[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 22.10.2009

COM(2009) 544 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Program de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative în UE Planuri de reducere sectorială și acțiuni pentru 2009

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Rezultatele măsurării de bază a UE și prezentare generală a planurilor de reducere sectorială 3

3. Atingerea obiectivului de reducere pentru legislația UE 7

3.1. Rezultate obținute deja - Măsuri adoptate 8

3.2. Rezultate obținute deja - Măsuri propuse 10

3.3. Rezultate preconizate - Măsuri în curs de pregătire 12

4. Evoluția la nivel național 12

5. Recomandare privind domeniul de aplicare al programului de acțiune 13

6. Concluzii 13

Program de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative în UE Planuri de reducere sectorială și acțiuni pentru 2009

1. INTRODUCERE

În ianuarie 2007, Comisia a prezentat un program de acțiune ambițios[1] pentru a elimina sarcina administrativă inutilă pentru mediul de afaceri din UE. Consiliul European a aprobat programul în martie 2007[2] și a fost de acord ca sarcina administrativă care decurge din legislația UE, inclusiv măsurile naționale de punere în aplicare sau de transpunere a acestei legislații, să fie reduse cu 25 % în 2012. De asemenea, Consiliul European le-a invitat pe statele membre „să stabilească obiective naționale comparabile în ceea ce privește ambiția”.

Programul de acțiune reprezintă o parte esențială din programul global pentru o mai bună legiferare, prezentat de Comisie - intervenind acolo unde este necesar, implicând în totalitate părțile interesate și menținând sarcina asupra autorităților publice, a mediului de afaceri și a cetățenilor la un nivel minim necesar pentru a atinge scopuri societale. Promovarea competitivității, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă este profund înrădăcinată în strategia Comisiei[3]. Reducerea costurilor de reglementare impuse întreprinderilor este, de asemenea, în acord cu Small Business Act și cu principiul său „a gândi mai întâi la scară mică”. Importanța reducerii sarcinii administrative inutile a crescut o dată cu criza economică deoarece întreprinderile mici și cele mijlocii au nevoie în mod special de ajutor rapid. În plus, aceasta reprezintă o completare importantă a sprijinului bugetar direct, într-un moment în care capacitatea de intervenție financiară a Uniunii și a statelor membre descrește în mod semnificativ. Din toate aceste motive, reducerea sarcinii administrative a fost identificată ca unul din principalele domenii de acțiune ale planului european de redresare economică.

La începutul anului 2009, Comisia s-a angajat să prezinte planuri de reducere sectorială pentru toate cele 13 domenii prioritare și să pregătească măsuri suplimentare pentru a reduce sarcina administrativă înainte de a i se termina mandatul[4], în scopul de a face tot ceea ce este de competența sa pentru a atinge obiectivul de 25 % în 2012. Ambele aspecte sunt acoperite în prezenta comunicare care oferă o prezentare generală a realizărilor obținute până în prezent, a lecțiilor care au fost învățate și a eforturilor care urmează să fie depuse.

2. REZULTATELE MăSURăRII DE BAZă A UE șI PREZENTARE GENERALă A PLANURILOR DE REDUCERE SECTORIALă

Cu aprobarea Consiliului European și cu sprijinul Parlamentului European, Comisia a lansat o evaluare a sarcinii administrative[5] cu care se confruntă întreprinderile pentru a îndeplini obligațiile legale ale UE pentru a furniza informații cu privire la produsele sau activitățile lor, fie autorităților publice, fie părților private[6]. Această măsurare de bază a UE se referă la sarcina care decurge din legislația UE și din măsurile naționale care o pun în aplicare sau care o transpun . Aceasta utilizează modelul de cost standard al UE care se bazează pe experiențele specifice ale statelor membre. Rezultatele calitative și cantitative ale acestui exercițiu au fost un punct de plecare valoros pentru stabilirea priorităților privind reducerile și pentru elaborarea propunerilor din acest domeniu.

S-a finalizat măsurarea de bază a UE pentru cele 72 de acte la care se referă programul de acțiune și cele 13 domenii prioritare ale sale[7]. Se estimează că sarcina administrativă globală impusă de aceste acte la începutul legislaturii (2005) este de aproximativ 123,8 miliarde de EUR[8].

Exercițiul a identificat, în total, 486 de obligații de informare ale UE[9] și peste 10 000 de obligații naționale care transpun sau pun în aplicare aceste obligații ale UE. Peste 700 de obligații naționale depășesc cerințele juridice ale UE. S-a estimat sarcina pe care o reprezintă pentru întreprinderi respectarea fiecărei obligații de informare, ținând cont de faptul că, în multe cazuri, întreprinderile ar realiza sarcinile cerute chiar în absența obligațiilor legale (costuri „business as usual”).

