[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 29.10.2009

COM(2009)598 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLEMENTUL EUROPEAN

privind funcționarea sistemului școlilor europene în 2008

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLEMENTUL EUROPEAN

privind funcționarea sistemului școlilor europene în 2008

INTRODUCERE

În 2008, Comisia, în strânsă colaborare cu Biroul Secretariatului General și cu președințiile finlandeză și suedeză[1], a depus eforturi considerabile în ceea ce privește măsurile necesare pentru continuarea procesului de reformă a sistemului școlilor europene (SSE), demarat în 2005 la inițiativa Comisiei și a Parlamentului European.

Obiectivul acestei reforme constă într-o mai mare eficacitate și o mai mare deschidere a sistemului. Este esențial ca personalul să beneficieze de un serviciu mai bun și, în același timp, să existe posibilitatea unei difuzări mai ample a programei europene ca element motor al creșterii gradului de conștiință europeană în rândul tinerilor și al promovării, în școlile Uniunii Europene, a valorilor diversității și deschiderii.

Prin urmare, Comisia a salutat încheierea cu succes, în aprilie 2009, a acestui proces ambițios. Nu numai că această reformă constituie o simplificare și o îmbunătățire a guvernanței școlilor europene (SE), dar, în viitor, cadrul astfel definit va permite tuturor copiilor ai căror părinți lucrează în instituțiile și în agențiile europene să fie școlarizați într-o instituție de învățământ a cărei programă să permită accesul la bacalaureatul european. Acesta este cazul câtorva elevi ai școlii din Parma, agreată din anul 2007, care vor fi înscriși la bacalaureatul european începând cu sesiunea din 2009. Comisia a invitat statele membre (SM) să disemineze pe scară largă programa și bacalaureatul european în cadrul propriilor școli naționale.

Pe teren, în așteptarea punerii în aplicare a reformei, în 2008 au persistat deficiențele sistemului actual. Comisia este în continuare foarte preocupată de problemele legate de suprapopularea SE din Bruxelles și de politica de înscrieri restrictivă care, din cauza suprapopulării, a trebuit menținută. Comisia își exprimă îngrijorarea și față de cazurile de nerespectare, de către unele state membre, a obligațiilor ce le revin în conformitate cu Convenția privind definirea statutului Școlilor Europene. Comisia a întreprins acțiuni ferme împotriva anumitor SM care nu și-au respectat obligațiile și și-a multiplicat contactele politice pentru a găsi soluții potrivite.

EVOLUțII IMPORTANTE ÎN 2008

Prezentarea situației generale din școlile europene

În 2008, sistemul cuprindea 21 649 de elevi școlarizați în 14 școli, situate în 7 țări[2].

Bruxelles

Sediul provizoriu de la Berkendael a continuat să primească tot mai mulți elevi în 2008, în așteptarea inaugurării sediului definitiv al celei de a patra școli, la Laeken. Belgia și-a reiterat angajamentul potrivit căruia școala din Laeken va fi total operațională în septembrie 2012. Până când clădirile acestui sediu vor fi date în folosință, autoritățile belgiene trebuie să asigure spațiul suplimentar de care au nevoie SE.

Din cauza suprapopulării, politica de înscriere a fost foarte restrictivă în ultimii ani, în special pentru elevii ai căror părinți nu fac parte din personalul comunitar. Comisia regretă faptul că această politică restrictivă trebuie menținută din cauza lipsei de infrastructură.

În ianuarie 2008, Consiliul superior (CS) al SE a acceptat în unanimitate să inițieze dialogul cu autoritățile belgiene cu privire la înființarea unei a cincea școli europene la Bruxelles. În iulie 2008, cabinetul primului ministru Leterme, cabinetul vicepreședintelui Kallas și secretarul general al școlilor europene (SGSE) au ajuns la un acord în ceea ce privește estimările privind numărul total al viitorilor elevi din Bruxelles. Potrivit cifrelor, pe termen mediu va fi necesară deschiderea unei a cincea școli.

Având în vedere că, din cauza discuțiilor prelungite privind capacitatea SE, negocierile cu statul belgian erau dificile, s-a convenit[3] asupra efectuării unui audit referitor la capacitatea SE din Bruxelles, care să permită evaluarea infrastructurilor necesare în funcție de viitoarele nevoi. În cadrul reuniunii sale din luna octombrie 2008, CS și-a dat acordul pentru lansarea unei proceduri de ofertare în vederea realizării acestui audit și împărțirea costurilor[4] prin intermediul unei convenții de cofinanțare.

