25.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 76/30

A.

întrucât Uniunea Europeană irosește mai bine de 20 % din energia proprie datorită lipsei de eficiență iar, dacă s-ar atinge obiectivul de a economisi 20 % din energia utilizată, UE ar folosi cu circa 400 Mtep (milioane tone echivalent petrol) mai puțină energie primară, iar reducerea emisiilor de CO2 ar fi de aproximativ 860 Mt;

B.

întrucât consumul de energie, în combinație cu configurația energetică națională, care se bazează în principal pe surse de energie convențională, rămân principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană;

C.

întrucât există riscuri din ce în ce mai complexe în ceea ce privește securitatea și dependența aprovizionării, legate de importul de surse energetice în UE;

D.

întrucât existența mai multor stimulente pentru a investi în creșterea eficienței energetice în timpul unei crize financiare, a unei recesiuni sau a unei perioade în care prețurile la petrol sunt volatile și imprevizibile ar putea contribui la stimularea economiei;

E.

întrucât o creștere a prețurilor la energie poate deveni una din principalele cauze ale sărăciei; întrucât îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice reprezintă metoda cea mai eficientă de reducere a vulnerabilității persoanelor nevoiașe;

F.

întrucât îmbunătățirea eficienței energetice este, de asemenea, modalitatea cea mai rentabilă de a obține reducerea obligatorie a emisiilor și de a atinge obiectivele privind energia regenerabilă pe care și le-a stabilit UE;

G.

întrucât îmbunătățirea eficienței energetice și exploatarea posibilităților inerente acesteia este în interesul comun al statelor membre; întrucât ar fi indicată aplicarea unor pachete de măsuri diferite în statele membre, pentru a reflecta astfel caracteristicile economice și climatice diferite ale statelor membre;

H.

întrucât măsurile de eficiență energetică pot ajunge la rezultatele dorite numai dacă sunt aplicate în cadrul tuturor politicilor sectoriale;

I.

întrucât, având în vedere faptul că unele state membre nu au prezentat un plan național de eficiență energetică, Comisia trebuie să ia măsuri pentru a încuraja mai multe state membre să pună în aplicare deciziile luate în domeniul respectiv;

J.

întrucât criza economică internațională și volatilitatea din ce în ce mai mare a prețurilor surselor de energie duc la creșterea importanței eficienței energetice, fapt care ar putea îmbunătăți în mod considerabil competitivitatea întreprinderilor europene pe plan internațional;

K.

întrucât, potrivit Comunicării Comisiei intitulată „Eficiența energetică: realizarea obiectivului de 20 %”, există un real pericol ca obiectivul privind eficiența energetică stabilit pentru anul 2020 să nu fie îndeplinit;

L.

întrucât, în conformitate cu propunerea de directivă privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, statele membre au obligația de a promova și de a încuraja eficiența energetică și economiile de energie pentru a-și putea atinge mai ușor obiectivele privind energiile regenerabile;

M.

întrucât clădirile rezidențiale oferă un potențial de economisire a energiei de aproximativ 27 %;

N.

întrucât încă nu există obiective obligatorii din punct de vedere juridic referitoare la eficiența energetică, nici la nivelul UE, nici la nivel național;

O.

întrucât se constată o lipsă de capacități pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică,

1.

salută planurile de acțiune elaborate de statele membre; își exprimă, în același timp, îngrijorarea cu privire la faptul că întârzierile în prezentarea planurilor naționale de acțiune și conținutul unora dintre acestea indică deficiențe care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor UE privind eficiența energetică și protecția climei; subliniază că, în momentul de față, trebuie să se pună accent atât pe aplicarea eficientă a măsurilor care vizează eficiența energetică, inclusiv dezvoltarea celor mai bune practici și sinergii, cât și pe îmbunătățirea informării și consilierii utilizatorilor finali cu privire la eficiența energetică;

2.

consideră că este oportun ca, în cadrul revizuirii planurilor de acțiune din 2009, să se examineze în detaliu atât măsura în care legislația și planurile de acțiune acoperă toate posibilitățile de economisire în domeniul eficienței energetice, cât și împărțirea responsabilităților între Comisie, statele membre și autoritățile regionale și locale în ceea ce privește punerea în aplicare și executarea;

3.

