șaselea raport, conform angajamentului Comisiei;

9.

solicită Comisiei să revizuiască programul „Europa pentru cetățeni”, în vederea îmbunătățirii comunicării cu cetățeanul de rând al Uniunii și să asigure diseminarea pe scară largă a programului; notează faptul că, deși este important sprijinul structural acordat grupurilor de reflecție și institutelor de cercetare cu sediul în Bruxelles, astfel de organizații nu informează decât în mică măsură cetățenii care nu dispun încă de informațiile necesare; solicită Comisiei să regândească finanțarea pentru a include și organizațiile societății civile locale și regionale precum și partenerii sociali care nu au sediul în Bruxelles și să introducă, pe viitor, programe similare Programului „Tineretul în acțiune” pentru perioada 2007-2013, care s-a bucurat de un mare succes, pentru a sprijini autoritățile guvernamentale locale și regionale în informarea resortisanților lor asupra drepturilor care le revin ca cetățeni ai Uniunii; având în vedere că propunerile privind multilingvismul nu ar trebui să fie limitate la principalele limbi oficiale ale statelor membre, invită statele membre să difuzeze informațiile despre cetățenia Uniunii și în limbile regionale și în limbile aparținând minorităților;

10.

având în vedere, printre altele, numărul redus de cetățeni ai Uniunii rezidenți într-un alt stat membru decât cel de origine care își exercită dreptul de a vota sau candida la alegerile europene sau locale de la locul de reședință, precum și dificultățile de natură practică cu care se confruntă de foarte multe ori potențialii alegători în exercitarea drepturilor lor, consideră că alegerile europene din 2009 ar trebui să fie văzute ca o șansă de a pregăti și aplica un plan de acțiune paneuropean destinat dezvoltării identității europene și familiarizării cetățenilor Uniunii cu drepturile lor;

11.

solicită ca femeile să participe într-o măsură mai mare la politica și procesul decizional pentru a promova integrarea europeană; în acest scop, consideră că femeile trebuie să beneficieze de campanii de sensibilizare mai bine conturate, în scopul de a le permite să-și exercite pe deplin drepturile de cetățean al Uniunii și să fie mai active în grupurile politice, în viața politică, precum și în cadrul activității autorităților locale din statele membre de reședință;

12.

subliniază necesitatea de a lansa campanii de informații mai bune și mai eficiente care să promoveze drepturile legate de cetățenia Uniunii în rândul tinerilor, ca de exemplu crearea unui „program al cetățeniei” în școli și universități pentru a pregăti tânăra generație pentru o cetățenie activă;

13.

consideră că statele membre ar trebui să integreze dimensiunea europeană în programele școlare la nivel primar și secundar;

14.

solicită universităților europene să aloce toate resursele financiare posibile pentru a crește numărul de studenți participanți la schimburile din cadrul programului Erasmus;

15.

solicită Comisiei să propună în continuare directive consolidate și clare care să îmbunătățească sistemul liberei circulații și alte drepturi din alte domenii ale cetățenilor Uniunii, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea profesională, transferul drepturilor de pensie și al celor sociale, precum și recunoașterea reciprocă a diplomelor și a calificărilor profesionale;

16.

subliniază faptul că dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul UE nu va putea fi exercitat pe deplin dacă, printre alte măsuri, nu se stabilește un sistem eficace de recunoaștere a calificărilor profesionale; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre ca, în limitele competențelor pe care le au, să faciliteze în continuare accesul unui număr mai mare de cetățeni ai Uniunii care au obținut o calificare profesională într-un stat membru la o profesie corespunzătoare în alt stat membru, pe care să o practice în aceleași condiții ca și cetățenii statului membru respectiv;

17.

invită statele membre să-și revizuiască legile privind cetățenia și să analizeze posibilitățile de a facilita dobândirea de către neresortisanți a cetățeniei și exercitarea drepturilor depline, eliminând astfel discriminările dintre resortisanți și neresortisanți, în special pentru cetățenii Uniunii;

18.