Comisia a reamintit că acest audit este cu totul independent de nevoile de echipamente tranzitorii suplimentare în așteptarea deschiderii școlii de la Laeken, iar faptul că rezultatele auditului nu vor fi disponibile înainte de 2010 nu poate justifica nicio întârziere în furnizarea acestor echipamente.

Activitatea Autorității centrale pentru înscrieri din Bruxelles

În cadrul reuniunii CS din luna octombrie 2008, SGSE a prezentat un bilanț detaliat al politicii și campaniei de înscriere 2008-2009 și a concluzionat că Autoritatea centrală și-a dus la îndeplinire mandatul, prin înscrierea a 9 048 de elevi[5] în SE din Bruxelles. La începutul anului școlar 2008, la școala Bruxelles IV erau înscriși 438 de elevi[6]. De altfel, 200 de elevi au refuzat oferta de înscriere, perspectiva transferului la Laeken rămânând unul dintre motivele de refuz.

Politica de înscriere pentru anul școlar 2009-2010[7] a stabilit ca obiectiv prioritar o repartizare echilibrată a elevilor în cele patru școli europene. La cererea Comisiei, CS a aprobat, de asemenea, prezența unui reprezentant al viitorilor părinți în calitate de observator la reuniunea Autorității centrale pentru înscrieri în școlile din Bruxelles începând cu anul școlar 2009-2010.

Comisia și-a reiterat intenția de a dezvolta procedura de înscriere on-line. Pentru începutul de an școlar 2009, părinții au putut deja să depună cererile prin intermediul unui formular electronic.

Securitate

Depășirea capacităților nominale de primire în trei din cele patru SE din Bruxelles constituie un motiv de îngrijorare pentru Comisie, având în vedere impactul pe care această situație ar putea să îl aibă în materie de securitate, în special în caz de evacuare, atât pentru elevi, cât și pentru personalul din școli.

În cadrul reuniunilor consiliilor de administrație (CA) ale SE din Bruxelles care au avut loc în februarie 2008, Comisia și-a reiterat cererea de efectuare a unui exercițiu de evacuare în prezența pompierilor pentru a evalua securitatea clădirilor și numărul de elevi pentru care pot fi respectate condițiile de securitate. Aceste exerciții de evacuare au avut loc în SE din Bruxelles în cursul anului 2008. Serviciul de incendii și asistență medicală de urgență din Regiunea Bruxelles Capitale a formulat câteva recomandări, fără a preciza însă un număr maxim de elevi pentru care este garantată securitatea. Acesta a subliniat că, din cauza staționării autocarelor și a mașinilor în curtea interioară a SE din Bruxelles II-Woluwe, accesul serviciilor de stingere a incendiilor, blocat deja de persoanele evacuate, este dificil. Acest lucru a permis Comisiei să redeschidă negocierile privind parcarea pentru autobuze la SE Bruxelles II-Woluwe și să obțină semnarea, în ianuarie 2009, de către ministrul președinte al Région de Bruxelles Capitale, a permisului de urbanism care permite finalizarea unui dosar deschis în 2002. De altfel, auditul privind capacitatea SE va include și condițiile de securitate.

În 2008, Comisia a contribuit, de asemenea, în cadrul „Security business continuity plan”, la punerea în aplicare a orientărilor privind circuitele de comunicare între instituțiile comunitare și SE în caz de criză.

Luxemburg

La Luxemburg, cele două școli europene au continuat să coexiste în zona Kirchberg. Din păcate, școala europeană Luxemburg I nu a putut beneficia de noua sală de sport, care urma să fie dată în folosință în septembrie 2008, lucru care nu s-a întâmplat, ceea ce a afectat organizarea cursurilor. Sala ar trebui să fie disponibilă pentru deschiderea anului școlar 2009.

Autoritățile luxemburgheze au anunțat că în 2011 vor fi puse la dispoziție spațiile prevăzute pentru sediul permanent Luxemburg II[8], pentru care au fost lansate oficial lucrările la sfârșitul lunii martie 2009. Orice întârziere privind încheierea lucrărilor ar avea drept urmare accentuarea dificultăților actuale privind suprapopularea. Prin urmare, în următorii ani, politica de înscrieri a celor două SE ar trebui să devină și mai restrictivă față de elevii ai căror părinți nu fac parte din personalul comunitar.