Tabelul 1 indică sarcina administrativă estimată pentru fiecare domeniu prioritar, precum și cifrele de reducere sectorială. Aceste cifre reprezintă suma potențialului de reducere a măsurilor adoptate, propuse și, în unele cazuri, în curs de pregătire. Ele indică, în mod clar, stadiul efortului de reducere și arată că anumite sectoare au depășit, în mod semnificativ, obiectivul de 25 %. Planurile de reducere sectorială prezentate în anexa C arată, în mod concret, de ce programul este important și cine și cum este ajutat.

Principalele constatări ale măsurării de bază a UE și studiile complementare realizate pentru Comisie arată că[10]:

- O proporție foarte mare a sarcinii administrative rezultă dintr-un număr limitat de obligații de informare în două domenii politice (dreptul fiscal și dreptul societăților comerciale reprezintă mai mult de 80 % din sarcina totală măsurată – o consecință logică a nivelului de armonizare europeană atins în aceste domenii și a numărului mare de societăți afectate de aceste legislații[11]; cele mai importante zece obligații de informare reprezintă în total mai mult de 77 % din sarcina totală de origine comunitară). Acest lucru confirmă că decizia de a se concentra asupra eforturilor de măsurare și de reducere a unui număr limitat de acte în domenii prioritare esențiale a fost potrivită.

Tabelul 1 – Sarcină și reducere (72 de acte juridice în domeniul de aplicare)

Domeniu prioritar | Sarcină administrativă în €) | Cifră de reducere sectorială (în €) | Reducere ca % din sarcină |

Agricultură/subvenții agricole[12] | 5 289 700 000 | -1 891 400 000 | -36 % |

Conturi anuale/dreptul societăților comerciale | 14 589 100 000 | -8 274 500 000 | -57 % |

Politica de coeziune | 929 100 000 | -222 600 000 | -24 % |

Mediu | 1 180 600 000 | -242 100 000 | -21 % |

Servicii financiare | 939 600 000 | -141 600 000 | -15 % |

Pescuit | 73 900 000 | -33 400 000 | -45 % |

Siguranța alimentară | 4 073 300 000 | -1 281 800 000 | -31 % |

Legislația farmaceutică | 943 500 000 | -154 600 000 | -16 % |

Achiziții publice | 216 300 000 | -60 100 000 | -28 % |

Statistici | 779 500 000 | -328 100 000 | -42 % |

Impozitare/Vămuire | 87 005 300 000 | -26 334 200 000 | -30 % |

Transport | 3 861 700 000 | -748 200 000 | -19 % |

Mediu de lucru/relații de muncă | 3 879 200 000 | -659 600 000 | -17 % |

Total | 123 760 800 000 | -40 372 200 000 | -33 % |

- În general, obligațiile de informare impun o sarcină proporțional mai mare asupra întreprinderilor mici și a celor mijlocii. Din cauza mărimii lor, adesea IMM-urile nu au acces la cele mai avansate și eficiente tehnologii ale informației și comunicațiilor. Ele nu pot avea nici personal intern cu cunoștințe specializate privind toate aspectele de reglementare, ceea ce le obligă să depindă mai mult de furnizori de servicii uneori scumpi. Prin urmare, ar trebui să se acorde atenție specială reducerii sarcinii asupra IMM-urilor. Principiul „a gândi mai întâi la scară mică” trebuie aplicat în mod sistematic atunci când se concep obligații de informare.

- Gradul în care întreprinderile consideră o obligație de informare ca fiind iritantă (factor de iritare) este, foarte des, necorelat cu sarcina administrativă impusă[13] . Aceasta justifică decizia de a include și acte care sunt mai mult iritante decât împovărătoare. Într-adevăr, a ține cont de percepții este o condiție prealabilă esențială pentru a garanta implicarea pe termen mai lung a părților interesate.

- Se estimează că 32 % din sarcina administrativă de origine comunitară este rezultatul deciziei unor state membre de a depăși ceea ce se cere prin legislația UE (suprareglmentare) și a ineficienței din procedurile lor administrative. În sens larg, acest lucru tinde să confirme evaluarea anterioară a originii sarcinii administrative[14] și este motivul pentru care a fost posibilă eliminarea sarcinii administrative fără să se pericliteze obiectivele legislației, ceea ce ar trebui să rămână o cerință până la sfârșitul programului. Diferențele semnificative referitoare la sarcina impusă de măsurile naționale de aplicare a legislației UE indică faptul că schimbul de cele mai bune practici ar reduce mult nivelul sarcinii administrative în multe state membre.