îndeamnă Comisia să facă din eficiența energetică și economiile de energie piatra de temelie a politicii europene din domeniul energiei; salută angajamentul luat de Comisie în comunicarea sa menționată anterior, intitulată „Eficiența energetică: realizarea obiectivului de 20 %”, de a pregăti un plan revizuit de acțiune comunitară privind eficiența energetică; invită Comisia să confere un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic obiectivului de creștere cu 20 % a eficiențe energetice până în 2020 în cadrul evaluării pe care urmează să o efectueze privind progresele Comunității cu privire la acest obiectiv, în conformitate cu Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (13);

4.

salută creșterea resurselor umane ale Comisiei Europene în domeniul eficienței energetice, deși în continuare insuficiente pentru a asigura buna funcționare, care a dus la accelerarea elaborării de propuneri legislative în domenii precum proiectarea de produse ecologice, performanța energetică a clădirilor și etichetarea energetică, sectorul transporturilor și instalațiile pentru utilizatorii finali; subliniază faptul că, în ultimele domenii amintite, este în continuare nevoie de legislație;

5.

consideră că Directiva 2006/32/CE reprezintă un cadrul de reglementare bun; în același timp, observă că aplicabilitatea directivei se limitează la perioada de până în 2016 și are o viziune prea limitată pentru a atinge obiectivul de îmbunătățire cu 20 % a eficienței energetice până în 2020, astfel că este necesară o revizuire în 2012 pe baza unui studiu general al experiențelor statelor membre;

6.

salută faptul că furnizorii de energie și asociațiile profesionale din mai multe state membre au început, pe baza directivei, să-și îmbunătățească și să-și coordoneze propriile sisteme de contorizare inteligentă; observă totuși că, având în vedere actualul cadru de reglementare, este puțin probabilă adoptarea pe scară largă de către gospodării a sistemelor de contorizare inteligentă; prin urmare, susține introducerea obligatorie a contoarelor inteligente în toate clădirile în decurs de 10 ani de la intrarea în vigoare a Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (14); îndeamnă Comisia să aplice mai riguros cerințele articolului 13 din Directiva 2006/32/CE pentru a accelera producția de sisteme de contorizare inteligentă;

7.

consideră că este necesar ca, înainte de introducerea obligatorie a sistemelor de contorizare inteligentă, Comisia să redacteze un studiu cuprinzător referitor la experiențele statelor membre în domeniu; consideră că viitoarele norme trebuie să solicite ca locuințele consumatorilor să fie echipate cu ecrane ușor de citit în tandem cu sistemul de contorizare și că Comisia trebuie să se aplece și asupra definirii unor norme privind compatibilitatea sistemelor de contorizare și privind comunicarea datelor, tarifele diferențiate și microproducția;

8.

consideră că ar trebui sprijinite dispozițiile care consolidează rolul exemplar al sectorului public și că, în lumina costurilor din ce în ce mai mari la energie, ar trebui definite criterii de eficiență energetică pentru procedurile de achiziții publice ale instituțiilor din sectorul public;

9.

recunoaște potențialul imens al creșterii eficienței energetice a clădirilor în diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și în lupta împotriva schimbărilor climatice, atât din punct de vedere al adaptării, cât și al reducerii cauzelor care conduc la schimbările climatice;

10.

încurajează statele membre să folosească din plin, atunci când este posibil, sursele alternative de energie regenerabilă cum ar fi energia eoliană, biomasa, biocombustibilii, precum și energia valurilor și energia maremotrică;

11.

salută activitățile pregătitoare ale Comisiei pentru extinderea domeniului de aplicare a Directivei 2002/91/CE în ceea ce privește standardizarea locuințelor cu consum scăzut de energie și zero emisii de dioxid de carbon și solicită instituirea la nivel comunitar a unor cerințe privind clădirile care produc mai multă energie decât consumă, întrucât acestea ar putea reduce costurile pentru utilizatorii finali; îndeamnă la stabilirea pentru clădirile noi și pentru clădirile existente a calendarului exact de standardizare și a nivelurilor minime de energie obținută din surse regenerabile;

12.

subliniază faptul că clădirile rezidențiale reprezintă unul dintre sectoarele care irosesc cea mai multă energie și îndeamnă, astfel, la creșterea atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, a sprijinului financiar pentru performanța energetică a clădirilor și la compararea stimulentelor financiare existente cu angajamentele asumate în planurile naționale de acțiune, în cadrul revizuirii planurilor de acțiune de către Comisie;

13.