consideră că trebuie să se încurajeze schimbul de experiențe cu privire la sistemele de naturalizare existente în diverse state membre în vederea unei coordonări mai eficiente a criteriilor de eligibilitate și a procedurilor cu privire la cetățenia Uniunii, fără a aduce prejudiciu competenței statelor membre de a decide modalitățile de a dobândi și a pierde cetățenia, și astfel pentru a reduce cazurile de discriminare din diversele sisteme juridice;

19.

consideră că apatrizii rezidenți permanenți ai statelor membre ocupă o poziție aparte în cadrul Uniunii Europene; se arată preocupat de faptul că unele state membre le impun acestora cerințe excesive sau cerințe care nu sunt neapărat necesare pentru a obține cetățenia; în acest sens, invită statele membre să ofere în mod sistematic soluții juste, bazate pe recomandările organizațiilor internaționale; consideră că apatrizii rezidenți permanenți ai statelor membre ar trebui să beneficieze de dreptul de a vota în alegerile locale;

20.

reamintește statelor membre, autorităților locale și emigranților că trebuie să pună în aplicare, de asemenea, toate punctele incluse în „Principiile fundamentale comune ale politicii de integrare a imigranților în Uniunea Europeană ”(14615/04), elaborate de Consiliu;

21.

consideră integrarea imigranților ca fiind o premisă esențială pentru exercitarea drepturilor acestora în statele membre de reședință; invită, prin urmare, statele membre să aplice rapid și în totalitate recomandările stabilite în comunicarea Comisiei din 1 septembrie 2005 intitulată „Un program comun de integrare a resortisanților țărilor terțe în Uniunea Europeană”(COM(2005)0389);

22.

consideră că UE și statele membre au o răspundere comună în ceea ce privește promovarea includerii romilor ca cetățeni ai Uniunii pentru a permite populației rome să beneficieze pe deplin de stimulentele acordate de UE pentru toate inițiativele care au drept scop promovarea drepturilor lor și includerea comunităților lor, în domenii precum educația, ocupația forței de muncă sau participarea civică;

23.

subliniază faptul că cetățenia Uniunii implică și responsabilități, nu doar drepturi; atrage, în special, atenția asupra îndatoririi de a se conforma legilor statului membru în care cetățeanul Uniunii respectiv este rezident și de a respecta specificul cultural al altor cetățeni;

24.

evidențiază faptul că barierele lingvistice sau aptitudinile de comunicare nu ar trebui să constituie motive pentru a refuza accesul la drepturile sociale care îi revin unui individ ca cetățean rezident al unui stat membru, inclusiv dreptul la protecția socială acordată de autoritățile naționale sau locale;

25.

invită Comisia să investigheze rolul și acțiunile instituțiilor naționale de asistență socială a copilului pentru a se asigura că sunt respectate principiile de egalitate și nediscriminare între cetățenii Uniunii; subliniază faptul că părinții ar trebui să poată vorbi în limba lor maternă cu copiii lor și că aspectele lingvistice sau cele legate de naționalitate nu ar trebui să constituie motive pentru a refuza accesul părinților la copii;

26.

reiterează solicitarea adresată statelor membre de a respecta dreptul cetățenilor Uniunii de a se deplasa pe teritoriul UE în virtutea unei cărți naționale de identitate valabile sau a unui pașaport valabil și de a nu restricționa circulația acestora pe motive de securitate sau de altă natură, în special în cazul transporturilor aeriene sau maritime;

27.

invită statele membre și autoritățile locale să continue măsurile menite să faciliteze circulația cetățenilor Uniunii între statele membre, în special în ceea ce privește chestiunile practice ca eliberarea documentelor privind reședința, permisele de muncă, transferul certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, recunoașterea polițelor de asigurare individuale și ale autovehiculelor emise de alt stat membru, transferul dosarului medical, reguli clare de rambursare a cheltuielilor medicale, printre multe alte aspecte, care, deseori, nu funcționează în mod adecvat, în ciuda eforturilor de armonizare la nivel comunitar; invită Comisia să strângă toate informațiile relevante și să le pună la dispoziția cetățenilor Uniunii;