3. ATINGEREA OBIECTIVULUI DE REDUCERE PENTRU LEGISLAțIA UE

Deși reducerea sarcinii administrative nu a început în 2005[15], mandatul prezentei Comisii a prevăzut luarea de măsuri importante pentru a atinge obiectivul UE de 25 %, stabilit în martie 2007. Comisia a identificat deja reduceri posibile ale sarcinii care depășesc cu mult obiectivul respectiv. Măsurile de reducere puse în aplicare sau propuse de Comisie și adoptate deja ar putea realiza o reducere de 7,6 miliarde de EUR. Măsurile propuse de Comisie și în așteptarea adoptării ar putea adăuga 30,7 miliarde de EUR la această sumă. Lucrările de pregătire privind o nouă reducere ar putea duce la prezentarea a 31 de măsuri suplimentare care duc la realizarea unei noi reduceri de cel puțin 2,1 miliarde de EUR. În total, aceasta ar putea reprezenta o reducere de 40,4 miliarde de EUR din 123,8 miliarde de EUR, și anume -33 % din sarcina totală de origine comunitară estimată.

În scopul de a indica în mod clar ceea ce s-a realizat până în prezent, comunicarea face diferența între măsurile de reducere care sunt adoptate (de exemplu, adoptarea de acte juridice de către Parlamentul European și Consiliu sau adoptarea de acte executive de către Comisie); care sunt propuse (de exemplu, propuneri legislative înaintate Parlamentului European și Consiliului); și care sunt în curs de pregătire [16].

Unele măsuri de reducere se adresează exclusiv nivelului comunitar, în timp ce altele necesită acțiunea comună a UE și a statelor membre. În cazurile în care măsura de reducere se adresează în principal statelor membre, rolul Comisiei este de a facilita aceste schimbări.

Tabelul 2 - Evoluția lucrărilor/Planuri de reducere sectorială (72 de acte juridice în domeniul de aplicare)

Domeniu prioritar | Măsuri adoptate | Măsuri propuse | Măsuri în curs de pregătire |

Conturi anuale/dreptul societăților comerciale | 5 | -1 362 900 000 | -9% | 2 | -6 911 600 000 | -47% | 2 | 0 | 0% |

Politica de coeziune | 4 | -117 600 000 | -13% | 1 | -50 000 000 | -5% | 1 | -55 000 000 | -6% |

Mediu | 1 | -3 600 000 | -0.3% | 5 | -238 500 000 | -20% | 4 | 0 | 0% |

Servicii financiare | 5 | -142 500 000 | -15% | 1 | 900 000 | 0.1% | 1 | 0 | 0% |

Pescuit | 1 | -19 000 000 | -26% | 2 | -14 400 000 | -19% | 0 | 0 | 0% |

Siguranța alimentelor | 5 | -24 600 000 | -0.6% | 1 | 103 800 000 | 3% | 2 | -1 361 000 000 | -33% |

Legislația farmaceutică | 2 | -40 100 000 | -4% | 1 | -61 000 000 | -6% | 2 | -53 500 000 | -6% |

Achiziții publice | 1 | -12 500 000 | -6% | 0 | 0 | 0% | 2 | -47 600 000 | -22% |

Statistici | 7 | -328 100 000 | -42% | 0 | 0 | 0% | 6 | 0 | 0% |

Impozitare/Vămuire | 4 | -3 133 100 000 | -4% | 2 | -23 201 100 000 | -27% | 3 | 0 | 0% |

Transport | 4 | -403 800 000 | -10% | 3 | -344 400 000 | -9% | 1 | 0 | 0% |

Mediu de lucru[17] | 2 | -92 600 000 | -2% | 0 | 0 | 0% | 6 | -567 000 000 | -15% |

TOTAL | 48 | -7 571 800 000 | -6% | 18 | -30 716 300 000 | -25% | 31 | -2 084 100 000 | -2% |

3.1. Rezultate obținute deja - Măsuri adoptate

De la începutul legislaturii, s-au luat măsuri importante pentru a reduce sarcina în toate domeniile prioritare. Până în prezent, Parlamentul și Consiliul au adoptat 33 de propuneri legislative prezentate de către Comisie, care reprezintă o reducere estimată de 5,7 miliarde de EUR. În paralel, Comisia a pus în aplicare 15 măsuri (de exemplu, acte executive, documente de orientare și instrumente informatice) care ar putea realiza o reducere de 1,9 miliarde de EUR. Unele din aceste măsuri au fost prezentate în cadrul pachetelor din 2007 și 2008 de măsuri tehnice menite să aducă beneficii imediate și semnificative sau să reducă iritarea (așa numitele „acțiuni de proceduri accelerate”). Comisia regretă ritmul lent în care Parlamentul European și Consiliul adoptă unele din aceste măsuri[18].