încurajează în mod deosebit statele membre și regiunile să recurgă la fondurile structurale pentru a crea rețele tematice pe teritoriul lor, în cadrul acțiunilor concertate prevăzute de programul de lucru „Energie inteligentă – Europa” pentru 2008, astfel încât să fie informate cu privire la practicile adoptate de alte regiuni din UE în ceea ce privește utilizarea eficientă a energiei și să facă schimb de cunoștințe și de experiență în acest domeniu;

14.

subliniază că politicile energetice din planurile naționale de acțiune care vizează sectorul rezidențial ar trebui să instituie ca prioritate îmbunătățirea calității generale a locuințelor în care locuiesc persoane cu venituri reduse, ținând seama de faptul că prețurile imprevizibile ale combustibililor vor agrava mult situația economică a acestor gospodării și ar putea crea probleme sociale grave;

15.

salută completarea la timp și permanentă a legislației cu dispoziții referitoare la etichetarea echipamentelor și la eficiența energetică minimă, în ceea ce privește planul de acțiune și Directiva 2005/32/CE; consideră că este important ca gama de echipamente care intră sub incidența legislației să fie extinsă, alături de monitorizarea obiceiurilor consumatorilor;

16.

recomandă ca, în vederea reducerii gradului de utilizare a energiei în regim stand-by, Comisia să examineze posibilitatea de a reglementa sursele externe de energie care asigură alimentarea mai multor aparate; invită Comisia, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2005/32/CE, să garanteze că dispozițiile respective se referă la întregul ciclu de viață al produsului în ceea ce privește rezultatele în materie de eficiență energetică; în acest context, solicită completarea directivei cu dispoziții privind întregul ciclu de viață, responsabilitatea pentru daunele cauzate de produs și posibilitatea de reparare a produsului;

17.

consideră că este important ca întreprinderile care nu sunt incluse în sistemul european de comercializare a cotelor de emisie să fie implicate în creșterea eficienței energetice, în special în cazurile în care costuri ascunse sau alte dificultăți împiedică realizarea eficienței energetice pe piață; pentru a îndeplini obiectivele de eficiență, consideră că este necesar ca, pe lângă extinderea proiectării ecologice, să se introducă sistemul „certificatelor albe”, iar, pentru aceasta, Comisia trebuie să finalizeze controalele relevante în cel mai scurt timp; observă rolul vital pe care-l poate juca eficiența energetică pentru a ajuta statele membre să-și atingă obiectivele obligatorii de repartizare a eforturilor; subliniază potențialul specific de a realiza reduceri rentabile prin creșterea eficienței energetice a clădirilor;

18.

salută Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 produse de vehiculele utilitare ușoare (15), precum și consultările privind legislația ulterioară pentru îmbunătățirea eficienței energetice specifice a vehiculelor; subliniază importanța stabilirii în cel mai scurt timp a unor obiective stricte privind emisiile viitoare, în vederea asigurării unui grad de certitudine în sector; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că limita de 95g CO2 pentru 2020 solicitată de Parlament nu a fost confirmată încă; observă totuși cu îngrijorare faptul că noua legislație nu va compensa cererea din ce în ce mai mare de energie pentru transporturi;

19.

salută elaborarea Cărții verzi privind mobilitatea urbană (COM(2007)0551), dar observă faptul că, în absența unor dispoziții specifice, cuantificabile, nu pot fi mobilizate rezervele pentru eficiență; solicită Comisiei să examineze felul în care promovarea mobilității urbane eficiente din punct de vedere energetic și dezvoltarea transporturilor publice poate să capete un rol mai mare în politica structurală și de coeziune, precum și felul în care o mobilitate eficace poate deține o pondere mai mare printre condițiile aplicabile proiectelor cofinanțate de Comunitate;

20.

subliniază faptul că răspândirea instrumentelor de informare și comunicare a făcut posibilă aplicarea metodelor de percepere a taxelor pentru transportul rutier de mărfuri, care acoperă nu numai rețeaua de autostrăzi; îndeamnă la analizarea posibilităților de adoptare a unei legislații uniforme în materie de monitorizare pentru piața internă;

21.