Asociațiile de părinți continuă să militeze pentru o repartizare a elevilor mai degrabă în funcție de grupa de vârstă decât în funcție de secția lingvistică între Luxemburg I și Luxemburg II. Cu toate acestea, decizia luată de CS în octombrie 2003 rămâne în vigoare, lucrările fiind deja lansate. De altfel, autoritățile luxemburgheze au precizat, în cadrul reuniunii CS din aprilie 2009, că se opun oricărei modificări a structurii planificate.

Alte școli europene

Alicante

Școala europeană din Alicante a fost creată pentru copiii ai căror părinți lucrează la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI)[9]. Numărul elevilor ai căror părinți fac parte din personalul comunitar a crescut cu 2% față de 2007 și reprezintă aproape 42% din totalitatea elevilor. Această creștere a numărului de elevi se înregistrează în special la nivel de grădiniță și de ciclu primar.

Bergen

Numărul elevilor din SE din Bergen a rămas stabil în 2008 comparativ cu ultimii doi ani. În ceea ce privește infrastructura, Comisia a constatat cu regret, în cadrul reuniunilor consiliilor de administrație, că țara gazdă nu a efectuat încă lucrările de renovare și securizare a laboratoarelor de științe, necesară de mai mulți ani.

Culham

Numărul elevilor din această școală, care a sărbătorit, în 2008, 30 de ani de existență, a rămas stabil.

În urma deciziei CS din aprilie 2007 de a închide progresiv, în decursul a 7 ani începând din 2010, SE din Culham ca SE de tip I, CA a propus, în iunie 2008, un scenariu de închidere progresivă, care să țină cont atât de calitatea învățământului, cât și de interesele personalului SE.

CS din octombrie 2008 a mandatat SGSE să analizeze consecințele scenariului propus de CA, atât asupra personalului, cât și în ceea ce privește aspectele financiare. Această analiză a fost prezentată și aprobată în cadrul reuniunii CS din ianuarie 2009.

În paralel, autoritățile britanice lucrează la un proiect de integrare a școlii din Culham în programul național de „academii”, care sunt instituții de învățământ subvenționate de stat.

Frankfurt

În iulie 2008, Italia a informat SGSE că va înceta să verse contribuția specifică datorată ca urmare a aplicării acordului tripartit semnat în 2002 cu BCE și cu SE în vederea creării secției italiene. Ulterior, Italia a revenit asupra deciziei și, la începutul anului 2009, a prezentat o cerere de „regularizare” a secției italiene, copiii personalului de la BCE reprezentând mai puțin de 27% din elevi. Comisia a solicitat efectuarea unei analize aprofundate înaintea începerii discuțiilor privind acordul tripartit.

Karlsruhe

În 2008, numărul elevilor înscriși la SE a înregistrat o ușoară creștere, în special din cauza prezenței companiilor multinaționale în regiune. Elevii din categoria 2[10] reprezintă 29% din elevi, în timp ce, în continuare, copiii ai căror părinți lucrează în instituțiile europene nu reprezintă decât aproximativ 16% din numărul total al elevilor. SE primește sprijin financiar continuu și binevenit din partea autorităților orașului Karlsruhe și a landului Baden-Württemberg. În martie 2009 a fost inaugurată o nouă cantină.

Mol

În ianuarie 2008, CS a aprobat crearea, începând din septembrie 2008, a unei secții lingvistice anglofone la școala din Mol. În prezent, în această secție sunt înscriși 214 elevi[11]. Succesul acestei noi secții lingvistice a dus la o scădere a numărului de elevi înscriși în celelalte secții de limbă vehiculară[12]. Dacă se menține această evoluție, viabilitatea secțiilor de limbă franceză și germană va fi pusă sub semnul întrebării. Crearea unei secții lingvistice suplimentare nu a avut niciun efect asupra numărului de copii ai căror părinți lucrează în instituțiile europene înscriși în SE din Mol, acest număr rămânând neschimbat[13].

Munchen

Numărul elevilor înscriși la SE din Munchen este în continuă creștere, iar problema infrastructurilor devine tot mai sensibilă, amenajarea spațiilor provizorii suplimentare reducând temporar spațiile comune disponibile și blocând unele culoarele de trecere. Noile clădiri definitive în actuala locație vor fi disponibile cu 6 luni întârziere[14], însă autoritățile germane au oferit un răspuns eficace așteptărilor SE, propunând un sediu suplimentar adaptat la Perlach, în apropierea actualului sediu al SE, pentru a pune la dispoziție clădiri care să răspundă nevoilor suplimentare de școlarizare a elevilor.