Măsuri de reducere cu efect imediat În scopul de a produce statistici de comerț (Intrastat), întreprinderile trebuie să își declare importurile și exporturile de bunuri în interiorul Uniunii. Prin creșterea limitei sub care întreprinderile nu sunt obligate să depună declarație, se estimează că numărul de întreprinderi care depun declarații s-a redus la jumătate din 2004 (de la 720 000 la aproximativ 350 000). IMM-urile sunt principalele beneficiare. |

S-a acordat o atenție specială abordării domeniilor care impun o parte importantă a sarcinii administrative, precum legislația legată de TVA și dreptul societăților comerciale. De asemenea, s-au făcut eforturi speciale, concentrate asupra posibilității de a permite întreprinderilor să utilizeze la maximum potențialul de reducere a costurilor al noilor tehnologii și al soluțiilor de e-Guvernare și asupra micșorării sarcinii asupra IMM-urilor. Exemple de măsuri adoptate deja cuprind:

- Formalitățile pentru agricultorii care beneficiază de „schema de plată unică” și de alte sisteme de sprijin, precum plățile pentru culturile energetice și grâul dur au fost simplificate. În trecut, agricultorii trebuiau să lase o parte din pământ neutilizată („scoaterea terenurilor din circuitul agricol”) pentru a fi eligibili pentru sprijin. De la eliminarea acestei cerințe, agricultorii nu mai sunt obligați să depună declarație cu privire la terenurile pe care vor să le scoată din circuitul agricol și să verifice dacă suprafața lor corespunde procentajului fixat prin legislația comunitară. Aceasta se referă la peste 12 milioane de cereri pe an.

- Datorită unei mai bune „Îndrumări asupra evaluării riscului [19]” și a campaniei europene a Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă , mai multe societăți, în special cele mai mici, ar trebui să fie capabile să realizeze evaluări ale riscului cerute de lege într-un mod mai simplu și mai rapid, cu economii estimate la 92,5 milioane de EUR pe an la nivelul UE.

- Codul Vamal Modernizat[20] va introduce un mediu vamal în întregime electronic și va accelera regimul vamal. Ținând cont de costul depunerii a peste 170 de milioane de declarații vamale anual, potențialul de reducere este imens (aproximativ 2,4 miliarde de EUR pe an).

Reducerea sarcinii administrative: un proces dinamic Tahografele sunt utilizate pentru a înregistra perioadele de șofat și de repaus ale șoferilor de camioane. În cazurile în care tahografele analogice impun multe operațiuni manuale, cele digitale reduc timpul mediu necesar pentru a înregistra informațiile. UE a decis că tahografele digitale ar trebui să fie regula pentru companiile de transport (Regulamentul 561/2006). Această schimbare reduce sarcina administrativă în medie cu 37 EUR pe an, pe șofer. Ținând cont de faptul că 74 % din șoferi utilizează încă tahografe analogice, măsura va aduce, în cele din urmă, economii de până la 286 de milioane EUR pe an. Cu toate acestea, accidental, acest regulament are drept rezultat unele incoerențe în ceea ce privește perioadele de lucru și de repaus pentru șoferii neprofesioniști, ceea ce reprezintă o sarcină mai mare pentru întreprinderile artizanale decât pentru agricultori. În iulie 2009, Comisia a prezentat un proiect de măsură de executare care conține 12 modalități concrete de a simplifica utilizarea tahografelor digitale. Timpul petrecut de fiecare șofer ar trebui redus, în medie, cu 10 %. Deoarece sunt vizați 6 milioane de șoferi, iar costul mediu al unei zile lucrătoare este de 147 EUR, economiile ar putea ajunge la 234 milioane EUR pe an. În cele din urmă, în cadrul revizuirii prevăzute pentru Regulamentul 3821/1985, Comisia va elimina incoerențele menționate anterior și va prevedea scutiri atât de normele comunitare de 100 de km pentru perioadele de șofat și de repaus, cât și de obligația de a utiliza un tahograf pentru o distanță de până la 100 km. Acest lucru ar permite o reducere substanțială a sarcinii administrative atât pentru agricultori, cât și pentru artizani, în calitatea lor de șoferi neprofesioniști, continuând, în același timp, să garanteze în totalitate un nivel ridicat de protecție socială al șoferilor și siguranța pe drumuri. |

De asemenea, merită să se remarce faptul că „noul cadru legislativ pentru comercializarea produselor”, care intră în vigoare în 2010, va diminua costurile care decurg din legislația națională[21]. Acest nou cadru prevede, în special, extinderea principiului de recunoaștere reciprocă la sectoare care se încadrează în cadrul abordării nearmonizate. Aceasta va reprezenta reduceri importante ale sarcinii pentru întreprinderi.