28.

recomandă finalizarea procesului de creare a spațiului european de justiție, astfel încât să fie garantat faptul că aspectele transfrontaliere privind cetățenia și cele legate de viața personală și familială pot fi protejate în mod eficient de norme comune în domeniul dreptului internațional privat; în acest sens, solicită Comisiei o abordare coerentă și elaborarea propunerilor legislative necesare;

29.

invită Comisia să aloce fonduri pentru formarea funcționarilor publici regionali și locali care se ocupă de emigranții intracomunitari în ceea ce privește elementele de bază din dreptul comunitar aplicabil în domeniile lor, precum și să ofere sprijin instituțiilor administrative în chestiunile legate de posibilele diferențe și neconcordanțe dintre legislația națională și cea comunitară; în acest sens, salută rețeaua online de soluționare a problemelor SOLVIT, oferită de Comisie, și solicită întărirea și promovarea în continuare a acesteia; speră că, prin creșterea resurselor umane și financiare, statele membre vor ajuta la consolidarea centrelor naționale SOLVIT; de asemenea, încurajează administrațiile locale și regionale ale statelor membre să coopereze în vederea schimbului de bune practici și a găsirii soluțiilor eficiente pentru gestionarea situației emigranților intracomunitari;

30.

consideră că Europe Direct ar trebui să beneficieze de o promovare mai bună la nivelul publicului larg și recomandă, în acest scop, ca o campanie media pe tot teritoriul UE să fie coordonată de Comisie; invită Comisia să monitorizeze proliferarea site-urilor web care se referă la Europe Direct și la SOLVIT și să concentreze informații și date de contact-cheie pe pagini de internet specifice de referință;

31.

invită Comisia să elaboreze o Cartă europeană a drepturilor consumatorilor pentru a oferi informații ușor accesibile cetățenilor cu privire la problemele cele mai comune ale acestora;

32.

salută inițiativa Comisiei, intitulată „Planul de acțiune privind o abordare integrată a furnizării de servicii de asistență pentru piața unică cetățenilor și întreprinderilor” (SEC(2008)1882), având drept obiectiv evitarea fragmentării punctelor de contact și, astfel cum se subliniază în Directiva privind serviciile (4), încurajează crearea de puncte de contact unice pentru mărfuri și servicii în fiecare stat membru;

33.

reamintește statelor membre și autorităților locale că conceptul de cetățean al Uniunii include principiile de nediscriminare a tuturor cetățenilor Uniunii și nu doar a cetățenilor unui anumit stat membru; îndeamnă Comisia să aprofundeze analiza situației emigranților intracomunitari și să ia măsurile adecvate pentru a garanta că aceștia se pot bucura într-adevăr de drepturile lor ca cetățeni ai Uniunii;

34.

subliniază faptul că dreptul la libera circulație constituie unul dintre pilonii cetățeniei Uniunii și prin urmare, consideră că este foarte îngrijorător faptul că niciun stat membru nu a aplicat până în prezent pe deplin și în mod corect Directiva privind libera circulație;

35.

salută inițiativa Comisiei de a promova informarea cu privire la noile dispoziții din Directiva privind libera circulație, inclusiv publicarea „Ghidului de folosire la adevăratul său potențial a Directivei 2004/38/CE”, dar regretă faptul că tirajul de 16 000 de exemplare din acest ghid, publicat în 19 limbi, este prea mic, având în vedere populația totală a UE; solicită Comisiei să se asigure că aceste informații sunt puse la dispoziția, pe scară largă, a autorităților locale și regionale, care constituie prima sursă de informare pentru mulți dintre cetățeni și în special la nivel local, aici constatându-se cele mai frecvente probleme și încălcări legate de drepturile cetățenilor Uniunii;

36.

subliniază că dreptul la liberă circulație și la stabilirea unei reședințe, elemente fundamentale ale cetățeniei Uniunii, are un impact major asupra vieții de familie și a opțiunilor educaționale și profesionale ale femeilor; invită, așadar, Comisia să ia în considerare nevoile specifice ale femeilor în acest domeniu;