Varese

La Varese, principala dificultate este în continuare infrastructura inadecvată. În ciuda cererilor repetate de suplimentare a bugetului adresate SGSE și vicepreședintelui Kallas începând din 2006 și în ciuda petiției semnate de 1200 de părinți, autoritățile italiene nu au dat curs acestei cereri. Mai mult, a fost redusă contribuția obișnuită pentru întreținerea clădirilor. Situația financiară a cantinei, gestionată în prezent de părinți, este bună.

Obligațiile țărilor gazdă

Punerea la dispoziție a infrastructurilor necesare

Belgia

În 2008, autoritățile belgiene au confirmat în mai multe rânduri că inaugurarea sediului definitiv al celei de a patra SE din Bruxelles va avea loc în 2012. De asemenea, acestea au informat SGSE că, în iulie 2008, Consiliul miniștrilor din Regatul Belgiei a adoptat bugetul necesar pentru realizarea lucrărilor și pentru executarea lucrărilor pregătitoare, în special de înlăturare a azbestului, în 2009. Cu toate acestea, este absolut necesar să se găsească spații provizorii încă din septembrie 2010; în caz contrar, o parte din cererile de înscriere ale copiilor ai căror părinți lucrează în instituții ar putea fi refuzate.

Italia

Clădirile SE din Varese sunt insuficiente și neadaptate nevoilor. În ciuda numeroaselor contacte oficiale inițiate de SGSE și de vicepreședintele Kallas în 2008 și a promisiunilor diverșilor responsabili italieni, guvernul italian nu a deblocat creditele necesare.

Germania (Frankfurt)

SE din Frankfurt, unde numărul elevilor este în continuă creștere, se confruntă în continuare cu lipsa acută de spațiu. În prezent, pare imposibil să se găsească pentru SE un sediu apropiat de viitoarea clădire a Băncii Centrale Europene (BCE), dar sunt în curs negocieri privind redimensionarea clădirilor existente pentru a răspunde necesităților de școlarizare a elevilor. Discuțiile cu autoritățile locale au fost dificile în 2008, însă în 2009 par să avanseze. Această chestiune rămâne o prioritate majoră în 2009.

Detașarea cadrelor didactice

Problema nedetașării de cadre didactice de către unele state membre s-a agravat în 2008. Deficitul de cadre didactice detașate era de 59 în anul școlar 2008-2009[15], ceea ce a provocat costuri suplimentare suportate din bugetul comunitar. De fapt, pentru a ocupa posturile vacante rezultate în urma numărului insuficient de detașări, cadrele didactice sunt recrutate la nivel local, ceea ce înseamnă, la nivel financiar, transferarea cheltuielilor cu personalul didactic de la bugetele naționale la bugetul Uniunii, care provine de la toate statele membre, inclusiv de la cele care își respectă deja obligațiile.

Procedura privind încălcarea dreptului comunitar

Începând din octombrie 2006, autoritățile belgiene refuză să recunoască obligația Belgiei de a suporta cheltuielile cu mobilierul și cu echipamentele SE situate pe teritoriul său și, în special, refuză să plătească facturile restante pentru mobilier și materialul didactic primite din partea mai multor SE din Bruxelles. Întrucât consideră că această atitudine contravine normelor de bază din Tratatul CE, Comisia a inițiat o procedură privind încălcarea dreptului comunitar, sesizând Curtea de Justiție în martie 2009. Acest lucru demonstrează fermitatea Comisiei față de nerespectarea, de către statele membre, a obligațiilor ce le revin.

BUGET șI FINANțE 2008

Pentru 2008, contribuția inițial alocată SE de autoritatea bugetară a UE se ridica la 144 de milioane EUR dintr-un buget total de 257,9 milioane EUR.

Pe baza veniturilor constatate, repartizarea cea mai recentă a diferitelor contribuții la bugetul total (în afara excedentului) era următoarea:

- bugetul UE: 56,4%;

- statele membre: 22,1%;

- OEB[16]: 6,3 % ;

- acorduri de finanțare achitate de întreprinderi care au semnat un acord cu SE pentru elevi din categoria a II-a: 5,7% ;

- taxa de înscriere pentru elevii din categoria a III-a (fără legătură cu instituțiile europene): 7,3 %;

- alte surse: 2,2%.