3.2. Rezultate obținute deja - Măsuri propuse

În plus față de măsurile deja adoptate, Comisia a elaborat 18 măsuri care sunt încă în așteptarea adoptării. Potențialul de reducere al acestor măsuri propuse este estimat la 30,7 miliarde de EUR[22].

S-au depus eforturi speciale privind legislația la care se referă programul de acțiune. Două din propunerile prezentate deja în 2009 sunt deosebit de importante: ele se referă la normele privind facturarea, fixate prin legislația legată de TVA (a se vedea rubrica privind facturarea electronică) și domeniul de aplicare al directivelor contabile ale UE (scutirea microîntreprinderilor de normele contabile ale UE).

Alte măsuri orizontale și sectoriale propuse de Comisie înainte de 2009 și în așteptarea adoptării de către legiuitorul comunitar cuprind norme noi care ar facilita considerabil raportarea legată de farmacovigilență[23]. Societățile farmaceutice ar trebui să prezinte doar „un dosar permanent de sistem de farmacovigilență” simplificat pentru obținerea autorizației de introducere pe piață, cu condiția ca un dosar detaliat să fie menținut la fața locului. Raportarea privind reacțiile adverse ar fi simplificată, având drept rezultat pregătirea de rapoarte periodice actualizate legate de siguranță mai puține și mai relevante de către firme care sunt titulare ale autorizației de introducere pe piață. Resursele care sunt consacrate în prezent obligațiilor de raportare ar fi folosite mai bine pentru analizarea datelor referitoare la efectele măsurabile ale medicamentelor, pentru medicamente mai sigure.

În cea de-a treia revizuire strategică a programului privind o mai bună legiferare din 28 ianuarie 2009, Comisia s-a angajat să prezinte măsuri suplimentare pentru a reduce sarcina administrativă înainte de a i se termina mandatul . De atunci, Comisia a propus sau pus în aplicare 7 măsuri de reducere, iar alte 7 ar trebui să fie propuse înainte de sfârșitul anului[24].

Propuneri cu potențial foarte ridicat În ianuarie 2009, Comisia a propus susținerea facturării electronice, și anume eliminarea obstacolelor din calea facturării electronice a societăților. Normele actuale privind facturile din Directiva TVA le permit statelor membre să impună cerințe suplimentare asupra facturilor pentru a le face compatibile cu TVA. Aceste cerințe suplimentare și lipsa armonizării, în această privință, între statele membre împiedică societățile să utilizeze în totalitate practicile de economisire a costurilor societății, cum ar fi facturarea electronică. Având în vedere faptul că, anual, sunt eliberate în Europa 17 miliarde de facturi cu TVA, trecerea la un sistem de facturare în totalitate electronic ar duce la o economie semnificativă de timp și bani pentru mai mult de 22 de milioane de întreprinderi impozabile. Potențialul maxim de reducere pe termen mediu este estimat la 18,4 miliarde de EUR în cazul în care toate întreprinderile și-ar trimite toate facturile electronic. Aceasta este de departe cea mai mare reducere propusă de Comisie. Prin urmare, este vitală adoptarea rapidă de către Consiliu a tratamentului egal referitor la facturile de hârtie și cele electronice. |

De asemenea, Comisia a propus o simplificare importantă a procedurilor de autorizare pentru produsele biocide, cu o reducere estimativă a sarcinii administrative de 140 milioane EUR pe an[25]. Încheierea fazei pilot a Pan-European Public eProcurement On-Line (PEPPOL) va reprezenta un progres major către obiectivul de a permite oricărei societăți să comunice electronic cu orice instituție guvernamentală europeană în timpul întregii proceduri de achiziție.

În plus, Comisia examinează posibilitatea de a prezenta, înainte de sfârșitul anului, o propunere pe baza „premiului UE pentru cea mai bună idee de reducere a formalităților administrative” din mai 2009[26], care recomandă scutirea întreprinderilor artizanale de obligația de a utiliza un tahograf atunci când furnizează servicii într-o distanță rezonabilă[27].

Totuși, măsurile de reducere care nu fac obiectul domeniului de aplicare al programului de acțiune au fost, de asemenea, continuate. De exemplu, propunerea referitoare la directiva privind prospectele[28] ar elimina duplicarea sarcinilor instituite asupra emitenților cu valori mobiliare cotate la bursă. În mod similar, noi măsuri din sectorul farmaceutic ar elimina, de asemenea, obligațiile inutile privind substanțele utilizate ca și diluant sau vehicul pentru un medicament (excipienți) și ar lărgi utilizarea „recunoașterii reciproce automate” din domeniul autorizațiilor de introducere pe piață.