salută propunerea Comisiei privind promovarea cogenerării eficiente, dar observă că tehnologia respectivă ar trebui promovată doar acolo unde poate contribui eficient la acoperirea nevoilor de energie termică utilă; constată că, în ceea ce privește sistemele de încălzire zonală, eficiența rețelei este la fel de importantă ca și eficiența echipamentului folosit de consumator; consideră că, la alocarea fondurilor structurale, ar trebui să se acorde pe viitor o importanță mult mai mare eficienței rețelei de sisteme de încălzire zonală existente;

22.

consideră în continuare că politicile sectoriale individuale contravin eforturilor Uniunii Europene de a fi eficientă din punct de vedere energetic; consideră că acest lucru este valabil și în cazul structurii actuale a sprijinului structural și de coeziune;

23.

consideră că IMM-urile au un rol important de jucat pentru îmbunătățirea eficienței energetice, dar nu au aceeași capacitate de a respecta legislația sau noile standarde din sectorul energetic; consideră, așadar, că facilitățile create prin Legea întreprinderilor mici (Small Business Act) ar trebui să asigure și furnizarea către IMM-uri de informații privind eficiența energetică și menținerea dialogului cu entitățile interesate;

24.

invită statele membre să devină mai ambițioase și să-și transforme planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică (PNAEE) într-un instrument practic nu doar pentru atingerea obiectivelor naționale referitoare la eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2006/32/CE, ci și pentru atingerea obiectivelor lor mai largi și pe termen mai lung, în special pentru îmbunătățirea eficienței energetice cu cel puțin 20 % până în 2020 și pentru atingerea obiectivelor naționale obligatorii de repartizare a efortului în materie de reducere a emisiilor;

25.

invită statele membre să depășească obiectivul indicativ național minim de realizare a unei economii de energie de 9 % până în 2016 prevăzut în Directiva 2006/32/CE și să stabilească obiective interimare clare în vederea atingerii obiectivului final;

26.

consideră că este necesar ca planurile naționale de acțiune să stabilească obiective obligatorii realiste și întemeiate și să specifice măsurile care vor fi luate pentru a garanta atingerea obiectivelor respective;

27.

consideră că este extrem de important ca planurile naționale de acțiune să fie adaptate la structura geografică, climatică și economică și la caracteristicile consumatorilor, care pot varia semnificativ de la o regiune la alta;

28.

subliniază relația dintre energie și coeziunea teritorială, astfel cum a fost evidențiată în Cartea verde a Comisiei privind coeziunea teritorială (COM(2008)0616), în ceea ce privește atât contribuția pozitivă a măsurilor pentru eficiență energetică la dezvoltarea durabilă și securitatea energetică, cât și importanța unei strategii teritoriale bine elaborate și găsirea unor soluții pe termen lung pentru toate regiunile;

29.

consideră că este necesar ca planurile naționale de acțiune să realizeze obiectivele stabilite în materie de eficiență energetică într-un mod rentabil și să garanteze valoarea adăugată a ajutoarelor de stat;

30.

invită statele membre să prevadă în structurile lor existente de contact dintre agențiile de stat și public instrumente care să permită comunicarea privind eficiența energetică, cele mai bune practici din domeniile respective și drepturile consumatorului care au fost stabilite în sectorul energetic și sectorul mediului;

31.

consideră că este indispensabil ca planurile naționale de acțiune, contrar practicilor actuale din mai multe state membre, să fie elaborate cu implicarea semnificativă a administrațiilor locale și regionale, a organizațiilor societății civile și a partenerilor economici, pentru a garanta o mai bună implementare pe teren;

32.

consideră că este important ca planurile naționale de acțiune să acorde o atenție deosebită relației dintre sărăcia cauzată de creșterea prețurilor la energie și să asigure o protecție adecvată pentru persoanele amenințate cu sărăcia; consideră că îmbunătățirea eficienței energetice și sporirea sensibilizării în materie de energie reprezintă sarcini necesare și urgente;

33.

subliniază importanța ca statele membre să includă în PNAEE instrumentele financiare adecvate pentru economisirea energiei, în conformitate cu cerințele articolului 9 din Directiva 2006/32/CE; consideră că aceste instrumente financiare ar trebui concepute pentru a depăși obstacolele cunoscute din calea îmbunătățirii eficienței energetice, cum ar fi repartizarea costuri/beneficii dintre proprietar și chiriaș și perioada mai lungă de amortizare necesară pentru modernizarea proprietăților mai vechi, greu de modificat, pentru a respecta standardele contemporane de eficiență energetică;