În ansamblul SE, costurile medii anuale per elev se ridică, pentru 2008, la aproximativ 11 700 EUR. Partea din buget alocată copiilor cu nevoi educaționale speciale (NES)[17] a crescut cu 24% în ultimii doi ani.

GUVERNANță șI REFORMă

În cadrul reuniunii care a avut loc în aprilie 2008 la Helsinki, CS a decis să fuzioneze diferitele grupuri de lucru create în 2007 în vederea unei abordări globale a reformei, și anume:

1) raționalizarea guvernanței globale a sistemului actual pentru a se asigura luarea deciziilor la nivelul potrivit;

2) asigurarea unei repartizări juste între toate SM a costurilor legate de funcționarea sistemului;

3) deschiderea sistemului pentru a introduce programa europeană și bacalaureatul european în școli care aparțin sistemelor naționale de învățământ acolo unde există agenții sau organisme ale UE (așa-numitele școli de tip II) sau în alte locuri, la inițiativa oricărui SM interesat (așa-numitele școli de tip III).

După patru ani de negocieri sensibile, CS din aprilie 2009 a adoptat, fără a fi nevoie de modificarea actualei convenții, un acord global privind elementele prezentate în continuare.

Autonomia SE și guvernanța locală

În cadrul reformei s-a ajuns la un acord politic privind autonomia sporită a SE: vor fi luate mai multe decizii la nivelul CA ale SE și la nivelul părinților care, beneficiind de un drept de vot din șase, vor avea un rol mai important în ceea ce privește luarea deciziilor. Această autonomie va fi totuși controlată. De fapt, aceasta se va integra în cadrul general stabilit de CS, care este transcris în foaia de parcurs anuală a fiecărei SE și care cuprinde obiectivele ce trebuie îndeplinite în ceea ce privește învățământul și gestiunea, precum și obligațiile privind responsabilitatea.

Guvernanța sistemului

La cererea Comisiei, reforma prevede o reechilibrare și o simplificare a procesului de decizie, cu o clarificare a responsabilității diferitelor organe[18]. Aceste elemente vor permite CS să se concentreze exclusiv pe deciziile politice, celelalte decizii fiind luate la nivelurile inferioare potrivite. Rolul de coordonare al SGSE este consolidat, acesta urmând a fi ajutat în mod explicit de președinți și de Comisie[19].

Obligațiile privind raportarea

Definirea responsabilităților, precum și obligația de a prezenta un raport fiecărui organ vor permite asigurarea coerenței în cadrul întregului sistem.

Împărțirea costurilor între statele membre

Împărțirea costurilor între SM prin detașarea cadrelor didactice a reprezentat un punct politic sensibil asociat procesului de reformă. Dezbaterile care au avut loc în timpul reuniunilor de lucru privind reforma din 2008 au fost dificile, entuziasmul SM fiind scăzut.

În cadrul reuniunii CS din aprilie 2009, s-a convenit asupra unui parametru indicativ echitabil, și anume proporționalitatea între procentajul de personal alocat de un SM și procentajul de elevi din cadrul SSE resortisanți ai aceluiași SM. În cazul în care nu sunt detașate suficiente cadre didactice, nu se va putea solicita o compensație financiară directă, toate SM opunându-se oficial unei astfel de posibilități. Cu toate acestea, pentru a facilita participarea tuturor SM în materie de detașare, CS a aprobat cadrul structural care permite cadrelor didactice care nu sunt vorbitori nativi să predea în una dintre limbile vehiculare ale sistemului[20] , cu condiția verificării stricte a competențelor lingvistice înainte de angajare.

În cazul în care nu sunt detașate suficiente cadre didactice, contribuția comunitară va continua să acopere cheltuielile care rezultă din recrutarea profesorilor. Acest efort comunitar va fi clar identificat și monitorizat în fiecare an. Comisia speră ca punerea în valoare a acestui transfer de sarcini va stimula SM să își respecte obligațiile.