3.3. Rezultate preconizate - Măsuri în curs de pregătire

Noi măsuri de reducere sunt în curs de pregătire în aproape toate domeniile prioritare. Aceste măsuri se concentrează în special asupra eliminării factorilor iritanți pentru a garanta că întreprinderile resimt reducerea sarcinii. Sincronizarea lucrărilor de pregătire ține cont de faptul că măsurile trebuie să fie adoptate până în 2012[29].

Aceasta ar putea avea drept rezultat 31 de măsuri suplimentare și se referă, inter alia , la următoarele domenii:

- adaptarea, în continuare, a normelor contabile și de audit ale UE la necesitățile IMM-urilor și ale părților interesate din cadrul acestora, de exemplu, simplificând, dacă este posibil, cerințele pentru structura bilanțului contabil și contul de profit și de pierderi, precum și reducând cerințele referitoare la comunicarea informațiilor cu privire la notele către conturi.

- reducerea sarcinii administrative pentru societățile farmaceutice care produc medicamente veterinare, prin simplificarea procedurii pentru cererea de introducere pe piață, facilitând raportarea variațiilor și modernizând cerințele din domeniul farmacovigilenței.

- facilitarea recunoașterii drept „serviciu de transport regulat” pentru întreprinderile care transportă mărfuri între două porturi situate pe teritoriul vamal al Comunității (utilizarea unei noi baze de date europene va permite, în mod special, simplificarea considerabilă a procedurii de înregistrare inițiale și a atribuirii ulterioare de nave serviciului).

4. EVOLUțIA LA NIVEL NAțIONAL

Toate statele membre au urmat invitația Consiliului European (martie 2007) de a fixa un obiectiv național ambițios de reducere a sarcinii administrative în vederea eliminării celei care este inutilă. Mai mult, o mai bună legiferare face parte din programele de redresare economică a multor state membre. Acest lucru dovedește angajamentul ferm al tuturor statelor membre ale UE pentru a facilita mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri.

Cu toate acestea, mai sunt încă aspecte care pot fi ameliorate. Unele state membre, precum Austria, Danemarca, Germania, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit[30] ocupă, în mod clar, o poziție de lider în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative. Dar chiar și între aceste state membre există diferențe în ceea ce privește rezultatele concrete obținute până în prezent referitor la reducerea sarcinii administrative.

Prin urmare, este importantă susținerea eforturilor statelor membre în măsura în care, în multe cazuri, întreprinderile vor resimți în cadrul activităților zilnice beneficiile acțiunii UE numai dacă autoritățile naționale utilizează în totalitate noile posibilități de scutire a unor societăți de furnizarea anumitor informații, evită suprareglementarea și reduc sarcina administrativă care decurge din legislația pur națională. Comisia este pregătită să facă schimb de experiență cu statele membre, să le ajute să elaboreze metodologii și să identifice măsuri de reducere posibile. Având în vedere importanța globală a unei mai bune legiferări, Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu statele membre și să le monitorizeze realizările în contextul posterior agendei de la Lisabona 2010[31].

5. RECOMANDARE PRIVIND DOMENIUL DE APLICARE AL PROGRAMULUI DE ACțIUNE

Deși prezenta comunicare demonstrează că s-a realizat deja foarte mult, Comisia consideră că se poate face mai mult. În ianuarie 2009, Comisia a extins deja lista inițială de 42 de acte la care se referă programul cu 30 de acte.

De asemenea, a revizuit cu atenție sugestiile suplimentare prezentate de statele membre și de părțile interesate, atât prin intermediul Grupului la nivel înalt al părților interesate independente, cât și al consultării online a Comisiei[32] și a examinat în continuare rezultatele examinării acquis -ului, prezentate în ianuarie 2009[33].

Ca rezultat al acestor exerciții, Comisia a identificat 28 de acte în care ar putea exista potențial pentru reduceri suplimentare și care pot, toate sau unele dintre ele, să facă parte din noile inițiative pentru reducerea sarcinii administrative în timpul Comisiei următoare. Acestea fie ar lărgi domeniul de aplicare al celor 13 domenii prioritare actuale, fie ar adăuga noi domenii la programul de acțiune în domeniul dreptului civil sau al dreptului comercial, al pieței interne pentru mărfuri, al programelor de finanțare pentru cercetare și dezvoltare și al turismului[34]. De asemenea, acest lucru ar garanta că sarcina administrativă este considerată în întregime ca făcând parte din programul de simplificare.