34.

consideră că este necesar ca planurile naționale de acțiune să pună un accent deosebit pe modul în care guvernele intenționează să promoveze și să sprijine investițiile legate de eficiența energetică efectuate de IMM-uri; subliniază, astfel, că ar trebui să se țină seama în mod deosebit de aceste investiții în momentul conceperii planurilor naționale de acțiune;

35.

constată cu regret faptul că finanțarea acordată proiectelor din domeniul eficienței energetice este încă insuficientă în majoritatea statelor membre și nu reușește să țină seama în mod adecvat de diferențele regionale; invită statele membre și regiunile ca, atunci când implementează programele lor operaționale, să pună accentul pe măsuri inovatoare, pentru a elabora soluții rentabile în ceea ce privește eficiența energetică;

36.

subliniază nevoia ca, de acum înainte, măsurile respective să fie implementate în mod eficient, inclusiv prin dezvoltarea celor mai bune practici și a sinergiilor și prin organizarea schimburilor de informații și coordonarea actorilor dispersați și diverși din sectorul eficienței energetice;

37.

subliniază necesitatea existenței unor angajamente mai extinse și mai clare în cel de-al doilea set de planuri de acțiune din 2011 pentru a crea un mediu comercial favorabil și condiții investiționale previzibile pentru actorii de pe piață;

38.

subliniază faptul că sectorul privat, sprijinit de măsuri naționale, ar trebui să joace un rol principal în ceea ce privește investițiile în noi tehnologii energetice durabile și dezvoltarea acestora, luând în același timp măsuri inovatoare pentru a adopta o abordare care pune un accent mai mare pe eficiența energetică;

39.

subliniază rolul strategic al autorităților publice din UE, în special la nivel local și regional, în consolidarea punerii în aplicare a sprijinului instituțional necesar pentru inițiativele din domeniul eficienței energetice, așa cum se prevede în Directiva 2006/32/CE; recomandă consolidarea campaniilor ample de informare și educare, de exemplu prin folosirea unor etichete ușor de înțeles referitoare la eficiența energetică, precum și prin inițiative-pilot și campanii de formare legate de energie pe teritoriul administrat de acele autorități regionale și locale care și-au propus sporirea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor și schimbarea comportamentului acestora;

40.

invită statele membre să organizeze campanii de sensibilizare pe termen lung cu privire la eficiența energetică, care să se axeze atât pe eficiența în cazul clădirilor publice și private, cât și pe convingerea publicului de faptul că eficiența energetică poate să genereze economii reale;

41.

invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a primului set de planuri efectuate, pentru a face cunoscute motivele întârzierilor și pentru a lua măsuri ferme împotriva întârzierilor și omisiunilor viitoare;

42.

solicită Comisiei să analizeze, la nivelul UE și al statelor membre, coerența fiecărei politici sectoriale cu obiectivele de eficiență energetică și consideră că, în acest context, este absolut necesară o revizuire aprofundată a sistemelor comunitare de ajutor;

43.

invită Comisia să crească în mod semnificativ procentajul din fondurile structurale și din Fondul de Coeziune alocat îmbunătățirii eficienței energetice a locuințelor existente, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională (16) și să solicite statelor membre să beneficieze pe deplin de această opțiune;

44.

încurajează în mod deosebit statele membre și regiunile să recurgă la fondurile structurale pentru a crea rețele tematice pe teritoriul lor, în cadrul acțiunilor concertate prevăzute de programul de lucru „Energie inteligentă – Europa” pentru 2008, astfel încât să fie informate cu privire la practicile adoptate de alte regiuni din UE în ceea ce privește utilizarea eficientă a energiei și să facă schimb de cunoștințe și de experiență în acest domeniu;

45.

solicită Comisiei, pentru următoarea perioadă de planificare a fondurilor structurale, să sprijine obiectivele de eficiență energetică, să consolideze criteriile prioritare legate de acestea și să sprijine aplicarea unor măsuri și tehnologii concrete pentru reducerea consumului de energie și stimularea utilizării eficiente a acesteia, inclusiv prin promovarea parteneriatelor în cadrul unor proiecte precum renovarea clădirilor, modernizarea iluminatului stradal și a transportului ecologic, modernizarea instalațiilor de încălzire urbană și producerea de energie termică și electrică;