Deschiderea sistemului și reforma bacalaureatului

Acreditarea și finanțarea școlilor acreditate

CS a adoptat principiul deschiderii SSE, cu posibilitatea de a crea școli acreditate de către CS. Școlile de tip II și III sunt școli naționale acreditate care dispun de o programă europeană de studii și oferă bacalaureatul european, respectând criterii pedagogice stricte. Acestea sunt diferite de cele 14 SE de tip I. Școlile de tip II sunt situate în apropierea instituțiilor europene ale UE sau a agențiilor la care pot fi înscriși copiii personalului, ceea ce, în principiu, nu este cazul pentru școlile de tip III.

De asemenea, CS a aprobat includerea, în convenția de acreditare, a unui nou articol privind contribuția Uniunii Europene la finanțarea școlilor de tip II în funcție de numărul copiilor personalului instituțiilor și agențiilor europene înscriși în respectiva școală. Această contribuție va avea la bază criterii simple, echitabile și cunoscute dinainte și va ține seama de diferențele existente între SM în materie de costuri naționale de referință.

Datorită eforturilor depuse de anumite SM în vederea anticipării acestui proces de deschidere, șase școli au fost deja sau sunt pe punctul de a fi acreditate[21]:

Bacalaureatul european

Una dintre condițiile necesare deschiderii sistemului este reformarea bacalaureatului european în vederea garantării calității acestuia, a asigurării recunoașterii în cadrul UE și a consolidării accesului la studii superioare, valoare deja recunoscută într-un cadru mai general.

În aprilie 2008, CS din Helsinki a aprobat amendamentele prin care școlile acreditate de CS sunt incluse în acordul din 1984 privind bacalaureatul european. Școala din Parma beneficiază de un acord provizoriu, care va fi pus în aplicare pentru bacalaureatul din iunie 2009.

La cererea CS, Universitatea din Cambridge a efectuat o evaluare externă a bacalaureatului european, iar raportul final a fost prezentat în aprilie 2009. CS a înființat un grup de lucru însărcinat cu pregătirea reformei privind bacalaureatul, care și-a început activitatea în 2009.

COMUNICARE, DIALOG șI INFORMARE

În 2008, Comisia a continuat să pună accentul pe informarea și comunicarea cu diverșii parteneri interesați ai SE. Serviciile Comisiei au avut reuniuni periodice cu asociațiile de părinți și cu comitetul local al personalului din Bruxelles pentru a asigura un dialog clar și direct.

Informarea personalului este asigurată în special prin intermediul intranetului. În săptămânalul „Commission en Direct”, distribuit în cadrul Comisiei, au fost publicate mai multe articole prin care personalul era informat cu privire la evoluția reformei sistemului școlilor europene.

Vicepreședintele Kallas a intervenit de mai multe ori pe lângă autoritățile naționale competente pentru a accelera soluționarea problemelor legate de SE. Acesta a avut întâlniri periodice cu personalul Comisiei pentru a oferi un răspuns preocupărilor legate de SE.

În cadrul întâlnirilor cu diferiți șefi de stat, precum și cu reprezentanții personalului, Președintele José Manuel Barroso a abordat subiectul SE, în special problemele legate de suprapopularea SE din Bruxelles.

În 2008, Parlamentul European s-a arătat mai interesat de problema SE: vicepreședintele Kallas a avut ocazia să răspundă la întrebări privind reforma, bacalaureatul european, finanțarea SE, cursurile de religie, integrarea SSE în activitățile rețelei Eurydice, precum și integrarea copiilor cu NES[22].

ACțIUNI PENTRU COPIII CU NEVOI EDUCAțIONALE SPECIFICE (NES)

SE au continuat să facă eforturi în ceea ce privește integrarea copiilor cu NES pentru a permite acestora să se integreze într-o SE și să beneficieze de un program de studii adaptat, dacă este nevoie.

Comisia susține pe deplin integrarea copiilor cu NES, punând la dispoziție mijloacele necesare, inclusiv cele financiare. În perioada 2004-2008, bugetul și numărul copiilor cu NES care au reușit la examenul de bacalaureat a crescut cu mai mult de 50%[23]. În septembrie 2008, 49 de elevi cu NES s-au înscris pentru a se prezenta la probele de bacalaureat european în iunie 2009.

„L'Intergroupe Handicapés” din cadrul Parlamentului European a aprobat o rezervă bugetară de 200 000 EUR pentru SE în vederea promovării învățământului pentru elevii cu NES. Acest lucru a permis CS să lanseze o evaluare externă a programului NES aflat în vigoare pentru a identifica noi posibilități de îmbunătățire.