6. CONCLUZII

Comisia a depus eforturi semnificative pentru a-și aduce contribuția la programul de acțiune. Progresul semnificativ realizat de Comisie în sensul reducerii obiectivului de 25 % este rezultatul unui parteneriat constructiv cu Parlamentul European, Consiliul, statele membre și părțile interesate. Comisia a beneficiat în special de sugestii concrete din partea Grupului la nivel înalt al părților interesate independente, referitoare la sarcina administrativă. Aceste sugestii privind cele 72 de acte juridice la care s-a referit deja programul de acțiune au fost integrate în planurile de reducere sectorială[35]. De asemenea, celelalte sugestii primite din partea părților interesate s-au dovedit prețioase. Aceste sugestii au fost utilizate ca un punct de plecare pentru o posibilă extindere a programului de acțiune, care rămâne să fie hotărâtă de următoarea Comisie[36].

Grupul la nivel înalt al părților interesate independente s-a dovedit extrem de folositor în examinarea fezabilității proiectelor de măsuri de reducere și în găsirea de noi idei pentru a reduce sarcina administrativă. Prin urmare, președintele Barroso a anunțat că ar dori ca noua Comisie să își prelungească mandatul (care se încheie în august 2010). De asemenea, consultarea publică și online în cadrul statelor membre a fost utilă.

Măsurile prezentate de Comisie până în prezent ar putea duce la realizarea de 38,3 miliarde de EUR de economii pe an pentru întreprinderile europene. Aceasta ar corespunde unei reduceri de 31 % din sarcina administrativă. Cu toate acestea, transformarea acestui progres în beneficii concrete percepute de întreprinderi va depinde acum de hotărârea Parlamentului European și a Consiliului de a adopta rapid măsurile pendinte și de modul în care statele membre decid să pună în aplicare aceste schimbări. În plus, statele membre ar trebui să utilizeze în totalitate posibilitățile de scutire de obligații care le sunt oferite deja prin legislația comunitară pentru anumite tipuri de întreprinderi precum IMM-urile și ar trebui să evite să depășească ceea ce se cere prin obligațiile de informare ale UE.

O mai bună legiferare necesită leadership și angajare politice permanente. Acesta este un exercițiu continuu și tuturor celor implicați în procesul legislativ li se oferă provocarea de a garanta că rezultatele programului de reducere a sarcinii administrative sunt resimțite de către societăți. Aceasta este și o chestiune de sprijinire a acceptării publice a integrării europene. Prin urmare, este foarte important să se garanteze că orice noi obligații de informare și noi sarcini administrative sunt menținute la nivelul minim necesar, continuând, în același timp, să se reducă sarcina administrativă existentă în vederea obținerii unui impact real pe teren în fiecare sector.

Prin urmare, Comisia își va continua eforturile pe două fronturi. În primul rând, prin revizuirea în mod proactiv a legislației existente, se va asigura că sunt identificate obligațiile învechite și că este propusă eliminarea lor. În al doilea rând, prin sistemul său de evaluare a impactului, se va asigura că cerințele introduse de către noile politici sunt menținute la un nivel minim[37]. În general, Comisia va verifica în mod regulat dacă legislația a avut rezultatele intenționate și dacă nu au apărut sarcini care nu au fost prevăzute de către legiuitori. Cu obiective ambițioase, gândire inovatoare și noi tehnologii, Uniunea va beneficia de reguli mai puțin stricte, menținând în același timp înalte standarde în domeniile social, economic și al mediului.

[1] COM(2007) 23, 21 ianuarie 2007.

[2] Concluziile Președinției Consiliului European (7-8 martie 2007), p.10.

[3] Cu privire la impactul reducerii sarcinii administrative asupra competitivității, a se vedea European Commission, „Quantitative assessment of Structural Reforms: Modelling the Lisbon Strategy”, European Economy - Economic Paper n°282, iunie 2007.

[4] COM(2009) 15, 28 ianuarie 2009.

[5] Astfel cum se prevede în COM(2007) 23, măsurarea de bază a UE face diferența între costuri administrative și sarcină administrativă.

[6] Informațiile trebuie interpretate în sens larg, și anume incluzând etichetarea, raportarea, înregistrarea, monitorizarea și evaluarea necesare furnizării informațiilor. În unele cazuri, informațiile trebuie transferate unor autorități publice sau părți private. În altele, trebuie doar ca informațiile să fie disponibile pentru verificare sau furnizare la cerere.

[7] Agricultură și subvenții agricole, conturi anuale/dreptul societăților comerciale, politică de coeziune, mediu, servicii financiare, pescuit, siguranța alimentară, legislația farmaceutică, achiziții publice, statistici, impozitare/vămuire, transport, mediu de lucru/relații de muncă.