46.

invită Comisia să adopte măsurile necesare pentru dotarea statelor membre cu capacitatea instituțională necesară pregătirii și implementării unor planuri naționale de acțiune eficiente, inclusiv monitorizarea oficială și controlul oficial de calitate al măsurilor individuale, printre altele al celor care decurg din obligațiile legate de certificatele privind performanța energetică a clădirilor, precum și pentru sprijinirea programelor de educație publică și formare în domeniul eficienței energetice; invită Comisia să instituie o bază de date publică privind măsurile luate de statele membre în domeniul eficienței energetice și/sau privind elemente de mare importanță legate de aplicarea acestora;

47.

invită Comisia să instituie cerințe minime pentru un model armonizat, o metodologie și un proces de evaluare a PNAEE; observă că acest lucru va permite reducerea sarcinii administrative a statelor membre, va asigura o bază solidă pentru PNAEE și va facilita efectuarea de analize comparative; este de părere că modelul armonizat și metodologia menționată trebuie să prevadă capitole pe sectoare și trebuie să facă o distincție clară între politicile și acțiunile privind eficiența energetică adoptate anterior de statele membre, pe de o parte, și noile politici și acțiuni, pe de altă parte; evidențiază dispozițiile aplicabile din propunerea de directivă privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; subliniază faptul că s-ar asigura o mai bună calitate a punerii în aplicare în aval dacă Comisia ar controla și, în cazul în care ar fi necesar, ar respinge planurile naționale de acțiune în momentul propunerii acestora; solicită coordonarea planurilor naționale de acțiune și a rapoartelor instituite prin diverse instrumente legislative referitoare la obiectivele legate de schimbările climatice; invită Comisia să confrunte PNAEE cu alte planuri naționale de acțiune și rapoarte de acest gen, inclusiv cu cele transmise în contextul Protocolului de la Kyoto și cu documentele ce reprezintă cadrele strategice naționale de referință (CSNR) ale fondurilor structurale;

48.

invită Comisia să dezvolte principii comune referitoare la metodele de măsurare a economiilor de energie, ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității; observă că nevoia de cuantificare și de verificare a economiilor de energie rezultate în urma adoptării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice este de interes nu doar în ceea ce privește obiectivele Directivei 2006/32/CE, ci și pentru măsurarea atingerii obiectivului de îmbunătățire a eficienței energetice cu 20 % până în 2020 și a oricăror alte obiective viitoare legate de economia de energie;

49.

îndeamnă Comisia să garanteze că PNAEE au abordări clare și convergente și, în special, că cerințele Directivei 2002/91/CE și ale oricărei reformări a acesteia sunt integrate în întregime în PNAEE, astfel încât PNAEE să propună măsuri care să completeze cu adevărat îmbunătățirile din domeniul eficienței energetice solicitate deja în temeiul legislației naționale și comunitare existente;

50.

îndeamnă Comisia să insiste ca PNAEE să menționeze clar modul în care se dorește îndeplinirea obligației prevăzute în Directiva 2006/32/CE conform căreia sectorul public trebuie să joace un rol exemplar și să prezinte, dacă este cazul, o propunere de legislație comunitară care să garanteze sectorului public un rol principal în domeniul investițiilor în eficiență energetică;

51.

invită Comisia să analizeze posibile moduri de consolidare a procedurilor de achiziții publice printr-o serie de condiții în materie de eficiență energetică, cu precădere prin acordarea de prioritate produselor ecologice (verzi) în cadrul licitațiilor publice, inclusiv aplicarea obligatorie a standardelor de eficiență energetică și includerea obligatorie a costurilor energetice pe durata ciclului de viață la evaluarea investițiilor; subliniază că autoritățile publice de la toate nivelurile ar trebui să fie primele care să ofere un exemplu prin punerea în aplicare în cadrul procedurilor lor a achizițiilor publice ecologice;

52.

invită Comisia să analizeze resursele comunitare dedicate cercetării și dezvoltării pentru a spori resursele dedicate îmbunătățirii eficienței energetice în cadrul următoarei perspective financiare pe șapte ani;

53.

consideră că Comisia ar trebui să încurajeze statele membre care încă nu și-au adoptat planul național de acțiune pentru eficiență energetică să pună în aplicare deciziile care au fost luate în domeniu;

54.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.