37.

reamintește dispozițiile Directivei privind libera circulație, care conferă cetățenilor Uniunii dreptul de a rezida în alt stat membru, cu condiția ca acest fapt să nu constituie o sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială; menționează totuși faptul că statele membre ar trebui să se conformeze hotărârilor Curții de Justiție a Comunităților Europene (5), care a oferit interpretări, în sensul directivei, privind semnificația expresiei „resurse suficiente”;

38.

invită Comisia să verifice cu atenție pentru a confirma că legile și practicile în vigoare din statele membre individuale nu încalcă drepturile conferite cetățenilor Uniunii de Tratatul CE și de Directiva privind libera circulație, în special în ceea ce privește conceptele precum „resursele suficiente”, „sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială al statului membru gazdă”, „motive întemeiate de ordine publică sau siguranță publică” și „motive imperative de siguranță publică”; invită Comisia, în plus, să confirme existența și funcționarea unor garanții procedurale la nivel practic, pe lângă mecanismele de asigurare a protecției juridice și posibilitatea de a face apel în instanță împotriva măsurilor de expulzare; subliniază faptul că orice restricție a dreptului fundamental la liberă circulație trebuie să fie interpretată în sens restrâns;

39.

invită statele membre, în momentul în care pun în vigoare dreptul la liberă circulație, să nu împovăreze cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora prin măsuri birocratice nejustificate în măsura în care nu sunt prevăzute explicit de Directiva privind libera circulație și încalcă legea comunitară și care ar împiedica exercitarea unui drept care, independent de practicile administrative, este prevăzut ca atare în Tratatul CE; subliniază că statele membre au datoria de a facilita încheierea procedurilor administrative legate de exercitarea dreptului la libera circulație;

40.

invită statele membre să nu adopte acte legislative care impun sancțiuni disproporționate sau discriminatorii asupra cetățenilor Uniunii, de exemplu, detenția în cazul expulzării de pe teritoriul unui stat membru gazdă, invocarea unei circumstanțe agravante pe motiv că un cetățean al Uniunii care a comis o infracțiune s-a aflat anterior în mod ilegal pe teritoriul altui stat membru sau expulzarea automată a unei persoane cu cetățenie a Uniunii pe motiv că a fost condamnată pentru o infracțiune penală;

41.

salută călduros intenția Comisiei de a insera măsuri în programul de la Stockholm pentru a rezolva problemele cu care se confruntă cetățenii Uniunii de-a lungul vieții în UE; solicită Comisiei să propună, în acest cadru, măsuri adecvate, inclusiv în domeniul dreptului civil, pentru a aplica în sfârșit principiul egalității de tratament nu numai în ceea ce privește bunurile, capitalul și serviciile, dar și în ceea ce privește persoanele, fără discriminare, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul CE, deoarece situația actuală constituie o barieră în calea liberei circulații și încalcă valorile europene comune ale egalității și nediscriminării;

42.

susține faptul că garantarea dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale din statul membru de reședință este o condiție sine qua non pentru orice politică eficientă de integrare;

43.

invită statele membre să se asigure că tuturor cetățenilor Uniunii care își au reședința în alt stat membru decât cel propriu le sunt oferite informațiile necesare cu privire la dreptul de a vota în cadrul alegerilor locale și europene;

44.

regretă faptul că un număr scăzut de cetățeni ai Uniunii rezidenți în alt stat membru decât cel propriu profită de dreptul de a vota sau de a fi aleși cu ocazia alegerilor europene sau locale din statul membru de reședință; menționează obstacolele practice cu care se confruntă deseori alegătorii potențiali în exercitarea drepturilor care li se cuvin; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților locale, în vederea alegerilor europene iminente din 2009, să lanseze campanii eficiente de informare la nivel paneuropean cu privire la drepturile electorale ale cetățenilor Uniunii și să ofere sfaturi practice legate de exercitarea acestora la nivel local;

45.