[8] Pentru cifrele sectoriale, a se vedea tabelul 1. Cifrele indicate în COM(2009) 16 corespund celor 42 de acte ale UE inițial incluse în domeniul de aplicare al programului de acțiune. Cifrele prezentate aici se referă, de asemenea, la cele 30 de acte ale UE adăugate de către Comisie în ianuarie 2009. Deși statele membre trebuiau să măsoare în paralel sarcina care decurge din norme pur naționale, doar o minoritate dintre ele a făcut acest lucru până în prezent. Sarcina administrativă totală în UE (și anume, care rezultă din toate obligațiile de origine internațională, comunitară și națională) nu poate fi, prin urmare, determinată în mod ferm în această etapă. Anexa A oferă detalii privind datele și metodologia utilizate.

[9] Textele juridice ale UE cuprind diferite tipuri de dispoziții care pot să conducă la obligații de informare la nivel național: unele impun obligații asupra întreprinderilor (direct sau prin intermediul transpunerii obligatorii de către statele membre); altele doar deschid posibilitatea pentru statele membre de a impune o obligație asupra întreprinderilor.

[10] Pentru detalii, a se vedea anexa A. Studii realizate de contractanți externi sunt disponibile la http://ec.europa.eu/enterprise/policies/better-regulation/ab_studies_2009_en.htm.

[11] Normele armonizate sunt indispensabile în aceste domenii deoarece taxele indirecte pot crea un obstacol imediat în calea liberei circulații a mărfurilor și a liberei circulații a serviciilor și deoarece sunt esențiale pentru crearea unei piețe unice pentru servicii și produse financiare. În plus, aceste norme se aplică tuturor sectoarelor și impun acțiuni frecvente – de exemplu, numărul anual de facturi este cu mult mai mare decât numărul anual de proceduri de autorizare dintr-un sector.

[12] Pentru detalii privind abordarea specifică adoptată pentru agricultură, a se vedea anexa C.1.

[13] Factorul de iritare depinde de acceptarea obiectivului politic, de utilitatea percepută a informației pentru obiectivul politic, de integrarea cerințelor legale în procesele întreprinderii și de facilitatea interacțiunii cu autoritățile respective.

[14] COM (2006) 691.

[15] Zece măsuri de reducere adoptate de Parlament și Consiliu (în valoare de 6,8 miliarde de EUR) își au originea într-o propunere legislativă prezentată de Comisia precedentă. Prezenta Comisie și-a început mandatul cu examinarea propunerilor pendinte. Comisia a decis să mențină aceste 10 propuneri și le-a apărat în cursul deliberării legislative.

[16] Pentru detalii privind măsurile de reducere prezentate pentru fiecare domeniu prioritar, a se vedea planurile de reducere sectorială din anexa D.

[17] Pentru acest domeniu prioritar, cifra din coloana „Măsuri în curs de pregătire” ține cont și de „Măsuri luate în considerare”.

[18] Pentru lista propunerilor pendinte, a se vedea anexa G.

[19] http://osha.europa.eu/en.

[20] Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat).

[21] http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/index_en.htm.

[22] A se vedea anexa G.

[23] Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește farmacovigilența, COM(2008) 665.

[24] Pentru detalii, a se vedea anexa D. Aceste măsuri se referă în special la mediu, transport, statistici, achiziții publice și legislația privind siguranța alimentară.

[25] COM(2009) 267 final, 12 iunie 2009.

[26] http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/competition_en.htm.

[27] Pentru detalii, a se vedea comunicatul de presă IP/09/754 din 13 mai 2009. De asemenea, Comisia asigură monitorizarea necesară, inclusiv asigurarea legăturii cu statele membre, pentru celelalte două idei nominalizate pentru premiu (înregistrarea producătorilor de alimente care produc cantități mici și culegerea datelor privind comerțul intracomunitar).

[28] Directiva 2003/71/CE privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare.

[29] A se vedea anexa C: planuri sectoriale pentru reducerea sarcinii administrative – prezentare detaliată. Bineînțeles, va ține de Comisia următoare să decidă în legătură cu modalitatea de a utiliza aceste lucrări de pregătire.

[30] A se vedea anexa E.

[31] Este indispensabil să se finalizeze măsurările naționale și să se adopte măsurile de reducere asociate într-un număr mai mare de state membre pentru a avea o vedere de ansamblu semnificativă a progresului din Uniunea Europeană (și anume, ce s-a realizat pentru a aborda sarcina de origine comunitară și de origine pur națională) și de a se asigura că întreprinderile percep diferența în activitățile lor zilnice. Comisia ar putea începe să prezinte Consiliului European rapoarte mai detaliate privind progresul la nivel național.

[32] Comisia a primit peste 800 de contribuții. A se vedea http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/online_consultation_en.htm.

[33] COM(2009)17.

[34] A se vedea anexa F.

[35] A se vedea secțiunea 3 și anexele B și C.

[36] A se vedea secțiunea 4 și anexa F.

[37] A se vedea http://ec.europa.eu/governance/impact/index_en.htm