ACTIVITATEA PREșEDINțIILOR șCOLILOR EUROPENE ÎN 2008: FINLANDA șI SUEDIA

Președinția finlandeză pentru anul școlar 2007-2008 a coincis cu o fază importantă a procesului de reformă a SE, care constă în elaborarea dispozițiilor necesare concretizării reformei.

În august 2008, președinția suedeză a urmat președinției finlandeze a SE. Președinția suedeză pentru anul școlar 2008-2009 a fost marcată de finalizarea procesului de reformă a sistemului, început în 2005.

VIITORUL SISTEMULUI

În general, procesul de reformă a implicat un drum lung și complex, având în vedere faptul că este întotdeauna dificil ca un sistem să se reformeze singur. Cu toate acestea, hotărârea Comisiei, a președințiilor care s-au succedat și a secretarului general au permis depășirea dificultăților și menținerea obiectivelor fundamentale ale acestei reforme.

Reforma sistemului a făcut obiectul unui acord global în cadrul CS din aprilie 2009, la cererea Parlamentului European și a Comisiei. Acest acord a fost prezentat miniștrilor educației, reuniți în Consiliu la 12 mai 2009.

Este rândul Sloveniei, care va asigura președinția 2009-2010 a SE, să pună în aplicare reforma: acest proces ar trebui să se finalizeze în septembrie 2009, în ceea ce privește aspectele care nu necesită modificări normative, și în septembrie 2010 în ceea ce privește aspectele care necesită astfel de modificări.

[1] Președinția sistemului Școlilor Europene nu corespunde rotației președințiilor Consiliului European.

[2] O creștere cu 2,98 % față de 2007.

[3] În cadrul reuniunii dintre cabinetul Leterme și cabinetul Kallas în mai 2008.

[4] Între Comisie, biroul SGSE și Régie des Bâtiments.

[5] Adică 42% din elevii SSE.

[6] Aproape jumătate din capacitatea maximă a sediului provizoriu de la Berkendael.

[7] Adoptată de CS în octombrie 2008.

[8] La Bertrange/Mamer.

[9] În 2008, aproape 80% din copiii de vârstă școlară ai căror părinți lucrau la OAPI erau școlarizați în cadrul SE.

[10] Copii ai căror părinți lucrează în întreprinderi contractante.

[11] Această cifră reprezintă 29,8% din numărul total de elevi înscriși la SE.

[12] Mai puțin de 23% în secția de limbă germană și mai puțin de 47% în secția de limbă franceză.

[13] 148, adică 20,3% din cei 718 de elevi ai căror părinți lucrează în instituții.

[14] Inaugurarea este prevăzută în ianuarie 2010.

[15] Numărul acestora era de 39 în 2007-2008.

[16] Contribuția Oficiului European pentru Brevete (OEB) privește SE din Munchen.

[17] Copiii cu nevoi educaționale speciale (NES) sunt copii cu tulburări de învățare cauzate de un handicap fizic, mental sau de comportament.

[18] Va crește puterea de decizie a comitetului pentru buget în ceea ce privește chestiunile bugetare și financiare; comitetul pedagogic mixt, unic de acum înainte, va avea putere de decizie în ceea ce privește majoritatea aspectelor pedagogice. Părinții, Comitetul personalului și Comisia vor avea fiecare un drept de vot.

[19] În cadrul Troicăi.

[20] Engleza, franceza sau germana.

[21] Școala din Dunshaughlin (IR), situată în apropierea Oficiului Alimentar și Veterinar din Grange;

Școala din Heraklion (GR), situată în apropierea Agenției pentru Securitatea Rețelei Europene și de Informare;

Școala din Parma (IT), situată în apropierea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară;

Școala din Helsinki (FI), situată în apropierea Agenției Europene pentru Produse Chimice;

Școala din Strasbourg (FR), situată în apropierea Parlamentului European;

Școala din Manosque (FR), situată în apropierea Centrului de cercetare ITER de la Cadarache.

Independent de prezența unei instituții sau a unei agenții europene, se pregătește un proiect de școală acreditată de tip III la Haga (NL).

[22] Copiii cu nevoi educaționale speciale (NES) sunt copii cu tulburări de învățare legate de un handicap fizic, mental sau de comportament.

[23] Numărul elevilor cu contract SEN a crescut de la 274 în anul școlar 2004-2005, la 411 în anul școlar 2007-2008.