invită statele membre să lanseze prin mijloacele de comunicare naționale și locale, inclusiv televiziunea, radioul și internetul, campanii de informare în limbile oficiale ale UE pentru a informa cetățenii Uniunii despre dreptul de a vota și de a candida la alegeri, precum și cu privire la procedurile de înregistrare, care ar trebui să fie cât mai simple cu putință;

46.

salută inițiativa Comisiei de a modifica Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți (6), prin care se iau măsuri de a reduce costurile suportate de candidați și de statele membre;

47.

solicită introducerea reformelor necesare în procedurile pentru alegerile europene în toate statele membre cu scopul ca aceste proceduri să devină mai asemănătoare și pentru a găsi modalități de promovare a unei cetățenii active europene și solicită lansarea unor campanii de informare corespunzătoare de îndată ce sunt încheiate aceste reforme;

48.

ia notă de faptul că există discrepanțe majore, în cazul cetățenilor Uniunii care își au reședința în alt stat membru decât în statul membru de origine, legate de dreptul de vot cu ocazia alegerilor parlamentare naționale din statul membru de origine; regretă faptul că, astfel, o mare parte a cetățenilor Uniunii se găsesc în imposibilitatea de a-și exprima votul atât în statul membru de origine, cât și în statul membru de reședință; solicită statelor membre să coopereze pentru a permite alegătorilor rezidenți în alt stat membru decât cel de origine să își exercite integral drepturile electorale în statul membru de reședință, prin punerea la dispoziție a unui număr suficient de secții de votare care să acopere tot teritoriul și prin facilitarea înregistrării alegătorilor; de asemenea, solicită statelor membre să garanteze dreptul de vot al tuturor cetățenilor Uniunii care tranzitează un stat membru, altul decât cel de origine, în momentul alegerilor parlamentare naționale prin dispoziții legale adecvate;

49.

consideră că înființarea și răspândirea partidelor politice la nivel european este cel mai eficient mod de a susține dreptul de a candida al unui cetățean al Uniunii care locuiește într-un stat membru, dar care are cetățenia altui stat membru; speră, prin urmare, că partidele europene vor fi consolidate și prin acordarea unui sprijin financiar mai mare;

50.

solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să îmbunătățească eficiența reală a articolului 19 din Tratatul CE, asigurându-se că toți cetățenii Uniunii au dreptul de a fi membrii partidelor politice din statul membru de reședință;

51.

consideră că cetățenia Uniunii garantează aceleași drepturi pentru toți cetățenii Uniunii, indiferent de faptul că aceștia își au rezidența în Uniune sau într-o țară terță; îndeamnă Comisia să analizeze situația cetățenilor Uniunii rezidenți în afara teritoriului UE și să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că drepturile lor cetățenești devin efective;

52.

reamintește faptul că în temeiul articolului 20 din Tratatul CE, cetățenii Uniunii aflați pe teritoriul unei țări terțe în care statul membru ai cărui cetățeni sunt nu este reprezentat, au dreptul de a face apel la protecția autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii statului membru respectiv, și subliniază importanța acestei dispoziții, ca principiu, în măsura în care ea tinde să recunoască cetățeniei Uniunii o dimensiune externă;

53.

salută prezentarea de către Comisie a unui plan de acțiune pentru perioada 2007-2009 în cadrul Comunicării sale din 5 decembrie 2007 privind protecția consulară eficientă în țările terțe: contribuția Uniunii Europene (COM(2007)0767); invită statele membre și Comisia să continue punerea în aplicare a recomandărilor din Cartea verde a Comisiei din 28 noiembrie 2006 privind protecția diplomatică și consulară a cetățenilor Uniunii în țările terțe (COM(2006)0712) și a celor incluse în rezoluția pe aceeași temă a Parlamentului din 11 decembrie 2007 (7);

54.

solicită statelor membre care nu s-au conformat încă să includă conținutul articolului 20 din Tratatul CE în pașapoartele naționale alături de informațiile naționale, astfel cum s-a solicitat prin Raportul Barnier și în Concluziile Consiliului din 15 iunie 2006; invită Comisia să transmită birourilor de eliberare a pașapoartelor din fiecare stat membru o broșură care să conțină referiri la aceste drepturi și un rezumat al măsurilor aferente articolului 20 din Tratatul CE; solicită ca broșura să fie distribuită tuturor cetățenilor care își ridică pașapoartele noi; invită Comisia să creeze o pagină de internet pe site-ul „Europa” pentru a publica informații practice privind protecția consulară și pentru a facilita accesul la anunțurile statelor membre conținând sfaturi de călătorie, așa cum prevede Planul de acțiune al Comisiei pe 2007;

55.

îndeamnă Comisia să creeze un număr european de telefon gratuit, care să fie menționat în pașaport lângă articolul 20 din Tratatul CE, prin intermediul căruia, în cazuri urgente, cetățenii Uniunii să poată obține detalii în limba lor cu privire la consulatele statelor membre pentru a obține asistența de care au nevoie;

56.

invită Comisia și Consiliul să adopte în continuare directive și alte măsuri destinate consolidării acquis-ului comunitar în domeniul protecției diplomatice și consulare și să legifereze dispozițiile obligatorii din punct de vedere juridic de punere în aplicare a articolului 20 din Tratatul CE;

57.

invită Uniunea să ia în continuare măsuri pentru protecția cetățenilor acesteia în țările terțe, inclusiv măsuri pentru a preveni aplicarea pedepsei cu moartea în cazul cetățenilor Uniunii;

58.

invită statele membre să respecte în mod corespunzător obligația prevăzută de articolul 20 din Tratatul CE și prin urmare, să stabilească normele necesare între ele și să inițieze negocierile internaționale necesare pentru a asigura protecția cetățenilor Uniunii în afara Uniunii Europene, acordând o atenție specială aprobării protocoalelor obligatorii privind măsurile care să fie urmate de serviciile consulare din țările terțe în caz de urgență, de criză umanitară sau de securitate;

59.

salută recenta adoptare de către Consiliu a Liniilor directoare ale Uniunii Europene privind punerea în aplicare a conceptului de stat-pilot în domeniul consular (8) pentru desemnarea unui stat-pilot în eventualitatea unei crize majore și solicită o interpretare mai largă a articolului 20 din tratatul CE cu privire la protecția consulară și diplomatică acordată efectiv cetățenilor Uniunii;

60.

invită Comisia să continue negocierile referitoare la eliminarea vizelor de călătorie necesare pentru țările terțe, în numele tuturor statelor membre și al cetățenilor Uniunii; ia act de nedreptatea obligativității vizei pentru unii din cetățenii Uniunii, în timp ce alți cetățenii UE beneficiază de programe naționale de scutire de vize;

61.

consideră că statutul dreptului de petiționare, ca drept fundamental al cetățenilor Uniunii, ar necesita ca, în cazul în care nu ține seama de o recomandare a Parlamentului, Comisia să ofere, cel puțin, motive suficiente;

62.

invită Consiliul și Comisia să întărească colaborarea cu Comisia pentru petiții a Parlamentului și cu Ombudsmanul European, astfel încât fiecare cetățean al Uniunii să își poată exercita drepturile într-un mod mai eficace;

63.

salută înființarea Agenția Uniunii Europene pentru drepturile fundamentale și adoptarea Deciziei 2007/252/CE a Consiliului din 19 aprilie 2007 de instituire pentru perioada 2007-2013 a programului specific Drepturi fundamentale și cetățenie ca parte a programului general Drepturi fundamentale și justiție (9), al cărui scop este promovarea unei societăți europene bazate pe respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor care decurg din cetățenia Uniunii;

64.

solicită parlamentelor naționale să fie mai implicate în dezvoltarea spațiului de libertate, securitate și justiție; cooperarea dintre parlamentele naționale și instituțiile UE ar trebui să faciliteze adaptarea legislației naționale și a practicilor de aplicare a legislației UE și să sporească comunicarea cu cetățenii, sensibilizându-i cu privire la drepturile legate de statutul lor de cetățeni ai Uniunii;

65.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.